Căi navigabile

Căi navigabile – interioare - cu scurgere liberă

- ecluzate
- maritime (pe mare şi oceane).
Mărimea razei curbelor şenalului navigabil influenţează caracterul navigaţiei (determină
lungimea vaselor care pot circula).
Elementele geometrice ale căilor navigabile se definesc în plan orizontal, în plan longitudinal
şi transversal. Aceste elemente se evidenţiază de-a lungul şenalului navigabil.
Şenalul navigabil reprezintă drumul urmat de nave în mişcarea pe fluvii, canale etc.
Şenalul navigabil este semnalizat prin balize şi este trecut pe hărţile de navigaţie. Datorită
depunerilor de aluviuni, deseori şenalul navigabil trebuie întreţinut prin operaţia de dragare.
Având în vedere sensibilitatea deosebită a şenalului navigabil faţă de cotele apelor navele
fluviale se fabrică cu un pescaj cât mai mic posibil şi cu fund plat, pentru un volum cât mai mare al
magaziilor.
Şenalul navigabil nu este paralel cu nici unul din cele două maluri şi mai mult, lăţimea lui, la
un pescaj dat, nu este constantă. Cu cât pescajul este mai mare cu atât lăţimea şenalului este mai
mică.
În apele interioare, şenalul navigabil urmează în general linia talvegului (linia care uneşte
punctele de adâncime maximă) şi ocupă numai o parte din suprafaţa apei.
Nivelurile caracteristice ale unei căi navigabile sunt:
- nivelul cel mai scăzut;
- etiajul (media nivelurilor celor mai scăzute);
- nivelul maxim.
Pentru a fi făcute apte navigaţiei cursurile de apă se regularizează. Lucrările de regularizare
vizează nivelul apei, traseul albiei, profilul longitudinal, precum şi secţiunea transversală a albiei.
Gabaritul de navigaţie reprezintă conturul spaţiului în care se desfăşoară navigaţia.

2
d d d h2

T
h1
Bmax 1 Bmax
hr

1- gabaritul de apă:
2 – gabaritul de aer;
d – distanţa de siguranţă;
hr- rezerva de siguranţă;
T – pescaj.
Principalele lucrări de regularizare sunt cele de canalizare.
Canalizarea se poate face în scopuri energetice, de navigaţie, irigaţii, alimentare cu apă etc.
Pentru canalizarea cursurilor de apă se folosesc următoarele tipuri de lucrări: diguri de dirijare
şi consolidare a malurilor, baraje şi ecluze.
Pentru o utilizare maximală a cursului de apă se grupează mai multe construcţii hidrotehnice
la un loc, formând un complex hidroenergetic.

1
 2
3

Amonte Aval

1- ecluză amonte;
2 – ecluză aval;
3 – baraj;
4 – centrală hidroelectrică.
În operaţiunea de maximizare a cursurilor de apă, barajul reprezintă elementul principal al
complexului hidroenergetic.
Sectorul cuprins între două baraje se numeşte bief.

Marea Neagră Canalul Dun. M. Neagră

P1 Sas P2
N1
Apa sărată nu
trebuie să intre în
canal.
Cum ar trebui să
fie aşezate ca să
se minimizeze
acest fenomen.

P1 P2
N1

2
 N1
P1 P2

N1
P1 P2

N2
P1 P2

P1 P2
N2

P1 P2
N2

Ecluzele reprezintă construcţii hidrotehnice care permit trecerea navelor dintr-un bief în
altul, caracterizate de niveluri diferite de apă.

Ecluzele sunt alcătuite din: - sas;

- capete;

3
 - porturi de aşteptare.

NP

Bief amonte Ca Zc
P S

NP

Ca – cap amonte;
NP – nişa porţii;
P – porţi;
Zc – zid de cădere;
S – sas.
Timpul de ecluzare (Te) este dat de relaţia:
Te  Ti  Tu / g  Te ,
în care: Ti reprezintă timpului necesar intrării navei în sasul ecluzei;
Te reprezintă timpul necesar ieşirii navei din sasul ecluzei;
Tu/g reprezintă timpul necesar umplerii sau golirii sasului.
Q
Tu / g  .
nv  S  v  
Q – capacitatea sasului sau volumul de apă necesar la ecluzare;
nv – numărul de vane;
S – secţiunea vanelor de umplere/golire;
V – viteza de pompare a apei;
 - coeficientul de trecere prin vane (  1).
În cazul când diferenţa de nivel între bieful superior şi inferior este mare, se construiesc
ecluze cu două sau chiar mai multe trepte.
Pentru umplerea şi golirea sasului, se prevăd galerii de alimentare, respectiv de golire.
Umplerea şi golirea sasului prin capete creează curenţi de apă care determină mişcarea
longitudinală a navelor în sas.
Pentru evitarea acestui fenomen, precum şi pentru scurtarea timpului de umplere şi golire a
sasului, de obicei în lungul acestuia se prevăd galerii de distribuţie colectare, din care se desprind
guri în pereţii laterali ai sasului.

4
 Pam Pav
Nam

Nav
Zc
Sas

Nam – nivelul apei amonte;

Nav –nivelul apei aval;
Pam, Pav – poartă amonte, aval;
Pav  Pam.
Ecluzele se pot construi şi în porturi când mareele depăşesc 5 m. Porţile ecluzei se pot sau roti
sau altă metodă să se scufunda.