LUCRAREA NR.

CALCULUL CAPACITAŢII DE CIRCULAŢIE A

STRAZILOR

A. TEMA DE PROIECTARE

Se va realiza calculul capacităţii de circulaţie a unei străzi, prin două

metode:
- metoda utilizării legii evenimentelor rare a lui Poisson;
- metoda STAS 10144/5-89.
In cazul primei metode se vor considera intervalul limită t=9 secunde
şi probabilitatea de apariţie a intervalelor   t de 30%.
In cazul metodei a doua se vor folosi datele iniţiale (funcţie de
numărul de ordine din subgrupă) prezentate în tabelul 7.1. Se mai cere
stabilirea calităţii fluenţei, densitatea circulaţiei şi numărul de benzi
necesare pentru traficul de perspectivă P din tabelul 7.1.

Lucrarea va cuprinde:

1. Calculul capacităţii unui tronson de stradă cu datele prezentate în

tabelul 8.1 prin cele două metode ;
2. Stabilirea numărului de benzi necesare pentru artera urbană
propusă, conform formulei (8) din STAS 10144/5-89 pentru traficul
de prognoză P din tabelul 8.1.
3. Calculul fluenţei traficului cu formula (1) şi a densităţii de circulaţie
cu formula (4).

1
 B. BREVIAR DE CALCUL

B.1. FACTORI CARE INFLUENŢEAZA CAPACITATEA DE

CIRCULAŢIE A UNEI STRAZI

a) Viteza de circulaţie a vehiculelor, care la rândul ei este influenţată

de tipul şi categoria srăzii, de frecvenţa traversărilor pietonale, de
existenţa intersecţiilor semaforizate, de existenţa vehiculelor grele
de transport marfă sau de transport în comun, de starea suprafeţei
carosabilului şi de climă.
b) Componenţa circulaţiei, şi, în special ponderea autovehiculelor
grele sau lungi, care determină o reducere a capacităţii prin
dimensiunile de gabarit, demaraje greoaie, înscrierea mai grea în
viraje. Cu cât ponderea acestor
vehicule este mai mare, cu atât capacitatea străzii este mai mică.
c) Elementele geometrice ale traseului străzii, care se referă la:
lăţimea benzilor de circulaţie din carosabil, valoarea declivităţilor,
condiţiile de vizibilitate, existenţa virajelor la stânga şi la dreapta.
d) Condiţiile concrete de circulaţie, care se referă la facilităţile de
dirijare, marcare, canalizare a fluxurilor.
e) Frecvenţa şi tipul amenajării intersecţiilor, în special tipul de
dirijare (cu semafor electric sau nu)

2
B.2. CALCULUL CAPACITAŢII DE CIRCULAŢIE UTILIZAND LEGEA
EVENIMENTELOR RARE A LUI POISSON

Pentru o bună siguranţă a vehiculelor în trafic, între vehiculele care

circulă pe o bandă de circulaţie trebuie să existe o distanţă minimă care să
permită oprirea la un moment dat a unui vehicul ce circulă cu viteza v dacă
este necesar.
Acest spaţiu, denumit gabarit dinamic se calculează cu formula:
v2
D  v  t1  S (8.1)
2 g ( f  i)

în care:
v- viteza de circulaţie, în m/s
t1- timpul de percepţie- reacţie, în secunde;
f- coeficientul de frecare mobilizat între pneuri şi suprafaţa de
rulare;
i- declivitatea longitudinală a străzii;
g- acceleraţia gravitaţională, g=9,81 m/s;
S- spaţiu de siguranţă, în m. evaluată la 5-10 m.
Dacă viteza o exprimăm în km/h şi strada este în palier (i=0) atunci
ajungem la formula (3) din STAS 10144/5-89:
V2 V
D  imin   t1  S (8.2)
26 gf 3,6

In cazul legii lui Poisson se admite ipoteza că un procent P=30%

dintre vehiculele ce participă la trafic, are posibilitatea de a efectua depăşiri
ale vehiculelor mai lente, utilizând spaţiile libere disponibile în fluxul de pe
sensul contrar, mai mari decât un interval limită t, în cazul nostru de 9
secunde, interval de timp considerat suficient pentru ca vehiculul mai rapid,
care circulă cu viteza v2 să depăşească vehiculul mai lent, care circulă cu
viteza v1, aşa cum se vede în figura 8.1.

3
FIG. 8.1

Legea lui Poisson se exprimă prin relaţia:

em  m x
P( x)  (8.3)
x!
unde:
P(x)- probabilitatea de ajungere a x vehicule în secţiunea
transversală
considerată, în timpul intervalului ales (t);
m- numărul mediu de autovehicule din flux care trec într-un
interval t:
N t
m (8.4)
3600
în care:
t- intervalul de timp limită ales, în m/s;
N- volumul de trafic al fluxului, în veh/h.
Inlocuind relaţia (8.4) cu (8.3) obţinem:

N t x
  N t 
e 3600
 
P( x)   3600  (8.5)
x!

4
 In ipoteza intervalelor libere între vehicule, putem calcula
probabilitatea ca în intervalul t să nu treacă niciun vehicul prin secţiunea
considerată (deci x=0).
N t
e m  m0 
P ( 0)   e  m  e 3600 (8.6)
0!
Cu formula (8.6) se poate calcula probabilitatea de apariţie a
intervalelor de timp () dintre vehiculele unui flux, ce circulă pe o bandă de
circulaţie într-un sens, mai mari decât intervalul limită ales (t)   t  , dintr-
un flux cu volum de trafic cunoscut.
N t

P   t   e 3600
(8.7)
9N N
 
Dacă t=9 sec. P  9 s   e 3600
e 400

Aceste intervale de timp  pot fi folosite de vehicule mai rapide pentru

a depăşi pe cele mai lente.
Este evident că această posibilitate depinde de diferenţa de viteză
(v)dintre cele două vehicule.
Astfel, unele măsurători efectuate dau timpul necesar pentru
efectuarea unei depăşiri, funcţie de diferenţa de viteză, rezultate prezentate
în mod informativ în tabelul 8.2.
Tabel 8.2
v, [km/h] 15 30 45
t, [sec.] 16 10 6

In cazul calculului capacităţii de circulaţie a unei străzi pentru care

trebuie asigurat un anumit regim de circulaţie, cunoscând intervalul de timp
limită t şi probabilitatea de apariţie a unor intervale de timp >t în fluxul de
autovehicule de pe stradă, putem utiliza legea lui Poisson în sens invers,
putem calcula lui N, care în acest caz constituie practic capacitatea unei
străzi la care trebuie asigurat un regim de circulaţie impus.

5
 Din formula (8.7) se extrage N prin logaritmare în baza e şi apoi prin
calculul lui N astfel:
1
P   t   N t

e 3600

N t
1
e 3600

P P  t 
N t
1
ln e 3600  ln
P   t 
N t 1
ln e  ln (8.8)
3600 P   t 
ln e  1

3600 1
de unde: N ln (8.9)
t P (  t )

Desigur, metoda de calcul se poate utiliza numai pentru străzile la

care se asigură regimul de circulaţie enunţat mai sus şi capacitatea
calculată depinde de diferenţele de viteză v şi de intervalele t.

D. EXEMPLU DE CALCUL
D1. Calculul capacităţii de circulaţie a străzii utilizând legea
evenimentelor rare a lui Poisson.
Pornind de la formula (1.7) se calculează capacitatea de circulaţie a
unui tronson de stradă, cu formula (1.9).
Considerăm: t = 9 secunde, iar P(   t ) = 0,30.
3600 1
N ln  481.589  482 v / h
9 0 .3
Considerând t = 6 sec, iar P = 30%, avem:
3600 1
N ln  722.38  722 v / h
6 0 .3

6
 Se consideră, că în condiţiile reducerii libertăţii de mişcare, de
micşorare a intervalelor dintre vehicule, capacitatea străzii creşte
substanţial.
De exemplu, la o valoare a probabilităţii de apariţie a intervalelor   t
apropiată de zero (să zicem 5%), capacitatea străzii devine:
3600 1
N ln  1797,4 v / h
6 0.05
ceea ce reprezintă aproape circulaţie în coloană, fără depăşiri.