LABORATOR 4.

DETERMINAREA
CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII
CU LINIE SIMPLĂ

Noțiuni introductive:

Capacitatea de circulație a unei linii de cale ferată, reprezintă volumul

maxim de circulație exprimat în trenuri sau vagoane care poate fi efectuat pe
linia respectivă în decursul unei anumite perioade determinate (zi sau oră), în
funcție de instalațiile fixe existente, de tipul și puterea mijloacelor de
tracțiune, de tipul vagoanelor și de modul de organizare a circulației
trenurilor.

În vederea determinării capacității de circulație pe linie simplă se urmăresc

următoarele etape de lucru:

A. Determinarea capacității pentru graficul paralel

a) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

A.1 Determinarea distanței critice

A.2 Alegerea unei variante de tranzitare pentru distanța critică

A.3. Elaborarea unei scheme iniţiale de tranzitare a trenurilor pe

întreaga secţie

A.4 Corectarea schemei iniţiale

A.5 Calculul perioadei graficului și determinarea capacității

b) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

B. Determinarea capacității pentru graficul neparalel

LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ
a) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

b) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

Conform metodologiei prezentate primul pas îl reprezintă determinarea

capacității de circulație pentru graficul paralel. În această situație specifică,
în care toate trenurile au aceeași viteză de circulație (trasele sunt paralele)
capacitatea de circulație se determină numai pentru traficul de călători sau
numai pentru traficul de marfă

A. Determinarea capacității pentru graficul paralel

a) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

A.1 Determinarea distanței critice

Determinarea distanţei critice şi a distanţelor apropiate, a căror sumă a

timpilor de mers săgeată se deosebeşte de cea maximă cu două sau trei
minute (tabelul 4.1).

Tabelul 4.1 Timpii de mers săgeată

Distanţa
de
circulaţi
e A-a a-b b-c c-d d-e e-f f- B

Timp de
mers
t’ 14 9 11 16 12 10 9
t’’ 11 8 14 14 11 12 10
t’+ t’’ 27 17 25 30 23 22 19

Se identifică ca fiind distanță critică aceea distanță de circulație pentru care

suma dintre timpul de mers săgeată de pe sensul impar t’ și timpul de mers
săgeată de pe sensul par t’’ are valoarea maximă. Deoarece poate exista
situația în care capacitatea secției nu este limitată de valoarea obținută pentru
distanța critică trebuie avute în vedere și distanțele apropiate de distanța
LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ
critică pentru care suma timpilor de mers săgeată variază cu două, respectiv
trei minute.

A.2 Alegerea unei variante de tranzitare pentru distanța critică

Pentru distanţa critică se analizează perioadele celor 4 variante de tranzitare

şi se alege cea care are valoare minima (figura 4.1 a, b, c și d)

T (p1)=t d +t , +τ di +t d +t ,, +τ ci T (p2)=t , +t f +τ dsn +t ,, +t f +τ csn

T (p1)=2+14+3+2+16+3=40 T (p2)=14+1+6+16 +1+6=44

T (p3)=t ,+τ di +t d +t ,, +t f + τ csn T (p4 )=t d +t ,+t f +τ dsn +t ,, +τ ci

T (p3)=14+3+2+16 +1+6=42 T (p4 )=2+14 +1+6+16+3=42

Figura 4.1 Variante de tranzitare pe distanța critică
LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ

A.3. Elaborarea unei scheme iniţiale de tranzitare a trenurilor pe

întreaga secţie

Se pleacă de la distanța critică pentru care se aplică varianta de tranzitare

pentru care perioada graficului are valoarea cea mai mică și se extinde pentru
întreaga secție conform principiului de echitate (dacă un tren a oprit într-o
stație pentru a permite trecerea unui tren de pe sensul opus pe următoarea
distanță de circulație i se va permite lui trecerea fără oprire și invers).

Figura 4.2 Elaborarea schemei de tranzitare pe întreaga secție

La acest pas este posibil se devină distanță limitativă o altă distanță de

circulație cu perioada graficului mai mare față de cea stabilită inițial.

A.4 Corectarea schemei iniţiale

Se analizează mai multe scheme de tranzitare a trenurilor cu scopul reducerii

perioadei graficului pe distanța limitativă. De exemplu, în loc de două
intervale de sosire nesimultană pe distanța limitativă putem realiza două
intervale de încrucișare sau unul de sosire nesimultană și unul de încrucișare.

A.5 Calculul perioadei graficului și determinarea capacității

Se realizează calculul perioadei graficului, în varianta adoptată pentru toate

distanţele de circulaţie ale secţiei şi determinarea capacităţii de circulaţie a
fiecărei distanţe cu ajutorul relației:

T −t perm
C=
Tp [ perechi _trenuri] (4.1)

T reprezintă perioada de timp prestabilită pentru care se dorește

unde
calculul capacității de circulație, în mod normal capacitatea se determină
pentru o zi și în acest caz T =1440 min
LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ

t perm – durata de timp necesară pentru efectuarea de operații

permanente care nu sunt în legătură cu circulația trenurilor (lucrări la linie,
verificări, etc.);

Tp – perioada graficului pe distanța de circulație pe care se

calculează capacitatea de circulație.

Se întocmeşte diagrama capacităţii de circulaţie pe întreaga secţie

Figura 4.3 Diagrama capacității de circulație

Capacitatea calculată reprezintă valoarea teoretică a capacităţii graficului

paralel, capacitatea practică fiind aproximativ 80% din aceasta.
C p=0,8C

b) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

Se utilizează relația:

μ (T −t perm )
C=
[ μ(1−γ )+γ )]|T p +(μ−1)( I ' +I '' )γ (4.2)
LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ
T reprezintă perioada de timp prestabilită pentru care se dorește
unde
calculul capacității de circulație, în mod normal capacitatea se determină
pentru o zi și în acest caz T =1440 min

t perm – durata de timp necesară pentru efectuarea de operații

permanente care nu sunt în legătură cu circulația trenurilor (lucrări la linie,
verificări, etc.);

Tp – perioada graficului pe distanța de circulație pe care se

calculează capacitatea de circulație;

I=I '=I '' – reprezintă valoarea maximă a intervalelor de staţie I;

μ – numărul de trenuri din fiecare pachet;

γ – coeficientul de pachetizare;

Capacitatea calculată reprezintă valoarea teoretică a capacităţii graficului

paralel, capacitatea practică fiind aproximativ 80% din aceasta.
C p=0,8C

B. Determinarea capacității pentru graficul neparalel

a) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

Pentru graficul de circulaţie neparalel, capacitatea de circulaţie se exprimă

în categoria preponderentă de trenuri (directe de marfă), astfel:
np i i
C c =C−∑ e c N c
i
[ per . tr . directe de marfă
/ zi ] (4.3)

unde i reprezintă categoria trenului (alta decât cea în care s-a calculat
capacitatea pentru graficul paralel): i = IC, inter-regionale, regionale, locale
de marfă, transcontainere;

Ni – numărul de perechi trenuri de călători de categoria i ;

LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ
ec – coeficientul de reducere a trenurilor directe de marfă de către
celelalte categorii de trenuri. Acesta se determină cu ajutorul relației:

e c=e0 +e sr (4.4)

unde
e 0 reprezintă coeficient principal de reducere, calculat cu relația:

T PC
e 0=
Tp (4.5)

iar
e sr reprezintă coeficient suplimentar de reducere.

Se cunoaște de asemenea perioada graficului pe distanţa de circulaţie

TP și perioada graficului pe distanţa limitativa
T PC , pentru
limitativă
trenurile de altă categorie decât cea în care s-a calculat TP
determinată cu
relațiile de calcul:

Inter−regio , ,,
T PC =t c +t c +2 τ i (4.6)

T regio
, ,,
PC =t c +t c +2 τ i + 2t d +2 t f (4.7)

(în acest caz td şi tf sunt timpii suplimentari de demarare şi frânare pentru

trenurile de călători)

Calculul coeficientului suplimentar de reducere se face cu ajutorul formulei:

e sr =0,7 j−0 , 025 N c −0,1 (4.8)

unde j reprezintă coeficientul de neidentitate a distanţelor de circulaţie (se

calculează folosind perioadele de la trenurile directe de marfă):

T med
P
j= max
TP (4.9)
LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ
Relaţia de determinare a lui esr se aplică numai dacă j[0,6; 0,9] şi Nc
[4;9]. Dacă nu se îndeplinesc condiţiile de aplicare ale formulei, atunci e sr se
adoptă 0,3.

Coeficientul principal de reducere a trenurilor directe de marfă, de către

trenurile locale de marfă, se determină cu o relaţie stabilită pe cale
experimentală, astfel:
LMf l
e 0 =[1+mms (2 j−1)][ 0,8−0,1 N c (1−Δmed )] (4.10)

unde
l
mPS reprezintă numărul punctelor de secţionare în care trenul local
are activitate (trenul local nu are activitate in haltele de mişcare);

N c - numărul de trenuri de călători, inclusiv transcontainere;

Δmed - raportul mediu între vitezele trenurilor de marfă şi călători.

V mf
Δ med=
V int er−regio +V regio
2 (4.11)

unde

lAB×60
V inter−regio= ¿¿
(∑ t'+∑ t } } } over {2} } \) rSub { size 8{∫ ital er - ital regio} } } } } {¿¿¿¿¿ (4.12)

și

lAB×60
Vregio= ¿¿
(∑ t '+∑ t } } } over {2} } \) rSub { size 8{ ital regio} } } } } {¿¿¿¿¿ (4.13)

unde l AB reprezinta lungimea secţiei de circulaţie, măsurată în km.

LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ
LMf
Pentru e sr se adoptă valoarea 0,3.

b) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

Pentru calculul capacității de circulație pe linie simplă cu organizarea

circulației la bloc de linie automat și grafic neparalel se utilizează relațiile
4.3-4.13. Apar însă o serie de modificări a relațiilor de calcul după cum
urmează:

 Pe liniile simple înzestrate cu B.L.A. coeficientul principal de

reducere se determină cu relaţia:

T PC + I s + I e
e 0=
2T P (4.14)

unde
I=I s =I e reprezintă valoarea maximă a intervalelor de staţie I;

T PC – perioada graficului pentru trenurile de călători pe distanta

limitativă, în ipoteza existenţei B.L.A.;

TP – perioada graficului pentru trenurile directe de marfa, pe

distanţa limitativă, în ipoteza existenţei B.L.A.

 Relația de calcul a coeficientul principal de reducere pentru trenurilor

directe de marfă, de către trenurile locale de marfă este:

e LMf l
0 =δ(1,2+0,9 m PS )−2,4 (1− j )−0,4 N c (1−Δ med ) (4.15)

unde

2I
δ=
TP (4.14)
LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ
iar coeficientul suplimentar de reducere pentru trenurilor directe de marfă,
LMf
de către trenurile locale de marfă este e sr =0,3 .

Cerințe laborator:

Cunoscând datele obținute în cadrul laboratorului 1 pentru timpi de mers

săgeată, precum și valorile pentru intervalele de circulație determinate în
laboratorul 3 se cere să calculeze capacitatea de circulație pentru grafic
paralel și neparalel în situația în care se circulă la înțelegere telefonică sau la
bloc de linie automat (B.L.A.). Rezultatele obținute se vor sintetiza în tabel
4.2.

Tabelul 4.2 Capacitatea de circulație

Grafic
Grafic
Grafic paralel
Organizarea neparalel
circulației
Înțelegere telefonică (cale
liberă)
B.L.A.

Se cunosc, de asemenea, următoarele informații:

 perioada de timp pentru care se calculează capacitatea de circulație:

T =1440 minute;

 durata de timp efectuarea de operații permanente:

t perm=60
minute;
 numărul de trenuri din fiecare pachet: μ=2 trenuri;
 coeficientul de pachetizare: γ=0,5 ;

 numărul de perechi trenuri de călători de categoria regio:

N regio =4
perechi de trenuri;
LABORATOR 4. DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII CU
LINIE SIMPLĂ
 numărul de perechi trenuri de călători de categoria inter-regio:
N int er−regio=6 perechi de trenuri;
 număr de perechi de trenuri locale de marfă
N
LMF =2perechi de
trenuri;
 numărul punctelor de secţionare în care trenul local are activitate:
l
m PS =4 ;
 lungimea secţiei de circulaţie, măsurată în km (se utilizează valoarea
furnizată în Tabelul 1.1 din Laboratorul 1.

Timp de lucru: 4 ore

 LABORATOR 5. DETERMINAREA
CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE PE SECȚII
CU LINIE DUBLĂ

Noțiuni introductive:

Se realizează pe sensuri de circulaţie, în următoarele etape:

A. Determinarea capacității pentru graficul paralel

a) Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

A.1 Determinarea distanţei de circulaţie cu timpul de mers săgeată

maxim şi a distanţelor cu timpi apropiaţi de timpul maxim

A.2 Determinarea perioadei graficului şi elaborarea unei scheme

iniţiale de tranzitare a trenurilor pe întreaga secţie

A.3. Calculul capacității de circulație

A.4 Întocmirea diagramei capacității pe distanțele de circulație pe

ambele sensuri de mers

b) Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

B. Determinarea capacității pentru graficul neparalel

a) Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

b) Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

În continuare este prezentată metodologia de calcul a capacității de

circulației pentru secțiile înzestrate cu linie dublă:

12
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

A. Determinarea capacității pentru graficul paralel

a) Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

A. 1 Determinarea distanţei de circulaţie cu timpul de mers

săgeată maxim şi a distanţelor cu timpi apropiaţi de timpul maxim (1
¿ 2 min.).

Se aleg acele distanțe pentru care timpul de mers săgeată pe sensul impar
t' , respectiv pe sensul par t '' , au cele mai mari valori precum şi acele
distanţe cu timpi apropiaţi de timpul maxim.

A.2 Determinarea perioadei graficului şi elaborarea unei scheme

iniţiale de tranzitare a trenurilor pe întreaga secţie

Dacă secția de circulație este înzestrată cu sistem de comunicații prin telefon

graficul se poate realiza cu circulația trenurilor în grup.

Figura 5.1 Circulație pe linie

dublă în grup pe sensul impar

Figura 5.2 Circulație pe linie dublă în grup pe sensul par

 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

Perioada graficului pentru sensul impar se calculează cu formula:

T ' P =t '+τ u [ minute] (5.1)

,

iar pentru sensul par

T '' P =t ''+τ u [ minute] (5.2)

.

Se elaborează schema iniţială de tranzitare a trenurilor pe întreaga secţie

(pentru ambele sensuri).

d
B

Figura 5.3 Schema de tranzitare a trenurilor pentru sensul impar pentru întreaga secție

Aceeaşi schemă de tranzitare se întocmeşte şi pentru sensul par de circulaţie.

A.3. Calculul capacității de circulație

Relația de calcul pentru sensul impar este:

T −t perm
C '=
T'p [ trenuri per sens impar ] (5.3)

T reprezintă perioada de timp prestabilită pentru care se dorește

unde
calculul capacității de circulație, în mod normal capacitatea se determină
pentru o zi și în acest caz T =1440 min ,
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

t perm – durata de timp necesară pentru efectuarea de operații

permanente care nu sunt în legătură cu circulația trenurilor (lucrări la linie,
verificări, etc.),

T'p – perioada graficului pe distanța de circulație pe sensul impar

pe care se calculează capacitatea de circulație.

Iar pentru sensul par capacitatea de circulație se calculează cu relația:

T −t perm
C ''=
T '' p [ trenuri per sens par ] (5.4)

unde
T ''
p reprezintă perioada graficului pe distanța de circulație pe sensul
impar pe care se calculează capacitatea de circulație.

A.4 Întocmirea diagramei capacității pe distanțele de circulație

pe ambele sensuri de mers

Se întocmește pentru fiecare sens în parte:

Figura 5.4 Diagrama capacității de circulație

 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

b) Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

În cazul când secția este înzestrată cu bloc de linie automat graficul se poate
elabora cu circulația trenurilor în pachet.

Figura 5.5 Circulație pe linie dublă în pachet

În acest caz capacitatea de circulație se calculează cu relațiile:

T −t perm
C '=
I' [ trenuri per sens impar ] (5.5)

și

T −t perm
C ''=
I '' [ trenuri per sens par ] (5.6)

unde I=I '=I '' reprezintă valoarea maximă a intervalelor de staţie I .

B. Determinarea capacității pentru graficul neparalel

a) Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

La fel ca în cazul circulației pe linie simplă pentru graficul de circulaţie

neparalel, capacitatea de circulaţie se exprimă în categoria preponderentă de
trenuri, și se calculează cu relația binecunoscută:

C np i i
c =C−∑ e c N c
i
[ per . tr . directe de marfă
/ zi ] (5.7)
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

unde i reprezintă categoria trenului (alta decât cea în care s-a calculat
capacitatea pentru graficul paralel): i = IC, inter-regionale, regionale, locale
de marfă, transcontainere, etc;

Ni – numărul de perechi trenuri de călători de categoria i ;

ec – coeficientul de reducere a trenurilor directe de marfă de către

celelalte categorii de trenuri. Acesta se determină cu ajutorul relației:

e c=e0 +e sr (5.8)

unde
e 0 reprezintă coeficient principal de reducere, calculat cu relația:

T PC
e 0=
Tp (5.9)

iar
e sr reprezintă coeficient suplimentar de reducere.

Se cunoaște de asemenea perioada graficului pe distanţa de circulaţie

TP și perioada graficului pe distanţa limitativa
T PC , pentru
limitativă
trenurile de altă categorie decât cea în care s-a calculat T P
, determinată cu
relațiile de calcul pentru fiecare sens de circulație în parte:

T Inter−regio
PC =t ,c +τ u (5.10)

regio ,
T PC =t c + τ u +t d +t f (5.11)

(în acest caz td şi tf sunt timpii suplimentari de demarare şi frânare pentru

trenurile de călători)

Calculul coeficientului suplimentar de reducere se face cu ajutorul formulei:

e sr =0,7 j−0 , 025 N c −0,1 (5.12)

 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

unde j reprezintă coeficientul de neidentitate a distanţelor de circulaţie (se

calculează folosind perioadele de la trenurile directe de marfă):
med
TP
j=
T max
P (5.13)

Relaţia de determinare a lui esr se aplică numai dacă j[0,6; 0,9] şi Nc
[4;9]. Dacă nu se îndeplinesc condiţiile de aplicare ale formulei, atunci e sr se
adoptă 0,3.

Coeficientul principal de reducere a trenurilor directe de marfă, de către

trenurile locale de marfă, se determină pentru situația din acest laborator cu
relaţia:

e LMf l
0 =δ[ 1+m ms (2 j−1)][ 1−0,3 N c (2−Δ med )] (5.14)

unde
mlPS reprezintă numărul punctelor de secţionare în care trenul local
are activitate (trenul local nu are activitate in haltele de mişcare);

N c - numărul de trenuri de călători, inclusiv transcontainere;

Δmed - raportul mediu între vitezele trenurilor de marfă şi călători.

V mf
Δ med=
V int er−regio +V regio
2 (5.15)

unde

lAB×60
V inter−regio= ¿¿
(∑ t'+∑ t } } } over {2} } \) rSub { size 8{∫ ital er - ital regio} } } } } {¿¿¿¿¿ (5.16)

și
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

lAB×60
Vregio= ¿¿
(∑ t '+∑ t } } } over {2} } \) rSub { size 8{ ital regio} } } } } {¿¿¿¿¿ (5.17)

unde l AB reprezintă lungimea secţiei de circulaţie, măsurată în km.

Iar δ este un parametru al relației și se calculează cu formula:

2I
δ=
Tp (5.18)

Pentru e LMf
sr se adoptă valoarea 0,3.

b) Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

În cazul graficului de circulație neparalel, trasele trenurilor sunt neparalele,

trenurile având viteze de circulație diferite, spre deosebire de graficul paralel
unde pentru toate trenurile este luată în considerare aceeași viteză. În grafic
sunt trasate trase pentru mi multe categorii de trenuri (Inter-City, Inter-regio,
Regio, directe de marfă, local de marfă, etc.). Din acest motiv capacitatea de
circulație se exprimă în categoria de trenuri preponderentă, care de regulă
este reprezentată de trenurile directe de marfă.

Metodologia utilizată în acest laborator are la bază ipoteza enunțată

anterior, în cazul în care pe secție o altă categorie de trenuri au caracter
preponderent aceasta trebuie adaptată pentru situația respectivă.

Perioada unei zile este folosită pentru circulația tuturor categoriilor de

trenuri. Timpul care nu poate fi folosit pentru circulația trenurilor directe de
marfă se numește timp de reducere a trenurilor marfă de către trenurile de
călători, locale de marfă sau alte categorii de trenuri. Acest timp depinde de
raportul vitezelor trenurilor de marfă și a trenurilor de călători sau alte
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

categorii de trenuri, depinde de amplasamentul categoriilor de trenuri în

grafic, neidentitatea distanțelor de circulație și de tipul de grafic adoptat.

Timpul de reducere se compune din două părți:

 timpul de ocupare a distanței de circulație de către trenurile de

călători, locale de marfă, etc.
 timpul neutilizat pentru circulația trenurilor directe de marfă,
datorat faptului că intervalul dintre trenurile de călători, locale de
marfă, etc. nu este multiplu al perioadei graficului, denumit timp
suplimentar de reducere.

În cazul unei secții înzestrate cu bloc de linie automat trenurile de călători

influențează semnificativ utilizarea capacității de circulație, coeficientul de
reducere putând atinge valoarea 3 și chiar mai mult. Aceasta se explică prin
faptul ca timpul de ocupare a distanței de circulație de către un tren de marfă,
care intră la numitorul relației coeficientului de reducere (relația 5.9 adaptată
pentru înzestrare cu B.L.A. T P =I ) este foarte mic.

Se face mențiunea că spre deosebire de liniile simple și duble înzestrate cu

sistem de telecomunicații prin telefon, unde coeficientul principal de
reducere se determină în funcție de timpii de mers pe distanța limitativă, pe
liniile duble înzestrate cu B.L.A. acest coeficient trebuie calculat ținând
seama de trasarea trenului de călători pe întreaga secție de circulație.

Coeficientul principal de reducere (eo) se determină exact, pe baza graficelor

întocmite pe format A4 de hârtie milimetrică pentru fiecare categorie de tren
diferită de cea preponderentă (în laborator se consideră a fi formată din
trenurile directe de marfă) pentru fiecare sens de mers în parte.

d
B
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

Figura 5.6 Trasarea trenului de călători

Coeficientul principal de reducere se determină cu relaţia:

T t −I
e 0=
I (5.19)

unde T t se obține din desen pentru fiecare categorie de tren în parte;

I S =I e=I – valoarea maximă a intervalelor de staţie I .

Pentru esr se adoptă valoarea 0,3.

Exemple de coeficienţi de reducere:

- pentru linie simplă: la C.F.R. e=1,1-1,3 ;

în Europa e=1,4-2,5;

- pentru linie dublă (cu B.L.A.)

μ 2 3 4
γ 1,3 1,2 1,1

Coeficientul principal de reducere a trenurilor directe de marfă de către

trenurile locale de marfă se determină cu următoarea relaţie stabilită pe cale
experimentală:

e LMf l
0 =(1+m ms )[1−0 , 02 N c (2− Δmed )] (5.14)

unde
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

mlPS reprezintă numărul punctelor de secţionare în care trenul local

are activitate (trenul local nu are activitate in haltele de mişcare);

N c - numărul de trenuri de călători, inclusiv transcontainere;

Δmed - raportul mediu între vitezele trenurilor de marfă şi călători.

Iar coeficientul de reducere suplimentar în cazul trenurilor locale de marfă

este esrLMf = 0,3.

Cerințe laborator:

Cunoscând datele obținute în cadrul laboratorului 1 pentru timpi de mers

săgeată, precum și valorile pentru intervalele de circulație determinate în
laboratorul 3 se cere:

 să calculeze capacitatea de circulație pentru grafic paralel și

neparalel în situația în care se circulă la înțelegere telefonică sau la
bloc de linie automat (B.L.A.). Rezultatele obținute se vor sintetiza
în tabel 4.2.
 să se traseze pe hârtie milimetrică grafic modul în care scot din
grafic trenurile din categoriile Inter-regio și Regio, trenurile directe
de marfă (două grafice pentru sensul par și două pentru sensul
impar).

Tabelul 4.2 Capacitatea de circulație

Grafic
Grafic
Grafic paralel
Organizarea neparalel
circulației
Înțelegere telefonică (cale
liberă)
B.L.A.

Se cunosc, de asemenea, următoarele informații:

 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

 perioada de timp pentru care se calculează capacitatea de circulație:

T =1440 minute;

 durata de timp efectuarea de operații permanente:

t perm=60
minute;
 numărul de trenuri din fiecare pachet: μ=2 trenuri;
 coeficientul de pachetizare: γ=0,5 ;
 numărul de perechi trenuri de călători de categoria regio:
N regio =4
perechi de trenuri;
 numărul de perechi trenuri de călători de categoria inter-regio:
N int er−regio=6 perechi de trenuri;
 număr de perechi de trenuri locale de marfă
N LMF =2 perechi de
trenuri;
 numărul punctelor de secţionare în care trenul local are activitate:
mlPS =5 ;
 lungimea secţiei de circulaţie, măsurată în km (se utilizează valoarea
furnizată în Tabelul 1.1 din Laboratorul 1.

Timp de lucru: 4 ore

LABORATOR 6. ELABORAREA
GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

Noțiuni introductive:
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

Obiectivul principal al graficului de circulaţie îl constituie realizarea unor

indicatori tehnici cât mai buni (viteză de secţie, coeficientul vitezei de secţie,
parcursul mediu zilnic al locomotivelor şi vagoanelor, staţionările
vagoanelor locale pe secţie) şi asigurarea unei activităţi fluente în staţiile
tehnice precum şi utilizarea optimă a capacităţii secţiei de cale ferată.

O importanţă deosebită o are trasarea uniformă a trenurilor directe de marfă

în grafic, deoarece amplasarea neuniformă înrăutăţeşte utilizarea capacităţii
de circulaţie a secţiei, influenţează nefavorabil activitatea staţiilor tehnice şi
creşte staţionarea locomotivelor.

Pentru elaborarea graficului de circulaţie sunt necesare următoarele date

iniţiale:

 volumul de circulaţie, normele de tonaj şi lungime ale diferitelor

categorii de trenuri pe fiecare secţie de circulaţie şi sens de mers;
 timpii de mers săgeată, timpii suplimentari de demarare şi frânare,
intervalele de staţie şi intervalele dintre trenurile care circulă în
“pachet”;
 date referitoare la secţiile de circulaţie a locomotivelor şi amplasarea
depourilor şi a punctelor de shimbare a personalului de locomotivă şi
tren precum şi a punctelor pentru revizia tehnică a vagoanelor;
 normele tehnologice privind staţionarea locomotivelor în depoul de
domiciliu şi de întoarcere precum şi revizia tehnică a garniturilor;
 planul de formare a trenurilor pentru staţiile de pe direcţia de mers
respectivă ;
 durata de lucru fără întrerupere a personalului de locomotivă şi tren;
 profilul longitudinal al căii pentru porţiunile din apropierea staţiilor;
 sistemul adoptat pentru distribuirea vagoanelor locale pe secţie.

Trenurile se trasează în grafic pe categorii într-o anumită succesiune cum ar

fi: se traseaza mai întâi trenurile de călători în ordinea rangului şi apoi
trenurile de marfă în ordinea: transcontainere, directe de marfă şi locale de
marfă.

Se elaborează o schemă iniţială de principiu a graficului la care se întocmeşte

şi turnusul locomotivelor ţinând seama şi de graficul activităţii locale pe
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

secţie. Pe baza schemei de principiu se elaborează graficul de circulaţie pe

fiecare secţie.

Pe liniile simple elaborarea graficului depinde de gradul de solicitare, de

utilizarea capacităţii de circulaţie a sectiei. Dacă procentul de utilizare a
capacitaţii de circulaţie este de peste 70% trasarea graficului se începe de pe
distanţa limitativă a secţiei.

Trasarea în acest caz se va începe cu schema cea mai eficientă care asigură o
capacitate de circulaţie maxima.

Pe liniile duble şi pe secţii cu capacitate de circulaţie utilizată sub 70%

elaborarea graficului se poate începe şi de pe distanţele de circulaţie extreme,
asigurându-se o coordonare cât mai bună a locomotivelor în staţiile cap de
sectie.

Trasarea trenurilor locale de marfă se face în funcţie de schema adoptată,

astfel încât să se asigure coordonarea proceselor tehnologice din staţiile
intermediare cu activitatea liniilor industriale.

Trasarea tuturor categoriilor de trenuri trebuie să se coordoneze cu procesele

tehnologice din staţii pentru a se utiliza optim capacitatea de prelucrare şi
asigurarea măsurilor de siguranţa circulaţiei.

Exemplu: Dacă A este o localitate importantă, trenurile de persoane de Regio

vor sosi cu puţin timp înainte de orele de schimb ale personalului din
intreprinderi (7, 15 şi 23) şi vor pleca la circa 30-40 minute după ora de
schimb. Se va avea în vedere şi ora de schimb a personalului CFR (ora 19).

Trenurile inter-regio sosesc în A dimineaţa sau seara târziu şi pleacă în

general seara.

Trenurile regio şi cele intercity se pot repartiza pe durata întregii zile. După
ce s-au trasat în grafic trenurile de călatori şi transcontainere, în perioadele
de timp rămase libere se trasează trenurile directe de marfă, încercând pe cât
posibil tranzitarea lor fără oprire pe secţie (trenurile directe de marfă opresc
pe secţie numai pentru efectuarea operaţiilor tehnice de încrucişare şi
depăşire).
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

Graficul de circulaţie se va trasa pentru traficul corespunzător anului de

referinţa, cu utilizarea dotărilor tehnice care să asigure o rezervă optimă de
capacitate.

Zona în care se află secţia A-B se va alege de fiecare student (zona 2 – 9).

In grafic se va trasa numărul maxim de perechi de trenuri din sensul încărcat,

diferenţa reprezentând trase pentru locomotivele izolate şi se vor desena
punctat.

Numărul trenului se scrie pe trasa acestuia cel puţin de două ori.

Trenurile se vor trasa utilizând culori diferite astfel:

 IC, interregio cu roşu;

 regio cu albastru;
 Directe de marfă şi transcontainere cu negru de diferite grosimi;
 Localul de marfă cu verde.
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

Figura 9.1 Grafic de circulație

Formularul de grafic va avea în partea stângă tabel cu timpii de mers săgeată

ai diferitelor categorii de trenuri, schiţa secţiei cu numărul de linii în staţii,
adoptat de fiecare student şi intervalele de staţie obţinute din calcul şi
utilizate la trasarea trenurilor în grafic (vezi exemplu din figura 9.1).

Cifrele care corespund unităţilor de minute pentru sosire, plecare sau

tranzitare a trenurilor prin staţiile intermediare se scriu în unghiul ascuţit
făcut de trasă cu axa staţiei, în sensul de mers al trenului, în plaja de valori de
la 0 la 9.

Pentru liniile simple se vor respecta în grafic intervalele de sosire

nesimultană, de încrucişare şi de urmărire. Pentru liniile duble se vor
respecta intervalele de urmărire dintre trenuri.
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

Cerințe laborator:

Cunoscând datele din laboratorul 1 privind timpi de mers săgeată, din

laboratorul 3 privind intervalele de circulație pentru cazul secților de
circulație înzestrate cu B.L.A., din laboratorul 8 privind numărul de trenuri
directe de marfă, din laboratorul 5 și 6 privind numărul de trenuri de călători
se cere să se traseze o variantă a graficului de circulație pentru un interval de
24 de ore care să respecte principiile enunțate anterior.

Timp de lucru: 2 ore

 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

LABORATOR 7. INDICATORII TEHNICI DE

EXPLOATARE AI GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

Noțiuni introductive:

Indicatorii tehnici care se vor determina din graficul de circulaţie a trenurilor vor fi:

 viteza de mers;
 viteza tehnică;
 viteza de secţie (comercială);
 coeficientul vitezei de secţie (β);
 coeficientul de utilizare a timpului pe distanţa limitativă;
 coeficientul de utilizare a capacităţii de circulaţie pe distanţa limitativă;

Viteza de mers

Se determină ca raport între suma de trenuri kilometri şi suma de trenuri ore mers săgeată:
n
∑ N i Li
v m = i=1
n
∑ Ni T i
i=1 , (10.1)

unde L reprezintă lungimea distanţei pe care circulă trenul i;

n - numărul de trenuri de o anumită categorie.

Pentru sensul par de circulaţie se va obţine:

L
v mIC , P=v mInter−Re gio , P= p
∑ t ''j
j=1 , (10.2)

unde p reprezinta numărul distanţelor de circulaţie;

t’’- timpul de mers săgeată pentru sensul par, pentru categoriile de trenuri IC, E, R, A.

În mod similar pentru sensul impar de circulaţie se poate scrie:

 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

L
v mIC , I =v mInre−Re gio , I = p
∑ t 'j
j=1 . (10.3)

Se mai calculează:

v Re gio , P
; v DMf ,P
=v LMf ,P
m m m (10.4)

şi

v Re
m
gio , I
; v mDMf , I=v mLMf , I . (10.5)

În concluzie, viteza de mers nu depinde de interacţiunea trenurilor în graficul de circulaţie

deoarece aceasta se determină ţinând seama de lungimea secţiei şi timpii de mers săgeată.

Viteza tehnică

Se determină ca raport între suma de trenuri kilometri şi suma de trenuri ore mers săgeată, la
care se mai adaugă şi suma timpilor suplimentari de demarare şi frânare pe întreaga secţie.

n
∑ N i Li
i=1
vt= n n
∑ N i T i + ∑ t id , f
i=1 i=1 (10.6)

Determinarea vitezei tehnice se poate face numai după ce a fost întomit graficul de circulaţie,
pentru a cunoaşte duratele suplimentare de demarare şi frânare ale trenurilor.

Se vor calcula următoarele viteze (atât pentru sensul par cât şi impar):

v tIC =v tInter−Re gio=v Re

t
gio
=v Tt =v DMf
t =v tLMf . (10.7)

Viteza de secţie

Se determină cu relaţia:
n
∑ N i Li
i=1
v s= n n n
∑ N i T i +∑ t id , f +∑ T ist
i =1 i=1 i=1 , (10.8)
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

i
unde T st reprezintă durata de staţionare în punctele de secţionare ale secţiei.

Pentru fiecare sens de circulaţie şi categorie de tren se vor întocmi tabele similare celui
prezentat în continuare (tab.10.1).

Tabelul 10.1 Durate de mers

Moment Moment Durată totală Durată de Durată de
Nr. Număr
expediere sosire în circulaţie staţionare mers
crt. tren
(Me) (Ms) (Ms-Me) (Tst) (col.4-col.5)
0 1 2 3 4 5 6

- - - - Σ Σ Σ

Vitezele tehnice şi de secţie se vor obţine astfel:

n
∑ N i Li
i=1
vt=
∑ col . 6 (10.9)
și
n
∑ N i Li
i=1
v s=
∑ col . 4 (10.10)

Coeficientul vitezei de secţie (β)

Este definit ca raportul între viteza de secţie şi viteza tehnică. El arată ponderea duratei de
staţionare a trenurilor în cadrul duratei totale de parcurs a secţiei de circulaţie.
v
β= s
vt (10.11)
Se va determina β pentru fiecare categorie de tren şi sens de circulaţie.
P P P P P P P P P
( β IC , β E , β R , β A , β PI , β PII , β T , β DMf , β LMf , şi similar pentru sensul impar de circulaţie)
Rezultatele calculelor se vor concentra într-un tabel de forma următoare (tab. 10.2):

Tabelul 10.2 Indicatori tehnici de exploatare

Categorie tren
IC, Inter- Regio T DMf LMf
Indicatorul regio
P
vm I
P
vt I
P
vs I
P
 LABORATOR 9. ELABORAREA GRAFICULUI DE CIRCULAŢIE

β I

Coeficientul de utilizare a timpului pe distanţa limitativă

( N DMf + ∑ e i0 N ic )T p
i
γ ut =
1440 , (10.12)
unde NDMf reprezintă numărul de trenuri directe de marfă trasate în grafic;

Tp - perioada graficului pe distanţa limitativă de circulaţie (pentru linia dublă cu

B.L.A. este egală cu I);

Acolo unde este cazul γut se va calcula pe sensuri de circulaţie (linia dublă cu organizarea
circulaţiei pe bază de cale liberă)

Coeficientul de utilizare a capacităţii de circulaţie pe distanţa limitativă

i i
( N DMf + ∑ ec N c )T p
i
γ ucc=
1440 , (10.13)
unde ec reprezintă coeficientul de reducere a trenurilor de marfa de către trenurile de altă
categorie.
Dacă este cazul, se va calcula pe sensuri de circulaţie.

Cerințe laborator:

Pentru graficul conceput în cadrul laboratorului 9 se cere să se calculeze indicatorii tehnici de

exploatare.

Timp de lucru: 2 ore