Sunteți pe pagina 1din 20

CANALURI MARITIME

Canalurile maritime sunt ci de comunicaie artificiale, care unesc dou bazine


maritime sau oceanice, construite cu scopul de a scurta rutele de navigaie.
Canalurile maritime cu cel mai intens trafic sunt:
- Canalul Suez
- Canalul Panama
- Canalul Kiel

12.1 Canalul Suez


Principalele caracteristici tehnice ale Canalului Suez sunt urmtoarele:
- lungime : 162.5 km
- limea la nivelul apei : 365 m
- limea pasei de navigaie : 180 m
- pescajul maxim admis : 20.12 m
- tonajul maxim al navelor cu marf : 260 000 tdw
- tonajul maxim al navelor n balast : 400 000 tdw
Canalul Suez (Qanat es-Suweis, n limba arab) unete prin vestul Peninsulei
Sinai, apele Mrii Mediterane cu cele ale Mrii Roii. Este cel mai lung canal maritim
din lume, punctele sale extreme situndu-se la Port Said (Bur Said), pentru intrarea
dinspre Marea Mediterana i respectiv, la Port Suez (Es Suweis), pentru intrarea
dinspre Marea Roie.
12.1.2 Reguli specifice privind exploatarea i pilotajul
De-a lungul canalului pilotajul este obligatoriu.
Cu 24 ore inanintea ajungerii navei in zona speciala de ancoraj, marcata pe
hri, trebuie comunicate de catre nava, catre port control (Port Said pentru navele
care vin din Marea Mediterana si Port Suez pentru cele care vin din Marea Rosie),
urmtoarele date:
- numele si nationalitatea navei
- pavilionul sub care naviga
- portul de inregistrare
- TRN si TRB, pescajul, viteza navei
- data ultimului certificat pentru Suez
- data ultimului certificat maritim national
- orice schimbare survenita de la ultima trecere prin canal
- daca intentioneaza sa tranziteze canalul sau sa opreasca intr-un
port de pe teritoriul canalului
- ora probabila a sosirii
- daca transporta marfuri periculoase
- alte date solicitate de port control
Cand nava a ajuns in rada portului (Port Said sau Port Suez) ea ancoreaza in
perimetrul special ce i-a fost repartizat de catre autoritatea portuara si asteapta
instructiuni pentru formarea convoiului si pentru sosirea pilotului, comandantul navei
comunicnd prin radio sosirea n rada portului si ancorarea navei. Totodata nava
ridica pavilionul Am nevoie de pilot. Dupa ce pilotul a urcat la bord nava se
deplaseaza in raionul de asteptare pentru formarea convoiului, in vederea intrarii pe
canal, fiecare nava avind un sector limitat. Se ridica pavilionul Pilot la bord.
Ordinea de formare a convoiului este data de Capitania Portului (Port Said
si Port Suez) si este in principiu urmatoarea:
- navele pasagere
- navele Ro-Ro / Ferry-boat / port barje
- navele port containere
- cargouri mici si mijlocii
- cargouri mari
- mineraliere
- petroliere
- navele care transporta marfuri periculoase
- navele militare
Trecerea prin Canalul Suez este permisa pentru navele tuturor natiunilor.
Conducerea isi rezerva totusi dreptul s refuze accesul pe canal a navelor ce sunt
considerate periculoase pentru navigatie.
Conform uzului Canalului Suez, comandantul navei se obliga el insusi sa se
supuna tuturor cerintelor si sa dea ascultare tuturor semnalelor prevazute in Cartea
semnalelor speciale, o copie a acesteia fiindu-i pus la dispozitie. Chiar daca navele
au pilot la bord comandantul poarta intreaga raspundere pentru accidentele de orice
natur. Pilotul are datoria sa dea sfaturi pentru respectarea regulilor de navigatie si
pentru manevra pe canal punndu-si in serviciul navei experienta si competenta in
navigatia pe canal pentru evitarea accidentelor de navigatie.
In timpul navigaiei prin canal securitatea navelor poate fi periclitata de
furtunile de nisip. Uzul canalului prevede luarea la bord a doua barci cu barcagii
pentru ca, in caz de furtun, acetia s duc la mal parmele de acostare ale navei.
Comandantul navei are obligatia s completeze formularul de pilotaj si
declaratia de buna stare de navigabilitate, pe care sa le inapoieze pilotului la
coborrea de pe nava.
Pilotul care a urcat la bordul navei inainte de formarea convoiului este
schimbat de catre un alt pilot in apropierea Portului Ismalia, unde se afla sediul
central al administratie canalului, numit Oficiul Central al Autoritatii Canalului Suez.
In Portul Ismalia navele pot executa mici reparatii in santier, pot solicita
remorchere sau pot solicita incarcarea si descarcarea unor marfuri.
Pe tot timpul trecerii prin canal navele trebuie sa mentina legatura radio cu
statiile de control ce apartin Autoritatii Canalului si sa se conformeze dispozitiilor
acestora.
Comandantul navei nu trebuie sa dispuna oprirea motoarelor pe timpul
tranzitarii canalului cu exceptia cazului cand trebuie sa previna accidentele de
navigatie sau sa ancoreze in zonele stabilite de Autoritatea Canalului. De regula
navele din convoaiele ce se formeaza in rada Port Said ancoreaza in Marele Lac
Amar (Great Bitter Lake) pentru a permite trecerea navelor din convoiul ce vine
dinspre sud, format in rada Port Suez.
In timpul noptii navele care tranziteaza canalul trbuie sa poarte luminile de
drum (cele normale pentru tipul respectiv de nava, conform prevederilor COLREG)
si, in plus, sa aiba proiector de canal care sa proiecteze prova navei si un om de
veghe la prova.
Balizajul in Canalul Suez este foarte bine asigurat, canalul fiind marcat pe
toata lungimea sa cu faruri si geamanduri, precum si cu semnale pentru kilometraj,
kilometrul 0 fiind marcat la intrarea dinspre Marea Mediterana, iar kilometrul 162 la
intrarea dinspre Marea Rosie, bornele kilometrice fiind dispuse din kilometru in
kilometru, iar ntre ele sunt dispuse alte borne din 200 n 200 metri.
Planul canalului d detalii cu privire la farurile si geamandurile care asigura
balizajul.
Sistemul de marcare este in general urmatorul:
- farurile sunt vopsite in alb, iar portiunea superioara in dou culori:
spre estul canalului n negru, iar spre vestul canalului in rosu.
Luminile farurilor, pentru navigatia in timpul noptii, sunt verzi n
partea de est a canalului si rosii in partea de vest.
- geamandurile care asigura balizarea canalului, cu exceptia
geamandurilor din Marele Lac Amar, sunt de forma sferica, avind
partea inferioara vopsita in alb, iar partea superioara vopsita in
culoarea specifica laturii canalului: partea de est a canalului
neagr, iar partea de vest rosie. Pe timp de noapte luminile
geamandurilor sunt similare luminilor farurilor: cele dinspre latura de
est verde, iar cele de pe latura de vest rosu

Geamandurile care marcheaza directia curentului sunt vopsite in felul urmator sau
prezinta urmatoarele lumini:
- latura dinspre directia in care curge curentul este vopsita in rosu si
alb, in benzi orizontale, iar pe timpul noptii arata un singur reflector
- latura dinspre directia din care curge curentul este vopsita in alb si
negru, in benzi verticale, iar pe timpul noptii arata doua reflectoare.
Astfel, o nava care navigheaz mpotriva curentului vede o geamandura
colorata in rosu si alb, in benzi orizontale, iar pe timpul noptii un singur reflector, in
timp ce o nava ce navigheaza in directia curentului vede pe timp de zi o geamandura
colorata in alb si negru, in benzi verticale, iar pe timpul noptii doua reflectoare.
Marginile canalului sunt marcate de mici geamanduri luminoase, folosite la
fel cu geamandurile care asigura balizajul canalului (negru spre est si rosu spre
vest), iar luminile pe timpul noptii albe. Ele sunt conice cand fundul spre tarmul
canalului este nisipos sau noroios si cilindrice in apropierea stincilor.
Un balizaj aparte este realizat in zona Marelui Lac Amar.
Intrarea dinspre nord in zona Marelui Lac Amar este marcata de doua
geamanduri luminoase de forma conica. Geamandura de est a fiecarei perechi este
vopsita in negru si arata o lumina verde continua, iar geamandura de vest a fiecarei
perechi este piturata in rosu si arata o lumina rosie continua.
Urmeaza apoi geamandura denumita North Light, care este o geamandura
luminoasa de forma conica, piturata in rosu si alb, in dungi verticale, noaptea avind o
lumina alba cu sclipiri. Este situata pe malul de vest al canalului, la 2 km SSE de
perechea din sud a geamandurilor luminoase descrise mai sus. Acesta geamandura
are un reflector radar.
In continuare, navigand spre sud, vom intalni pe latura de vest a canalului 5
geamanduri luminoase de forma conica piturate in rosu, cu lumina rosie continua, iar
pe latura de est 6 geamanduri luminoase conice, piturate in negru, cu lumina verde
continua.
La 8.4 km SE de geamandura luminoasa North Light se afla geamandura
luminoasa South Light, care este conica piturata in dungi verticale in rosu si alb,
prezentand o lumina alba cu sclipiri. Are de asemenea un reflector radar.
Mijlocul canalului la capatul de sud din sectorul Marelui Lac Amar este
marcat de o geamandura luminoasa cilindrica ce arata o lumina alba cu ocultatii si
care este dotata cu reflector radar.
Marginile intrarii canalului, la capatul de sud al acestui sector sunt marcate
de doua geamanduri luminoase cilindrice: una neagra (piturata in negru) care arata o
lumina verde cu sclipiri, spre partea de est a canalului si o alta piturata in rosu, care
arata o lumina rosie cu sclipiri spre partea de vest a canalului.
In portiunea de sector unde canalul trece din Marele Lac Amar in Micul Lac
Amar, intre kilometrul 114.9 si 122.1 a fost dragat un canal suplimentar, situat mai la
NE de cel vechi, intre cele doua canaluri existand o zona de separatie a traficului cu
o latime de circa 1 cablu. Pe aceasta sectiune de canal se poate asigura concomitent
trecerea convoaielor de nave care vin din nord si din sud. Bifurcatiile canalului sunt
delimitate de geamanduri luminoase tip baston (scondrii) cu dungi rosii si albe pe
orizontala si lumini albe cu sclipiri. Marginile celor doua canale intre km 114.9 si
122.1 sunt marcate cu geamanduri sferice, cele care marcheaza malul de SW fiind
piturate in rosu si aratand lumina rosie, iar cele de pe malul de NE sunt piturate in
negru si arata lumina verde.
O atentie marita se acorda mentinerii vitezei navei in cadrul convoiului.
Viteza va fi anuntata fiecarei nave din punctele de control si de catre pilot.
Pe unele sectoare navele cu pescaj mare si navele cu lungime mare sunt
obligate sa fie asistate de remorchere care sa fie in masura sa le ajute la manevre.
Sectorele mai dificile pentru asemenea nave sunt situate la sud de Marele Lac Amar,
pn la extremitatea sudica a canalului, unde existenta unor curbe mai stranse si
natura fundului impun luarea unor masuri de siguranta.
Taxa de trecere prin canal se calculeaza in functie de tonajul navei, fiecare
nava comeciala avind un certificat special emis de autoriatea competenta pentru
tonaj a tarii registrului de inmatriculare, certificat in care este calculat tonajul pentru
Canalul Suez.

12.2 Canalul Panama


12.2.1 Generaliti
Canalul Panama uneste Golful Limon din sud-vestul Marii Caraibilor cu
Golful Panama de pe tarmul Pacific al Americii Centrale, fiind dotat cu cel mai mare
sistem de ecluze din lume.
Principalele caracteristici ale Canalului Panama sunt urmatoarele:
- lungime : 81.3 km
- latime : 91-300 m
- adancime : 12.5 m
- nivelul cel mai ridicat al apelor Canalului Panama fata de nivelul
oceanului (nivel asigurat cu ajutorul sistemului de ecluze) : 26 m
- durata tranzitarii unei nave prin canal : 15 ore (in medie), putind fi de
la 12 la 15 ore
- dimensiunile maxime ale unei nave acceptate pentru tranzitarea
canalului sunt urmatoarele:
lungime : 254.5 m
latime : 32.3 m
pescaj : 12.2 m
- tonajul maxim admis : 75 000 t
- viteza navelor la tranzitarea canalului este :
6 8 nd in enalul Gaillard
12 18 nd in rest
- canalul poate realiza 48 de ecluzari pe zi care pot include 60 70
nave de marimi medii
12.2.2 Reguli privind accesul, navigatia si tranzitarea prin Canalul Panama :
Schema generala a marcajului si sistemul de balizaj al canalului sunt in planul
Canalului Panama care se poate obtine de la Compania Canalului Panama sau
de la cele doua statii de pilotaj care se afla in portile Cristobal la intrarea din
Oceanul Atlantic si Balboa la intrarea din oceanul Pacific.
Cu 48 ore inaintea sosirii navei in zona canalului se transmit prin radio
urmatoarele informatii:
- numrul de identificare dat de canal
- data si ora sosirii
- pescajul prova si pescajul pupa (in picioare)
- numele navei
- orice schimbare in constructia navei de la ultima trecere prin canal
- daca nava acosteaza la Balboa sau Cristobal pentru operare de
marfuri sau aprovizionare
- natura si tonajul incarcaturii de pe punte
- daca nava este tanc petrolier sau daca transporta exploziv
- informatii despre carantina
- daca se cere libera practica
- porturile de escala in ultimile 15 zile
- cazurile de imbolnavire de boli transmisibile, natura lor
- numrul vaccinelor de variola
- porturile de origine pentru fiecare port de marfa si descrierea actelor
de identitate a marfurilor
- existena animalelor la bord
- daca porturile de escala au fost infestate cu boli
- daca certificatul de vaccinare are valabilitate 6 luni
Navele care sosesc din Oceanul Atlantic pentru tranzitare prin canal sau
operatiuni in porturile din zona canalului isi vor anunta ETA cu 12 ore inainte de
sosire la Cristobal. ETA va fi comunicat la destinatia Cristobal Signal Station via
Balboa Radio. Cand nava va fi suficient de aproape de Cristobal pentru a
comunica in radiotelefonie si legatura cu Cristobal Signal Station devine posibila
lucrul se face pe canalele 16, 12 si 13.
In general navele mari si petrolierele care asteapta tranzitarea canalului
ancoreaza in Limon Bay, anunndu-i ora de ancoraj la statie, iar navele mici si
mijlocii, dar uneori i navele mari (cand spatiul permite) pot ancora in teritoriul
portului Cristobal (in rada de asteptare) in zonele indicate de statia de
transmisiuni, care da permisiunea de intrare in port. Zonele de ancoraj sunt in
functie de tonajul navei si de pescaj.
Navele care sosesc din Oceanul Pacific pentru tranzitarea canalului sau
operatiuni in porturi din zona canalului vor anunta ETA cu 48 ore inaintea sosirii.
ETA se transmite la Port Control Balboa via Balboa Radio si se reconfirma cu 24
ore inainte de sosire in canalele 16, 12, 13 pentru Flamenco Signal Station,
careia i se va comunica ora de ancorare, meninndu-se legtura cu aceasta
pn la angajarea in tranzitare.
Toate navele care urmeaza sa tranziteze canalul efectueaza controlul si si
intocmirea formalitatilor de tranzitare pe timpul stationarii la ancora in bazinul de
asteptare.
Nava care tranziteaza pentru prima data Canalul Panama va fi supusa in primul
port de tranzitare unui control si unor masuratori amanuntite de catre un expert al
societatii Panama Canal Company in vederea eliberarii certificatului de tonaj pentru
Canalul Panama, in baza caruia se vor percepe taxele de tranzitare.
Dupa eliberarea certificatului de tonaj, nava primeste un numar de identificare
valabil numai pentru Canalul Panama (SIN) care se introduce in memoria unui
calculator impreuna cu toate datele despre nava, astfel incat la urmatoarea trecere
prin canal sa poata fi simplificate formalitatile de tranzitare si sa se comunice la
sosire numai modificarile efectuate de la ultima trecere prin canal.
Ecluzarea navelor se face prin remorcarea acestora de la mal cu ajutorul
locomotivelor (4 la prova si 2 la pupa), iar angajarea navelor in manevra de intrare in
ecluze se face cu ajutorul a 2 remorchere pn in momentul cnd locomotivele de
manevra au dat paramele de remorca la nava ecluzata si au preluat integral
manevra.
Durata de trecere prin canal este de 12 18 ore dar acest timp este relativ deoarece
depinde de marimea navei, de viteza ei, calitatile manevriere, etc.
Pilotajul navelor comerciale este obligatoriu pe tot timpul tranzitarii canalului si in
apele din zona canalului.
Compania Canalului Panama dispune de un corp de piloti experimentati care ii
consiliaza si ii ajuta pe comandantii navelor in manevre de trecere prin ecluze si
navigatia pe canal. Totusi in cazul unui accident de navigatie produs pe canal sau in
zona canalului intreaga raspundere cade in sarcina comandantului.
Cele doua statii de pilotaj Cristobal la intrarea in Oceanul Atlantic si Balboa la
intrarea in Oceanul Pacific asigura cu piloti navele ce tranziteaza canalul sau naviga
in apele Zonei canalului.
Navigatia pe canal se executa pe mijlocul senalului, iar daca se intalnesc doua
nave ambele sunt obligate sa se evite. Daca spatiul nu permite, vor fi manevrate in
locuri de refugiu, la indicatia pilotilor pana nava in latime mai mare trece de cealalta.
Navele sunt obligate sa aiba la bord Regulile Canalului Panama, obtinute cel
tarziu la sosire.

12.3 Canalul Kiel


Construirea Canalului Kiel la sfritul secolului al XIV-lea a scurtat distanta dintre
Marea Baltic si Marea Nordului cu aproape 173 Mm (320km) scutind navele sa
ocoleasca Peninsula Iutlandei.
Principalele caracteristici ale Canalului Kiel sunt urmatoarele:
- lungime : 98km
- latimea inferioara : 43m
- latime superioara : 104m
- adncime minima : 11m
- pescaj admis : 7.8m
- inaltimea maxima a catargelor : 30m
- viteza maxima de tranzitare: 8.5 nd
- durata medie a tranzitului prin canal: 7 ore
- la cele doua capete ale canalului se afla un sistem de ecluze duble.

13.2.2.2 Terminologia elementelor sistemului rutelor de navigaie


Sistemul rutelor de navigaie are n compunere scheme de separare a traficului, rute
recomandate, rute n ambele sensuri, raioane interzise sau periculoase, etc. Toate
aceste elemente componente se definesc n continuare:
o schem de separare a traficului (traffic separation scheme) o
schem destinat s separe traficul de nave care se desfoar n
sensuri opuse prin intermediul unor mijloace corespunztoare;
o culoar de trafic (trafic lane) zon n care traficul este stabilit s se
desfoare ntr-un singur sens;
o zon i linie de separaie (separation zone or line) zon sau linie
care separ culoare cu trafic de sens opus, traficul din zone adiacente
sau traficul diferitelor clase de nave;
o zon cu sens giratoriu (roundabout) zon care conine un punct sau
o zon circular de separaie i un culoar de trafic n jurul acesteia.
Deplasarea se face n jurul zonei de separaie n sens direct;
o zon de trafic costier (inshore traffic zone) zona cuprins ntre
marginea dinspre uscat a schemei de separare a traficului i coasta
adiacent, destinat traficului costier conform regulii 10, litera (d) din
COLREG;
o rut n ambele sensuri (two-way route) zon n interiorul creia sunt
traficul se desfoar n ambele sensuri;
o rut recomandat (recommended route) o rut de lime variabil
pe care se recomand s se deplaseze nava. De regul este marcat
prin poziionarea unor balize pe linia sa central;
o drum recomandat (recommended track) un drum sigur pentru
navigaie recomandat pentru deplasarea navei ntre dou puncte de
poziie cunoscut. Drumurile recomandate i rutele recomandate pot fi
marcate pe hrile de navigaie i sunt prezentate pe larg n Crile
Pilot;
o rut de ap adnc (deep-water route) o rut dintr-o zon n
interiorul creia adncimile permit trecerea navelor cu pescaj mare i
sunt msurate la intervale constante de timp i cu o precizie sporit;
o zon periculoas (precautionary area) zon n interiorul creia
navele trebuie s se deplaseze cu o atenie deosebit, de regul, n
direcia recomandat;
o zon de evitat (area to be avoided) zon n interiorul creia navigaia
este periculoas i trebuie evitat intrarea de ctre toate navele sau
numai de anumite tipuri de nave;
o direcia stabilit a traficului (established direction of traffic flow)
direcia pe care trebuie s se navige n interiorul unui culoar. Se
utilizeaz n schemele de separare a traficului i pentru indicarea
rutelor de ap adnc atunci cnd fac parte dintr-un culoar de trafic;
o direcia recomandat a traficului (recommended direction of traffic
flow) direcia recomandat pentru navigaie, atunci cnd nu este
necesar impunerea unei direcii stabilite. Se utilizeaz n zonele
periculoase, pentru rutele n ambele sensuri, rutele recomandate i
rutele de ap adnc;
Figura 13.1 Elementele unei scheme de separare a traficului

13.2.2.3 Metode de separare a traficului


Pentru ndeplinirea obiectivelor, sistemul rutelor de navigaie utilizeaz diverse
metode pentru separarea traficului:
separarea culoarelor de trafic de sensuri opuse prin linii sau zone de
separaie;
separarea culoarelor de trafic prin obstacole naturale (stnci, insule
mici) sau alte obiecte;
separarea traficului direct de traficul local prin crearea zonelor de trafic
costier ntre limitele exterioare ale schemei i coast;
divizarea sectorial a diferitelor direcii de trafic ce converg spre un
anumit punct (locuri de ambarcare a pilotului, intrri n porturi, etc.);
separarea traficului n puncte de convergen, n locurile de intersecie
a unor rute de navigaie sau n zone periculoase.

13.2.3 Reguli de navigaie n interiorul i n apropierea schemelor de separaie


a traficului
Navigaia n interiorul i n apropierea schemelor de separaie a traficului,
precum i n zonele costiere adiacente acestora se desfoar n conformitate cu
Regula 10 din COLREG.
Navele care utilizeaz o schem de separaie a traficului trebuie s respecte
urmtoarele prevederi:
se navig pe culoarul corespunztor n direcia stabilit a traficului;
se menine drumul navei ct mai departe de linia sau zona de separaie
care se las la babord;
intrarea i ieirea dintr-un culoar se face de regul pe la capete, ns
cnd acest lucru nu este posibil, intrarea, respectiv ieirea se va face
prin intersectarea limitei exterioare a culoarului, drumul navei lund o
valoare apropiat de direcia general a traficului;
se va evita pe ct posibil traversarea culoarelor de trafic, dar n cazul
cnd acest lucru este necesar, se va lua un drum ct mai apropiat de
normala la direcia general a traficului;
intersectarea unei linii de separaie sau intrarea ntr-o zon de
separaie nu este permis dect n caz de urgen, pentru evitarea unui
pericol iminent i pentru navele care pescuiesc n zona de separaie;
se va evita, pe ct posibil, ancorarea ntr-o schem de separaie a
traficului i n apropierea extremitilor sale;
o nav care pescuiete nu va stnjeni trecerea oricrei alte nave prin
culoarul de trafic;
o nav cu lungimea mai mic de 20 m sau o nav cu vele nu va
stnjeni trecerea unei nave cu propulsie mecanic prin culoarul de
trafic;
o nav cu capacitatea de manevr redus care este angajat n
operaiuni de ntreinere a mijloacelor de asigurare a navigaiei, de
punere, scoatere sau ntreinere a unui cablu submarin, ntr-o schem
de separaie a traficului, este scutit de respectarea prevederilor Regulii
10 pe durata operaiunii.
Navele care se afl n apropierea unei scheme de separaie a traficului trebuie s
respecte urmtoarele cerine:
n apropierea extremitilor unei scheme de separaie a traficului se va
naviga cu atenie sporit;
o nav care nu folosete o schem de separaie a traficului se
recomand s se menin ct mai departe posibil n afara acesteia.
Navigaia n zona de trafic costier este permis n urmtoarele situaii:
o pentru navele cu lungimea mai mic de 20 m, navele cu vele i navele
care pescuiesc;
o pentru navele care intr sau ies dintr-un port aflat n zona respectiv,
care se deplaseaz la o staie de pilotaj sau o instalaie (platform
marin) situat n zona de trafic costier;
o pentru evitarea unui pericol iminent.

13.3 Strmtorile lumii


Conform definiiei din Dicionarul explicativ al limbii romne, prin strmtoare
nelegem o fie ngust de ap, strmtorat de uscat, care face legtura dintre
dou bazine acvatice (mri sau oceane).
Regimul legal al strmtorilor utilizate pentru traficul internaional de nave este
stabilit de Convenia Naiunilor Unite asupra Dreptului Mrii (United Nations
Convention on the Law of the Sea LOS Convention), de la Montego Bay, din 10
decembrie 1982.
n Partea a-III-a a Conveniei, care ncepe cu articolul 34 se precizeaz c
regimul legal stabilit n aceast Convenie nu trebuie s afecteze suveranitatea i
jurisdicia statelor riverane strmtorilor.
Seciunea 2 se refer la trecerea prin strmtori dintr-o zon de mare liber sau
zon economic exclusiv i o alt zon de mare liber sau zon economic
exclusiv. Articolul 38 precizeaz c toate navele au dreptul de a trece prin aceste
strmtori, cu condiia ca trecerea s fie continu i nentrerupt. Aceasta nu exclude
trecerea printr-o strmtoare pentru a intra ntr-un port sau a pleca dintr-un port al
statului riveran.
Articolul 39 precizeaz ndatoririle pe care le are o nav care trece printr-o
strmtoare. Aceste ndatoriri sunt:
nava s traverseze strmtoarea fr ntrziere;
s nu amenine sau s foloseasc fora mpotriva suveranitii i
integritii teritoriale sau s ncalce alte principii ale dreptului
internaional;
trecerea s fie continu i nentrerupt, iar nerespectarea acestei
obligaii s nu se fac dect n cazuri de for major sau de pericol;
s se respecte regulamentele internaionale, procedurile i practicile
pentru sigurana pe mare, inclusiv Regulamentul pentru Prevenirea
Abordajelor;
s se respecte regulamentele i legile internaionale referitoare la
prevenirea polurii mediului marin.
n articolul 40 se interzice orice activiti de cercetare sau observare, fr
acordul prealabil al statului riveran.
Conform articolului 41, statele riverane pot stabili scheme de separare a
traficului i pase de trecere, cu condiia ca acestea s fie acceptate de reglementrile
internaionale i s fie aduse la cunotin navigatorilor n timp util.
Drepturile i obligaiile statelor riverane sunt prezentate n articolul 42. Statul
riveran poate stabili reglementri referitoare la:
o sigurana navigaiei i la traficul de mrfuri;
o prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului marin;
o interzicerea pescuitului i a deinerii de echipament de pescuit, cu
excepia navelor de pescuit;
o mbarcarea/debarcarea de mrfuri, persoane, nclcnd prevederile
reglementrilor din domeniul vamal, fiscal, sanitar ale statului riveran.
Aceste legi nu trebuie s se aplice preferenial, s nu descrimineze nici o nav
strin i s fie fcute publice n timp util.
Statele riverane i statele pavilioanelor navelor care traverseaz strmtoarea
trebuie s coopereze, conform articolului 43, pentru stabilirea, meninerea i
mbuntirea mijloacelor de asigurare a navigaiei, pentru prevenirea polurii
mediului marin.
Articolul 44 precizeaz c statele riverane nu trebuie s mpiedice traversarea
strmtorii de ctre o nav i s marcheze orice pericol de navigaie de care au
cunotin.
n seciunea 3, articolul 45 stabilete dreptul trecerii inofensive a tuturor
navelor prin strmtorile deschise traficului internaional. Trecere se consider
inofensiv atta timp ct nu aduce prejudicii pcii, ordinii de drept i securitii
statului riveran. Trecerea nu mai este considerat inofensiv dac nava execut n
marea teritorial a statului riveran una din urmtoarele activiti:
orice ameninare sau folosire a forei mpotriva suveranitii,
integritii teritoriale sau a independenei politice a statului riveran,
sau orice alt nclcare a normelor dreptului internaional;
orice exerciiu i manevr cu arme de orice tip;
orice aciune de colectare de informaii n detrimentul aprrii i
securitii statului riveran;
orice act de propagand destinat s afecteze aprarea i
securitatea statului riveran;
lansarea, decolarea sau apuntarea oricror aeronave;
lansarea, decolarea sau apuntarea oricror echipamente militare;
mbarcarea/debarcarea de mrfuri, valut sau persoane, nclcnd
reglementrile privind imigrarea sau din domeniul vamal, fiscal,
sanitar;
orice act de poluarea;
orice activitate de pescuit;
orice activitate de cercetare sau observare;
orice activitate care are ca scop interferena cu sistemele de
comunicaie sau alte echipamente ale statului riveran;
orice alte activiti care nu au legtur cu trecerea prin strmtoare

1. Strmtorile Arctice .
complex de strmtori din bazinul Oceanului Arctic sau adiacente
acestuia. Sunt situate la nord de Canada i la nord de Rusia.
Majoritatea timpului sunt ngheate i nu prezint interes pentru
navigaie.

Strmtoarea Smith:
o unete: Marea Lincoln cu Golful Baffin;
o desparte: Insula Ellesmere de Groenlanda.
Strmtoarea Lancaster:
o unete: Golful Boothia cu Golful Baffin;
o desparte: Insula Devon de Insula Baffin.
Strmtoarea Viscount:
o desparte: Insula Melville de Insula Banks, Insula Victoria i Insula
Prince of Wales.
Strmtoarea McClintock:
o desparte: Insula Victoria de Insula Prince of Wales.
Strmtoarea Franklin:
o desparte: Peninsula Boothia i Insula Somerset de Insula Prince of
Wales.
Strmtoarea Victoria:
o desparte: Insula Victoria de Canada.
Strmtoarea Pervij Kurilskij:
o unete: Marea Ochotsk cu Oceanul Pacific;
o desparte: Peninsula Kamceatka de Insula Paramusir.
Strmtoarea Dimitri Laptev:
o unete: Marea Laptev cu Marea Siberiei de Est;
o desparte: Insula Bolsoi Lachovski de Rusia.
Strmtoarea Sannikova:
o desparte: Insulele Anzu de Insula Lachovski i Novaja Sibir.
Strmtoarea Longa:
o desparte: Insula Vrangel de Rusia.

2. Strmtoarea Bab-el-Mandeb (poarta lacrimilor).


unete: Marea Roie cu Oceanul Indian;
desparte: Peninsula Arabia cu statul Yemen de Africa (Djibouti,
Somalia);
caracteristici:
- lungime: 46,3 km;
- lime: 0,02 18,5 km;
- adncime: 30 323 m;
particulariti: Insula Perim o mparte n dou treceri navigabile: Bab
Iskender (Strmtoarea Alexandria) i Dact-el-Mayun. n apropierea
coastei africane se afl un grup de insule numite apte frai.
Vnturile predominante sunt musonii, iar curenii sunt determinai de
acetia.

3. Strmtoarea Bass.
unete: Marea Tasman cu Oceanul Indian;
desparte: Australia de Tasmania;
caracteristici:
- lime: 129 241 km;
particulariti: Este o zon important pentru pescuit, are multe
insule.

4. Strmtoarea Belle Isle.


unete: Golful Saint Lawrence cu bazinul Oceanului Atlantic;
desparte: Insula Newfoundland de Peninsula Labrador-Ungava,
ambele aparinnd Canadei;
caracteristici:
- lungime: 60 km;
- lime: 16 24 km;
particulariti: Exist un puternic curent de maree. ntre noiembrie i
iunie apar blocuri de ghea. Insula Belle Isle (213 m nlime) este
prima zon de pmnt care se vede cltorind dinspre Europa.

5. Strmtoarea Bering.
unete: Marea Bering cu Oceanul Arctic;
desparte: Peninsula Ciukotka (Asia) de Peninsula Seeward
(America de Nord);
caracteristici:
- lungime: 65 km;
- lime: 58 90 km;
- admcime: 42 70 m;
particulariti: Din octombrie pn n iunie este complet ngheat.
Prin aceast strmtoare trec apele reci ale curentului Oya ivo.

6. Strmtoarea Bosfor (Istanbul).


unete: Marea Neagr cu Marea Marmara;
desparte: partea european a Turciei de partea asiatic;
caracteristici:
- lungime: 30 km;
- lime: 0,74 3,7 km ;
- adncime: 27 121 m;
particulariti: Este cea mai sinuoas i cea mai ngust strmtoare
navigabil. Exist un curent de suprafa dinpre Marea Neagr i
unul de fund dinspre Marea Marmara, ntre acetia fiind o ptur
separatoare. Vnturile predominante sunt cele de NE care vara
aduc cea, ploi i de NW, care aduc ploi, furtun. Cele de SW
anun vreme bun. Uneori n lunile august i septembrie apar
ceuri albe. Este traversat de dou poduri: Bogazici (lungime
1074, terminat n 1973) i Fatih Sultan Mehmed (1090m, terminat n
1988). Strmtoarea are o mare importan strategic, de aceea a
fcut subiectul multor tratate i convenii internaionale.

7. Strmtoarea Cabot.
unete: Golful Saint Lawrence cu Oceanul Atlantic;
desparte: Insula Prince Edward de Insula Newfoundland.

8. Strmtoarea Cook.
unete: Marea Tasman cu bazinul Oceanului Pacific de Sud;
desparte: Insula de Nord de Insula de Sud ale Noii Zeelande;
caracteristici:
- lime: 24 km;
particulariti: Se ntlnesc vnturi puternice.

9. Strmtoarea Coreea.
unete: Marea Japoniei cu Marea Chinei de Est;
desparte: Coreea de Japonia;
caracteristici:
- lungime: 195 km;

10. Strmtoarea Danemarca.


unete: Marea Groenlandei cu bazinul Oceanului Atlantic;
desparte: Islanda de Groenlanda;
caracteristici:
- lungime: 480 km;
- lime: 290 km;
particulariti: Curentul Groenlandei de est trece prin strmtoare
ducnd iceberguri n Atlanticul de Nord.

11. Strmtorile Daneze .


complex de strmtori din grupa Strmtorilor Scandinave: Beltul
Mare, Beltul Mic i Oresund (Sound).

12. Strmtoarea Dardanele (Canakkale).


unete: Marea Marmara cu Marea Egee;
desparte: Peninsula Gallipoli (Europa) de Asia;
caracteristici:
- lungime: 61 km;
- lime: 0,92 3,7 km;
- adncime: 53 106 m;
particulariti: Este foarte sinuoas. Are dou componente: Gelibolu
i Dardanele.

13. Strmtoarea Davis.


unete: Golful Baffin cu Oceanul Atlantic;
desparte: Insula Baffin (Canada) de Groenlanda;
caracteristici:
- lungime: 640 km;
- lime: 290 800 km;

14. Strmtoarea Dover sau Pas-de-Calais.


unete: Canalul Mnecii (Oceanul Atlantic) cu Marea Nordului;
desparte: Marea Britanie de Frana;
caracteristici:
- lime: 34 km;
particulariti: Are un trafic intens de nave.

15. Strmtoarea Drake.


unete: Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific;
desparte: Peninsula Antarctic de Insula ara de Foc.

16. Strmtoarea Florida.


unete: Golful Mexic cu bazinul Oceanului Atlantic;
desparte: Peninsula Florida de Cuba i Insulele Bahamas;

17. Strmtoarea Fury i Hecla.


unete: Bazinul Foxe cu Golful Boothia;
desparte: Insula Baffin de Peninsula Melville;
caracteristici:
- lungime: 160 km;
- lime: 16 24 km;
particulariti: Este majoritatea timpului blocat de ghea.

18. Strmtoarea Georgia.


desparte: Insula Vancouver de Canada;
caracteristici:
- lungime: 240 km;
- lime: ;
- adncime: ;
particulariti: aparine n totalitatea Oceanului Pacific, are aspectul
unui canal.

19. Strmtoarea Gibraltar.


unete: Marea Mediteran cu Oceanul Atlantic;
desparte: Spania i Gibraltar (Europa) de Maroc i Ceuta (Africa);
caracteristici:
- lungime: 50 km;
- lime: 14 37 km;
- adncime: 200 1181 m;
particulariti: Se ntlnesc vnturi puternice de E i W, iar cele mai
periculoase sunt cele de SW, numite Vendavales care i dubleaz
fora cnd revin la direcia iniial i aduc ploi toreniale. Exist un
curent de suprafa care alimenteaz Marea Mediteran cu ap din
Atlantic (10-20 Mm/zi) i cureni de maree destul de puternici.

20. Strmtoarea Hainan sau Qiongzhou.


unete: Golful Tonkin cu bazinul Mrii Chinei de Sud;
desparte: Insula Hainan de Peninsula Leizhou, China;
caracteristici:
- lungime: 81 km;
- lime: 24 km;

21. Strmtoarea Hudson.


unete: Golful Hudson cu Oceanul Atlantic;
desparte: Peninsula Labrador de Insulele Baffin;
caracteristici:
- lungime: 725 km;
- lime: 160 km;

22. Strmtoarea Johor.


desparte: Peninsula Malacca de Insula Singapore;
caracteristici:
- lungime: 60 km;
- lime: 1,6 4,8 km;

23. Strmtoarea Juan de Fuca.


unete: apele Strmtorii Georgia i Canalului Puget cu Oceanul
Pacific;
desparte: Insula Vancouver de statul Washington;
caracteristici:
- lungime: 161 km;
- lime: 18 27 km;
particulariti: Este zon de frontier dintre USA i Canada.

24. Strmtoarea Kerci.


unete: Marea Neagr cu Marea de Azov;
desparte: Peninsula Crimeea (Ucraina) de Peninsula Taman
(Rusia);
caracteristici:
- lungime: 40 km;
- lime: 3,2 14 km;
- adncime: 5,5 18 m;
particulariti: Are numeroase pericole de navigaie (bancuri de
nisip, recifuri), curenti predominani de S i SW, vnturi de NE,
uneori foarte puternice. Se mai numete Yenikale.

25. Strmtoarea Lombok.


unete: Marea Jawa cu Oceanul Indian;
desparte: Insulele Bali de Insulele Lombok;
caracteristici:
- lungime: 60 km;
- lime: 18 40 km;
particulariti: Este principala trecere prin care are loc schimbul de
ap dintre Oceanele Pacific i Indian.

26. Strmtoarea Luzon.


unete: Marea Filipinelor cu Marea Chinei de Sud;
desparte: Insula Taiwan de Luzon;
caracteristici:
- lime: 250 km;
particulariti: Are numeroase insule grupate n Insulele Batanes i
Insulele Babuyan. Este divizat n canaluri mici. Are o importan
istoric legat de Al Doilea Rzboi Mondial.

27. Strmtoarea Magellan.


unete: Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific;
desparte: America de Sud de Insula ara de Foc;
caracteristici:
- lungime: 530 km (330 Mm);
- lime: 4 24 km (2,5 15 Mm);
- adncime: 20 1 170 m;
particulariti: A fost descoperit de Ferdinand Magellan n 1521 i
pn la construirea Canalului Panama a fost principala legtur
ntre cele dou oceane. Este foarte sinuoas, ngust n unele zone,
cu numeroase stnci. Vnturile sunt permanente, destul de
puternice, iar ceaa este predominant.

28. Strmtoarea Makasar.


unete: Marea Jawa cu Marea Molucelor;
desparte: Insula Kalimantan (Borneo) de Insula Sulawesi (Celebes);

29. Strmtoarea Malacca.


unete: Oceanul Indian cu Marea Chinei de Sud;
desparte: Peninsula Malaysia (Malaysia) de Insula Sumatera
(Indonezia);
caracteristici:
- lungime: 800 km;
- lime: 50 320 km;
particulariti: Este o strmtoare cu un trafic intens de nave, de o
mare importan strategic, fiind principala trecere ntre Oceanul
Pacific i Oceanul Indian.

30. Strmtoarea McClure.


desparte: Insulele Melville i Eglinton de Insulele Banks;
caracteristici:
- lungime: 270 km;
- lime: 100 km;
particulariti: Este un bra al Mrii Beaufort prin Teritoriile de NW
ale Canadei.

31. Strmtoarea Menai.


desparte: Insula Anglesey de ara Galilor;
caracteristici:
- lungime: 23 km;
- lime: 0,18 3,2 km;
particulariti: Este traversat de dou poduri.

32. Strmtoarea Messina.


unete: Marea Tirenian cu Marea Ionic;
desparte: Italia de Insula Sicilia;
caracteristici:
- lungime: 32 km;
- lime: 3,2 16 km;
- adncime: 85 1240 m;
particulariti: Condiiile hidrometeorologice sunt periculoase pentru
navigaie, care se recomand s se fac cu pilot. Exist
contracureni numii refoli, bastardi, vrtejuri numite garofali. De
asemenea, curentul de maree este foarte puternic, atingnd uneori
viteze de 5 nd, iar vntul prezint intensificri periculoase.

33. Strmtoarea Mona (Mona Passage).


desparte: Insula Mona de Puerto Rico.

34. Strmtoarea Northumberland.


unete: Golful Saint Lawrence cu Oceanul Atlantic;
desparte: Insula Prince Edward de Peninsula Nova Scotia, Canada;
caracteristici:
- lungime: 320 km;
- lime: 14,5 48 km;
particulariti: Este traversat de Podul Confederaiei.

35. Strmtoarea Ormuz.


unete: Golful Oman cu Golful Persic;
desparte: Iran de Emiratele Arabe Unite i o enclav a statului
Oman;
caracteristici:
- lungime: 180 km;

36. Strmtoarea Otranto.


unete: Marea Adriatic cu Mara Ionic;
desparte: Italia de Albania.

37. Strmtoarea Palk.


unete: Golful Bengal cu Oceanul Indian;
desparte: India de Sri Lanka;
caracteristici:
- lime: 64 137 km;
particulariti: Este mai puin utilizat pentru navigaie din cauza
curenilor puternici.

38. Strmtoarea La Perouse sau Soya.


unete: Marea Japoniei cu Marea Ohotsk;
desparte: Insula Hokkaido (Japonia) de Insula Sahalin (Rusia);
caracteristici:
- lime: 40 km;
particulariti: are aspectul unui canal.

39. Strmtoarea San Bernadino.


unete: Marea Sulu cu Oceanul Atlantic;
desparte: Insula Luzon de Insula Samar.

40. Strmtorile Scandinave .


complex de strmtori din care fac parte: Skagerrak, Kattegat,
Oresund (Sound), Beltul Mic i Beltul Mare, Fehmarn Belt, Samso
Belt.
unesc: Marea Nordului cu Marea Baltic;
despart: Norvegia i Suedia de Danemarca;

Strmtoarea Skagerrak: desparte Norvegia i Suedia de Danemarca;


Strmtoarea Kattegat: desparte Suedia de Danemarca, este un golf al
Mrii Baltice i o prelungire a strmtorii Skagerrak;
Strmtoarea Oresund (Sound): desparte Insula Zealand (Danemarca)
de Suedia;
Strmtoarea Beltul Mare: desparte Insula Zealand de Insula Funen
(Danemarca);
Strmtoarea Beltul Mic: desparte Insula Funen de Peninsula Iutland;
Strmtoarea Fehmarn Belt: desparte Insula Loland de Insula Fehmarn;
Strmtoarea Samso Belt: desparte Suedia de Danemarca.

41. Strmtoarea Singapore.


unete: Marea Chinei de Sud cu Strmtoarea Malacca;
desparte: Insula Singapore de Arhipelagul Riau (Indonezia);
caracteristici:
- lungime: 48 km;
- lime: 16,1 km;
particulariti: Este o rut important pentru Asia de SE.

42. Strmtoarea Sunda.


unete: Marea Jawa cu Oceanul Indian;
desparte: Insula Sumatera de Insula Jawa;
caracteristici:
- lime: 32 105 km;

43. Strmtoarea Surigao.


unete: Marea Sulu cu Oceanul Atlantic;
desparte: Insula Mindanao de Insula Samar.

44. Strmtoarea Taiwan.


unete: Marea Chinei de Est cu Marea Chinei de Sud;
desparte: China de Taiwan;
particulariti: se mai numete Strmtoarea Formosa.

45. Strmtoarea Tatar.


unete: Marea Japoniei cu Marea Ohotsk;
desparte: Insula Sahalin de continent;
caracteristici:
- lungime: 560 km;
- lime: 8 129 km;

46. Strmtoarea Torres.


unete: Marea Arafura cu Marea Coralilor;
desparte: Australia de Noua Guinee;
caracteristici:
- lime: 130 km;
particulariti: Are numeroase recifuri, insule mici. Nu se recomand
pentru navigaie.

47. Strmtoarea Tsugaru.


unete: Marea Japoniei cu Oceanul Pacific;
desparte: Insula Honshu de Insula Hokkaido;
caracteristici:
- lungime: 160 km;
- lime: 24 40 km;

48. Strmtoarea Tsushima.


unete: Marea Japoniei cu Marea Chinei de Est;
desparte: Insulele Tsushima de Insula Kyushu;
caracteristici:
- lungime: 97 km;
- lime: 64 km;
particulariti: Uneori este considerat parte a Strmtorii Coreea.

49. Strmtorile Turceti


cuprind strmtorile Bosfor i Dardanele;
pentru creterea siguranei navigaiei i protecia mediului marin, la
1 iulie 1994 au intrat n vigoare Reglementrile traficului maritim
pentru Strmtorile Turceti i regiunea Mrii Marmara, care conin
toate precizrile necesare desfurrii navigaiei n Strmtorile
Bosfor i Dardanele.
50. Strmtoarea Winward.
unete: Marea Caraibilor cu Oceanul Atlantic;
desparte: Cuba de Haiti.

51. Strmtoarea Yucatan.


unete: Golful Mexic cu Marea Caraibilor;
desparte: Cuba de Peninsula Yucatan.