LABORATOR 1.

DETERMINAREA TONAJULUI
TRENURILOR DE MARFĂ

Noțiuni introductive: Se realizează în funcţie de:

a) forţa de tracţiune a locomotivei;

b) lungimea utilă a liniilor din staţii;

c) rezistenţa aparatelor de tracţiune şi legare.

Tonajul se determină în funcţie de forţa de tracţiune disponibilă la cârlig pentru cazul

solicitării maxime a locomotivei şi de rezistenţa caracteristică a liniei şi apoi se verifică în
funcţie de lungimea utilă a liniilor din staţii şi de rezistenţa aparatelor de legare.

a. tonajul brut pe tren în funcţie de forţa de tracţiune a locomotivei

Se obţine din ecuaţia de echilibru a forţelor exterioare care acţionează asupra trenului.

F0  Q(w' 'ic )  P(w'ic ) = 28700 (pt. PAR si IMPAR) (2.1)

de unde rezultă:

F0  P(w'ic ) par impar

Q F0  = 1799.489816 1570.56676
(w' 'ic )

(2.2)

unde:

w' reprezintă rezistenţa specifică la rulare a locomotivei;

w' ' – rezistenţa specifică la rulare a vagoanelor;

F0 – forța de tracțiune a locomotivei;

P – greutatea în stare de serviciu a locomotivei;

ic – rezistenţa caracteristică a secţiei de circulaţie.

Rezistenţa caracteristică a secţiei este definită astfel: rezistenţa la mers a trenului datorită
liniei ( rampe + curbe) măsurată în N/kN şi se calculează în diferite ipoteze :

a. în ipoteza circulaţiei trenurilor de marfă, în care caz rezistenţa caracteristică se

calculează ca medie ponderată cea mai mare pe o lungime de 650m (650m este
lungimea medie a trenului de marfă), considerându-se porţiunea de linie pe care se
află trenul la un moment dat;

b. în ipoteza circulaţiei trenurilor de călători , în care caz rezistenţa caracteristică se

calculează ca medie ponderată cea mai mare pe o lungime de 300m.

Mărimile w' , w' ' şi ic se măsoară în N/kN sau o/oo.

Rezistenţa specifică la rulare a locomotivei se determină ca fiind:

RL
w'  = 5.59720307
P

(2.3)

cu

 v  v 
2

RL  3,5P  0,4 F   = 699.650384 (2.4)

 10 

unde:

RL reprezintă rezistența totală la rulare a locomotivei;

3,5 – rezistența specifică de bază la rulare, a locomotivei;

0,4 – coeficient care ţine seama de forma aerodinamică a locomotivei;

( în relaţia de calcul P se introduce în t, F în m2, v şi ∆v în km/h)

Rezistența specifică la rulare a vagoanelor se determină ca fiind:

w' '   2 2   4 4 = 4.063420662

(2.5)

unde:
  2 ,  4 reprezintă ponderea vagoanelor pe 2 respectiv pe 4 osii, în cadrul parcului de
vagoane;

 2 ,  4 – rezistenţa la rulare a vagoanelor pe 2 respectiv pe 4 osii, în cadrul parcului

de vagoane:

v2
2  2 = 4.350405128
1950

și

v2
4 2 = 3.833316
2500

(2.6)

unde v este viteza de calcul folosită şi la determinarea rezistenţei la rulare a locomotivei.

Deoarece ic este diferit pentru cele două sensuri de mers vor rezulta tonaje diferite pe sens (
Q par şi Q impar ).

b. Tonajul brut pe tren în funcţie de lungimea utilă a liniilor din staţii

Se determină cu relaţia:
impar s par s impar d par d
Q lu  qml (lu  nl ll  l p ) = 2914.39976 2710.652573 2833.715874 2629.968687

(2.7)

unde: q ml reprezintă sarcina pe metru liniar [t/m];

l u – lungimea utilă a liniilor din staţii;

nl ll – numărul, respectiv lungimea unei locomotive;

 l p – lungimea de potrivire a trenului,

l p  20  30 m. => lp = 25m (lp ales)

q vg  2 (q n 2 k 2  qt 2 )   4 (q n 4 k 4  qt 4 )
q ml   [t/m] = [t/m]
l vg  2l2   4l4 4.074943736
(2.8)

unde:

q n 2 , q n 4 reprezintă capacitatea de încărcare a vagoanelor pe 2 respectiv 4 osii;

k 2 , k 4 – coeficienţii de utilizare a capacităţii de încărcare a vagoanelor pe 2

respectiv 4 osii;

q t 2 , q t 4 – tara vagoanelor pe 2 respectiv 4 osii;

q vg – masa medie a unui vagon;

l v – lungimea medie a unui vagon.

Se calculează Q lu pentru sensul par de circulaţie şi pentru sensul impar.

impar s par s impar d par d

lu
Q = 2914.39976 2710.652573 2833.715874 2629.968687

c. Tonajul pe tren în funcţie de rezistenţa aparatelor de legare

Se determină din condiţia de rezistenţă la tracţiune a cârligului dintre locomotivă şi primul

vagon al garniturii de tren:

Frc  Q Frc ( w' 'ic ) (2.9)

rezultă că:
par impar
Frc
Q 
Frc
=
( w' 'ic ) 2025.190581 1784.288908

(2.9)
unde F rc reprezintă forța de rezistență a cârligului

Se calculează Q rc pentru sensul par de circulaţie şi pentru sensul impar.

Cerințe laborator:

Se cere, în raport cu numărul de ordine (n) al studentului, cunoscând datele din tabelele 2.2 și
2.3 să se determine valorile pentru tonajul trenurilor în raport cu cele trei condiții anterior
prezentate și să se completeze tabelul 2.1.

Tabelul 2.1 Tonajul maxim admis pentru trenurile de marfă

Qbr
Tonaj
Q F0  f ( F0 ) Q lu  f (lu ) Q Frc  f ( Frc )
adoptat
Sensul
tracţiune 2710.6525 1799.48981
1799.489816 2025.190581
simplă 73 6
PAR
tracţiune 2629.9686 2629.96868
3419.03065
dublă 87 7
tracţiune 2914.3997
1570.56676 1784.288908 1570.56676
simplă 6
IMPAR
tracţiune 2833.7158 2833.71587
2984.076844
dublă 74 4

ATENŢIE ! Când se foloseşte tracţiunea dublă, tonajul pe tren în funcţie de rezistenţa la

cârlig nu este limitativ, deoarece a doua locomotivă împinge.

Se vor întocmi tabele de variaţie şi se vor reprezenta grafic, pe acelaşi format A4, funcţiile:
Q F0  f ( F0 , ic ) , Q l  f (lu ) și Q F  f ( Frc , ic ) în plaja de valori ic = 0…40 0 00
u rc

Tabelul 2.2 Date de calcul

Denumire Simbol Valoare

Procentul de vagoane pe două osii [%] 2 44.5

Procentul de vagoane pe patru osii [%] 4 55.5

Lungimea utilă a liniilor din stații pe sens par [m] l upar 710

Lungimea utilă a liniilor din stații pe sens impar l uimpar 760

[m]
Lungimea de potrivire a trenului între mărcile de lp 25
siguranță [m]
Capacitatea de încărcare a vagoanelor pe două osii qn2 25.5
 [t ]
Capacitatea de încărcare a vagoanelor pe patru osii qn4 60.5
[t ]
Coeficientul de utilizare a capacității de încărcare a k2 k2 = 0.92 –sens par
vagoanelor pe două osii k2= 0,85 – sens impar

Coeficientul de utilizare a capacității de încărcare a k4 k4 = 1.02 –sens par

vagoanelor pe patru osii k4= 0.95 – sens impar
Tara vagoanelor pe două osii [t ] qt 2 10

Tara vagoanelor pe patru osii [t ] qt 4 15

Lungimea vagonului pe două osii [m] l2 10

Lungimea vagonului pe patru osii [m] l4 16

Rezistența caracteristică a secției pe sensul par icpar 10.75
0
[ / 00 ]
Rezistența caracteristică a secției pe sensul impar i cimpar 12.75
0
[ / 00 ]
Forța de rezistență a cârligului [N ] F rc 30000

Tabelul 2.3 Caracteristicele locomotivelor utilizate pentru remorcarea trenurilor:

Timp de lucru: 2 ore

 tractiune simpla par
ic Q fo Q lu par Q frc
0 6890.832 2710.652573 7382.942229
1 5505.241 2710.652573 5924.848438
2 4576.682 2710.652573 4947.702241
3 3911.044 2710.652573 4247.233944
4 3410.507 2710.652573 3720.505386
5 3020.421 2710.652573 3310.008563
6 2707.862 2710.652573 2981.093706
7 2451.805 2710.652573 2711.638734
8 2238.2 2710.652573 2486.856824
9 2057.298 2710.652573 2296.488858
10 1902.123 2710.652573 2133.193675
11 1767.55 2710.652573 1991.579514
12 1649.733 2710.652573 1867.597234
13 1545.725 2710.652573 1758.146892
14 1453.232 2710.652573 1660.815001
15 1370.444 2710.652573 1573.694487
16 1295.908 2710.652573 1495.258486
17 1228.45 2710.652573 1424.270088
18 1167.106 2710.652573 1359.716631
19 1111.082 2710.652573 1300.761081
20 1059.714 2710.652573 1246.705546
21 1012.446 2710.652573 1196.963511
22 968.8041 2710.652573 1151.038476
23 928.3878 2710.652573 1108.507323
24 890.8518 2710.652573 1069.007245
25 855.8989 2710.652573 1032.225365
26 823.2712 2710.652573 997.8904376
27 792.7443 2710.652573 965.7661442
28 764.1215 2710.652573 935.6456479
29 737.2301 2710.652573 907.3471347
30 711.9176 2710.652573 880.7101406
31 688.0489 2710.652573 855.5925073
32 665.504 2710.652573 831.8678442
33 644.1756 2710.652573 809.4234009
34 623.9678 2710.652573 788.1582758
35 604.7947 2710.652573 767.9818995
36 586.5787 2710.652573 748.812745
37 569.2499 2710.652573 730.577227
38 552.7451 2710.652573 713.2087578
39 537.0068 2710.652573 696.6469347
40 521.9828 2710.652573 680.8368381
tractiune simpla impar
ic Q fo Q lu impar Q frc
0 6890.83212 2914.39976 7382.942229
1 5505.24072 2914.39976 5924.848438
2 4576.68223 2914.39976 4947.702241
3 3911.04409 2914.39976 4247.233944
4 3410.50663 2914.39976 3720.505386
5 3020.42139 2914.39976 3310.008563
6 2707.86152 2914.39976 2981.093706
7 2451.80496 2914.39976 2711.638734
8 2238.20012 2914.39976 2486.856824
9 2057.29803 2914.39976 2296.488858
10 1902.12255 2914.39976 2133.193675
11 1767.55003 2914.39976 1991.579514
12 1649.73265 2914.39976 1867.597234
13 1545.72463 2914.39976 1758.146892
14 1453.23248 2914.39976 1660.815001
15 1370.44396 2914.39976 1573.694487
16 1295.90811 2914.39976 1495.258486
17 1228.44955 2914.39976 1424.270088
18 1167.10595 2914.39976 1359.716631
19 1111.08192 2914.39976 1300.761081
20 1059.71424 2914.39976 1246.705546
21 1012.44559 2914.39976 1196.963511
22 968.804131 2914.39976 1151.038476
23 928.387802 2914.39976 1108.507323
24 890.851829 2914.39976 1069.007245
25 855.898895 2914.39976 1032.225365
26 823.27124 2914.39976 997.8904376
27 792.744298 2914.39976 965.7661442
28 764.121516 2914.39976 935.6456479
29 737.230121 2914.39976 907.3471347
30 711.917627 2914.39976 880.7101406
31 688.048946 2914.39976 855.5925073
32 665.50397 2914.39976 831.8678442
33 644.175556 2914.39976 809.4234009
34 623.96782 2914.39976 788.1582758
35 604.794696 2914.39976 767.9818995
36 586.57871 2914.39976 748.812745
37 569.249937 2914.39976 730.577227
38 552.745099 2914.39976 713.2087578
39 537.006797 2914.39976 696.6469347
40 521.982844 2914.39976 680.8368381
 TRACTIUNE SIMPLA PAR
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41

Q fo Q lu par Q frc

TRACTIUNE SIMPLA IMPAR

8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41

Q fo Q lu impar Q frc