Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru calculul timpilor necesari pentru demararea trenurilor din categoria directe de marfă,
respectiv pentru frânarea trenurilor directe de marfă în punctele de oprire este necesar a
cunoaște valoarea accelerației la demarare, respectiv la frânare pentru această categorie de
trenuri.
3 103 ( P+Q)
10 ψ c P ad= (1+γ )amax
d +( P+Q )w
g
,
(1.2)
unde:
ψc
reprezintă coeficientul de aderenţă;
Pad
– greutatea aderentă a locomotivei;
P
– greutatea în stare de serviciu a locomotivei;
Q
– tonajul trenului ;
γ
– coeficient care ţine seama de masele aflate în mişcare de rotaţie;
g
– acceleraţia gravitaţională ;
w
– rezistenţele specifice totale care se opun la înaintare (rampe, curbe, rezistenţe
suplimentare accidentale).
Din relația 1.2 rezultă că accelerația maximă la demarare se determină cu ajutorul relației:
103 Pad
ψ −w
max P+Q c
ad =
102((1+γ ) [ m/s2 ]
.= 0.588 m/s^2 (1.3)
m / s2
Din motive de siguranță în situația în care se obțin valori mai mari de 0,1 , valoarea
maximă pentru accelerația la demarare a trenurilor de marfă se limitează în calcule la acest
a max
d ≤0 , 1 m / s
2
prag de siguranță ( ).
3 103 (P+Q )
10 ( P+Q) pϕ+(P+Q)w= (1+γ )a max
f
g
,
(1.4)
unde
ϕ
reprezintă coeficientul de frecare sabot-roată;
p
– procentul de frânare a trenului
Din relația 1.4 rezultă că accelerația maximă la frânare se determină cu ajutorul relației
103 pϕ +w
a max
f =
108 [ m/s2 ]
. = 0.373 m/s^2 (1.5)
m / s2
Din motive de siguranță în situația în care se obțin valori mai mari de 0,3 , valoarea
maximă pentru accelerația la demarare a trenurilor de marfă se limitează în calcule la acest
a max
d ≤0 , 3 m / s
2
prag de siguranță ( ).
v 0=o km/ h
Timpul necesar demarării unui tren din stație de la o viteză inițială la viteza de
v 1 [ km/h ]
mers se determină cu ajutorul relației:
v → v1 Δv
t d0 = max
a d [ min ]
, = 8.498 min fara limitare / 50 min cu limitare
(1.6)
Δv
unde reprezintă intervalul maxim de variație a vitezei de mers pentru trenurile directe de
marfă.
În cazul unui tren care demarează dintr-o stație de cale ferată, parcurgerea distanței de
circulație se realizează în comparație cu un tren ce parcurge acea distanță de circulație cu
viteză constantă într-un interval de timp mai lung. Diferența de timp suplimentară poartă
numele de timp de demarare. Grafic cele două situații sunt reprezentate în figura 1.1
Pentru determinarea timpului suplimentar ce apare în cazul în care trenul demarează din stație
se utilizează o funcție de gradul 2 (figura 1.2).
Figura 1.2 Tangenta curbei ce trece prin origine
y=ax 2 +bx +c
. (1.7)
y=ax 2
. (1.8)
dx
=ax 2 =m
dy
. (1.9)
Cunoscând că:
rezultă
ax 02 =2 ax 0 ( x −x0 )
(1.11)
adică
x0
x=
2
(1.12)
În cazul în care considerăm situația reală a unui tren ce demarează din stație în figura 1.2
v → v1
x0 t d0
variabila se înlocuiește cu intervalul de timp necesar demarării din stație de la o
v 0=o km/ h v1 x
viteză și ajungerea la o viteză de mers , în timp ce variabila se înlocuiește
td
cu , timpul suplimentar ce apare în cazul trenurilor care demarează în comparație cu
trenurile ce merg cu viteză constantă. În conformitate cu demonstrația anterioară se obține
pentru timpul de demarare suplimentar următoarea relație:
v → v1
t d0
t d=
2
= 4.249 min fara limitare / 25 min cu limitare
(1.13)
v1 v 0=o km/ h
Timpul necesar frânării unui tren într-o stație de la o viteză inițială de mers la
se determină cu ajutorul relației:
v → v1 Δv
tf 0 =
a max
f [ min ]
= 13.396 min fara limitare / 16.667 min cu limitare
(1.14)
Δv
unde reprezintă intervalul maxim de variație a vitezei de mers pentru trenurile directe de
marfă.
v → v1
tf0
tf=
2
= 6.698 min fara limiare / 8.33 min cu limitare
(1.15)
Figura 1.3 Variații ale timpului de mers