Sisteme de dirijare al traficului naval

Sisteme de informare pentru navigatia pe ape interioare: Managementul trecerilor prin ecluze

Studenti: Angelescu Sergiu Mihaila Florin Grupa 8411

Profesor: Minea marius

Ecluza

Definitie: O ecluz este o construcie hidrotehnic amenajat pe traseul unei ci navigabile (canal artificial sau natural) sau la intrarea unui port cu maree, care asigur trecerea navelor ntre dou suprafee de ap cu niveluri diferite. Se compune dintr-un bazin numit sas" sau camera ecluzei", prevzut la ambele capete cu pori etane i dintr-o instalaie puternic de pompare pentru umplerea sau golirea sasului pn la nivelul dorit. Ecluza este folosita pentru a face un rau mai usor navigabil. Elementele constitutive ale unei ecluze sunt urmatoarele: Sasul Portile de inchidere-deschidere ale sasului Sasul S reprezinta o cuva paralelipipedica, construita de regula din beton armat. Ecluzele de pe canale au amenajate la fiecare capt al ecluzei i n exteriorul acesteia, un port de ateptare, care asigur staionarea i legarea navelor, nainte i dup ecluzare. n prezent se construiesc: ecluze simple formate dintr-un singur sas; ecluze n trepte cu mai multe la sasuri dispuse n lungime; ecluze gemene formate din mai multe sasuri alturate. Ecluzare se numete operaiunea prin care se trece o nav prin ecluz. Operaia comport urmtoarele faze: a) aducerea nivelului apei din sas pn la nivelul la care se afl nava; b) deschiderea porilor de la unul din capetele ecluzei; c) introducerea navei n sas i nchiderea porilor prin care a intrat nava; d) ridicarea sau coborrea nivelului din sas pn la nivelul suprafeei de ap ctre care se ndreapt nava; e) deschiderea porilor etane de la cellalt capt al ecluzei i ieirea navei din ecluz.

Etapele trecerii navei de la nivelul inferior la cel superior si invers sunt reprezentate in figurile urmatoare

Nava N1 este oprita in fata ecluzei. Portile 1 si 2 ale ecluzei sunt inchise. Nivelul apei din sasul S al ecluzei se coboara pana la nivelul biefului inferior(fig a). se deschide apoi poarta 1, nava intra in sas, operatie dupa care poarta 1 se inchide iar asul este umplut cu apa din bieful superior, pana ce nivelurile se egaleaza(fig b). Se deschide apoi poarta 2, nava trece in bieful superior (fig c) iar portile se inchid din nou, daca urmeaza sa se efectueze o noua trecere de jos in sus, sau se lasa deschise daca urmeaza o trecere de sus in jos. In acest caz, nava N2 patrunde in sas, dupa care poarta 2 este inchisa(fig d). Apa din sas este golita in bieful inferior pana la atingerea nivelului acestuia(fig e), iar apoi se deschide poarta 1 si nava N2 iese din sas(fig f). In cazul in care diferenta de nivel intre bieful superior si inferior este mare, se construiesc ecluze cu doua si chiar mai multe trepte.

Principiul de operare al unei ecluze este chiar simplu. De exemplu, daca o barca merge in aval si gaseste ecluza plina de apa: Portile de intrare sunt deschise si barca navigheaza in ecluza Portile se inched O valva se deschide, barca coboara prin drenarea apei din canal Portile de iesire sunt deschise iar barca iese din ecluza Daca ecluza era goala, barca trebuia sa astepte in jur de 5 pana la 10 minute cat timp ecluza se umplea. Pentru o barca care merge in amonte, procesul este inversat; barca intra in ecluza goala, apoi sasul este umplut prin deschiderea unei supape care permite apei sa intre in sas dintr-un nivel superior. Intreaga operatie dureaza intre 10 si 20 de minute, depinzand de dimensiunea ecluzei si daca apa din ecluza a fost initial stabilita la nevelul barcii. Barcile care se apropie de ecluza sunt de obicei incantati sa intampine alta barca care se apropie din sens opus, deoarece acea barca tocmai ce iesise din ecluza la nivelul lor si prin urmare ecluza este la nivelul lor, salvand in jur de 5 pana la 10 minute.

Constructia ecluzei cu o singura camera este prezenta in figura 10.13. Camera(sasul) S este formata din fundul 1 si peretii laterali 2. la cele doua capete ale camerei S se prevad camerele C1 si C2 ale portilor P1 si P2. camerele C1 si C2 au la placa de fund pragurile p1 si p2. ecluza este racordata la ambele capete(la bieful superior, respective inferior) prin

canalele de racordare R1 si R2, care intre altele au si rolul de dirijare a convoaielor, in cazul cand latimea acestuia este foarte aproape de latimea ecluzei si manevra de patrundere in sas este dificila. Pentru umplerea si golirea sasului, se prevad galeriile de alimentare G1, respective de golire G2. Umplerea si golirea sasului prin capete creeaza curenti de apa care determina miscarea longitudinala a navelor in sas. Pentru evitarea acestui fenomen, precum si pentru scurtarea timpului de umplere si golire a sasului, de obicei in lungul acestuia se prevad galeriile de distributiecolectare, din care se desprind guri in peretii laterali ai sasului. In cazul cand o ecluza nu este suficinta pentru asigurarea traficului, se construiesc ecluze alaturate.

Ecluza in istorie
In trecut transportul pe rau era comun, dar adesea raurile erau prea putin adanci pentru a fi navigate de barci mari, exceptie facand barcile mici. Popoarele au descoperit ca raurile puteau fi facute pentru a transporta barci mai mari prin punerea de baraje pentru a ridica nivelul apei. Apa din spatele barajelor a crescut pana s-au creat stavilarele. Apa a devenit atunci suficient de adanca pentru a putea transporta barci mari. Barajele au inceput sa fie construite de-alungul raurilor pana s-au creat nivele de apa adanca. Dezvoltarea continua a barajelor si stavilarelor au dus la problema cum o barca va putea sa avanseze prin aceste nivele de apa. Asa a aparut ideea de ecluza, care va putea sa faca barca sa avanseze prin aceste niveluri. Forma cea mai veche de ecluza, stavilarul cu inundare, se intalneste in Orient, in China primului secol d.Hr., sau in Occident, in Olanda sec. al XI-lea. Prin aceasta metoda, stavilarele opreau temporar apa unui rau si, atunci cand erau inlaturate, permiteau suvoiului eliberat sa propulseze vasul care astepta prin/peste obstacol. I-au urmat, in sec. al XII-lea in China si in sec. al XIV-lea in Olanda, ecluze de baraj. In acest caz, lacul de baraj are ecluze la ambele capete. Vasele patrund printr-unul din capete atunci cand nivelul este acelasi, atat in interior cat si in exterior. Apoi, apa este lasata sa intre/sa iasa pana cand nivelul se ridica/coboara pana la noul nivel din afara celeilalte ecluze. Ecluzele sunt importante pentru navigatia in zonele cu canale care unesc suprafete de apa de diferite nivele, cum este cazul Canalului Panama, sau acolo unde asemenea trepte de apa inlocuiesc cascadele sau valtorile.

Ecluzele romanesti:

Ecluza Cernavoda

Ecluza Cernavod este amplasat la km 60.3 pe canalul Dunre Marea Neagr n apropierea jonciunii cu fluviul Dunrea. Vasele care vin pe Dunre cer permisiunea de trecere Centrului Local de Trafic din Cernavod. Frecvena de transmitere a undelor radio este de 14 VHF.

Pentru planificarea traficului , armatorii trebuie s trimit un fax cu 24 ore anterior sosirii navelor. nainte de a ncepe voiajul pe canal , capitanul navei trebuie s transmit informaiile necesare ecluzrii i traficului local. Facilitile transponderului bazat pe VTS sunt deja cunoscute.

Ecluza Agigea

Ecluza Agigea este situat la intrarea n Canalul Dunre Marea Neagr fa de portul Constana Sud (km 1.9) n apropiere de sediul Administraiei Centrale.Navele care vor s intre n port trebuie s contacteze Centrul de Trafic din Agigea utiliznd frecvena 74 VHF, n ordine, pentru a primi permisiunea de trecere.Timpul maxim pentru strbaterea ecluzei este de 60 minute. n management-ul traficului navelor nu exist faciliti AIS pentru ncrcarea transponderului la bord, n ecluz.Sunt departamente speciale care se ocup cu urmrirea navelor de-a lungul canalului i preiau toate informaiile necesare de la comandani.Canalele sunt deschise pentru navigaie 24 ore.Oficiul principal lucreaz de Luni-Vineri ntre orele 7.30-16.00.

Ecluza Nvodari

Ecluza Nvodari este situat pe braul Nord la 1.5 km lng portul Midia. Poziia ecluzei este strategic, ea fiind situat la sfritul canalului, unind fluviul Dunrea cu portul Midia unde se afl cea mai mare rafinrie din Estul Europei. Centrul de trafic local utilizeaz pentru transmiterea i primirea informaiilor frecvena 71 VH. nainte de a intra pe canal navele vor fi verificate(inspectate). Legile n ceea ce privete carantina sunt obligatorii pentru convoaie i nave fluvio-maritime , att pe traseu ct i n porturi.

Ecluza Ovidiu

Ecluza Ovidiu este situat pe Braul Nordic la km 11.5 fa de portul Midia al Mrii Negre. Frecvena undelor sonore de transmitere a datelor este de 71 VHF. Timpul maxim de ecluzare este de 30 minute. Limita permis a convoiului care traverseaz ecluza este de 120 metri lungime, 11.5 metri lime i 3.8 metri adncime. Cnd vntul este foarte puternic sau este furtun, traversarea ecluzei este temporar oprit. Navele pot rmne n ateptare n porturi situate n susul sau n josul apei.

Ecluzele Canalului Panama

Canalul Panama (spaniol: Canal de Panam) este un canal important care traverseaz istmul Panama n America Central, legnd oceanele Atlantic i Pacific. Construcia canalului a reprezentat unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie ntreprinse vreodat. A avut un impact enorm asupra navigaiei, deoarece navele nu mai trebuie s treac pe drumul periculos prin Trecerea Drake i Capul Horn n punctul cel mai sudic al Americii de Sud. Cea mai impresionant parte a canalului e dat de ecluzele sale. Seciunile ecluzelor au o lime de 33,53 metri i o lungime folosibil de 304,8 metri. Adncimea apei n ecluze este variabil, ns cea mai mic adncime este de 12,55 metri n partea sudic a ecluzelor Pedro Miguel. Aceste dimensiuni determin mrimea maxim a navelor care pot tranzita prin canal; aceast mrime este cunoscut sub numele de Panamax. Toate ecluzele din canal sunt perechi; exist dou seturi paralele de ecluze n fiecare loc, permind n principiu trecerea a dou nave n direcii opuse simultan. Navele mari, ns, nu pot traversa n siguran pe la Tietura Gaillard; n practic traficul naval se desfoar alternativ, folosind fiecare "band" a ecluzelor ntr-o singur direcie la un moment dat. Fiecare seciune a ecluzei necesit 101 000 metri cubi de ap pentru a se umple; aceast ap intr cu ajutorul gravitaiei, printr-o reea de conducte sub fiecare camer a ecluzei. Navele sunt transportate prn ecluze de mici locomotive numite mulas (asini, numite astfel dup animalele care nainte trgeau barjele), mergnd pe ine pe pereii ecluzelor; navele mai mici, cum ar fi iahturile private sau vaporaele nu sunt transportate tot cu locomotivele, ci de remorchere. Avnd o lungime de 68 km i respectiv 82 km, dac se iau n consideraie enalele maritime navigabile de la cele dou capete, canalul strpunge istmul panamez n direcia nord-vest ; sud-est, de-a lungul unei ei mai joase care ntrerupe irul Cordilierilor ce strbate America Central. Adnciumea canalului este de 13,5 m, iar lrgimea pe fund depete de obicei 100 m. Numai n defileul Culebra canalul are adncimea minim de 9, 15 m. O nav care pornete, s presupunem, din portul Colon, de pe litoralul Atlanticului, ptrunde n canal prin rada Limon, pe fundul creia s-a construit un enal navigabil. Dup un drum de 11 km, distan n care canalul se afl la nivelul oceanului, se ajunge la cele trei ecluze duble, aezate n trepte, de la Gatun, avnd fiecare o lungime de 30, 4 m i o lime de 33 m, care ridic nava cu 8,6 m pentru ca s se ajung la nivelul traseului canalului prin lacul Gatun, aflat la o altitudine mai mare dect nivelul oceanului. Lacul artificial Gatun, avnd o suprafa de 425 km, a fost creat n urma ndiguirii cursului lui Rio Chagres, prin construirea barajului, n form de arc, de

la Gatun, lung de 2 562 m i nalt de 32 m, cel mai mare baraj de pe ntregul traseu al canalului. Lacul Gatun, prin care trece nava pe o distan de 40 km, ofer cltorului privelitea tipica junglei tropicale. Din apa lacului apar din loc n loc vrfurile unor arbori, fenomen explicabil dac ne gndim c acest lac artificial s-a format prin inundarea unor zone pduroase. Dup traversarea lacului Gatun urmeaz poriunea canalului cunoscut sub denumirea de Culebra cut (despictura Culebra), care strbate un defileu lung de 13,6 km, tiat n muntele cu acelai nume , ai crui perei abrupi se ridic pn la 50 m nlime. Aceast poriune a necesitat partea cea mai mare din volumul de excavaii efectuat cu ocazia construciei canalului, deoarece trebuia s se ajung la o adncime mult mai mare dect au prevzut constructorii francezi. De asemenea, aci au aprut o serie de probleme complicate, din cauza structurii petografice a terenului, construit din roci foarte dure. Pe de alt parte, constructorii au avut de ntmpinat dificulti nsemnate n acest sector de pe urma deselor surpri de teren. Ecluzele duble de pe Pedro-Miguel (avnd o lungime de 305 m i o lrgime de 33 m), de la captul dinspre Pacific al defileului, permit scoborrea navelor pn la micul lac Miraflores situat la 16, 5 m deasupra nivelului oceanului. Ecluzele n dou trepte de la Miraflores, avnd aceleai dimensiuni ca i cele de la Pedro-Miguel, coboar navele la nivelul cursului canalizat al lui Rio Grande, de unde, printr-un enal de 13 km de pe fundul golfului Panama, se ajunge n apele linitite ale Oceanului Pacific, n dreptul portului Balboa, din vecintatea oraului Panama. Durata traversrii canalului este n medie de 8 ore, din care circa o or revine trecerii prin ecluze, respectiv pentru una singur snt necesare aprox. 15 minute. Timpul necesar tranzitului variaz de la caz la caz, n funcie de curenii care influeneaz viteza de umplere a ecluzelor. Halajul navelor prin ecluze se face cu ajutorul celor 39 de locomotive electrice (1963). Circulaia este permis numai ziua. Pentru a putea asigura un trafic ridicat , toate ecluzele canalului snt duble, ceea ce permite trecerea concomitent prin ecluze a dou vase care navigheaz n direcii opuse. Totui se prefer ca ncrucirile de nave s se fac pe lacul Gatun, unde spaiul este mai mare. Navele de pasageri beneficeaz de un regium preferenial fa de cargoboturi n ceea ce privete ordinea de traversare.

Roata de la Falkirk
Canalul Forth and Clyde, care leaga Glasgow-ul de coasta vestica, a fost construit in 1777 intre portul Grangemouth si Falkirk. Intre Falkirk si Edinburgh s-a dat in folosinta canalul Union in 1822. Datorita reliefului accidentat traficul fluvial dintre Glasgow si Edinburgh se putea desfasura doar cu ajutorul unui sistem de 11 ecluze. Intre cele doua canale diferenta de nivel era de 24 m. In 1963, dupa aproape 150 de ani de functionare, sistemul vechi de ecluze a fost inchis. Acesta a fost inlocuit cu Roata de la Falkirk in 2002, care este unul din simbolurile Scotiei moderne.

Singura ecluza rotitoare este o parghie cu doua brate. Bratele sustin cate o gondola pline cu apa, in care plutesc ambarcatiunile. Inchiderea ecluzelor, reglare nivelului apei si operatiunea de rotire dureaza doar 15 minute Gondolele sunt umplute cu o cantitate egala de apa, din care ambarcatiunile elimina o cantitate egala cu masa lor (legea lui Arhimede: un vas disloca un volum de apa egal cu greutatea acestuia). Astfel sistemul este tot timpul in echilibru. Pentru rotire cu 180 a giganticului mecanism motoarele cu o putere instalata de 22.5 kW au nevoie de un consum de doar 1,5 kW/h. O gondola are 25 m si o masa de 300 tone incluzand masa de apa si ambarcatiunea. Costul unei asemenea bijuterii: aprox. 18 milioane de lire sterline.

Bibliografie: http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.jimshead.com/waterways/Lock.gif&imgrefurl=http://www.jimshead.com/waterways/mwp.php%3Fwpage%3DIntroducingCanal-Boating.htm&h=373&w=564&sz=8&tbnid=mRDeGKNessDIM:&tbnh=89&tbnw=134&prev=/images%3Fq %3Dwater %2Block&hl=ro&usg=__It3JwXHAvUg5LLzvvNSLcX_yGvE= &ei=dFZHSqaHIWQsAaJ1Py1Aw&sa=X&oi=image_result&resnum=16&ct =image&ved=0CEgQ9QEwDw http://www.eriecanal.org/locks.html http://www.acn.ro/index.php?id=4