Departamentul: Transporturi, Trafic şi Logistică

Disciplina: Trafic în Reţele cu Acces Reglementat, Lucrări Aplicative

5. CALCULUL INTERVALELOR DE STAŢIE ȘI DE CIRCULAȚIE

Noțiuni introductive:

 Locul şi modul de apariţie a intervalelor de staţie, în funcţie de înzestrările tehnice existente ale
secţiei de circulaţie şi staţiilor de cale ferată, sunt prezentate în tabelul 5.1:

Tabelul nr. 5.1

LINIE DUBLĂ
Telefon B.L.A.
C.C.B., C.E.D. C.E.D.
1
2
3 τu
4 τ es
5 τ se
6 I
7 Is
8 Ie

 Intervalele de staţie reprezintă, în cazul liniei duble, duratele minime ale opririi trenurilor, în
vederea realizării operaţiilor tehnice de depăşire.

 Aceste intervale asigură condiţiile de siguranţa circulaţiei trenurilor şi utilizarea raţională a

capacităţii de tranzit şi prelucrare a staţiilor şi secţiilor de circulaţie .

Durata intervalelor de staţie sa calculează pentru fiecare staţie şi depinde de următorii factori:

–sistemul de organizare a circulaţiei (cale liberă, B.L.A.);

–modul de manevrare a schimbătoarelor de cale (C.C.B., C.E.M., C.E.D.);

–schema punctului de secţionare (lungimea diagonalelor, amplasarea);

–felul trenului, tonaj, lungime.

1
  Tabelul 5.2 Date de calcul

Denumire Simbol Valoare

Lungimea trenului [m] lt l t =600+10 n=670

Lungimea unui sector de bloc [m]

l bl(sp) l bl =1800+20 n=1940

Lungimea de la semnalul de intrare până la semnalul de lse l se =300+5 n=335

ieşire (marca de siguranță) al liniei de unde se expediază

trenul [m]
Distanţa parcursă de tren în timpul perceperii indicaţiei
l ps l ps=100
semnalului prevestitor [m]

Viteza de trecere a trenului prin staţie [km/h] vt v t =60

Lungimea unui sector de bloc [m] lbl l bl =1800+20 n=1940

Lungimea medie de ieşire [m] le l

l e =( t +15 n)=440
2

 Unde n este numărul de ordine al fiecărui student în parte.

5.1. Intervalul dintre trenurile care circulă în grup

 În determinarea acestui interval sunt analizate schemele posibile de urmărire a trenurilor din
figura 5.1

τu τu τu τu

Figura 5.1 Scheme posibile de urmărire a trenurilor

Poziţia trenurilor pentru cazurile a şi c, este prezentată în figura 5.2:

2
 Fig. 5.2 Poziţia trenurilor pentru cazurile a şi c

Intervalul dintre trenurile care circulă în grup se calculează cu ajutorul relației:

Lmin [min]
τ u =t op+ 0,06 =3+¿ (5.1)
vt

iar

t op=t b +t r +t a=1+1+1=3
[min]
(5.2)

Lmin= l_t/2+l_ps+l_sp+l_se+lt/2=3045 [m]

unde:

lsp
lungimea între semnalul de intrare şi semnalul prevestitor;

tb
– timpul necesar pentru verificarea garării (trecerii) trenului nr. 1 în(prin) staţia a, 1 minut;

tr
– timpul de transmitere a reavizului de sosire a trenului nr. 1 în staţia a,1 minut;

ta
– timpul necesar efectuării operaţiilor legate de tranzitarea trenului 3 prin staţia b. Cuprinde
operaţiile 2,3 şi 4 din tabelul 5.3.

Tabelul 5.3 Operații efectuate pentru trecerea/ expedierea trenul nr. 3 prin/din stație

Nr. Denumirea operației

Durata operației [ min]
crt.
C.E.D. + Telefon
1. Verificarea gararii tr.1 in 1
statia a
2. Raportarea trecerii (sosirii)
trenului nr.1 în/prin stația a
3. Comanda de trecere
(expediere) a trenului nr.3
prin/din stația b 1
4. Executarea parcursului
pentru trecerea (expedierea)
trenului nr.3 şi raportarea
către IDM
5 Comanda de punere pe liber 1

3
 a semnalelor de intrare/ieșire
(ieșire) pentru trenul nr.3

Pentru cazurile b şi d intervalul de urmărire se calculează cu relaţia:

τ u =t op=t b +t r +t a [min]
=3 (5.3)

Valoarea obţinută cu ajutorul relaţiilor (5.1) și (5.3) se rotunjeşte în plus, la număr întreg de minute.

τu
 În lucrare, se va adopta pentru valoarea maximă reieşită din cele 4 cazuri calculate.

 Cerințe lucrare aplicativă:

 Se cere să se identifice operațiile necesare a fi efectuate în conformitate cu datele prezentate în

tabelul 5.3.

 Cu datele din acest tabel și relațiile de calcul 5.1, 5.2 și 5.3 se cere să se determine valoarea
intervalului de expediere şi sosire nesimultană pentru circulația la înțelegere telefonică, stațiile
fiind înzestrate cu centralizare electrodinamică.

5.2 Intervalul de expediere şi sosire nesimultană

 Reprezintă durata minimă dintre momentul expedierii unui tren dintr-o staţie, până în
momentul sosirii în aceeaşi staţie a altui tren din acelaşi sens de circulaţie (figura 3.5)

τ es

Figura 5.3 Intervalul de expediere şi sosire nesimultană

Nr. Denumirea operației

Durata operației [ min ]
crt.
C.C.B. C.E.D. + C.E.D.
B.L.A. +
Telefon

4
 1. Verificarea expedierii tr 1 1
din statie
2. Comanda de primire a tr 3 in
statie
3. Executarea parcursului
pentru trecerea trenului nr.3 1
şi raportarea către IDM
4. Comanda de punere pe liber
a semnalelor de intrare
pentru trenul nr.3

Relația de calcul este:

Lmin
τ es=t op +0,06 =¿ [min]
l
le + t (5.4)
2
v im i
vm

τ es=4.045+2+2 = 8.045 ≅ 9[ min]

Lmin
∗0.06=3.045 3 [ min ] ;
vt

lt
le +
2
i
∗0.06=2[min]
vm

t op=2[min]

unde:

t op
va fi adaptat după modelul prezentat în tabelul 5.3, pentru situația analizată;

v im Lmin [m]
– viteza medie realizata pe distanţa ;

lt
e
vm le +
2 [m]
– viteza medie realizata pe distanţa ;

5
 l
le ( t +15n)
2 [m]
– lungimea medie de ieşire .

L min L min l e +l t /2
0 , 06 +t sf 0 , 06
v im vt v em
Termenul se calculează cu relaţia , iar termenul se calculează cu

relaţia:
√ 2(l e +l t /2)
admax
=
√
2∗( 440+335)
0.1
=124.449 s=2[min].

 Cerințe lucrare aplicativă:

 Se cere să se identifice operațiile necesare a fi efectuate și să se intocmească un tabel

asemănător tabelului 5.3.

 Cu datele din acest tabel și relația 5.4 se cere să se determine valoarea intervalului de
expediere şi sosire nesimultană pentru circulația la înțelegere telefonică, stațiile fiind
înzestrate cu centralizare electrodinamică.

5.3. Intervalul de sosire şi expediere nesimultană

 Reprezintă durata minimă dintre sosirea unui tren şi momentul expedierii, din aceeaşi staţie, a
altui tren în acelaşi sens de circulaţie (figura 5.4).

τ se

Figura 5.4 Intervalul de sosire şi expediere nesimultană

Nr.crt Denumirea operatiei C.E.D+telefon

6
 1 Verificarea expedierii trenului numarul 3 in statie 1
2 Comanda de expediere a trenului 1 in statie 1

3 Efectuarea parcursului de iesire a trenului 1 din statie si

raportul catre IDM
1
4 Primirea pe liber a semnalului de iesire pentru trenul 1

Relația de calcul este:

τ es =t op +t ps ≅ 3 [min]
= 2+0.05 (5.5)

unde:

t op
reprezintă durata necesară efectuării operaţiilor de pregătire a parcursului de ieşire pentru
trenul nr. 3;

t ps
– timpul necesar pentru perceperea indicaţiei semnalului de ieşire de către trenul care se
expediază şi punerea trenului în mişcare(tps=0,05 min).

 Cerințe lucrare aplicativă:

 Se cere să se identifice operațiile necesare a fi efectuate și să se intocmească un tabel

asemănător tabelului 5.3.

 Cu datele din acest tabel și relația 5.5 se cere să se determine valoarea intervalului de
expediere şi sosire nesimultană pentru circulația la înțelegere telefonică stațiile fiind înzestrate
cu centralizare electrodinamică.

5.4 Intervale de circulație și stație pe secţii cu B.L.A.

 Când secția de circulație este înzestrată cu bloc de linie automat circulația trenurilor se poate
I
realiza la pachet, la interval de bloc. Intervalul dintre trenurile care circulă în pachet ,
reprezintă perioada minimă de timp dintre trenuri care circulă la urmărire.

7
  În cazul unei circulații normale, trenul care urmărește (al doilea) circulă la lumină verde.
Respectând acestă condiție, trenurile care circulă în pachet sunt delimitate între ele prin trei
sectoare de bloc plus lungimea de tren.

Figura 5.5 Intervalul între trenurile care circulă în pachet la lumina verde

În cazul unei asemenea delimitări a trenurilor în linie curentă, intervalul dintre trenurile care
circulă în pachet, se calculează cu relația:
1 2 3
l bl + l bl +l bl +l t
I v=0 ,06
vm [min]
(5.6)

0.06∗3∗1940+ 670
I v= =6.49 7 [min]
60
1 2 3
lbl lbl lbl [m]
unde , și reprezintă lungimea sectoarelor de bloc ;

ltr [m]
– lungimea trenului ;

vm [km/h]
– viteza de mers cu care trenul circulă în linie curentă

În cazul când se circulă la lumina galbenă se procedează în mod analogic, numai că între
trenurile care se urmăresc sunt două sectoare de bloc. Relația de calcul este:

l 1bl +l 2bl +l t
I g =0 , 06
vm [min]
. (5.7)

0.06∗2∗1940+ 670
I g= =4.55 5[min]
60

8
 Is
 Intervalul de sosire la urmărire a trenurilor, reprezintă timpul minim din momentul sosirii
(sau trecerii) în stație a unui tren, până în momentul sosirii în aceași stație (sau trecerii) a altui
tren din același sens (figura 5.6).

Figura 5.6 Intervalul de sosire la urmărire

Nr.crt Denumire operatie C.E.D+B.L.A

1 Verificarea sosirii trenului numarul 2 in statie 0

2 Comanda de primire a trenului numarul 4 in statie

3 Efecutarea parcursului de primire a trenului 4 in statie +

raport catre IDM 1
4 Punerea pe liber a semnalului de intrare a trenului
numarul 4

Formula de calcul este:

L min
I min
s =t op +0 , 06
v [min]
(5.8)

t op=1[min]

I min
s =1+ 3.045=4.045 ≅ 5[min]

9
Iar

min s
I s =I s +t f [min]
(5.9)

I s=5+1=6[min]

lse
unde reprezintă lungimea de la semnalul de intrare până la marca de siguranţă a liniei de garare a
trenului nr. 2;

l ps
– lungimea parcursă de tren în timpul perceperii indicaţiei semnalului prevestitor;

lbl
– lungimea unui sector de bloc;

lt
– lungimea trenului

t op
- durata efectuării operațiilor legate de verificarea sosirii trenului nr 2 și efectuare parcursului
pentru trenul nr. 4 (se determină conform exemplului din tabelul 5.3)

v
Observaţie: pentru cazul când trenul 4 intră şi opreşte în staţie, este viteza medie realizată de acest
Lmin
tren pe distanţa ;

 Pentru cazul când trenul nr. 4 trece prin staţie (figura 5.7), v este viteza de trecere prin staţie a
v=60 km/h
acestui tren (se consideră trecerea pe linia directă a staţiei şi deci ).

10
 Figura 5.7 Intervalul de sosire la urmărire în cazul în care trenul nr. 4 trece fără oprire

Nr. Crt. Denumire operatie C.E.D+B.L.A

1 Verificarea sosirii tr 2 in statie 0

2 Comanda de primire a trenului numarul 4 in statie

3 Efectuarea parcursului de intrare in statie a trenului numarul 4 + 1

raport catre IDM

4 Punerea pe liber a semnalului de intrare a trenului

numarul 4

Formula de calcul este:

Le min L
I min
s =t op +0 , 06 0 , 06 min
v v [min]
(5.10)

0.06∗2715 3045
I min
s =1+ ∗0.06 =1+8.26=9.26 ≅ 10 [min ]
60 60

11
 lt
l e = +15∗n=335+15∗7=440[m]
2

l
Le = t +l bl + l e =335+1940+440=2715[m]
2
min

le
unde reprezintă lungimea medie de ieşire.

Ie
 Intervalul de expediere la urmărire , reprezintă timpul minim din momentul expedierii (sau
trecerii) unui tren până în momentul expedierii din aceeași stașie a următorului tren în aceeași
direcție. Mărimea intervalului, se determină ținând cont că trenul expediat la urmărire să circule
la lumina verde (figura 5.8).

Figura 5.8 Intervalul de expediere la urmărire

Nr. Crt Denumirea operatiei B.L.A+C.E.D

1 Verificarea expedierii complete a trenului din statia 1 0

2 Comanda de expediere a trenului 3 din statie

3 Efectuarea parcursului de iesire a trenului 3 din statie si

1
raportarea IDM

12
 4 Punerea pe liber a semnalului de iesire

Relația de calcul este:

Lmin
I2e=0 , 06
v [min]
(5.11)

2 0.06∗3045
I e= =3.045 ≅ 4 [min]
60

și
1 2 s
I e=I e +t d [min]
(5.12)

t sd=2[min]

1
I e =4 +2=6 [min]

lu t op
unde reprezintă distanţa parcursă de trenul nr. 1 în timpul .

Observație: În urma determinării tuturor intervalelor în calculul de capacitate se adoptă intervalul care
are valoarea maximă în condițiile circulației trenurilor fără oprire pe secție.

 Cerințe lucrare aplicativă:

 Cunoscând datele din tabelul 5.3 se cere să se determine valorile intervalelor de stație și
circulație pentru cazul secțiilor înzestrate cu bloc de linie automat.

13