Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea Transporturi
Departamentul Transporturi, trafic și logistică

Seminar Mijloace de Transport II

-cerințe seminar IV-

Se cere:

Să se calculeze tonajul trenului remorcat de locomotivă pe distanța AB

Acest tonaj este dat de relația:
M v =min . { M vp, M vd , M vr , M vlu , M vf = min . { M vfo , M vf max } , M vîmet } .
(1)
În relația (1), mărimile din paranteză, exprimate în tone, reprezintă:
Mvp – tonajul limitat de posibilitățile de remorcare ale locomotivei / locomotivelor
active din tren;
Mvd – tonajul limitat de posibilitățile de demarare ale aceleiași / acelorași locomotive;
Mvr – tonajul limitat de rezistența mecanică a aparatelor de tracțiune – legare a
vehiculelor din tren, inclusiv ale locomotivei / locomotivelor active din tren;
Mvlu – tonajul limitat de lungimea utilă minimă a liniilor din stațiile în care trenul
oprește;
Mvf – tonajul limitat de capacitatea de frânare a instalației / instalațiilor cu care se
frânează trenul, precum și de felul trenului, felul frânării și panta caracteristică a liniei pe care
se face remorcarea;
Mvîmet – tonajul limitat de încălzirea mașinilor electrice de tracțiune care echipează
locomotiva / locomotivele active din tren;
Mvfo – tonajul limitat de felul trenului, felul frânării și panta caracteristică a liniei pe
care se face remorcarea;
Mvfmax – tonajul maxim limitat de capacitatea de frânare a instalației / instalațiilor cu
care se frânează trenul;
Aceste tonaje, exprimate în tone, se calculează cu relațiile:
1 Foc ( V c ) −G l⋅( r l ( V c ) +r c )
M vp = ⋅ ;
g r v ( V c )+ rc (2)
1 F od ( V d ) −G l⋅( r ld ( V d ) +r std )
M vd = ⋅ ;
g r vd ( V d ) +r std
(3)
1 F ratl
M vr = ⋅ ;
g r v ( V c )+ rc
(4)
M vlu= ( l u −l l−20 )⋅m lv ;
(5)
M vf =min { M vfo , M vf max }
. (6)
Simbolurile folosite în relațiile (2) + (6) au următoarele semnificații și, după caz, se
stabilesc astfel:
Foc (Vc) – forța de tracțiune de calcul dezvoltată de locomotivă la periferia roților, în N;
se determină de pe caracteristica de tracțiune Fo (V) a locomotivei, pentru viteza de calcul Vc,
specifică locomotivei / locomotivelor active din tren;
G1 – greutatea în stare de serviciu, în kN, a locomotivei / locomotivelor active din tren;
se calculează cu relația: Gl=M l⋅g , Ml fiind masa în stare de serviciu, în t, a locomotivei /
locomotivelor active din tren;
Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea Transporturi
Departamentul Transporturi, trafic și logistică

rl (Vc) – rezistența specifică, în N/kN, la mersul în regim de tracțiune în palier și

aliniament al locomotivei / locomotivelor active din tren, cu o viteză egală cu viteza Vc=40
km/h; se calculează cu formula experimentală r 1 (V), corespunzătoare locomotivei /
locomotivelor care remorcă trenul;
rv (Vc) – rezistența specifică, în N/kN, la mersul trenului remorcat în palier și aliniament
cu o viteză egală cu Vc; se calculează cu formula experimentală rv (V) corespunzătoare
compunerii reale a trenului remorcat, în care V se ia egal cu Vc;
g – accelerația gravitațională, în m/s2;
Fod (Vd) – forța de tracțiune maximă, în N, pe care locomotiva / locomotivele active din
tren o dezvoltă la periferia roților motoare, la demarare; se determină de pe caracteristica de
tracțiune Fo (V) a locomotivei, pentru o viteză Vd = 5 km/h, convenită;
rld (V) – rezistența specifică principală la demarare a locomotivei, în N/kN; se
calculează cu formula experimentală rl (V), menționată mai sus, corespunzătoare
locomotivei / locomotivelor active din tren, pentru aceeași viteză Vd, convenită;
rvd (V) – rezistența specifică principală la demararea trenului remorcat, în N/kN; se
calculează cu formula experimentală rv (V), corespunzătoare structurii trenului remorcat
pentru viteza Vd, convenită;
rc – rezistența caracteristică a liniei de pe sectorul de cale AB, în N/kN;
rstd – rezistența specifică suplimentară totală la demararea trenului, în N/kN; se
determină de pe diagrama experimentală rstd (id), pentru declivitatea id pe care se face
demararea trenului, rstd=9 N/kN
Fratl – forța de rezistență mecanică, în N, a aparatelor de tracțiune – legare cu care sunt
echipate vehiculele din tren, inclusiv locomotiva / locomotivele active din tren, F ratl=300.000
N;
lu – lungimea utilă minimă a liniilor din stațiile în care trenul oprește, în m;
ll – lungimea locomotivei / locomotivelor active din tren, în m, ll=20m;
20 m – distanța de potrivire a trenului între mărcile de siguranță la oprire în stații, în m;
mlv – masa medie pe metru liniar de tren remorcat, în t/m;
Mvfo – tonajul limitat de felul trenului, felul frânării și panta caracteristică a liniei pe
care se remorcă trenul, în t; se calculează cu formula
M =n ⋅m , n
vfo oa ov oa fiind numărul
maxim de osii admise în tren, felul frânării și panta caracteristică (vezi Instrucția de
remorcare și frânare), iar mov – masa medie pe osia de tren remorcat, în t/osie (conformă cu
structurii trenului remorcat);
Mvfmax – tonajul maxim al trenului remorcat, limitat de capacitatea de frânare a
instalațiilor cu care se frânează trenul, în (vezi Instrucția de remorcare și frânare).

Observații:
a) Rezistența maximă a liniei.
În cazul general, când calea de rulare se află pe o declivitate oarecare i, în mm/m, care
poate fi rampă, palier sau pantă, (rampa și panta purtând în mod convențional semnul (+) și
respectiv semnul (–)) și într-o curbă cu raza de curbură R c asupra trenului acționează simultan
două forțe specifice, pe direcția lui de deplasare și anume:
*forță specifică fgi, în N/kN, de natură gravitațională, care numeric este egală cu
declivitatea elementului de profil pe care se află trenul în momentul respectiv, forță care în
simbolul său poartă semnul declivității;
*forță specifică rezistentă rc datorată curbei, forță care se opune trecerii trenului prin
aceasta, indiferent în ce sens este parcursă de tren.
Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea Transporturi
Departamentul Transporturi, trafic și logistică

Prin urmare, în cazul general menționat, calea acționează asupra trenului cu o forță
specifică,
f c=f gi +r c .
Rezistența maximă a unei linii de cale ferată (de pe un tronson oarecare de cale ferată),
care are o multitudine de declivități, dar și o multitudine de curbe, este egală cu suma de
valoarea cea mai mare a forțelor specifice invocate mai sus, dintre sumele calculate pentru
toate elementele de profil, adică:
r c max =max . f c=max. ( f gi +r c )
b) Rezistența caracteristică a unei secții de circulație este definită ca cea mai mare dintre
rezistențele caracteristice ale liniilor dintre stațiile sau haltele de mișcare ale secției
respective.
Rezistența caracteristică a unei porțiuni de cale și/sau a unei secții de circulație situate
în pantă, în palier și aliniament, în pantă și/sau în palier și aliniament se consideră, prin
convenție, egală cu zero.
c) Pantă caracteristică a unei porțiuni de linie dintre două puncte de secționare, respectiv
dintre două puncte din linie curentă, se definește panta de valoarea cea mai mare care,
pe porțiunea respectivă de linie, se întinde pe o lungime de cel puțin 1000 m. Dacă
panta de valoarea cea mai mare nu are lungimea de cel puțin 1000 m, iar porțiunea
considerată de linie are mai multe pante de valori și de lungimi diferite, panta
caracteristică este dată de înclinarea unei linii drepte de 1000 m lungime care unește
două puncte ale profilului pe porțiunea unde aceasta are înclinarea cea mai mare. În
acest caz, panta caracteristică se obține ca medie ponderată a pantelor componente.
Dacă valoarea obținută prin calcul este fracționară, aceasta se rotunjește la numărul
întreg imediat superior. Pantă caracteristică a unei secții de circulație este cea mai
mare dintre pantele caracteristice ale liniilor dintre stațiile secției respective. Panta
caracteristică a liniilor situate în palier și / sau în rampe, se consideră egală cu zero,
din motive de siguranță a circulației la frânare.