Licenta Transport

Anexa 8
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA: INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR
DEPARTAMENTUL: FORAJUL SONDELOR, EXTRACȚIA ȘI
TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE DE PETROL ȘI GAZE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF
Vizat Aprobat,
Facultatea I.P.G. Director de departament,
Conf. Univ. Dr. Ing. Eparu Cristian
PROIECT DE DIPLOMĂ
TEMA: Analiza sistemului de colectare si transport a petrolului

brut din cadrul societății „X”
Conducător ştiinţific:
Șef Lucrări Dr. Ing. Rădulescu
Renata
Absolvent:
Tușinean Flavius Cornel
PLOIEŞTI
2022
F 272.13/Ed.2 Document de uz intern

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIESTI Anexa 9
DOMENIUL: MINE, PETROL ȘI GAZE
Aprobat, Declar pe propria răspundere că voi elabora personal proiectul

Director de departament, de diplomă şi nu voi folosi alte materiale documentare în afara
Conf. Univ. Dr. Ing. Eparu Cristian celor prezentate la capitolul „Bibliografie”.
Semnătură student:
DATELE INIŢALE PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMĂ
Proiectul a fost dat studentului: Tușinean Flavius Cornel
1) Tema proiectului: ANALIZA SISTEMULUI DE COLECTARE SI TRANSPORT A PETROLULUI

BRUT
DIN CADRUL SOCIETĂȚII “X”
2) Data eliberării temei: Octombrie 2021

3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: Octombrie 2021
4) Termenul pentru predarea proiectului: 21 Iulie 2022
5) Elementele inițiale pentru proiect: Date culese din șantier și din literatura de specialitate, Note de curs, Indicații ale
conducătorului de proiect, Bibliografie.
6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate: Cap. 1 Colectare si metode pentru transportul titeiului, Cap. 2
Calculul hidraulic al conductelor pentru transport lichide, Cap. 3 Datele de producție pentru un sistem de conducte de
transport țiței, Cap. 4. Calculul hidraulic al conductelor
7) Enumerarea materialului grafic (acolo unde este cazul): Prezentare Powerpoint.
8) Consultaţii pentru proiect, cu indicarea părţilor din proiect care necesită consultarea:
Conducător ştiinţific: Student(ă)

Sef Lucr. Dr. Ing. Renata Radulescu Tusinean Flavius Cornel
Semnătura: Semnătura:

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIESTI Anexa 10
DOMENIUL: MINE, PETROL ȘI GAZE
APRECIERE
privind activitatea absolventului: Tușinean Flavius Cornel
în elaborarea proiectului de diplomă cu tema:Analiza sistemului de colectare si transport a petrolului brut

Din cadrul societății „X”
Nr. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV

crt.
1. Documentare, prelucrarea informaţiilor din bibliografie
2. Colaborarea ritmică şi eficientă cu conducătorul temei proiectului de
diploma
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelor, diagramelor
şi graficelor
4. Cercetare teoretică, experimentală şi realizare practică
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicaţii noi ale unor
teorii existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în aplicaţiile
inginereşti)
6. Capacitate de sinteză şi abilităţi de studiu individual
CALIFICATIV FINAL
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent.
Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:

________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________
Data:
Conducător ştiinţific
Șef. Lucr. Dr. Ing. Rădulescu Renata

Cuprins
INTRODUCERE ............................................................................................................... 1
CAPITOLUL I COLECTAREA SI METODE PENTRU TRANSPORTUL ȚIȚEIULUI ....3
1.1 Sisteme de colectare si transfer .............................................................................. 3
1.2 Sisteme de pompare ............................................................................................... 6
1.3 Circulatia țițeiului in schele .................................................................................. 8
CAPITOLUL II CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE TRANSPORT
LICHIDE ......................................................................................................................... 10
2.1. Calculul hidraulic cu metoda analitică ................................................................ 11
2.2. Rezistențe hidraulice ......................................................................................... 14
2.3. Calculul hidraulic al conductelor complexe ....................................................... 19
CAPITOLUL III DATELE DE PRODUCȚIE PENTRU UN SISTEM DE CONDUCTE

DE TRANSPORT ȚIȚEI ................................................................................................. 25
CAPITOLUL IV CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR .............................. 30
4.1. Calculul hidraulic al conductelor de la parcuri la depozitul central ..................... 30
4.2. Proiectarea conductei de transport de la depozitul central la rafinărie ............... 45
4.2.1. Calculul hidraulic ................................................................................. 45
4.2.2. Calculul mecanic .................................................................................. 49
4.2.3. Trasarea variatie temperaturii in functie de lungimea conductei ........... 50
CONCLUZII ................................................................................................................... 58
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 59
Introducere
Petrolul cantonat în zăcăminte ajunge la suprafaţă prin intermediul sondelor care,

după completare şi echipare pot produce, în funcţie de valoarea energiei de zăcământ
(presiunea şi temperatura iniţială) ca şi tipul de fluid, în erupţie naturală , sau, dacă această
energie are un nivel scăzut (de obicei presiunea iniţială este mai mică decât presiunea de
saturaţie) este necesar un aport de energie de la suprafaţă sau din strate adiacente,
exploatarea realizându-se prin erupţie artificială (gas-lift) prin diverse sisteme de pompaj
sau prin metode combinate. Zăcămintele de gaze produc în regim elastic sau mixt.
Colectarea, transportul şi depozitarea petrolului brut, produselor petroliere şi

gazelor constituie o activitate industrială de mare importanţă prin care se asigură
alimentarea cu materie primă a rafinăriilor şi combinatelor petrochimice, precum şi
alimentarea cu combustibil a consumatorilor.
Principalul mijloc de transport, atât pentru hidrocarburile lichide, cât şi pentru gaze,
îl reprezintă conductele. Reţeaua de conducte existentă în lume s-a dezvoltat continuu,
atingând lungimi, diametre şi capacităţi de transport din ce în ce mai mari. În felul acesta s-
au constituit sistemele de transport în cadrul cărora se integrează şi activităţile de colectare
şi pregătire pentru transport a hidrocarburilor lichide sau gazoase, precum şi acelea de
depozitare şi de distribuţie a acestora la consumatori. Într-un astfel de sistem, locul central
îl ocupă transportul propriu-zis cu problemele lui specifice care necesită o examinare atentă
în vederea găsirii celor mai bune soluţii atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic.
În prezent, România dispune de conducte importante de petrol şi produse petroliere,

construite şi echipate la nivelul actual al tehnicii, precum şi o reţea bine dezvoltată de
conducte de gaze interconectate, care formează sistemul naţional de transport. În funcţie de
necesităţile de extracţie, prelucrare şi consum, transportul hidrocarburilor fluide continuă să
se dezvolte.
1
Transportul prin conducte nu reprezintă însă singura modalitate posibilă, deoarece
pot fi utilizate în acest scop căile maritime sau fluviale, căile ferate şi şoselele. Alegerea
modului de transport depinde de mai mulţi factori care vor fi precizaţi în continuare, soluţia
trebuie să ţină seama de cerinţele menţionate anterior.
2
CAPITOLUL I
COLECTAREA SI METODE PENTRU TRANSPORTUL
ȚIȚEIULUI
1.1. SITEME DE COLECTARE SI TRANFER
Separarea, colectarea şi transportul ţiţeiului se face în sistem deschis, închis sau

mixt. În sistemul deschis rezervoarele de depozitare sunt în contact cu atmosfera, gazele
dizolvate în ţiţei se degajă antrenând cu ele fracţiile uşoare, volatile care de altfel sunt şi
cele mai preţioase
Deoarece pierderile acestor fracţii se situează între 3…5% se impune folosirea

sistemului închis de transfer.
În sistemul închis, pe tot parcursul său, sondă - parcuri de separare - instalaţii de

prelucrare, ţiţeiul nu poate veni în contact cu atmosfera. figura 1.1. prezintă schema unui
transfer automat în sistem închis LACT (Lease Automatic Custody Transfer). Ţiţeiul
provenit de la sonde este introdus într-o staţie de tratare (1) şi apoi într-un rezervor tampon
(2), de ţiţei curat, şi două recipiente de măsură (3) cu încărcare - descărcare alternativă.
Umplerea acestora se realizează prin intermediul pompei (4) în timp ce dispozitivul (5)
controlează calitatea ţiţeiului tratat; dacă calitatea nu corespunde, ţiţeiul va fi recirculat prin
conducta (13) înapoi în vasul de tratare (1). Traductoarele de nivel (6) din recipienţii de
măsură (3) comandă pornirea pompei (10) care transferă ţiţeiul. Prin înregistrarea
numărului de descărcări ale recipienţilor de măsură se etalonează cantitatea de ţiţei
pompată. Dispozitivul (9) colectează, periodic, probe de ţiţei pentru analiza calităţii
acestuia, iar robinetul (15) comandă închiderea sau deschiderea, transferul ţiţeiului către
magistrală.
3
Fig. 1.1. schema unui transfer automat în sistem închis LACT (Lease Automatic Custody
Transfer).
Variantele româneşti ale sistemelor de transfer LACT sunt:

a) Sistemul STIP (sistem de transfer integral sub presiune)
Ţiţeiul din separatoarele de gaze cu o presiune de 1 - 5 at intră în staţia de

dezemulsionare automatizată de la parcul central şi, în continuare, direct în conducta de
transport, pomparea efectuându-se în sistemul din "pompă în pompă" (staţiile de repompare
sunt prevăzute cu rezervoare de depozitare strict necesare în cazuri de accidente pe
conductă).
Ţiţeiul ajuns în rafinărie, la presiunea de 1 - 5 at, intră direct din conductă în staţia
de desalinizare cuplată cu instalaţia de distilare primară (DA).
Avantajele sistemului STIP:

 asigură reducerea pierderilor prin evaporare datorită evitării contactului dintre
ţiţei şi atmosferă în cursul transportului dintre schelă şi rafinărie;
 reduce investiţiile suprimând rezervoarele de depozitare;
 asigură automatizarea procesului de pompare;
 reduce cheltuielile de exploatare a conductelor.
4
Dezavantajele sistemului STIP:
 necesită o sincronizare perfectă a ritmului de prelucrare în rafinării cu ritmul de
pompare al ţiţeiului (neexistând rezervoare de depozitare);
 realizarea sistemului de depozitare obligă automatizarea procesului de extracţie al
ţiţeiului;
 instalaţiile de distilare din rafinării trebuie să asigure şi valorificarea
hidrocarburilor uşoare (C1 - C5) care au fost menţinute numai datorită presiunii cu
ajutorul căruia a fost efectuată pomparea ţiţeiului.
b) Sistemul SATSR (sistem automat de transport cu stabilizare în rafinării)
Colectarea şi pomparea ţiţeiului din schele la rafinării se face identic ca în sistemul

STIP.
În rafinării ţiţeiul este introdus în instalaţia de stabilizare din care se extrag fracţiile
uşor volatile, iar apoi este stocat în rezervoare atmosferice fiind practic nevolatil (pierderile
prin evaporare au fost astfel înlăturate ).
Avantajele sistemului SATSR:

 acest sistem prezintă o mare flexibilitate în transport, depozitare şi prelucrare
nefiind necesară o sincronizare între pomparea ţiţeiului şi prelucrarea din rafinărie
datorită existenţei posibilităţilor de depozitare: în această situaţie desalinarea
ţiţeiului se poate face în instalaţiile obişnuite.
Dezavantajele sistemului SATSR:

 necesită, în fiecare rafinărie, instalaţii de stabilizare a ţiţeiului pentru fiecare
sortiment de ţiţei;
 menţine parcul de rezervoare pentru depozitarea ţiţeiului în rafinării.
c) Sistemul SATSS (Sistam automat de transport cu stabilizare în schelă).
În această variantă colectarea şi pomparea petrolului brut, de la sonde şi până la

parcul central al schelei, se face în condiţii identice cu cele descrise la sistemele precedente.
Deosebirea esenţială constă în faptul că stabilizarea petrolului brut are loc în schelă,
fie înainte, fie după ce a trecut prin staţia de dezemulsionare. De aici şi până la rafinării,
5
pomparea petrolului brut stabilizat se poate face la regim deschis, prin sistemele de
pompare descrise anterior.
Avantajele sistemului SATSS:

 colectarea şi pomparea ţiţeiului în regim închis se face numai de la sonde la
parcul central. Nu sunt necesare transformări la staţiile iniţiale de pompare şi de
repompare;
 asigură o pompare succesivă.
Dezavantajele sistemului SATSS:

 necesită existenţa unei instalaţii de stabilizare a ţiţeiului în fiecare schelă;
 se reduc rezervoarele numai la parcurile de separatoare;
 pierderile de hidrocarburi uşoare se menţin totuşi apreciabile (ca la sistemul de
pompare în regim deschis) datorită atât distanţelor mari ce urmează a fi parcurse
cât şi a manipulărilor din staţiile de repompare şi din depozitele finale.
Pompele staţiei din capul conductei de lungă distanţă nu pot realiza practic o
presiune mare de pompare, în afara faptului că nici materialul tubular existent nu ar nu ar
rezista la presiunile mari care ar fi necesare.
Pentru a se putea executa transportul la distanţe, se construiesc staţii intermediare

care să lucreze la presiunea maximă admisă pentru ţevile din care se construiesc conductele
de ţiţei sau produse petroliere.
La transportul unei anumite cantităţi de fluid, cu cât diametrul conductei este mai
mic, cu atât pierderea de presiune este mai mare, iar numărul necesar de staţii intermediare
creşte şi invers, pierderea de presiune şi numărul de staţii intermediare scade, cu cât
diametrul adoptat este mai mare.
1.2. SISTEME DE POMPARE
Pomparea ţiţeiului şi a produselor petroliere folosind staţiile intermediare se poate

face astfel:
 Pomparea prin două rezervoare (figura 1.2.a):
6
Fig. 1.2.
Se lucrează cu două rezervoare, unul de umplere şi celălalt pentru golire. Acest

sistem permite efectuarea unui control al pompărilor fiind însă neeconomic (blochează un
număr mare de rezervoare, prin staţiile intermediare de pe traseul conductei, producându-se
şi pierderi mari datorită respiraţiei rezervoarelor).
 Pomparea printr-un singur rezervor (figura 1.2.b) se face printr-un sistem numit
curs-tras, rezervorul fiind în acelaşi timp în umplere şi în golire. Pompările nu
pot fi urmărite şi pierderile se menţin.
 Pomparea prin rezervor tampon (figura 1.2.c). Produsul trece direct din conductă
în tragerea pompei, iar rezervorul este folosit numai atunci când debitul pompelor,
în staţia intermediară, este depăşit de debitul de intrare în staţii, conducta fiind
descărcată în rezervor (pentru sincronizarea debitului conductei cu tragerea
pompelor). Cu toate că pompările nu sunt controlate, pierderile se reduc simţitor.
7
 Pomparea din pompă în pompă (figura 1.2.d). Prin acest sistem rezervoarele se
desfiinţează iar pierderile se elimină complet.
La noi în ţară pomparea din pompă în pompă se foloseşte la transportul produselor

albe, iar la ţiţei se foloseşte sistemul curs-tras.
Trecerea de la sistemul de transport din staţie în staţie la transportul din pompă în

pompă are unele avantaje:
- automatizarea completă ceea ce permite conducerea de la distanţă,
- reducerea numărului de rezervoare, va fi necesar un rezervor tampon;
- folosirea pompelor centrifuge;
- reducerea pierderilor tehnologice;
- interacţiune uşoară;
- reducerea numărului de salariaţi.
1.3. CIRCULATIA TITEIULUI IN SCHELE
De la separatoare ţiţeiul este transportat, prin energie proprie, la rezervoarele de

etalonare sau direct în rezervoarele din parcurile de depozitare.
În figura 1.3. se prezintă o schemă simplificată a circulaţiei petrolului de la sonde la

rafinărie, iar în figura 1.4. schema unui parc de separatoare.
Din rezervoarele parcurilor ţiţeiul colectat este pompat la depozitul central unde se
efectuează tratarea şi selectarea acestora în vederea obţinerii calificativului de produs
comercial (conţinut în apă  1% şi conţinut în sare  0,6 kg/tonă ţiţei). Petrolul brut care
îndeplineşte aceste condiţii este transportat direct la rafinării pentru prelucrare sau către
bazele de export.
8
Fig. 1.3. Schemă simplificată a circulaţiei petrolului de la sonde la rafinărie
Fig. 1.4. Schema unui parc de separatoare.
9
CAPITOLUL II
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR PENTRU
TRANSPORT LICHIDE
Din punct de vedere hidraulic conducta reprezintã un spaţiu de orice formã şi

dimensiuni care permite mişcarea sub presiune a unui fluid. Convenţional, conductele sunt
clasificate în trei categorii în funcţie de mărimea urmãtorilor termeni hidraulici:
𝐿 𝑣2 𝑣2 𝑣2
(𝜆 ) (
, 𝜉 ) , (1) ,
𝑑 2𝑔 2𝑔 2𝑔
 L
în care    reprezintã pierderea de energie (de fapt disiparea energiei cinetice, potenţiale
 d
şi de poziţie în efecte termice şi vibraţii) proporţionalã cu lungimea, iar  coeficientul de
pierderi locale de sarcinã;  este coeficientul de rezistenţã hidraulicã proporţional cu
lungimea, L – lungimea conductei iar d – diametrul interior al acesteia.
Astfel:
 L
 dacã parametrul    > 50 conducta este considerată lungã (magistralã) din punct de
 d
vedere hidraulic, ultimii doi termeni având valori neglijabile;
 L
 dacã parametrul 0,2 <    > 50 conductele sunt considerate scurte (locale) din punct
 d
de vedere hidraulic, termenii au acelaşi ordin de mãrime, luarea lor în calcul fiind
obligatorie;
 L
 dacã parametrul    < 0,2, conductele sunt considerate scurte (orificii, duze) din
 d
punct de vedere hidraulic, astfel încât în calcule contează numai pierderile locale.
10
2.1. CALCULU HIDRAULIC AL CONDUCTELOR CU METODA
ANALITICA
Calculul hidraulic al conductelor are ca scop determinarea simultanã a presiunii de

pompare si a diametrului interior al conductei. Cunoaşterea presiunii iniţiale este necesarã
pentru dimensionarea staţiilor de pompare, în calculul de rezistenţã al conductei si pentru
evaluarea investiţiilor.
Calculul hidraulic are la bazã ecuaţia fundamentalã a mişcãrii fluidelor reale prin
tuburi de curent.
Pentru stabilirea relaţiilor de calcul se alege o conductã de lungime L, diametru

interior d care urmeazã sã transporte de la staţia de pompare 1 la beneficiarul 2 un debit de
lichid Q la presiunea p2 (figura 2.1.).
Fig. 2.1. Elementele hidraulice ale unei conducte
Ecuaţia fundamentalã de curgere (ecuaţia lui Bernoulli) scrisã în metri coloanã

lichid, în cele douã secţiuni vii de curgere 1 şi 2, are expresia :
p1 v12 p v 2 2
z1    z2  2  2   h fr ,
g 2 g g 2 g i 1
11
în care z reprezintã cote, p – presiuni în axul conductei, v – viteze medii de curgere, iar hfr
pierderile prin frecare între cele douã secţiuni :
p
H  z ;
g
reprezintã sarcina hidraulicã într-un punct, celelalte notaţii din figura 2.1. având
urmãtoarele semnificaţii:
L.S. – linia de sarcinã – valoarea maximã a sarcinii disponibile într-un sistem;
L.P. – linia piezometricã (energeticã fiindcã se neglijeazã v2/2g) – linia de-a lungul cãreia
presiunea este egalã cu presiunea atmosfericã; diferenţa dintre L.S. şi L.P. reprezintã
distribuţia pierderilor de sarcinã;
L.Poz. – linia de poziţie – în aceastã situaţie se identificã cu axul conductei;
L.R. – linia (planul) de referinţã; prin convenţie pentru ţara noastrã ea este nivelul Mãrii
Negre, iar pentru Europa nivelul Mãrii Baltice;
i – panta liniei piezometrice denumitã pantã hidraulicã;
β - panta geometricã a conductei.
Pierderile de sarcinã prin frecare se compun din pierderi proporţionale cu lungimea

(hl) şi pierderi locale (h). Aşa cum s-a stabilit anterior, pentru conducte magistrale
pierderile locale se neglijeazã astfel încât
2
L v2
1 h fr  hL   d 2 g ,
conform relaţiei Darcy – Weissbach.
În aceastã situaţie ecuaţia devine :
p1 p2 L v2
  z 2  z1    ,
g g d 2g
Ştiind cã viteza medie are valoarea
12
Q 4Q
v  ,
A πd 2
ecuaţia devine
p1 p Q2
 2  z 2  z1   2  5 L,
8
g g π g d
Împãrţind la lungime [presiunea p1 se va exprima acum în (Pa/m col.lichid)/m
lungime de conductã] rezultã
p1  p2
i
gL ,
în care
8 Q2
i  ,
π2 g d 5
şi
z2  z1

L .
Pentru conducte orizontale β = 0 :
p1  p2
 iL ,
g
iar dacã mişcarea prin conductã este permanentã (i = β)
p1  p2
 2i
gL .
Rezolvarea ecuaţiilor de mai sus necesitã determinarea rezistenţelor hidraulice.
Primele experienţe pentru evaluarea domeniilor de existenţã a regimului de mişcare

prin conducte au fost realizate de Nikuradze alegând, pentru a obţine un set de valori ale
numãrului Reynolds (vd/), conducte cu diametre diferite, fluide cu proprietãţi diferite şi
debite diferite, dar şi rugozitãţi artificiale diferite prin folosirea adezivã a unor particule de
nisip de dimensiuni diferite. Prin organizarea datelor experimentale a reieşit diagrama ce îi
poartã numele, redatã în figura 2.2.
13
Fig. 2.2. Diagrama Nicuradze
2.2. REZISTENTE HIDRAULICE
a) Rezistenţele proporţionale cu lungimea
Mişcarea laminarã în conducte de secţiune circularã
În cãrţile de hidraulicã s-a dedus cã repartiţia vitezei într-o secţiune vie de curgere a
conductei depinde de regimul de curgere. Acesta se defineşte prin numãrul Reynolds, ca
raport între forţele de inerţie şi cele de frecare, având, dimensional expresia
vd 4 Q
Re  
 d ,
În cazul în care secţiunea vie de curgere are o altã formã, viteza medie se va obţine
împãrţind debitul la aria acestei secţiuni, iar numãrul Reynolds se defineşte, cu ajutorul
razei hidraulice
A
rH  2 ,
P
în care A este aria secţiunii vii de curgere, iar P – perimetrul udat de lichid.
Repartiţia vitezei în secţiunea transversalã are expresia
14
p1  p2  d 2 
v   r 2 ,
4L  4 
în care r este raza conductei cu valoarea zero în axul acesteia.
Se deduc, următorii parametri:
 valoarea maximã a vitezei
p1  p2 2
v max  d ,
16 L
a debitului (din formula Hagen – Poiseuille)
d 4  p1  p2 
Q ,
128L
 viteza medie
Q  p1  p2  2
v  d ,
A 32L
Din relaţia rezultã cãderea de presiune :
128LQ 32v
p1  p 2   2 ,
πd 2 d
Efortul tangenţial are expresia
p1  p2
 r
2L ,
din care rezultã cã în ax  = 0, iar la peretele conductei, are valoarea maximã
p1  p2
 d
2L
Dacã se apeleazã la formula
v2
  
8 ,
egalã cu cea anterioarã, rezultã
64

Re ,
Din punct de vedere hidraulic, o conductă netedă este conducta la care asperităţile
ei, ,, nu depăşesc înălţimea stratului limită . Cum grosimea stratului laminar scade cu
15
creşterea numărului Re, înseamnă că aceeaşi conductă poate fi netedă sau rugoasă la
numere Re mici şi respectiv mari.
Printr-o serie de experienţe efectuate cu conducte cu diferite diametre şi rugozităţi

relative (raportul dintre înălţimea asperităţilor şi diametrul interior al conductei). J.
Nikuradze, E. Moody şi alţii au ajuns la concluzia că pierderile de energie depind nu numai
de valoarea numărului Re, dar şi de mărimea rugozităţilor şi a distribuţiei lor în spaţiu,
adică:
 
  f  Re, 
 d ,
Această diagramă a fost împărţită, de către autorul ei, în 4 (patru) domenii (figura
2.2). Explicitarea acesteia este reluată în figura 2.2.
 Domeniul I, este domeniul laminar de mişcare (figura 2.2.I.) în care  > ,arată o
variaţie liniară între viteză şi gradientul de presiune. Datorită vitezelor reduse, tubul de
curent care asigură mişcarea are ca limite pe direcţia razei, axul conductei şi grosimea
stratului limită laminar , astfel încât curgerea "nu simte" asperităţile a căror înălţime
absolută este ; deci în acest domeniu care se extinde la valori Re  0 - 2 300, valoarea
rezistenţelor hidraulice depinde numai de numărul Re, iar valoarea rezistenţei hidraulice
determinată de Stokes, are valoarea, dedusă analitic (demonstrată anterior)
64

Re ,
Pentru valorile Re cuprinse între 2 300 şi 3 000 corelaţiile = f(Re) sunt
neconcludente astfel încât această zonă, reprezentată în diagrama 2.2., a fost denumită zonă
de tranziţie, neinterpretabilă.
 Domeniul II (figura 2.2.II) corespunde regimului turbulent (deja numărul Re depăşeşte

3 000), denumită zona conductelor netede. În această zonă viteza medie de curgere a
ajuns la acele valori la care înălţimea stratului limită laminar este de acelaşi ordin de
mărime cu înălţimea asperităţilor, deci coeficientul de rezistenţă hidraulică încă nu
depinde de rugozitate, astfel încât Blasius a stabilit experimental următoarea relaţie:
16
0,3164
 ,
Re 0, 25
 Domeniul III, domeniul mişcării turbulente relative (figura 2.2.III), domeniul denumit
conducte mixte, este domeniul în care  < , astfel încât coeficientul de rezistenţă
hidraulică depinde atât de regimul de curgere (Re) cât şi de rugozitatea relativă (/ d).
Din multiplele relaţii de calcul avansate în literatura de specialitate, recomandăm

folosirea formulei Colebrook şi White
1  1  2,51 
 2 log   
  3,71 d Re  ,
care poate fi aplicată pentru orice regim de curgere turbulent (Re > 3000);
 Domeniul IV, domeniul turbulenţei absolute (figura 2.2.IV) corespunde unor viteze
medii de curgere foarte mari astfel încât   0, iar conducta se numeşte rugoasă;
deoarece rezistenţele hidraulice depind numai de rugozitate, pentru calculul acestora
recomandăm relaţia Nicuradze
1 1
 1,74  2 lg
  
2 
d  ,
Diagrama Nicuradze poate fi folosită numai calitativ, aşa cum s-a arătat anterior;
pentru un regim de curgere determinat şi pentru o rugozitate relativă cunoscută, din
diagrama 2.2. se poate stabili domeniul de existenţă al mişcării (în acest caz este vorba de
conducte mixte) astfel încât pentru calculul coeficientului de rezistenţă hidraulică se va
apela la o relaţie de tipul  = (Re, /d).
Rezistenţe locale
Aşa cum s-a arătat anterior, rezistenţele locale trebuie luate în considerare în
calculul conductelor de mică lungime şi a celor scurte.
17
Ele reprezintă pierderi hidraulice pe spaţii restrânse create de elementele de legătură
(coturi, teuri), de elemente de reglare (vane, robineţi) şi aparate de măsură şi control
(diafragme etc).
Pentru un singur element, pierderile locale de energie pot fi exprimate prin relaţia
 v2 
p     
 2 ,
Dacă de-a lungul unei conducte există n astfel de elemente, căderea totală de
presiune locală se poate calcula cu formula
v2 n
p    i
2 i 1 ,
Dacă s-ar dori echivalarea acestor pierderi cu aceea corespunzătoare unor pierderi
longitudinale ar rezulta
Le  v 2 
pL     ,
d  2 
cu
 v2  n
p    i ,
 2  i 1
adică
n
 i
Le  i 1
d  d ,

ceea ce înseamnă că lungimea echivalentă corespunzătoare pierderilor locale este un
multiplu sau un submultiplu al diametrului. În astfel de situaţii lungimea conductei luată în
calculul hidraulic va avea valoarea
Lc = L + Le,
Trebuie să se reţină faptul că toţi coeficienţii pierderilor locale depind de

caracteristicile geometrice ale elementului care produce rezistenţa locală, de numărul
Reynolds, de rugozitate etc.
18
2.3. CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR COMPLEXE
Conductele complexe sunt conductele la care panta hidraulică variază ca urmare a

schimbării secţiunii de curgere, a debitului sau ambilor parametri.
Conducte montate în serie (figura 2.3.):
Fig. 2.3. Schema de calcul pentru conductă montată în serie
Aceste conducte sunt formate dintr-un singur fir de ţevi dar de lungimi şi diametre
interioare diferite, debitul ce urmează a fi transportat având valoarea Q.
Condiţiile de calcul sunt următoarele:
 Conservarea debitului
Q = Q1 = Q2 =……= Qn,
 Conservarea energiei
hL = hL1 + hL2 +……+ hLn,
Căderea de presiune de-a lungul întregului sistem va fi egală cu suma căderilor de

presiune pe fiecare tronson în parte, adică
19
Q2
l1  g  z2  z1 
8
p1  p2  1 
π2 d15
Q2
p2  p3  2 2  5 l2  g  z3  z2 
8
π d2

Q2
 2 n  5 ln  g  zn 1  zn ,
8
pn  pn 1
π dn
Adunând ecuaţiile de mai sus
n
i i5  g zn 1  z1 
8 l
p1  pn 1 
π 2
Q 2

i 1 di ,
rezultă următoarele:
 căderea de presiune de-a lungul întregului sistem nu depinde de cotele intermediare

ci numai de cele ale extremităţilor;
 în formula de calcul există trei necunoscute, în cazul cel mai general, diametrul
interior, regimul de curgere şi presiunea iniţială. Algoritmul de calcul este acelaşi
redat în subcapitolul anterior. Dacă se alege diametrul problema determinării
presiunii p1 se rezolvă de la sine.
Când căderea de presiune se cunoaşte se poate determina debitul care poate fi

transportat, cu formula
0,5
 
 π2 
 
Q    p1  pn 1   g  zn 1  z1  n
1

8 ili

1 di
5


,
Pentru rezolvarea acestei ecuaţii se alege un regim de curgere şi se determină Q; cu

această valoare se calculează regimul de curgere şi se compară cu cel ales (ele trebuie să
corespundă). Pentru fluide vâscoase se alege regim turbulent de curgere iar pentru lichide
mai puţin vâscoase se va alege regimul conductelor netede.
20
Conducte montate în paralel
Conductele montate în paralel (în derivaţie) au lungimi şi diametre diferite şi au în

comun punctele 1 şi 2 (figura 2.4).
Condiţiile de proiectare sunt
Q = q1 + q2 +…+ qn,
şi
hL = hL1 = hL2 =…= hLn,
Fig. 2.4. Schema de calcul a unui sistem de conducte montate în paralel
Pentru stabilirea căderii de presiune între cele două puncte, ţinând cont de faptul că
a apărut o nouă necunoscută, qi, debitul distribuit pe fiecare derivaţie cu diametrele di,
trebuie să se scrie expresia căderilor de presiune pe fiecare ramură în parte
2
l1  g  z2  z1 
8 q1
p1  p2  
 2 1
d15
2
p1  p2  2 2  25 l2  g  z2  z1 
8 q
 d2

2
ln  g  z2  z1 
8 qn
p1  p2  
 2 n
d n5 ,
din care se explicitează expresiile pentru debitele parţiale
21
π2 d15
q1   p1  p2   g z2  z1 0,5
8 1l1
π2 d 25
q2   p1  p2   g z2  z1 0,5
8 2l2
...............................................................
π2 d n5
qn   p1  p2   g z2  z1 0,5
8 nln
,
n
Q   qi ,
1 ,
sau
π 2  n di5 
Q   p1  p2   g  z2  z1 
0,5
8   1 ili 
,
obţinându-se
Q2
 p1  p2   8
  g  z2  z1 
π2  n d 5 2

i


 1 ili  .
Cea mai simplă soluţie a problemei se obţine numai în situaţia în care în fiecare
conductă regimul de mişcare este turbulent şi conducta este rugoasă. În acest caz
coeficienţii de rezistenţă hidraulică depind numai de rugozitatea relativă a cărei valoare se
cunoaşte. Dacă debitul total Q se cunoaşte, ca şi valoarea lui p2, fiecare derivaţie având
aceeaşi lungime şi acelaşi diametru, calculul hidraulic se simplifică, de asemenea, deoarece
regimul de curgere pe fiecare ramură este acelaşi.
Conducte colectoare
Conductele colectoare sunt conducte cu ramificaţii care colectează fluidele din mai
multe surse (de exemplu parcurile de separare din schelele de producţie petrolieră),
22
colectorul principal fiind de fapt un sistem de conducte montate în serie doar că pe fiecare
tronson variază nu numai lungimile şi diametrele interioare, dar şi debitele (figura 2.5.).
Fig. 2.5. Schema de calcul al unui colector
Căderea totală de presiune de-a lungul colectorului va fi egală cu suma căderilor de

presiune pe fiecare tronson
2
p1  p2  2 1  15 l1  g  z2  z1 
8 q
 d1
2
l2  g  z3  z2 
8 q2
p2  p3  
 2 2
d 25

2
ln  g  zn 1  zn 
8 qn
pn  pn 1  
 2 n
d n5 ,
adică
n 2
 2   i i 5 i  g  zn 1  z1 
8 Q l
p1  pn 1
π i 1 di ,
Se disting două situaţii :
23
 colector cu diametru constant atunci când lungimea acestuia ca şi debitele au valori
relativ mici, căderea de presiune reducându-se la
8  n
pi  pn 1   Q 2l  g  zn 1  zn 
5  i i i
π d i 1
2
,
 colector cu diametru variabil (crescător): diametrul tronsonului i se poate calcula cu

relaţia
0, 2
8  iQi2li 
di  2   
π   pi  pi 1   g  zi 1  zi  
,
Căderea de presiune pe tronsonul i poate fi dedusă din relaţia de proporţionalitate
pi  pi 1 p1  pn 1
 n
,
 li
li
1
astfel încât dacă se cunoaşte presiunea la beneficiar, cotele în punctele de colectare,

debitele şi lungimile, prin alegerea diametrului rezultă că presiunea în orice nod i se poate
deduce cu relaţia
pi  pi 1   p1  pn 1 
li
L,
24
CAPITOLUL III
DATE REALE DE PRODUCȚIE PENTRU UN SISTEM DE

CONDUCTE DE TRANSPORT ȚIȚEI
DATE DIN SANTIER
Vom alege un sistem de conducte de transport țiței de la parcurile de pompare la

rafinărie(din baza de date S.C. Conpet S.A.) si il vom reproiecta :
Fig 3.1. Schema sistemului de conducte de la parcurile de pomparela rafinărie
- Diametrele conductelor inițiale sunt :

- Ghercesti – Icoana – Cartojani ; Poeni – Magistrala ;Videle - Cartojani: 10 ¾ inch ;
- Lact-Icoana : 6 5/8 inch;
- Cartojani – Rafinaraie : 14 inch;
25
Unde notaîiile sunt următoarele :
- Ghercesti , Icoana, Lact , Poeni , Videle - parcuri de sonde ;

- Lt (Cartojani-Rafinarie )- lungimea conductei de transport țiței intre depozitul
central si rafinărie ;
- DC - deposit central ;
- R - Rafinarie ;
- Zi – cote topografice ale parcurilor i , i = 1 , …. , 6 ;
- Q – debitele de titei de la parcuri ;
Date cunoscute :
Cote topografice :
z1(Ghercesti ) = 270 m;
z2 (Lact ) = 170 m;
z3 (Icoana) = 190 m;
z4 ( Poeni ) = 210 m;
z5 (Videle ) = 150 m;
z6 (Cartojani) = 175 m;
zA = 160 m;
zR = 320 m;
Vom nota cu “A” punctul în care conducta pornită de parcul Poeni se intalnește cu
conducta magistrală .
Lungimile conductelor :
- Lungimea conductei Ghercesti - Icoana : 78 [km] 78.000 [m] ;

- Lungimea conductei Lact – Icoana : 65 [ km ] = 65.000 [ m] ;
- Lungimea conductei Icoana –A 32,321 [km] = 37.321 [m] ;
- Lungimea conductei A– Cartojani : 11,601 [km] = 11.601[ m] ;
- Lungimea conductei Poeni -A : 6,652 [km] = 6.652 [m] ;
- Lungimea conductei : Videle – Cartojani : 24 [km] = 24.000 [m] ;
- Lungimea conductei DC – R : 81 [km] = 81.000 [m] ;
26
Unele proprietăti ale țițeiului transportat in funcție de temperatură :
Tabel 3.1. Proprietățile țițeiului transportat in functie de temperatură.
Variațiile proprietăților țițeiului in funcție de temperatură (grafic ) :
densitatea în funcție de temperatură

870
860
850
840
830
820
810
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Figura 3.1. Densitatea ţiţeiului funcţie de temperature.
27
vascozitatea cinematica in funcție de temperatură
0.000018000
0.000016000
0.000014000
0.000012000
0.000010000
0.000008000
0.000006000
0.000004000
0.000002000
0.000000000
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Figura 3.2. Vâscozitatea cinematică a ţiţeiului funcţie de temperatură.
vascozitatea dinamică in functțe de temperatură

0.000018000
0.000016000
0.000014000
0.000012000
0.000010000
0.000008000
0.000006000
0.000004000
0.000002000
0.000000000
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Figura 3.3. Vâscozitatea dinamică a ţiţeiului funcţie de temperatură,
28
Proprietăți ale țițeiului specificr fiecărui parc (date din santier) :
Proprietati Ghercesti Lact-Baldesti Icoana Poeni Videl

(t= 20°C) e
Debitul 47.5 55 102.5 75 85
[m3/h]
Densitatea 850-870 850-870 823-890 845-860 880-950
[kg/m]3
Impuritati Max 1% Max 1% Max 1% Max 1% Max 1%
Punct de -15 + -10 -16+-13 -45 +-17 -14 + - 10 -26
congelare
(°C)
Continut 6-7% 6-9% 7-10 % 6-12 % 7-11%
de
parafina
Vascozitate 12-14 7-13 % 4.7 – 72.4 4.09-7.28 12-19.23
a (cP)
Tabel 3.2. Proprietățile specifice fiecărui parc.
ρ𝑎𝑚 = 741,109 [kg/ m3]
Pomparea se va realiza cu pompe cu piston 2PN -400, pompa cu piston 2 PN 400 (D-
005-PB-001-A) este utilizată în cazul:
- pompării unor ţiţeiuri cu vâscozitate ridicata şi punct de congelare scăzut;
- când staţia este inoperabilă cu sistemul SCADA;
- pentru intervenţii pe conductă (blocare godevil, introducere apă).
Parametrii teoretici ai instalaţiei, preconizaţi a fi atinşi sunt după cum
urmeazăcãmasã de 71/4” care au volumul pe cursã dublã V = 30,6 l/c.d. si turatia n = 50
c.d./minut.
𝑉𝑐𝑑 = 30,6· 10-3 m3;
𝜂 = 0,7 ;
𝑛𝑐𝑑 = 50 ⋅ 60 = 3000 cd/h ;
𝑝𝑝𝑚𝑎𝑥 = 70 bar ;
29
CAPITOLUL IV
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR
4.1. Calculul conductelor de la parcuri la depozitul central
Pentru conducta Ghercesti-Icoana :
 Calculul hidraulic:
pD  pR 8 Q2
 2  t5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d ,
 Diametrul orientativ (vec = 1……3 m/s);
4  Qt 4  47,5
d0    0,1296. m =129.6 mm ;
  vec 3,14  3600 1
vec  1 m/s ;
Se alege conform SREN 10208 diametrul efectiv al conductei:
D = 168.3 mm; d =130,1 mm ; e =19,1 mm ;
 Viteza realã
4  Qt 4  47.5
v   0,99 m/s ;
 d 2
3,14  (130,1 ) 2  3600
 Numãrul Reynolds
vd 0,753 130,3 10 3

Re    10280  2300 => regim turbulent;
t 12,56 10 6
 Coeficientul de rezistentã hidraulicã
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0.033 ;
Re 10280 0, 25
 Panta hidraulicã
30
8 Qt2 8 (47.5  24) 2
i      0,033   0,0012 m ;
2 g d 5  2  9,806 (130,110 3 ) 5  3600 2
 Calculul presiunii:
𝑝𝐸 = 𝜌𝑡 ⋅ 𝑔 ⋅ ℎ = 857.872 ⋅ 9,806 ⋅ 10 = 0,8588 bar ;
 Presiunea de pompare
pD = pE +  am g[iLt + (zR – zD)]
pR = 10 m col.titei
pD  0.858 105  741,1 9,806  0,0012  78000  270  190  77,61 bar;
 Debitul unei pompe
Qp = η·Vcd·ncd=0.7·30.6·0.001·3000=64.26 m3/ora ;
 Numãrul de pompe
Qt 47,5  24
n pc    0.88  n pr  1 pompa;
q p t z 64,26  20
tz = 20 (ore/zi)
 Numãrul de statii de pompare
pD 77,61
ns    1,10  nsD   se alege : 𝑛𝑠 = 2 staţie de pompare ;
pp 70
pp max = 70105 N/m2
 Puterea necesarã pompãrii :
p p  Qt 70  10 5  47,5
N  k  ns   1,1  2  101,59kW ;
 m  t 0,96  0,75  3600 
η1- randamentul motorului = 0,96;
η2- randamentul transmisiei = 0,75;
k - coeficientul de suprasarcinã = 1,1;
 Energia consumatã
31
𝑊 = 𝑁 ⋅ 𝑡𝑧 ⋅ 320 = 101,59 ⋅ 20 ⋅ 320 = 650 kWh ;
 Calculul mecanic al conductei:
Conform SREN 10208 grosimea peretelui tevii se determinã pe baza teoriei

efortului unitar maxim (tangential)
pD D
e  a1  a 2    a1  a 2
2 a
φ - coeficient de calitate a îmbinãrii (sudurii) = 0,7…0,9;
a1 - adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui;
a2 - adaos pentru coroziune = 0,5…..1 mm;
σa - efortul unitar admisibil a1 = (0,125…..0,15)
c
a 
c
σa (A) = 2,07.108 N/m2 - efortul unitar de curgere;
c – coeficient de sigurantã = 1,67….2;
2,07⋅108
a= 1,8
= 1,15 ⋅ 108 N/m2;
101,59 ⋅ 105 ⋅ 168.3

𝑒= + 0,135 + 0,8 = 8,59𝑚𝑚;
2 ⋅ 0,9 ⋅ 1,15 ⋅ 108
e = 8,59 < 19,1 mm deci conducata a fost bine aleasă ;
Pentru conducta Lact – Icoana :
pD  pR 8 Q2
 2  t5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d
Diametrul orientativ (vec = 1……3 m/s);
4  Qt 4  55
d0    0,139. m =139.7 mm ;
  vec 3,14  3600 1
32
vec  1 m/s ;
D = 168.3 mm; d =139,7 mm ; e =14,3 mm ;
 Viteza realã
4  Qt 4  55
v   0,996 m/s ;
 d 2
3,14  (139,7 ) 2  3600
vd 0,996 139,7 10 3

t 12,56 10 6
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0.031 ;
Re 11086 0, 25
8 Qt2 8 (55  24) 2

i  2   5  2  0,031  0,011 m ;
 g d   9,806 (139,7 10 3 ) 5  3600 2
𝑝𝐸 = 𝜌𝑡 ⋅ 𝑔 ⋅ ℎ = 857.872 ⋅ 9,806 ⋅ 10 = 0,8588 bar ;
pR = 10 m col.titei
pD  0.858 105  741,1 9,806  0,011 65000  170  190  53,88 bar;
Qp = η Vcdncd=0.7·30.6·0.001·3000=64.26 m3/ora ;
33
Qt 55  24
n pc    1.02  n pr  2 pompe;
q p t z 64,26  20
tz = 20 (ore/zi)
pD 53,88
ns    0.76  nsD   se alege : 𝑛𝑠 = 1 staţie de pompare;
pp 70
pp max = 70105 N/m2
p p  Qt 70 105  55
N  k  ns  1,11  58,611kW
 m  t 0,96  0,75  3600  ;
η1- randamentul motorului = 0,96,
η2- randamentul transmisiei = 0,75,
k - coeficientul de suprasarcinã = 1,1.
𝑊 = 𝑁 ⋅ 𝑡𝑧 ⋅ 320 = 58.611 ⋅ 20 ⋅ 320 = 376,44 kWh ;

pD D
e  a1  a 2    a1  a 2
2 a
34
c
a 
c
2,07 108
  1,15 108
a 1,8 N/m2;
55 105 168.3
e  0,135  0,8  6,25 mm ;
2  0,9 1,15 108
Pentru tronsonul Icoana-A :
pD  pR 8 Q2
 2  t5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d
4  Qt 4 102.5
d0    0,190 m =190,3 mm ;
  vec 3,14  3600 1
vec  1
m/s ;
D = 219,1 mm; d =190,5 mm ; e =14,3 mm ;
 Viteza realã
4  Qt 4 102.5
v   0,998 m/s ;
 d 2
3,14  (190,5 ) 2  3600
vd 0,998 190,5 10 3

t 12,56 10 6

35
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0.0294 ;
Re 151510, 25
8 Qt2 8 (102,5  24) 2

i      0,029   0,00785 m ;
2 g d 5  2  9,806 (190,5 10 3 ) 5  3600 2
𝑝𝐸 = 𝜌𝑡 ⋅ 𝑔 ⋅ ℎ = 857.872 ⋅ 9,806 ⋅ 10 = 0,8588 bar ;
pR = 10 m col.titei
pD  0.858 105  741,1 9,806  0,00785  37321  190  160  24.35 bar;
Qp = η Vcd ncd=0.7·30.6·0.001·3000=64.26 m3/ora ;
Qt 102,5  24
n pc    1.19  n pr  2 pompe;
q p t z 64,26  20
tz = 20 (ore/zi)
pD 24,35
pp 70
pp max = 70105 N/m2
p p  Qt 70 105 102,5
N  k  ns  1,11  109,61kW
 m  t 0,96  0,75  3600  ,
36
𝑊 = 𝑁 ⋅ 𝑡𝑧 ⋅ 320 = 109,61 ⋅ 20 ⋅ 320 = 701,55 kWh ;

pD D
e  a1  a 2    a1  a 2
2 a
c
a 
c
2,07⋅108
a= = 1,15 ⋅ 108 N/m2;
1,8
24,35 ⋅ 105 ⋅ 219, 1

𝑒= + 0,135 + 0,8 = 4,06𝑚𝑚;
2 ⋅ 0,9 ⋅ 1,15 ⋅ 108
e = 4,06 < mm deci conducata a fost bine aleasă ;
Pentru tronsonul Poeni-A :
pD  pR 8 Qt2
 2  5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d
37
4  Qt 4  75
d0    0,162 m =162,8 mm ;
  vec 3,14  3600 1
vec  1 m/s ;
D = 219,1 mm; d =174,7 mm ; e =22,2 mm ;
 Viteza realã
4  Qt 4  75
v   0,86 m/s ;
 d 2
3,14  (174,7 ) 2  3600
vd 0,86 174,7 10 3

t 7,28 10 6
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0.027 ;
Re 20856 0, 25
8 Qt2 8 (75  24) 2

i  2   5  2  0,027   0,0059 m ;
 g d   9,806 (174,7 10 3 ) 5  3600 2
𝑝𝐸 = 𝜌𝑡 ⋅ 𝑔 ⋅ ℎ = 857.872 ⋅ 9,806 ⋅ 10 = 0,8588 bar ;
pR = 10 m col.titei
pD  0.858 105  741,1 9,806  0,0059  6652  210  160  7,37 bar;
38
Qp = η Vcd ncd=0.7·30.6·0.001·3000=64.26 m3/ora ;
Qt 75  24
n pc    1.40  n pr  2 pompe;
q p t z 64,26  20
tz = 20 (ore/zi)
pD 7,35
pp 70
pp max = 70105 N/m2
p p  Qt 70  10 5  75
N  k  ns   1,1  1  80,20kW ;
 m  t 0,96  0,75  3600 
𝑊 = 𝑁 ⋅ 𝑡𝑧 ⋅ 320 = 80,20 ⋅ 20 ⋅ 320 = 513,33 kWh ;

pD D
e  a1  a 2    a1  a 2
2 a
39
c
a 
c
2,07⋅108
a= = 1,15 ⋅ 108 N/m2;
1,8
7,37 ⋅ 105 ⋅ 219, 1

𝑒= + 0,135 + 0,8 = 1,88𝑚𝑚;
2 ⋅ 0,9 ⋅ 1,15 ⋅ 108
Pentru tronsonul A- Cartojani :
pD  pR 8 Qt2
 2  5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d
4  Qt 4 177,5
d0    0,250 m =250,0 mm ;
  vec 3,14  3600 1
vec  1
m/s ;
D = 273,1 mm; d =250,9 mm ; e =11,1 mm ;
 Viteza realã
4  Qt 4 177,5
v   0,99 m/s ;
 d 2
3,14  (250,9 ) 2  3600
vd 0,99  250,8 10 3

t 875,872 10 6
40
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0.0274 ;
Re 199210, 25
8 Qt2 8 (177,5  24) 2

i  2   5  2  0,027   0,0055 m;
 g d   9,806 (250,8 10 3 ) 5  3600 2
𝑝𝐸 = 𝜌𝑡 ⋅ 𝑔 ⋅ ℎ = 857.872 ⋅ 9,806 ⋅ 10 = 0,8588 bar;
pR = 10 m col.titei
pD  0.858 105  741,1 9,806  0,0055 11601  160  175  4,45 bar;
Qp = η Vcd ncd=0.7·30.6·0.001·3000=64.26 m3/ora;
Qt 177,5  24
n pc    3,31  n pr  4 pompe;
q p t z 64,26  20
tz = 20 (ore/zi)
pD 4,45
ns    0,10  nsD   se alege : 𝑛𝑠 = 1 staţie de pompare;
pp 70
pp max = 70105 N/m2
p p  Qt 70  10 5  177,5
N  k  ns   1,1  1  189,82kW ;
 m  t 0,96  0,75  3600 
41
𝑊 = 𝑁 ⋅ 𝑡𝑧 ⋅ 320 = 189.82 ⋅ 20 ⋅ 320 = 1214.88 kWh;

pD D
e  a1  a 2    a1  a 2
2 a
c
a 
c
2,07⋅108
a= = 1,15 ⋅ 108 N/m2;
1,8
4,45⋅105 ⋅273,1
𝑒= + 0,135 + 0,8 = 1,64mm;
2⋅0,9⋅1,15⋅108
Pentru conducta Videle -Cartojani :
42
pD  pR 8 Qt2
 2  5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d
4  Qt 4  85
d0    0,1733 m =173,3 mm;
  vec 3,14  3600 1
vec  1 m/s ;
D = 219,1 mm; d =174,7 mm ; e =22,2 mm;
 Viteza realã
4  Qt 4  85
v   0,985 m/s ;
 d 2
3,14  (174,7 ) 2  3600
vd 0,985 174,7 10 3

t 875,872 10 6
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0,030 ;
Re 13700 0, 25
8 Qt2 8 (85  24) 2

i      0,03   0,008 m;
2 g d 5  2  9,806 (174,7 10 3 ) 5  3600 2
𝑝𝐸 = 𝜌𝑡 ⋅ 𝑔 ⋅ ℎ = 857.872 ⋅ 9,806 ⋅ 10 = 0,8588 bar;
43
pR = 10 m col.titei
pD  0.858 105  741,1 9,806  0,008  24000  150  175  13,94 bar;
Qp = η Vcd ncd=0.7·30.6·0.001·3000=64.26 m3/ora;
Qt 85  24
n pc    1,58  n pr  2 pompe;
q p t z 64,26  20
tz = 20 (ore/zi)
pD 13,94
ns    0,19  nsD   se alege : 𝑛𝑠 = 1 staţie de pompare;
pp 70
pp max = 70105 N/m2
p p  Qt 70  10 5  85
N  k  ns   1,1  1  90,9kW ;
 m  t 0,96  0,75  3600 
𝑊 = 𝑁 ⋅ 𝑡𝑧 ⋅ 320 = 90,9 ⋅ 20 ⋅ 320 = 581,77 kWh;

pD D
e  a1  a 2    a1  a 2
2 a
44
σa - efortul unitar admisibil a1 = (0,125…..0,15) ;
c
a 
c
2,07⋅108
a= 1,8
= 1,15 ⋅ 108 N/m2;
13,94⋅105 ⋅219,1
𝑒= + 0,135 + 0,8 = 2,72mm;
2⋅0,9⋅1,15⋅108
4.2. PROIECTAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT DE LA

DEPOZITUL CENTRAL LA RAFINĂRIE
Transportul titeiului curat de la depozitul central la rafinãrie se face cu pompele
2PN-400 , echipate cu cãmasã de 71/4” care au volumul pe cursã dublã V = 30,6 l/c.d. si n =
50 c.d./minut.
4.2.1. Calculul hidraulic:
pD  pR 8 Qt2
 2  5 Lt   t g ( z R  z D )
t g  g d
 Debitul de titei:
Qţiţeibrut  Q1  Q2  Q3  Q4  47.5  24  55  24  75  24  85  24  6300 ;
Qţiţeibrut  6300 m3/zi ;
Qţiţeinet  1  i   Qţiţeibrut  1  0,374  6300  3942 m3/zi ;
i – reprezinta impuritatile;
45
4  Qt 4  3942
d0    0,241
  vec 3,14  24  3600  1 m =241.1 mm;
.
vec  1 m/s;
Se alege conform SREN 10208 diametrul efectiv al conductei de ţiţei curat :
D = 273,1 mm; d =244,5 mm ; e =14 mm ; Se noteazã astfel:
273,15(10 3/4”) x 14,3 A
 Temperatura medie pe conductã

TD  2TR
Tm 
3
TD = 50 0C + 273,15, TR = 18 0C + 273,15 vara, TR = 2 0C + 273,15 iarna;
TD  50 0 C = 50+273,15 =323,15 K;
TR  18  273,15  291,15 K;
TR  2  273,15  275,15 K;
Pentru vară
TD  2  TR 323,15  2  291,15
Tmv    301,81K ;
3 3
Pentru iarnă :
TD  2  TR 323,15  2  275,15
Tmi    291,15 K ;
3 3
 Densitatea medie; vâscozitatea medie
Pe timp de vara:
t  305,15   (Tm  273,15)  857  0,055545(305,15  273,15)  855,22kg / m3 ;
  1,1825  0,001315 305,15  1,1825  0,001315  857  0,055545 ;
Pe timp de iarna:
t  294,48   (Tm  273,15)  862  0,04897(294,48  273,15)  860,95kg / m3 ;
  1,1825  0,001315 294, 48  1,1825  0,001315  862  0,04897 ;
46
 Vascozitatea cinematica medie:
Pe timp de vara: -vtm=7cSt ;
Pe timp de iarna: -vtm=16cSt ;
 Viteza realã
4  Qt 4  3942
v   0,971 m/s ;
 d 2
3,14  (0.1031 ) 2  24  3600
vd
Re 
 Tm
Pe timp de vară :
vd 0,997  241,3 10 3
 tm 7.964 10 6
Pe timp de iarnă :
vd 0,997  241,3  10 3

 tm 16.232  10 6

64 0,3164
 sau  
Re 4
Re
Pe timp de iarnă :
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0,028 ;
Re 14637 0, 25
Pe timp de vară :
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0,024 ;
Re 29.8330, 25
8 Qt2
i 
 2g d2
Pe timp de iarnă :
8 Q2 8 3942 2
i  2    t5  2  0,0287   0,0056 m ;
 g d   9,806 (241,3 10 3 ) 5  3600 2
47
Pe timp de pentru vară :
8 𝑄𝑡2 8 39422
𝑖= ⋅ 𝜆 ⋅ = ⋅ 0,0240 ⋅ = 0,0047𝑚;
𝜋2 ⋅ 𝑔 𝑑5 𝜋 2 ⋅ 9,806 (244.5 ⋅ 10−3 )5 ⋅ 36002
 Calculul presiunii la rafinărie :

Pe timp de iarnă :
pR   tm  g  h  872,25  9,806 10  0,855 bar ;
Pe timp de vară :
pR   tm  g  h  872,85  9,806 10  0,85517 bar ;
p D  p R   tm  g  i  Lt  z R  z D 
pR = 10 m col.titei
Pe timp de iarnă :
p R   tm  g  h  855,22  9,81  10  8,445  10 4 Pa
p D  0.8553  10 5  872,25  9,806  0,0056  81200  175  190  37,75 bar;
Pe timp de vară :
p R   tm  g  h  860,95  9,81  10  8,389  10 4 Pa
p D  0.887  10 5  860,95  9,806  0,0047  81000  175  190  31,36 bar;
Qp = η Vcdncd=0.7·30.6·0.001·3000=64.26 m3/ora ;
Qt 3942
n pc    3,06  n pr  4 pompe;
q p t z 64.26  20
tz = 20 (ore/zi)

Pe timp de iarnă :
p D 37,54  10 5
ns    0.53  n sD   se alege : ns  1 staţie de pompare ;
pp 70  10 5
Pe timp de vară :
p D 31,36  10 5
ns    0,44  n sD   se alege : ns  1 staţie de pompare ;
pp 70  10 5
pp max = 70105 N/m2
48
p p Qt
N knsD
1 2
η1- randamentul motorului = 0,96
η2- randamentul transmisiei = 0,75
k - coeficientul de suprasarcinã = 1,
Pe timp de iarnă :
p p  Qt 70 105  3942
N  k  ns  1,11  175,65 kW;
 m  t 0,96  0,75  3600  24
Pe timp de vară :
p p  Qt 70 105  3942
N  k  ns  1,11  175,65 kW;
 m  t 0,96  0,75  3600  24
W  N  t z  320
Pe timp de iarnă :
W  N  t z  320  175,65  18  320  1124 kWh;

Pe timp de vară :
W  N  t z  320  175,65 18  320  1124 kWh;
4.2.2. Calculul mecanic al conductei:
Conform SREN 10208 grosimea peretelui tevii se determinã pe baza teoriei efortului unitar
maxim (tangential)
p D
e  D  a1  a 2    a1  a 2
2 a

49
σa - efortul unitar admisibil;
a1 = (0,125…..0,15)
c
a 
c
2,07 108
a   1,15 108 N/m2;
1,8
Pe timp iarnă :
37,75  10 5  273,1
e  0,135  0,8  6.98 mm;
2  0,9  1,15  10 8
e = 6,98<14 mm deci conducata a fost bine aleasă ;
Pe timp de vară :
31,36  10 5  273,1
e  0,135  0,8  5,96 mm;
2  0,9  1,15  10 8
e = 5,96<14 mm deci conducata a fost bine aleasă ;
4.2.3. Trasarea variației temperaturii de-a lungul conductei
Tx = Text + (TD – Text)e-ax
Kd
a
 memQt
Text = 18 0C=291,15 K (vara);
Text = 2 0C=275,15 K (iarna);
K - coeficient global de schimb de cãldurã = 2 W/m2 K.
Pe timp de vară :
50
K   d 2  3,14  0,2445
a   3,505  10 5 l/m;
 tm  e  Qt 855,22  0,0143  3942
Tx = Text + (TD – Text)e-ax=291,15+(323,15-291,15)e-10,75*9,5
Pe timp de iarnă :
K   d 2  3,14  0,2445
a   3,481  10 5 l/m;
 tm  e  Qt 860,95  0,0143  3942
Tx = Text + (TD – Text)e-ax=275,15+(323,15-275,15)e-10,68*9,5
Calculul hidraulic al conductelor considerand proprietatile fluidelor ca fiind

constante:
∆L=5000m=5 km;
 Calculul temperaturii medii pe tronson:
Pentru vara:
TD  2Text 323,15  2  291,15

Tmv    301,87 K ;
3 3
Pentru iarna:
TD  2Text 323,15  2  275,15

Tmi    291,15K ;
3 3
 Densitatea medie; vâscozitatea medie
Pe timp de vara:
t  305,15   (Tm  273,15)  857  0,055545(305,15  273,15)  855,22kg / m3 ;
  1,1825  0,001315 305,15  1,1825  0,001315  857  0,055545 ;
Pe timp de iarna:
t  294,48   (Tm  273,15)  862  0,04897(294,48  273,15)  860,95kg / m3 ;
51
  1,1825  0,001315 294, 48  1,1825  0,001315  862  0,04897 ;
 Vascozitatea cinematica medie:
Pe timp de vara: -vtm=7cSt;
Pe timp de iarna: -vtm=16cSt;
 Viteza realã
4Qt 4  0,04562
v   0,971m / s ;
d 0 2
  0,2445 2
vd
Re 
 Tm
Pe timp de vară :
vd 0,997  241,3 10 3
 tm 7.964 10 6
Pe timp de iarnă :
vd 0,997  241,3  10 3

 tm 16.232  10 6

64 0,3164
 sau  
Re 4
Re
Pe timp de iarnă :
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0,028 ;
Re 14637 0, 25
Pe timp de vară :
0,3164 0,3164
 0 , 25
  0,024 ;
Re 29.8330, 25
52
8 Qt2
i 
 2g d2
Pe timp de iarnă :
8 Qt2 8 3942 2
i      0,0287   0,0056 m;
2 g d 5  2  9,806 (241,3 10 3 ) 5  3600 2
Pe timp de pentru vară :
8 𝑄𝑡2 8 39422
𝑖= ⋅ 𝜆 ⋅ = ⋅ 0,0240 ⋅ = 0,0047𝑚;
𝜋2 ⋅ 𝑔 𝑑5 𝜋 2 ⋅ 9,806 (244.5 ⋅ 10−3 )5 ⋅ 36002
 Pierderi de sarcina hidraulica
Pe timp de vara:
h=∆L·i=5000·0,0047=23,07 m;
Pe timp de iarna:
h=∆L·i=5000·0,0056=28,22 m;
 Pierderile totale de sarcina
Lt 81000
n   16,2 ;
L 5000
Pe timp de vara:
hL  n  h  23,07  16,2  383,94m ;
Pe timp de iarna:
hL  n  h  28,22  16,2  457,16m ;
53
Pe timp de iarnă :
p R   tm  g  h  855,22  9,81  10  8,445  10 4 Pa ;
p D  8.445  10 5  855,22  9,806  457,16  175  190  37,91 bar;

Pe timp de vară :
p R   tm  g  h  860,95  9,81  10  8,389  10 4 Pa ;
p D  8,389  10 5  860,95  9,806  383,94  175  190  31,98 bar;

 Lungimea de congelare (grafic si analitic)
Pe timp de vara:
TD  Text 323,15  291,15

Lc  a ln  3,505 ln  7,288m;
Ts  Text 295,15  291,15
Pe timp de iarna:
TD  Text 323,15  275,15

Lc  a ln  3,481ln  3,04m ;
Ts  Text 295,15  275,15
 Numãrul statiilor de încãlzire

Pe timp de vara:
L 81
n   11,12  12 statii ;
Lc 7,288
Pe timp de iarna:
L 81
n   26,64  27 statii ;
Lc 3,04
54
Nr. Tronson Lungime Tx,vara Tx,iarna Ts Tc
tronson
- km k k k k
L1 5 311,226007 305,5388 272,15 270,15
L2 10 303,745189 294,3892 272,15 270,15
L3 15 299,05191 287,3303 272,15 270,15
L4 20 296,107462 282,8614 272,15 270,15
L5 25 294,260189 280,0321 272,15 270,15
L6 30 293,101255 278,2408 272,15 270,15
L7 35 292,374169 277,1068 272,15 270,15
L8 40 291,918013 276,3889 272,15 270,15
L9 45 291,631833 275,9343 272,15 270,15
L10 50 291,45229 275,6466 272,15 270,15
L11 55 291,339649 275,4644 272,15 270,15
L12 60 291,268981 275,349 272,15 270,15
L13 65 291,224646 275,276 272,15 270,15
L14 70 291,196831 275,2298 272,15 270,15
L15 75 291,179381 275,2005 272,15 270,15
L16 80 291,168433 275,182 272,15 270,15
L17 81 291,166792 275,1792 272,15 270,15
Tab. 4.2. Variatiile Temperaturilor in raport cu lungimea tronsonului
55
315
Temperatura °K
310
305
300
295
290
285
280
275
270
Lungimea
265 Tx,vara Tx,iarna Ts Tc
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Fig4.1 Variatia temperaturii in functie de lungimea conductei .
56
Conducta Debit Viteza Reynolds Landa iL Presiunea Puterea Energia
la parc necesara consumata
- m3/s m/s - - m bar kW kWh
Ghercesti- 47,5 0,99 10280 0,032 0,012 77,61 101,59 650,22
Icoana
Lact- 55 0,99 11086 0,031 0,011 53,88 58,81 376,44
Icoana
Icoana-A 102,5 0,99 15151 0,029 0,007 24,35 109,61 701,55
Poeni-A 75 0,86 20856 0,027 0,005 7,37 80,20 513,33
A- 177 0,99 19921 0,027 0,005 4,45 189,82 1214
Cartojani
Videle- 85 0,98 13700 0,030 0,008 13,94 90,90 581,77
Cartojani
Cartojani- 164,25 0,97 14849 0,02 0,005 37,75 175,65 1124

Rafinarie
Tab. 4.3 Parametrii rezultați in urma calulelor , utilizând diametrele noi
Conducta Debit Viteza Reynolds Landa iL Presiunea Puterea Energia

la parc necesara consumata
- m3/s m/s - - m bar kW kWh
Ghercesti- 47,5 0,25 5166 0,038 0,0004 9,37 50,79 325,11
Icoana
Lact- 55 0,99 11086 0,031 0,011 53,88 58,81 376,44
Icoana
Icoana-A 102,5 0,54 11148 0,031 0,001 8 109,61 701,55
Poeni-A 75 0,39 14073 0,029 0,0009 4,49 80,20 513,33
A- 177 0,93 19305 0,027 0,004 3,8 189,82 1214
Cartojani
Videle- 85 0,20 6262 0,036 0,0002 3,4 90,90 581,77
Cartojani
Cartojani- 164,25 0,59 11666 0,03 0,001 11,28 175,65 1124
Rafinarie
Tab 4.4 Parametrii rezultați in urma calulelor , utilizând diametrele noi
57
Concluzii
Studiul prezentat are ca scop reproiectarea unui sistem de transport de țiței de la

parcurile de pompare la depozitul central in cele din urma la rafinărie prin redimensionarea
conductelor acestuia utilizand debitele actuale.
În prima parte a proiectului am avut in vedere analiza noțiunilor teoretice referitoare
la colectarea si transportul țițeiurilor si calculul hidraulic al conductelor pentru transport
lichide.
Partea a doua a proiectului, formată din capitolele III si IV si constă in colectarea
datelor din șantier si rezolvarea calculelor in functie de datele existente in prezent.
Subcapitolul Capitolul 4.1. a introdus un număr larg de calcule necesare pentru
alegerea corectă a conductelor de la parcurile de pompare catre conducta magistrală și în
continare, către depozitul central, a numărului de pompe necesare pentru antrenarea
fluidului pe tot traseul acestuia, parametrii de curgere cum ar fi viteze, regim de curgere,
prierderi datorate frecărilor, pante hidraulice, presiuni de pompare și în cele din urmă
energiile consumate de programul de pompare, care poate fi evidentiat in cadrul
programului SCADA, implementat in Conpet S.A..
Ultimul subcapitol, 4.2., urmarește determinări legate de conducta de la depoziul
central la rafinărie, parametrii de curgere (viteze, regim de curgere, prierderi datorate
frecarilor, pante hidraulice ) parametrii de funcționare ai acesteia (presiuni de pompare,
diametre, caderi de presiune, ) dar și problematica variațiilor de temperatură pe tronsoane
egal distribuite pe lungimea conductei.
După părerea mea conductele existente nu necesita inlocuire deoare aceste lucru nu
este necesar . Din punct de vedere economic compania care se ocupa de operarea acestor
conducte, S.C. Conpet S.A. , poate lua in considerare inlocuirea pompelor pentru a crește
capacitatea de curgere .
În concluzie, proiectarea sistemului de transport şi de depozitare este un calcul

complex care are în vedere realizarea unei scheme tehnice de transport şi depozitare astfel
încât, cheltuielile efectuate pentru acestea, să fie cât mai reduse, dar cu randament maxim.
58
Bibliografie :
1. Albulescu, M., Trifan, C., - Hidraulica, transportul şi depozitarea produselor petroliere şi

gazelor – Editura Tehnică, Bucureşti, 1999;
2.Creţu, I., Stan, Al., - Transportul fluidelor prin conducte. Aplicaţii şi probleme - Editura
Tehnică, Bucureşti, 1984;
3. Creţu, I., - Hidraulică generală şi subterană - Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1983;
4. Dragotescu, D.,N., şi alţii - Transportul pe conducte al ţiţeiului, gazelor şi produselor
petroliere - Editura Tehnică, Bucureşti, 1961;
5. Gheorghe, Gabriel, - Distribuţia şi utilizarea gazelor naturale - Editura Tehnică,
Bucureşti, 1972;
6. Ghiliceanu, M., - Transportul ţiţeiului şi gazelor prin conducte - Culegere de probleme,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1954;
7. Iamandi, C., şi alţii - Hidraulică şi maşini hidraulice; elemente de calcul; aplicaţii
Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1982;
8. Oroveanu, T., Stan, Al., Talle, V., - Transportul petrolului – Editura Tehnică, Bucureşti,
1985;
9. Rădulescu, A.G., - Proprietăţile ţiţeiurilor Româneşti – Editura Academiei, Bucureşti,
1974;
10. Soare, Al., - Transportul şi depozitarea fluidelor –Vol. 1 şi 2, Editura U.P.G., Ploieşti,
2002;
11. Soare, Al., Rădulescu, R., - Transportul şi depozitarea hirocarburilor – Editura U.P.G.,
Ploieşti, 2004;
12. Trifan, C., Albulescu, M., Neacşu, S., - Elemente de mecanica fluidelor şi
termodinamică tehnică, Editura U.P.G., Ploieşti, 2005;
13. Bulău, L., - Colectarea, transportul şi depozitarea ţiţeiului - multiplicat Institutul de
Petrol şi Gaze, Ploieşti, 1978;
14. Ioanesi, N., Marinescu, D., - Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor
petroliere - Editura Tehnică, Bucureşti, 1980;
15. Toma, I., Berechet, I., - Transportul, depozitarea şi exportul produselor chimice
petroliere – Ministerul Industriei Chimice, Bucureşti, 1978.
59

Licenta Transport

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Transport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

TEMA: Analiza sistemului de colectare si transport a petrolului

F 272.13/Ed.2 Document de uz intern

Aprobat, Declar pe propria răspundere că voi elabora personal proiectul

Proiectul a fost dat studentului: Tușinean Flavius Cornel

1) Tema proiectului: ANALIZA SISTEMULUI DE COLECTARE SI TRANSPORT A PETROLULUI

2) Data eliberării temei: Octombrie 2021

7) Enumerarea materialului grafic (acolo unde este cazul): Prezentare Powerpoint.

Conducător ştiinţific: Student(ă)

F 272.13/Ed.2 Document de uz intern

în elaborarea proiectului de diplomă cu tema:Analiza sistemului de colectare si transport a petrolului brut

Nr. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV

Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:

F 272.13/Ed.2 Document de uz intern

CAPITOLUL III DATELE DE PRODUCȚIE PENTRU UN SISTEM DE CONDUCTE

Petrolul cantonat în zăcăminte ajunge la suprafaţă prin intermediul sondelor care,

Colectarea, transportul şi depozitarea petrolului brut, produselor petroliere şi

În prezent, România dispune de conducte importante de petrol şi produse petroliere,

1.1. SITEME DE COLECTARE SI TRANFER

Separarea, colectarea şi transportul ţiţeiului se face în sistem deschis, închis sau

Deoarece pierderile acestor fracţii se situează între 3…5% se impune folosirea

În sistemul închis, pe tot parcursul său, sondă - parcuri de separare - instalaţii de

Variantele româneşti ale sistemelor de transfer LACT sunt:

Ţiţeiul din separatoarele de gaze cu o presiune de 1 - 5 at intră în staţia de

Avantajele sistemului STIP:

Colectarea şi pomparea ţiţeiului din schele la rafinării se face identic ca în sistemul

Avantajele sistemului SATSR:

Dezavantajele sistemului SATSR:

În această variantă colectarea şi pomparea petrolului brut, de la sonde şi până la

Avantajele sistemului SATSS:

Dezavantajele sistemului SATSS:

Pentru a se putea executa transportul la distanţe, se construiesc staţii intermediare

1.2. SISTEME DE POMPARE

Pomparea ţiţeiului şi a produselor petroliere folosind staţiile intermediare se poate

Se lucrează cu două rezervoare, unul de umplere şi celălalt pentru golire. Acest

La noi în ţară pomparea din pompă în pompă se foloseşte la transportul produselor

Trecerea de la sistemul de transport din staţie în staţie la transportul din pompă în

1.3. CIRCULATIA TITEIULUI IN SCHELE

De la separatoare ţiţeiul este transportat, prin energie proprie, la rezervoarele de

În figura 1.3. se prezintă o schemă simplificată a circulaţiei petrolului de la sonde la

Fig. 1.4. Schema unui parc de separatoare.

Din punct de vedere hidraulic conducta reprezintã un spaţiu de orice formã şi

Calculul hidraulic al conductelor are ca scop determinarea simultanã a presiunii de

Pentru stabilirea relaţiilor de calcul se alege o conductã de lungime L, diametru

Fig. 2.1. Elementele hidraulice ale unei conducte

Ecuaţia fundamentalã de curgere (ecuaţia lui Bernoulli) scrisã în metri coloanã

L.S. – linia de sarcinã – valoarea maximã a sarcinii disponibile într-un sistem;

L.Poz. – linia de poziţie – în aceastã situaţie se identificã cu axul conductei;

i – panta liniei piezometrice denumitã pantã hidraulicã;

β - panta geometricã a conductei.

Pierderile de sarcinã prin frecare se compun din pierderi proporţionale cu lungimea

În aceastã situaţie ecuaţia devine :

Primele experienţe pentru evaluarea domeniilor de existenţã a regimului de mişcare

2.2. REZISTENTE HIDRAULICE

a) Rezistenţele proporţionale cu lungimea

Mişcarea laminarã în conducte de secţiune circularã

Repartiţia vitezei în secţiunea transversalã are expresia

egalã cu cea anterioarã, rezultã

Printr-o serie de experienţe efectuate cu conducte cu diferite diametre şi rugozităţi

 Domeniul II (figura 2.2.II) corespunde regimului turbulent (deja numărul Re depăşeşte

Din multiplele relaţii de calcul avansate în literatura de specialitate, recomandăm

Trebuie să se reţină faptul că toţi coeficienţii pierderilor locale depind de

Conductele complexe sunt conductele la care panta hidraulică variază ca urmare a