Departamentul: Transporturi, Trafic și Logistică

Disciplina: Trafic în Rețele cu Acces Reglementat, Lucrări Aplicative

6. CALCULUL CAPACITĂŢII DE CIRCULAŢIE

6.1 Determinarea capacităţii pentru graficul paralel

1. Determinarea distanţei critice şi a distanţelor apropiate, care în cazul, liniei duble este acea distanță
unde se regăsește timpul de mers de valoare cea mai mare, pe fiecare sens de circulație, respectiv
pentru distanțele apropiate, unde valoarea timpilor de mers săgeată se deosebeşte de cea maximă cu 2
3 minute.
Distanţa de
circulaţie
A-a a-b … -B
Timp de mers
t’
t’’

6.1.2 Metodologia de calcul a capacităţii de circulaţie pe liniile duble cu

organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

Se realizează pe sensuri de circulaţie, în următoarele etape:

1. Determinarea distanţei de circulaţie cu timpul de mers săgeată maxim şi a distanţelor cu timpi
apropiaţi de timpul maxim (1 ¿ 2 min.).

1440−t perm [tr.din categoria

C '=
Tp
preponderantă, pe sens impar de
circulaţie/24h]

1
 1440−t perm
C ' '= [tr. din categoria preponderantă, pe sens par de circulaţie/24h]
Tp

Unde tperm=60 min/zi

2. Determinarea perioadei graficului şi elaborarea unei scheme iniţiale de tranzitare a trenurilor pe

întreaga secţie (pentru ambele sensuri)

AA '
T ' p =t + t d +τ u

dB '
T ' p =t + t f +τ u

Aceeaşi schemă de tranzitare se întocmeşte şi pentru sensul par de circulaţie.

3. Determinarea capacităţii de circulaţie a distanţelor .
4. Construirea diagramei capacităţii de circulaţie a secţiei şi comparaţia cu capacitatea
necesară(diagrama de mai jos, întocmită pentru ambele sensuri).

Diagrama capacității de circulație

2
Obs. Capacitatea calculată reprezintă valoarea teoretică a capacităţii graficului paralel, capacitatea

practică fiind aproximativ 80% din aceasta.

C p=0,8C

6.1.3 Metodologia de calcul a capacităţii de circulaţie pe liniile duble cu organizarea

circulaţiei pe bază de B.L.A.
T −t perm
C’ = I' ,
T −t perm
C’’ = I '' ,
unde
T-durata unei zile exprimată în minute (1440 de minute);
tperm-timpul de ocupare a elementelor implicate în circulaţia trenurilor cu operaţii care nu sunt
legate direct de aceasta, în decurs de o zi operativa (aproximativ 60 minute/zi);
I=I’=I’’ şi reprezintă valoarea maximă dintre cele 7 valori calculate ale intervalelor de staţie I;

Obs. Capacitatea calculată reprezintă valoare teoretică a capacităţii graficului paralel, capacitatea

practică fiind aproximativ 80% din aceasta.

C p=0,8C t

6.2 Determinarea capacităţii de circulaţie pentru graficul neparalel

Pentru graficul de circulaţie neparalel, din metodologia de calcul pentru linie simplă, folosită
în semestrul 1, se preia, aceeași formulă de calcul a capacităţii de circulaţie, diferența este că analiza se
face, pe sensuri de circulație, întrucât, la linie dublă, traficul pe cele două sensuri de circulație,
prestabilite, se execută în mod independent și se exprimă în categoria preponderentă de trenuri (directe
de marfă, pe fiecare sens de circulație), astfel:

∑ ei c N c i

Cnp, imparc = Cimpar - i [ tr. directe de marfă, pe sens impar/zi],

∑ ei c N c i

C np, par
c =C -
par i [ tr. directe de marfă, pe sens par/zi],
unde i reprezinta categoria trenului (alta decât cea în care s-a calculat capacitatea pentru graficul
paralel): i = IR, RI, RII, LMf ,T;
ec - coeficientul de reducere a trenurilor directe de marfă de către celelalte categorii de trenuri;
ec = eo + esr
3
 eo - coeficient principal de reducere;
Tpc
eo = Tp
esr - coeficient suplimentar de reducere;
Tp - perioada graficului pe distanţa de circulaţie limitativă;
Tpc - perioada graficului pe distanţa limitativa, pentru trenurile de altă categorie decât cea în
care s-a calculat Tp;
Aceeaşi metodologie de calcul, se foloseşte, pentru ambele ipoteze de calcul, stabilite, la
începutul semestrului, prin temă, diferă însă, modalitatea de determinare a coeficienţilor principali de
reducere, eo, şi după caz a celor suplimentari, esr.

6.2.1 Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

În determinarea, coeficientului principal de reducere, eo,, pentru diferitele categorii de trenuri de
rang superior introduse in temă, perioada graficului a acestor categorii se calculează cu următoarele
formule de calcul:
TpcIR,T = t’ + τu
TpcRI = t’ + τu + td
TpcRII = t’c + τu + td + tf
( aici td şi tf sunt timpii suplimentari de demarare şi frânare pentru trenurile de călători)
Nci - numărul de trenuri de călători de categoria i, pe sens de circulaţie.
esr = 0,7 j - 0,025 Nc - 0,1,
unde j reprezintă coeficientul de neidentitate a distanţelor de circulaţie (se calculează folosind
perioadele de la trenurile directe de marfă);
med
Tp
max
j = Tp
Relaţia de determinare a lui esr se aplică numai dacă j[0,6; 0,9] şi Nc [4;9].
Dacă nu se îndeplinesc condiţiile de aplicare ale formulei, atunci esr se adoptă 0,3.
Coeficientul principal de reducere a trenurilor directe de marfă, de către trenurile locale de
marfă, se determină cu o relaţie stabilită pe cale experimentală, astfel:
eoLMf = (mlps +1)[1-0,02Nc(2-med)]
unde mlps reprezintă numărul punctelor de secţionare în care trenul local are activitate (trenul local nu
are activitate in haltele de mişcare);
Nc - numărul de trenuri de călători, inclusiv transcontainere;
med - raportul mediu între vitezele trenurilor de marfă şi călători

4
 Vmf ( 60 km/h)
lAB ×60 lAB ×60
med = VIR , T + VRI , II ; VIR,T = ; VRI, RII = ,
¿¿ ¿¿
2

unde lAB reprezinta lungimea secţiei de circulaţie, măsurată în km.

Pentru esrLMf se adoptă valoarea 0,3.

6.2.4 Pe liniile duble cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

În această ipoteză de analiză, coeficientul principal de reducere (eo) se determină la scară, pe

baza a 6 grafice întocmite pe format A4 de hârtie milimetrică.

SENS PAR SENS IMPAR

1. IR, T 4.IR, T
2. RI 5.RI
3. RII 6.RII

Coeficientul principal de reducere se determină cu relaţia:

T t −I
eo = I , în desen Is = Ie= I, iar pentru esr se adoptă valoarea 0,3.
Exemple de coeficienţi de reducere:
- pentru linie simplă: la C.F.R. e=1,1-1,3 ;
în Europa e=1,4-2,5;
- pentru linie dublă (cu B.L.A.)

5
 μ 2 3 4
γ 1,3 1,2 1,1

Coeficientul principal de reducere a trenurilor directe de marfă de către trenurile locale de

marfă se determină cu următoarea relaţie stabilită pe cale experimentală:
eoLMf = [1 + (2j-1) mlps ][1-0,03Nc(2-med)]
2I
 = Tp ; esrLMf = 0,3

 Cerințe Lucrare Aplicativă:

Cunoscând datele obținute în cadrul Lucrării Aplicative nr.1, pentru timpii de mers săgeată, precum și
valorile pentru intervalele de stație și circulație determinate în cadrul lucrării aplicative nr. 5, se cere:

 să calculeze capacitatea de circulație pentru grafic paralel și neparalel în situația în care se

circulă la înțelegere telefonică sau la bloc de linie automat (B.L.A.). Rezultatele obținute se
vor sintetiza în tabel 6.2.
 să se traseze pe hârtie milimetrică grafic modul în care scot din grafic trenurile din categoriile
Inter-regio și Regio I, respectiv Regio II, trenurile directe de marfă (trei grafice pentru sensul
par și trei pentru sensul impar).

Tabelul 6.2 Capacitatea de circulație

Grafic
Grafic
Grafic paralel
Organizarea neparalel
circulației
Înțelegere telefonică (cale
liberă)
B.L.A.

Se cunosc, de asemenea, următoarele informații:

T =1440
 perioada de timp pentru care se calculează capacitatea de circulație: minute;
t perm=60
 durata de timp efectuarea de operații permanente: minute;
μ=2
 numărul de trenuri din fiecare pachet: trenuri;
γ=0,5
 coeficientul de pachetizare: ;
 numărul de trenuri pe sens de circulație din fiecare categorie, alta decât directe de marfă, în
conformitate cu datele înscrise în tema dată în prima ședință a lucrărilor aplicative;

6
 mlPS =5
 numărul punctelor de secţionare în care trenul local are activitate: ;
 lungimea secţiei de circulaţie, măsurată în km (se utilizează valoarea furnizată în Tabelul 1.1
din cadrul şedinţei de aplicaţii numărul 1.