Sunteți pe pagina 1din 4

Tema de proiect 3a

CIUR INERȚIAL BIMASIC CU OSCILAŢII LINIARE


ȘI FUNCȚIONARE LA REZONANȚĂ
3 4 5 6

7
1 r
2

8
Fig. 1. Schema unui ciur inerţial cu oscilaţii linare
1 – carcasa superioară; 2 – carcasa inferioară; 3 – balansiere; 4 – bielă elastică cu arcuri eliciodale;
5 – manivelă (excentric); 6 – elemente elastice; 7 – suporturi; 8 – batiu.

I. TEMA DE PROIECT:
Să se proiecteze un ciur inerţial bimasic cu oscilații quasi-liniare și funcționare la rezonanță pentru
cernerea unui material necoeziv cu masa volumică   1500 kg / m 3 , dimensiunea granulelor separate fiind
dg = 3 mm, lăţimea sitelor: B = 650 mm, lungimea sitelor: L = 1500 mm. Masele părţilor vibratoare ale
ciurului sunt egale m1=m2=M=300 kg (și includ și masa încărcăturii de material de pe sită). Condiţiile
tehnologice pentru materialul supus cernerii: echipamentul mobil al ciurului trebuie să funcţioneze în regim
de rezonanţă (/cr =0,95) și să realizeze vibraţii după traiectorii quasi-liniare cu amplitudinea A=2r=5 mm
unde r este raza manivelei: r=2.5 mm. Turația motorului electric de antrenare este n=960rot/min, pulsația
vibrațiilor este =n/30. Sistemul bimasic este acționat cu ajutorul unui mecanism bielă manivelă. Unghiul
de înclinare între direcția oscilațiilor și suprafața celor două site este: =200 . Factorul de amortizare pe
direcţie verticală are valoarea = ny /cr=0,1 .
II. MEMORIU TEHNIC DE CALCUL

Fig.2. Modelul dinamic al ciurului bimasic


m1, m2 – masele carcaselor superioară (1) și inferioară (2); k1 constanta elastică a sistemului de
transmitere a forțelor între cele două carcase (4); k 2 constanta elastică a izolaţiei antivibratorie a forțelor
între cele două carcase (6).

1
Cele două pulsaţii proprii ale sistemului format din cele două mase și elementele elastice k1 și k2
(Fig.2) se calculează cu ajutorul relațiilor:

 k1  k2   m1  k1  m2    k1  k2   m1  k1  m2 
2
k1  k 2 (1)
p1     m m
2  m1  m2  2  m1  m2  1 2

 k1  k 2   m1  k1  m2    k1  k 2   m1  k1  m2 
2
k1  k 2
p2     m m
(2)
2  m1  m2  2  m1  m2  1 2

Dacă se neglijează rigiditatea k2 a arcurilor izolaţiei antivibratoare a sistemului în raport cu rigiditatea


arcurilor k1 pe direcție axială k1 = ky ale rezemării elastice, prima pulsaţie proprie a sistemului este
p1  0 iar cea de a doua pulsaţie proprie corespunde mișcării relative a celor două mase:

m1  m2
cry  p2  k y  (3)
m1  m2

Se vor calcula:
1. Turația critică a funcționării în regim de rezonanță:
100.5
  0.95   cry   cry   105.8 rad / sec
0.95
(4)
2. Constanta elastică k1 a sistemului de rezemare rezultă din relația (3):
300  300
k1 y  105.8 2  1680000 N / m (5)
300  300
3. Valoarea factorului de amplificare pe direcție verticală (pe direcția arcurilor de constantă k1):
0.95 2
A0 y   4.2
12
 0.95 2  2
  2  0.1  0.95
2
 (6)

Obs: Întrucât cele două mase: superioară m1 şi inferioară m 2 sunt (aproximativ) egale între ele
m1  m2  M , amplitudinile vibraţiilor celor două mase m1 şi m2 sunt și ele egale, conform
relației:
A1 m 2   2
 1 (7)
A2 m1   2
4. Verificarea coeficientului de aruncare al materialului supus cernerii:
5  1.436  100.5 2  10 3
C  1, Ay  4.2  0.342  1.436 (8)
9.8

C=7.3
5. Constanta elastică k1 ale pachetului de pe direcție verticală arcuri:
G  d4 u
k y  u  k0 y  (9)
8  D3  i

Se adoptă pentru cele două pachete de arcuri având constantele elastice k01 urmăroarele
caracteristrici: indicele arcului: c=D/d = 5, numărul de spire active: i = 4, numărul de arcuri: u = 8,
modulul de elasticitate transversal: G = 8,11010 N/m2; modulul de elasticitate longitudinal :
E=2,11011 N/m2 , coeficientul lui Poisson =0,3.
6. Diametrul sârm^ei arcului rezultă din relația (6):
2
8  4  5 3  1680000  10 3
d  10mm (10)
8  8.1  1010

7. Unghiul de înfăşurare al arcului precomprimat axial:


 1  4  
  arcsin   2  0.3   2  0.3 2    7.54 0 (11)
 2  0.3  5  10  1680000  
5
  
unde: B se determină conform relației:
32  2  53  4 3
B   5  10 5 (12)
3 8  2.1  10  10
11

8. Unghiul de înfăşurare al arcului datorită greutăţii proprii a părţii vibratoare a ciurului este
 1 (300  300)  9.8 
 0  arcsin    10 3   7.54 0 (13)
   14 .6  4  8 1680000 
9. Unghiul de înfăşurare al arcului necomprimat axial are valoarea:
 ,  0.1327 rad  7.630 (14)

10. Verificarea numărului minim de spire active pentru arcurile precomprimate:

1 3  8  2.1  1011  10
imin   1.378; i  imin (15)
0.5 64   2  1680000

11. Constanta elastică transversală kx a arcului elicoidal:


3  2.1  1011  490.873 10 6
k1x   63000 N/m (16)
833  8.73

unde: H p    50  4  sin 7.54  83 (mm) (17)


2  0.3  cos 2 7.54
  8.73 (18)
2 sin 7.54

 este unghiul de înfăşurare al arcului precomprimat axial;


I - momentul de inerţie al secţiunii transversale a spirei în raport cu axa perpendiculară pe axa
arcului, pentru secţiune circulară I    d 4 64 . I= 490.873 (19)
12. Valoarea factorului de amplificare pe direcție orizontală:
100.5 2
A0 x   1.47
57.96 2
 100.5 2  2
  2  0.1  100.5
2
 (20)

300  300
 crx  63000   57.96 rad / s (21)
300  300

13. Puterea necesară învingerii frecărilor în lagăre se calculează cu relația:

3
N f  (300  300 )  5  100.5 3  0.05  50  10 6  762W (22)

unde r1 este raza fusului lagărului (se adoptă r1 = 50 mm) .

14. Puterea necesară generatorului de vibraţii pentru întreţinerea vibraţiilor forţate (învingerea
rezistenţelor datorită amortizării vâscoase) se calculează cu relația:

N v  r  A   2  (m1  m2 )  sin( )   300  300  2.5  5  100.53  0.899 10 6  6850W (23)

 - pulsaţia forţei perturbatoare;


m1+m2 – masa organului de lucru (inclusiv încărcătura de material);
 - unghiul de defazaj dintre deplasare și forțele de inerție:
2n 2
  arctg  arctg  1.117 rad
 2
2
   (24)
cr
1   
  cr 

15. Puterea totală a motorului de acţionare:


762  6850
N mot  1.2   10150W (25)
0.90
unde s-a considerat coeficientul rezervei de putere k = 1,2 şi randamentul transmisiei
16. Debitul total de material cernut se obține cu ajutorul formulei:
17. Q  1500  5  975000106 1.2 1.1 1.18  0.8 1.25 1.25  1.423 10 4 (kg/h) (26)
în care :   1500 kg / m 3 este densitarea materialului cernut;
q=5 (m3/m2h) -debitul specific de material;
S=B L este aria suprafeţei active a sitei (m2);
K = 1,2 coeficient funcție de proporţia de material cu dimensiuni mai mici decât jumătatea
dimensiunii ochiului sitei, existent în materialul alimentat pe ciur;
L=1,1 - coeficient funcție de eficienţa impusă de eficiența cernerii (90%);
M=1,18 - coeficient în funcție proporţia de material cu dimensiunile mai mari decât
dimensiunea ochiului sitei, existent în materialul alimentat pe ciur (50%);
N =0,8 - coeficient în funcție de umiditatea mterialului (material umed, ochiuri d<25 mm);
O=1,25 - coeficient în funcție forma granulelor materialului (granule rotunjite, material
umed);
P=1,25 condiţiile în care se realizează cernerea (material umed, ochiuri d<25 mm).

S-ar putea să vă placă și