Studiul de Fundamentare Privind Riscurile Naturale

1
DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII
Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Banca
Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat
punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le
reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în această lucrare.
DECLARAȚIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR

Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea
anumitor secţiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislaţiei în vigoare.
Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secţiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți
o solicitare conţinând informațiile complete la: (i) Consiliul Județean Cluj (Calea Dorobanților nr. 106, Cluj-
Napoca, România); sau (ii) Banca Mondială - biroul din România (Str. Vasile Lascăr nr. 31, Et. 6, Sector 2,
București, România).
Acest raport a fost transmis în martie 2020, în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență
Tehnică pentru Planul de amenajare a teritoriului județean Cluj, încheiat între Consiliul Județean Cluj și
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 mai 2019. Acesta corespunde
Livrabilului 2. Raport intermediar de implementare din cadrul acordului menționat mai sus.
MULȚUMIRI
Acest raport este transmis în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Planul
de amenajare a teritoriului județean Cluj și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea dlui David N.
Sislen (Manager operațional în domeniul dezvoltării urbane pentru Europa și Asia Centrală) și a dnei
Tatiana Proskuryakova (Manager de țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă aflată
sub coordonarea lui Jozsef Benedek, Ciprian Moldovan, Marius Cristea, Ștefana Varvari și Marcel Ionescu-
Heroiu, și formată din Adina-Eliza Croitoru, Răzvan Bătinaș, Sanda Roșca, Viorel Puiu, Titus Man, Bogdan-
Eugen Dolean și Iulia Hărănguș, beneficiind de suportul tehnic al echipei formate din Cosmina Ursu, Oana
Stănculescu, Ștefan Teișanu, Oana Franț, Adina Vințan, George Moldoveanu și Bianca Butacu. Comentarii
asupra studiului au fost oferite de către Călin Hințea, Harika Masud și Cesar Niculescu.
Echipa își exprimă recunoștința pentru excelenta cooperare a reprezentanților Consiliului Județean Cluj și
pentru îndrumarea și suportul oferit de aceștia, în special președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe,
arhitectului șef, Claudiu Salanță, și multitudinii de actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea
acestui raport.
ABREVIERI ȘI ACRONIME
APSFR Arealele cu Potențial Semnificativ la Inundații
ANAR Administrația Națională Apele Române
ABA Administrația Bazinală de Apă
CA Cifra de Afaceri
CAEN Clasificarea Activităților din Economia Națională
CJC Consiliul Județean Cluj
BM Banca Mondială
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
GAL Grup de Acțiune Locală
GIS Sistem de informații geografice
INS / INSSE Institutul Național de Statistică
ISD Investiții Străine Directe
ISU Inspectoratul pentru Situații de Urgență
ONG Organizație neguvernamentală
POR Programul Operațional Regional
PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Județean
PUG Plan Urbanistic General
PUZ Plan Urbanistic Zonal
PT Proiect tehnic
SF Studiu de fezabilitate
UAT Unitate administrativ-teritorială
UE Uniunea Europeană
ZUF Zonă urbană funcțională
CUPRINS
1. DELIMITAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT ....................................................................................... 1
2. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE .................................................................................... 1
2.1. Riscurile și schimbările climatice asociate ......................................................................................... 1
2.1.1. Informații generale, surse de date și metode utilizate .............................................................. 1
2.1.2. Indici privind temperatura medie și temperaturile extreme ale aerului ................................... 4
2.1.2.1. Temperatura medie a aerului ............................................................................................. 4
2.1.2.2. Temperatura maximă a aerului .......................................................................................... 6
2.1.2.3. Temperatura minimă a aerului ........................................................................................... 9
2.1.2.4. Valurile de căldură ............................................................................................................ 11
2.1.2.5. Valurile de frig ................................................................................................................... 17
2.1.2.6. Zile cu temperaturi caracteristice specifice semestrului cald din an ................................ 22
a. Zile de vară (SU25) ..................................................................................................................... 22
b. Zile tropicale (TXGE30) ............................................................................................................... 22
c. Zile caniculare (TXGE35) ............................................................................................................. 25
d. Nopți tropicale (TR) .................................................................................................................... 25
e. Nopți calde (TN90p) ................................................................................................................... 28
f. Zile foarte calde (TX90p) ............................................................................................................. 28
2.1.2.7. Zile cu temperaturi caracteristice specifice semestrului rece din an ............................... 30
a. Zile foarte reci (ID)...................................................................................................................... 30
b. Zile cu îngheț (FD) ...................................................................................................................... 31
c. Nopți reci (TN10p) ...................................................................................................................... 33
d. Zile răcoroase (TX10p) ............................................................................................................... 34
e. Amplitudinea medie zilnică (DTR) .............................................................................................. 36
2.1.2.8. Indici specifici pentru agricultură ..................................................................................... 38
a. Lungimea sezonului de vegetație (GSL) ..................................................................................... 38
b. Suma temperaturilor eficiente pentru vegetație (GDDgrow10) ................................................ 39
2.1.3. Indici privind precipitațiile extreme ........................................................................................ 41
2.1.3.1 Indicatorii de frecvență ...................................................................................................... 41
a. Zile consecutive fără precipitații semnificative (CDD) ................................................................ 41
b. Zile consecutive cu precipitații semnificative (CWDp) ............................................................... 43
c. Zilele cu precipitații abundente (R10) ......................................................................................... 45
d. Zilele cu precipitații foarte abundente (R20) ............................................................................. 47
2.1.3.2. Indicatorii de intensitate ................................................................................................... 49
a. Cantitatea de precipitații cumulată în zilele cu precipitații semnificative (PRCPTOT) ............... 49
b. Cantitatea maximă de precipitații căzută într-o zi (Rx1day) ..................................................... 51
c. Cantitatea maximă de precipitații căzută în 3 zile (Rx3days) .................................................... 53
d. Zile foarte umede (R95p) ........................................................................................................... 55
e. Zile extrem de umede (R99p) ..................................................................................................... 58
2.1.3.3. Grosimea stratului de zăpadă ........................................................................................... 61
2.1.4. Fenomene meteorologice posibile tot anul ............................................................................. 62
2.1.4.1. Aerul cețos ........................................................................................................................ 62
2.1.4.2. Ceața ................................................................................................................................. 63
2.1.4.3. Vijeliile............................................................................................................................... 64
2.1.5. Fenomene meteorologice specifice semestrului cald al anului ............................................... 66
2.1.5.1. Orajele (descărcările electrice) ......................................................................................... 66
2.1.5.2. Grindina ............................................................................................................................ 67
2.1.6. Fenomene meteorologice specifice semestrului rece al anului ............................................... 68
2.1.6.1. Bruma ................................................................................................................................ 68
2.1.6.2. Viscolul .............................................................................................................................. 69
2.1.6.3. Poleiul ............................................................................................................................... 70
2.1.6.4. Chiciura ............................................................................................................................. 71
2.1.7. Concluzii ................................................................................................................................... 72
2.2. Riscurile hidrice................................................................................................................................ 76
2.2.1. Viituri. Inundații........................................................................................................................ 77
2.2.2. Lucrări de protecție împotriva inundațiilor .............................................................................. 92
2.2.3. Fenomene de iarnă pe cursurile de apă ................................................................................. 112
2.2.4. Excesul de umiditate .............................................................................................................. 112
2.2.5. Secarea râurilor ...................................................................................................................... 112
2.2.6. Concluzii ................................................................................................................................. 113
2.3. Riscurile la alunecările de teren .................................................................................................... 114
2.3.1. Analiza critică a situației existente ......................................................................................... 114
2.3.2. Riscurile de alunecări de teren (zone afectate și/sau cu risc, amenajări existente pentru
combaterea alunecărilor, stare, investiții etc.) ................................................................................ 115
2.3.3. Informații generale, surse de date și metode utilizate .......................................................... 122
2.3.4. Coeficientul Litologic (Ka) ....................................................................................................... 124
2.3.5. Coeficientul geomorfologic (Kb)............................................................................................. 125
2.3.6. Coeficientul structural (Kc) ..................................................................................................... 126
2.3.7. Coeficientul hidrologic și climatic (Kd) ................................................................................... 127
2.3.8. Coeficientul hidrogeologic (Ke) .............................................................................................. 127
2.3.9. Coeficientul seismic (Kf) ......................................................................................................... 128
2.3.10. Coeficientul silvic (Kg) .......................................................................................................... 130
2.3.11. Coeficientul antropic (Kh) .................................................................................................... 131
2.3.12. Probabilitatea spațială de apariție a alunecărilor de teren ................................................. 132
2.4. Riscul seismic ................................................................................................................................. 138
2.5. Eroziunea solului ............................................................................................................................ 141
2.6. Alte riscuri naturale (incendii de pădure, avalanșe de zăpadă)– zone afectate, infrastructură
existentă, investiții etc.) ....................................................................................................................... 147
2.6.1. Incendiile de pădure ............................................................................................................... 147
2.6.2. Avalanșele .............................................................................................................................. 155
2.7. Infrastructura și serviciile de gestiune a situaților de urgență ...................................................... 156
3. Disfuncționalități și priorități de intervenție ............................................................................ 170
3.1. Disfuncționalități și priorități de intervenție identificate referitor la fenomenele meteo-climatice
extreme și schimbările climatice .......................................................................................................... 170
3.2. Disfuncționalități și priorități de intervenție identificate referitoare la fenomenele hidrologice
extreme ................................................................................................................................................ 170
3.3. Disfuncționalități și priorități referitoare la alunecările de teren ................................................. 174
3.4. Disfuncționalități și priorități de intervenție identificate referitoare infrastructura și serviciile de
gestiune a situațiilor de urgență ........................................................................................................... 176
4. Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților ........................................................ 177
4.1. Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților referitoare la fenomenele meteo-
climatice extreme și la schimbările climatice ....................................................................................... 177
4.2. Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților referitoare la fenomenele hidrologice
extreme ................................................................................................................................................ 179
4.3. Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților referitoare la alunecările de teren ..... 180
4.4. Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților referitoare infrastructura și serviciile de
gestiune a situațiilor de urgență ........................................................................................................... 181
5. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare ..................................................................... 183
5.1. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitor la fenomenele meteo-climatice
survenite în evoluția acestora .............................................................................................................. 183
5.2. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitor la fenomenele hidrologice extreme . 186
5.3. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitor la alunecările de teren ...................... 188
5.4. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitor infrastructura și serviciile de gestiune a
situațiilor de urgență ............................................................................................................................ 194
Anexa 1. Evenimente de alunecare de teren manifestate la nivelul județului Cluj în perioada 1972-
2019 ........................................................................................................................................... 196
Bibliografie ................................................................................................................................. 209
LISTA FIGURILOR
FIGURA 1 – TEMPERATURA MEDIE ANUALĂ A AERULUI (TMED) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (°C) 5
FIGURA 2 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A TEMPERATURII MEDII ANUALE A AERULUI (TMED) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013. 6
FIGURA 3 – VALOAREA MEDIE A TEMPERATURILOR MAXIME ZILNICE ALE AERULUI (TXM) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013 (°C). 7
FIGURA 4 – TEMPERATURA MAXIMĂ ABSOLUTĂ (TXX) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (°C) 7
FIGURA 5 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A MEDIEI TEMPERATURILOR MAXIME ZILNICE ALE AERULUI (TXM) ÎN JUDEȚUL
CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 8
FIGURA 6 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A TEMPERATURII MAXIME ABSOLUTE A AERULUI (TXX) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013 8
FIGURA 7 – VALOAREA MEDIE A TEMPERATURILOR MINIME ZILNICE ALE AERULUI (TNM) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013 (°C) 9
FIGURA 8 – TEMPERATURA MINIMĂ ABSOLUTĂ (TNN) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (°C) 10
FIGURA 9 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A MEDIEI TEMPERATURILOR MINIME ZILNICE ALE AERULUI (TNM) ÎN JUDEȚUL
FIGURA 10 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A TEMPERATURILOR MINIME ABSOLUTE ALE AERULUI (TNN) ÎN JUDEȚUL CLUJ,
ÎN PERIOADA 1961-2013 11
FIGURA 11 – NUMĂRUL MEDIU ANUAL DE VALURI DE CĂLDURĂ (HWN) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
(EVENIMENTE/AN) 12
FIGURA 12 – DURATA MEDIE A UNUI VAL DE CĂLDURĂ (HWD) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
(ZILE/EVENIMENT) 13
FIGURA 13 – DURATA MEDIE CUMULATĂ ÎNTR-UN AN A VALURILOR DE CĂLDURĂ (HWF) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013 (ZILE/AN) 14
FIGURA 14 – INTENSITATEA MEDIE ANUALĂ A VALURILOR DE CĂLDURĂ (HWM) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
1961-2013 (°C) 14
FIGURA 15 - TENDINȚA NUMĂRULUI MEDIU DE VALURI DE CĂLDURĂ (HWN) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-
2013 15
FIGURA 16 - TENDINȚA DURATEI MEDII A UNUI VAL DE CĂLDURĂ (HWD) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
15
FIGURA 17 - TENDINȚA DURATEI MEDII CUMULATĂ ÎNTR-UN AN A VALURILOR DE CĂLDURĂ (HWF) ÎN JUDEȚUL CLUJ,
FIGURA 18 - TENDINȚA INTENSITĂȚII VALURILOR DE CĂLDURĂ (HWM) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
16
FIGURA 19 - NUMĂRUL MEDIU ANUAL DE VALURI DE FRIG (CWN) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
(EVENIMENTE/AN) 17
FIGURA 20 - DURATA MEDIE A UNUI VAL DE FRIG (CWD) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
(ZILE/EVENIMENT) 18
FIGURA 21 – DURATA MEDIE CUMULATĂ ÎNTR-UN AN A VALURILOR DE FRIG (CWF) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
1961-2013 (ZILE/AN) 19
FIGURA 22 – INTENSITATEA MEDIE ANUALĂ A VALURILOR DE FRIG (CWM) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-
2013 (°C) 19
FIGURA 23 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE VALURI DE FRIG (CWN) ÎN JUDEȚUL CLUJ,
FIGURA 24 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A DURATEI MEDII A UNUI VAL DE FRIG (CWD) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
1961-2013 20
FIGURA 25 - TENDINȚA DE EVOLUȚIE A DURATEI MEDII CUMULATĂ ÎNTR-UN AN A VALURILOR DE FRIG (CWF) ÎN
JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 21
FIGURA 26 - TENDINȚA DE EVOLUȚIE A INTENSITĂȚII VALURILOR DE FRIG (CWM) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
1961-2013 21
FIGURA 27 - NUMĂRUL MEDIU ANUAL DE ZILE DE VARĂ (SU25) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013(13
ZILE/AN) 23
FIGURA 28 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE DE VARĂ (SU25) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA (1961-2013) 23
FIGURA 29 - NUMĂRUL MEDIU ANUAL DE ZILE TROPICALE (TXGE30) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
(ZILE/AN) 24
FIGURA 30 - TENDINȚA NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE TROPICALE (TXGE30) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
1961-2013 24
FIGURA 31 – NUMĂRUL MEDIU ANUAL DE ZILE CANICULARE (TXGE35) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
(ZILE/AN) 25
FIGURA 32 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A NUMĂRUL MEDIU ANUAL DE ZILE CANICULARE (TXGE35) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013 26
FIGURA 33 – NUMĂRUL MAXIM ANUAL DE NOPȚI TROPICALE (TR) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (ZILE) 27
FIGURA 34 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A NUMĂRULUI DE NOPȚI TROPICALE (TR) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-
2013 27
FIGURA 35 - PONDEREA NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE NOPȚI CALDE (TN90P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
1961-2013 (%) 28
FIGURA 36 - TENDINȚA PONDERII NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE NOPȚI CALDE (TN90P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013 29
FIGURA 37 – PONDEREA NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE FOARTE CALDE (TX90P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013 (%) 29
FIGURA 38 – TENDINȚA PONDERII NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE FOARTE CALDE (TX90P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961 -2013 30
FIGURA 39 – NUMĂRUL MEDIU ANUAL DE ZILE FOARTE RECI (ID) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013
(ZILE/AN) 31
FIGURA 40 – TENDINȚA NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE FOARTE RECI (ID) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-
2013 32
FIGURA 41 – NUMĂRUL MEDIU ANUAL DE ZILE CU ÎNGHEȚ (FD) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (ZILE/AN)
32
FIGURA 42 – TENDINȚA NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE CU ÎNGHEȚ (FD) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-
2013 33
FIGURA 43 – PONDEREA NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE NOPȚI RECI (TN10P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-
2013 (%) 34
FIGURA 44 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A PONDERII NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE NOPȚI RECI (TN10P) ÎN JUDEȚUL
FIGURA 45 – PONDEREA NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE RĂCOROASE (TX10P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
1961-2013 (%) 35
FIGURA 46 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A PONDERII NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE RĂCOROASE (TX10P) ÎN
FIGURA 47 – AMPLITUDINEA TERMICĂ MEDIE ZILNICĂ (DTR) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (°C) 37
FIGURA 48 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A AMPLITUDINII TERMICE MEDII ZILNICE (DTR) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 1961-2013 37
FIGURA 49 – LUNGIMEA SEZONULUI DE VEGETAȚIE (GSL) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (ZILE) 38
FIGURA 50 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A LUNGIMII SEZONULUI DE VEGETAȚIE (GSL) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
1961-2013 39
FIGURA 51 – SUMA MEDIE ANUALĂ A TEMPERATURILOR EFICIENTE PENTRU VEGETAȚIE (GDDGROW10) ÎN JUDEȚUL
CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (°C) 40
FIGURA 52 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A SUMEI MEDII ANUALE A TEMPERATURILOR EFICIENTE PENTRU VEGETAȚIE 40
FIGURA 53 – NUMĂRUL MEDIU (SUS) ȘI MAXIM (JOS) ANUAL DE ZILE CONSECUTIVE FĂRĂ PRECIPITAȚII
SEMNIFICATIVE (CDD), ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (ZILE) 42
FIGURA 54 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE CONSECUTIVE FĂRĂ PRECIPITAȚII
SEMNIFICATIVE (CDD), ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 43
FIGURA 55 – NUMĂRUL MEDIU (SUS) ȘI MAXIM (JOS) ANUAL DE ZILE CONSECUTIVE CU PRECIPITAȚII SEMNIFICATIVE
(CWDP), ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (ZILE) 44
FIGURA 56 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE CONSECUTIVE CU PRECIPITAȚII
SEMNIFICATIVE (CWDP), ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 45
FIGURA 57 – NUMĂRUL MEDIU (SUS) ȘI MAXIM (JOS) ANUAL DE ZILE CU PRECIPITAȚII ABUNDENTE (R10) ÎN JUDEȚUL
CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (ZILE/AN) 46
FIGURA 58 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE CU PRECIPITAȚII ABUNDENTE (R10) ÎN
FIGURA 59 – NUMĂRUL MEDIU (SUS) ȘI MAXIM (JOS) ANUAL DE ZILE CU PRECIPITAȚII FOARTE ABUNDENTE (R20) ÎN
JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (ZILE) 48
FIGURA 60 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A NUMĂRULUI MEDIU ANUAL DE ZILE CU PRECIPITAȚII FOARTE ABUNDENTE
(R20) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 49
FIGURA 61 –CANTITATEA MEDIE (SUS) ȘI MAXIMĂ (JOS) MULTIANUALĂ DE PRECIPITAȚII CUMULATĂ ÎN ZILELE CU
PRECIPITAȚII SEMNIFICATIVE (PRCPTOT) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (MM/AN) 50
FIGURA 62 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A CANTITĂȚII MEDII ANUALE DE PRECIPITAȚII CUMULATĂ ÎN ZILELE CU
PRECIPITAȚII SEMNIFICATIVE (PRCPTOT) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 51
FIGURA 63 – CANTITATEA MEDIE MULTIANUALĂ (SUS) ȘI MAXIMĂ ABSOLUTĂ (JOS) DE PRECIPITAȚII CUMULATĂ
ÎNTR-O SINGURĂ ZI (RX1DAY) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (MM/ZI) 52
FIGURA 64 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A CANTITĂȚII MAXIME DE PRECIPITAȚII CUMULATE ÎNTR-O SINGURĂ ZI
(RX1DAY) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 53
FIGURA 65 – CANTITATEA MEDIE MULTIANUALĂ (SUS) ȘI MAXIMĂ ABSOLUTĂ (JOS) DE PRECIPITAȚII CUMULATĂ ÎN
TREI ZILE CONSECUTIVE (RX3DAYS) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (MM/ZI) 54
FIGURA 66 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A CANTITĂȚII MAXIME DE PRECIPITAȚII CUMULATE ÎN TREI ZILE
CONSECUTIVE (RX3DAYS) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013. 55
FIGURA 67 – CANTITATEA MEDIE (SUS) ȘI MAXIMĂ (JOS) ANUALĂ DE PRECIPITAȚII CUMULATĂ ÎN ZILELE FOARTE
UMEDE (R95P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (MM/AN) 56
FIGURA 68 – PONDEREA CANTITĂȚII MEDII (SUS) ȘI MAXIME (JOS) ANUALE DE PRECIPITAȚII CUMULATĂ ÎN ZILELE
FOARTE UMEDE DIN TOTALUL PRECIPITAȚIILOR CĂZUTE ÎN ZILELE CU PRECIPITAȚII SEMNIFICATIVE (R95PTOT)
ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (%) 57
FIGURA 69 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A CANTITĂȚII ANUALE DE PRECIPITAȚII CUMULATE ÎN ZILELE FOARTE UMEDE
(R95P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 58
FIGURA 70 – CANTITATEA MEDIE (SUS) ȘI MAXIMĂ (JOS) ANUALĂ DE PRECIPITAȚII CUMULATĂ ÎN ZILELE EXTREM
DE UMEDE (R99P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 (MM/AN) 59
FIGURA 71 – PONDEREA CANTITĂȚII MEDII (SUS) ȘI MAXIME (JOS) ANUALE DE PRECIPITAȚII CUMULATĂ ÎN ZILELE
EXTREM DE UMEDE DIN TOTALUL PRECIPITAȚIILOR CĂZUTE ÎN ZILE CU PRECIPITAȚII SEMNIFICATIVE ÎN
JUDEȚUL CLUJ (R99PTOT), ÎN PERIOADA 1961-2013 (%) 60
FIGURA 72 – TENDINȚA DE EVOLUȚIE A CANTITĂȚII ANUALE DE PRECIPITAȚII CUMULATE ÎN ZILELE EXTREM DE
UMEDE (R99P) ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 1961-2013 61
FIGURA 73 – GROSIMEA MEDIE (STÂNGA) ȘI MAXIMĂ (DREAPTA) LUNARĂ A STRATULUI DE ZĂPADĂ LA STAȚIILE
METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ (1969-2014) (CM) 62
FIGURA 74 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU AER CEȚOS LA STAȚIILE
METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ (1969-2014) (ZILE) 63
FIGURA 75 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU CEAȚĂ LA STAȚIILE
FIGURA 76 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU VIJELII LA STAȚIILE
FIGURA 77 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU ORAJE (DESCĂRCĂRI ELECTRICE)
LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ (1969-2014) (ZILE) 66
FIGURA 78 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU GRINDINĂ LA STAȚIILE
FIGURA 79 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU BRUMĂ LA STAȚIILE
FIGURA 80 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU VISCOL LA STAȚIILE
FIGURA 81 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU POLEI LA STAȚIILE
FIGURA 82 – NUMĂRUL MEDIU (STÂNGA) ȘI MAXIM (DREAPTA) LUNAR DE ZILE CU CHICIURĂ LA STAȚIILE
FIGURA 83 – HARTA AREALELOR CU RISC POTENȚIAL SEMNIFICATIV LA INUNDAȚII 79
FIGURA 84 – HARTA DE HAZARD LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE MICĂ - Q 0,1% 80
FIGURA 85 – HARTA DE HAZARD LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE MEDIE - Q 1% 81
FIGURA 86 – HARTA DE HAZARD LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE MARE - Q 10% 82
FIGURA 87 – HARTA CU RISC MAJOR LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE MARE - Q 10% 83
FIGURA 88 – HARTA CU RISC MEDIU LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE MEDIE - Q 1% 84
FIGURA 89 – HARTA CU RISC REDUS LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE MICĂ - Q 0.1% 85
FIGURA 90 – VULNERABILITATEA INTRAVILANELOR LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE
MARE - Q 10% 86
FIGURA 91 – VULNERABILITATEA INTRAVILANELOR LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE
MEDIE - Q 1% 87
FIGURA 92 – VULNERABILITATEA INTRAVILANELOR LA INUNDAȚII ASOCIATĂ CU SCENARIUL CU PROBABILITATE MICĂ
- Q 0,1% 88
FIGURA 93 – NUMĂRUL INTERVENȚIILOR ISU PE UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE ÎN CAZUL INUNDAȚIILOR 91
FIGURA 94– HARTA ALUNECĂRILOR DE TEREN DE PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ 119
FIGURA 95 – HARTA RISCURILOR ASOCIATE PROCESELOR GEOMORFOLOGICE CE SE MANIFESTĂ ÎN PROXIMITATEA
REȚELEI DE TRANSPORT 120
FIGURA 96 – HARTA PROCESELOR GEOMORFOLOGICE ACTUALE CE AFECTEAZĂ INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
120
FIGURA 97 – NUMĂRUL INTERVENȚIILOR ISU PE UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE ÎN CAZUL ALUNECĂRILOR
DE TEREN 121
FIGURA 98 – SCHEMA METODOLOGICĂ A MODELULUI APLICAT 123
FIGURA 99 – DISTRIBUȚIA ALUNECĂRILOR DE TEREN DE LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ PE CLASE GEOLOGICE 124
FIGURA 100 – HARTA COEFICIENTULUI LITOLOGIC 125
FIGURA 101 – HARTA COEFICIENTULUI GEOMORFOLOGIC 126
FIGURA 102- HARTA COEFICIENTULUI STRUCTURAL 126
FIGURA 103 – HARTA COEFICIENTULUI HIDROLOGIC ȘI CLIMATIC 127
FIGURA 104 – HARTA COEFICIENTULUI HIDROGEOLOGIC 128
FIGURA 105 – ZONAREA TERITORIULUI ROMANIEI IN TERMENI DE VALORI DE VARF ALE ACCELERATIEI TERENULUI
PENTRU PROIECTARE AG PENTRU CUTREMURE AVAND INTERVALUL MEDIU DE RECURENTA IMR = 100 ANI.
CODUL DE PROIECTARE P100-1/2006 129
FIGURA 106 – ZONAREA SEISMICA A TERITORIULUI ROMANIEI – INTENSITATI PE SCARA MSK , CONFORM SR
11100–1:93 ZONAREA SEISMICA. MACROZONAREA TERITORIULUI ROMANIEI 129
FIGURA 107 – HARTA COEFICIENTULUI SEISMIC 130
FIGURA 108– HARTA COEFICIENTULUI SILVIC 131
FIGURA 109 – HARTA COEFICIENTULUI ANTROPIC 132
FIGURA 110 – PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR DE TEREN ȘI COEFICIENTUL DE RISC
CORESPUNZĂTOR (KM) 133
FIGURA 111 – DISTRIBUȚIA RELATIVĂ A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE CU SUPRAFEȚE MARI
ÎNCADRATE ÎN CLASA DE PROBABILITATEA MEDIE DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR DE TEREN 133
ÎNCADRATE ÎN CLASA DE PROBABILITATEA MEDIE-MARE DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR DE TEREN 134
ÎNCADRATE ÎN CLASA DE PROBABILITATEA REDUSĂ DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR DE TEREN 134
FIGURA 114 – AMENAJĂRI DE DESECARE LA NIVELUL TERITORIULUI JUDEȚULUI CLUJ 137
FIGURA 115 – ZONAREA TERITORIULUI JUDEȚULUI CLUJ PE CLASE DE RISC SEISMIC 139
FIGURA 116 – ZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI ÎN TERMENI DE VALORI DE VÂRF ALE ACCELERAŢIEI TERENULUI
140
FIGURA 117 – ZONAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI JUDEŢULUI CLUJ 140
FIGURA 118 – ETAPELE APLICĂRII MODELULUI DE DETERMINARE A EROZIUNII SOLULUI 142
FIGURA 119 – HARTA DE SUSCEPTIBILITATE PENTRU EROZIUNEA SOLURILOR DIN CADRUL JUDEȚULUI CLUJ 143
FIGURA 120– AMENAJĂRI REALIZATE PENTRU COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ 146
FIGURA 121 – DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ PE ANI A INCENDIILOR DE PĂDURE DIN CADRUL JUDEŢULUI CLUJ ÎN
PERIOADA 2009-2018 149
FIGURA 122 – NUMĂRUL DE INCENDII DE PĂDURE DIN CADRUL JUDEŢULUI CLUJ PE UNITATE
ADMINISTRATIV/TERITORIALĂ (2009-2018) 150
FIGURA 123 – HARTA TIMPILOR DE INTERVENȚIE A UNITĂȚILOR DE POMPIERI LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ 151
FIGURA 124 – ÎNCADRAREA UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE PE CLASE DE RISC INDUS DE AVALANȘE 155
FIGURA 125 – HARTA ZONELOR DE COMPETENȚĂ A INSPECTORATULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ 160
FIGURA 126 – FRECVENȚA ALUNECĂRILOR DE TEREN CE AU NECESITAT INTERVENȚIA AUTORITĂȚILOR ÎN PERIOADA
1970-2018 189
FIGURA 127 – PROBABILITATEA DE APARIȚIE A ALUNECĂRILOR DE TEREN CONFORM SCENARIULUI 1 191
LISTA TABELELOR
TABEL 1. INDICI DE EXTREME TERMICE ȘI PLUVIOMETRICE UTILIZAȚI ......................................................... 2
TABEL 2. PANTELE TENDINȚELOR CALCULATE PENTRU VALORILE ANUALE ÎN ZILE/DECENIU ................... 62
TABEL 3. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU AER CEȚOS LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 63
TABEL 4. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU AER CEȚOS LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 63
TABEL 5. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU CEAȚĂ LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 64
TABEL 6. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU CEAȚĂ LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 64
TABEL 7. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU VIJELIE LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 65
TABEL 8. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU VIJELIE LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 65
TABEL 9. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU ORAJE LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 66
TABEL 10. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU ORAJE LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 66
TABEL 11. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU GRINDINĂ LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 67
TABEL 12. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU GRINDINĂ LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 67
TABEL 13. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU BRUMĂ LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 68
TABEL 14. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU BRUMĂ LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 68
TABEL 15. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU VISCOL LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 69
TABEL 16. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU VISCOL LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 70
TABEL 17. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU POLEI LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 70
TABEL 18. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU POLEI LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL CLUJ
(1969-2014) ........................................................................................................................................ 71
TABEL 19. NUMĂRUL MEDIU LUNAR DE ZILE CU CHICIURĂ LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 71
TABEL 20. NUMĂRUL MAXIM LUNAR DE ZILE CU CHICIURĂ LA STAȚIILE METEOROLOGICE DIN JUDEȚUL
CLUJ (1969-2014) ............................................................................................................................... 72
TABEL 21. SINTEZA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE SURVENITE ÎN EVENIMENTELE TERMICE ȘI DE
PRECIPITAȚII EXTREME ÎN JUDEȚUL CLUJ (1961-2013) ...................................................................... 73
TABEL 22. INUNDAȚII ISTORICE PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ .............................................................. 78
TABEL 23. NUMĂRUL INTERVENȚIILOR ISU PE UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE ÎN CAZUL
INUNDAȚIILOR (2007-2018) ............................................................................................................... 89
TABEL 24. DERIVAȚII DE APE MARI ASOCIATE REȚELEI HIDROGRAFICE DIN JUDEȚUL CLUJ ...................... 93
TABEL 25. DIGURILE CADASTRATE DE LA NIVELUL REȚELEI HIDROGRAFICE AFERENTE JUDEȚULUI CLUJ . 94
TABEL 26. BARAJE CARE REALIZEAZĂ ACUMULĂRI NEPERMANENTE ÎN JUDEȚUL CLUJ ............................ 95
TABEL 27. BARAJE CARE REALIZEAZĂ ACUMULĂRI PERMANENTE ÎN JUDEȚUL CLUJ................................. 96
TABEL 28. COTELE DE APĂRARE SI DEBITELE CORESPUNZĂTOARE LA STAȚIILE HIDROMETRICE DIN
JUDEȚUL CLUJ ..................................................................................................................................... 99
TABEL 29. SITUAȚIA LOCALITĂȚILOR AFECTATE DE INUNDAȚII DIN JUDEȚUL CLUJ ................................. 100
TABEL 30. TIPURI DE ÎNCETARE A SCURGERII APEI PE RÂURILE AFECTATE DE SECETĂ ............................ 113
TABEL 31. NUMĂRUL CAZURILOR LUNARE CU FENOMENE DE SECARE PE CURSURILE DE APĂ ............. 113
TABEL 32. DISTRIBUȚIA ALUNECĂRILOR DE TEREN LA NIVELUL UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE
DIN CADRUL JUDEȚULUI CLUJ .......................................................................................................... 116
TABEL 33. ÎNCADRAREA PE CLASE DE PROBABILITATE DE APARIȚIE A ALUNECĂRILOR DE TEREN A
UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DIN CADRUL JUDEȚULUI CLUJ ..................................... 134
TABEL 34. EVIDENŢA CONSTRUCŢIILOR DIN JUDEŢUL CLUJ EXPERTIZATE TEHNIC ŞI ÎNCADRATE ÎN
CLASELE 1, 2 ŞI 3 DE RISC SEISMIC ................................................................................................... 141
TABEL 35. ÎNCADRAREA PE CLASE DE PROBABILITATE DE SUSCEPTIBILITATE A UNITĂȚILOR
ADMINISTRATIV TERITORIALE DIN CADRUL JUDEȚULUI CLUJ ......................................................... 143
TABEL 36. DISTRIBUȚIA INCENDIILOR DE PĂDURE INREGISTRATE ÎN PERIOADA 2009-2018 PE ANI, LUNI ȘI
DECADE............................................................................................................................................. 147
TABEL 37. ÎNCADRAREA UNITĂȚILOR ADMINISTRATIVE DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE, ÎN
FUNCŢIE DE RISCURILE SPECIFICE .................................................................................................... 152
TABEL 38. CONSTITUIREA, DOTAREA ȘI ÎNCADRAREA SERVICIILOR VOLUNTARE PENTRU SITUAȚII DE
URGENȚĂ .......................................................................................................................................... 157
TABEL 39. ÎNCADRAREA SERVICIILOR VOLUNTARE PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ................................ 158
TABEL 40. CONSTITUIREA, DOTAREA SITUATII DE URGENȚĂ CONSTITUITE CA SERVICII PROPRII ........... 158
TABEL 41. ÎNCADRAREA SERVICIILOR PRIVATE PENTRU SITUATII DE URGENȚĂ CONSTITUITE CA SERVICII
PROPRII ............................................................................................................................................. 159
TABEL 42. CONSTITUIREA ȘI DOTAREA PENTRU SITUATII DE URGENȚĂ CONSTITUITE CA SOCIETĂȚI
PRESTATOARE DE SERVICII ............................................................................................................... 159
TABEL 43. ÎNCADRAREA SERVICIILOR PRIVATE PENTRU SITUATII DE URGENTA CONSTITUITE CA
SOCIETATI PRESTATOARE DE SERVICII ............................................................................................. 159
TABEL 44. SITUAȚIA NOMINALĂ PRIVIND OPERATIVITATEA SERVICIILOR VOLUNTARE PENTRU SITUAȚII
DE URGENȚĂ LA DATA DE 01.07.2019 ............................................................................................. 161
TABEL 45. ACȚIUNI PRIORITARE APLICABILE LA NIVELUL A.P.S.F.R. PENTRU JUDEȚUL CLUJ ................... 172
TABEL 46. DECLANȘAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN CE AU NECESITAT INTERVENȚIA ISU ÎN TERITORIU
.......................................................................................................................................................... 191
TABEL 47. PERIOADA DE REVENIRE A PRECIPITAŢIILOR ANUALE PENTRU PRECIPITAȚIILE ÎNREGISTRATE
LA STAȚIA METEOROLOGICĂ CLUJ NAPOCA .................................................................................... 192
1. DELIMITAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT
În acest capitol au fost analizate fenomenele naturale extreme care afectează Județul Cluj. Astfel, s-au
analizat fenomenele meteorologice, cu o atenție deosebită acordată fenomenelor generate de
temperaturile extreme (maxime și minime) și celor generate de cantitățile extreme de precipitații. Acolo
unde seturile de date au permis-o, s-au calculat și tendințele de evoluție ale acestor fenomene. De
asemenea, s-au realizat studii detaliate asupra fenomenelor hidrologice extreme, precum și asupra
alunecărilor de teren. În partea a doua a fost realizată o analiză sintetică asupra fenomenelor hidrice
extreme, cu o atenție specială asupra formării viiturilor și inundațiilor, respectiv a identificării zonelor
deficitare, în resurse de apă. Astfel, a fost analizată extensiunea benzilor de inundabilitate peste suprafața
unităților administrativ-teritoriale, la diverse scenarii de producere a evenimentelor extreme. Totodată,
în cadrul acestui capitol s-au analizat și alunecările de teren si au fost elaborate hărțile de hazard la
alunecări de teren conform normelor de realizare a acestora reglementate prin hotărârea de guvern
447/2003. Ținând cont de distribuția spațială a alunecărilor de teren și de intervențiile ISU în teritoriu au
fost elaborate deasemenea scenarii de probabilitate spațială de apariție a alunecărilor de teren și au fost
identificate elementele expuse la ricul indus în teritoru de aceste procese de versant.
2. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE

2.1. Riscurile și schimbările climatice asociate
2.1.1. Informații generale, surse de date și metode utilizate
Pentru prezentul raport s-au utilizat 26 de indici de temperatură și 9 indici pentru precipitații extreme
pentru care s-au calculat valorile medii multianuale și tendințele de evoluție.
În vederea realizării acestui raport s-au utilizat date gridate din baza de date ROCADA (Bîrsan și
Dumitrescu, 2015), pusă la dispoziție de Administrația Meteorologică Națională. Datele sunt disponibile
la un pas de timp de o zi pentru intervalul 1961-2013, iar rezoluția spațială este de 0,1°
latitudine/longitudine (11 km x 11 km). Județul Cluj se extinde pe 113 griduri. Prin urmare, în capitolele
următoare va fi analizat regimul multianual, iar ecartul de valori va fi prezentat la nivelul întregului areal
analizat.
Pentru prezentul raport, au fost calculate valorile medii și extreme la nivel lunar și anual pentru fiecare
punct de grid din arealul analizat pentru perioada de 53 de ani disponibilă, ulterior acestea fiind mediate
pentru întreaga regiune.
Indicatorii au fost aleși dintre cei stabiliți la nivel internațional de Comisia de Climatologie a Organizației
Meteorologice Mondiale (CCl), respectiv de Echipa de Experți pentru indici specifici pe sectoare de
activitate (Experts Team on Sector-Specific Climate Indices, ET-SCI) (Alexander și Harold, 2016). Datele au
fost prelucrate cu aplicația ClimPACT2 (Alexander și Nichols, 2016). Lista indicatorilor calculați, acronimul,
definiția și unitățile de măsură sunt prezentate în Tabelul 1.
1
Tabel 1. Indici de extreme termice și pluviometrice utilizați
Nrcr Abrevi- Unit. de Domeniul de

Denumire Definiție
t. ere măsură aplicabilitate*
Indici de temperatură
1. CWN Numărul de Numărul de valuri de frig din sezonul Nr. de cazuri H, AFS, WRS, T
valuri de frig rece (octombrie-aprilie). Valul de frig
este definit de cel puțin 3 zile
consecutive în care factorul de răcire
extremă (excess cold factor-ECF) este
negativ.
Percentilele sunt calculate pentru
perioda 1961-1990.
2. CWF Durata Numărul de zile incluse (durata cumulată zile H, AFS, WRS, T
cumulată a într-un an) în valurile de frig definite de
valurilor de frig CWN
3. CWD Durata valurilor Durata maximă a unui val de frig zile H, AFS, WRS, T
de frig
4. CWA Intensitatea Temperatura minimă zilnică în cel mai °C H, AFS, WRS, T
maximă a unui rece val de frig
val de frig
5. DTR Amplitudinea Media diferenței dintre temperatura °C A, AFS, DTR
termică diurnă maximă și temperatura minimă zilnică
calculată la nivel anual
6. FD0 Zile cu îngheț Zile cu temperatura minimă mai mică de zile H, AFS
0°C
7. GDDgro Suma Suma anuală a temperaturilor din °C H, AFS, T
w10 temperaturilor perioada de vegetație cumulată peste
eficiente pentru temperatura de bază de 10 °C.
vegetație
8. GSL Durata Numărul anual de zile între prima zile AFS

sezonului de perioadă de minimum 6 zile consecutive
vegetație cu temperatura medie > 5 °C și prima
perioadă de minimum 6 zile consecutive
cu temperatura medie < 5 °C
9. HWN Numărul de Numărul de valuri de căldură din sezonul Număr de H, AFS, WRS, T
valuri de cald (mai – septembrie). Valul de căldură cazuri
căldură este definit de cel puțin 3 zile
consecutive în care valoare factorului de
căldură în exces (excess heat factor -
EHF) este pozitivă. Percentilele sunt
calculate pentru perioada 1961-1990.
10. HWD Durata valurilor Durata maximă a unui val de căldură zile H, AFS, WRS, T
de căldură identificat de HWN**
11. HWF Durata Durata cumulată (frecvența) valurilor de zile H, AFS, WRS, T
cumulată căldură este numărul de zile incluse în
(frecvența) a valurile de căldură definite de HWN*
valurilor de
căldură
2
Denumire Definiție
12. HWA Intensitatea Temperatura maximă zilnică în cel mai °C H, AFS, WRS, T
(amplitudinea) cald val de căldură (definit de cea mai
maximă a unui mare valoare a HWM)*
val de căldură
13. ID Zile foarte reci Numărul anual de zile cu temperatura zile H, AFS, T
maximă mai mică de 0°C
14. SU25 Zile de vară Numărul anual de zile cu temperatura zile H
maximă mai mare de 25°C
15. TXGE30 Zile tropicale Numărul anual de zile cu temperatura zile H, AFS
16. TXGE35 Zile caniculare Numărul anual de zile cu temperatura zile H, AFS, T
17. TMm Media Media aritmetică a temperaturilor medii °C
temperaturii zilnice
medii zilnice
18. TNm Media Media aritmetică a temperaturilor °C H, AFS, T
temperaturii minime zilnice
minime zilnice
19. TNn Minima Cea mai mică temperatură minimă °C AFS, T
temperaturii zilnică
minime zilnice (temperatura minimă absolută)
20. TN10p Ponderea Procentul de zile din an în care % H, AFS, T
nopților reci temperatura minimă zilnică este mai
mică decât percentila 10 (cele mai reci
10 % nopți)
21. TN90p Ponderea Procentul de zile din an în care % H, AFS
nopților calde temperature minimă zilnică este mai
mare decât percentila 90 (cele mai calde
10 % nopți)
22. TR Nopți tropicale Numărul anual de zile cu temperatura zile H, AFS
minimă mai mare de 20°C
23. TX10p Ponderea zilelor Procentul de zile din an în care % H, AFS
răcoroase temperatura maximă zilnică este mai
mică decât percentila 10 (cele mai reci
10 % zile din perioada 1961-2013)
24. TX90p Ponderea zilelor Procentul de zile din an în care % H, AFS, T
foarte calde temperatura maximă zilnică este mai
mare decât percentila 90 (cele mai calde
10 % zile din perioada 1961-2013)
25. TXm Media Media aritmetică a temperaturilor °C H, AFS, T, TR
temperaturii maxime zilnice
maxime zilnice
26. TXx Maxima Cea mai mare temperatură maximă °C AFS, T, TR
temperaturii zilnică (maxima absolută)
maxime zilnice
Indici de precipitații
1. CDD Zile consecutive Numărul maxim anual de zile zile H, AFS,
fără precipitații consecutive în care cantitatea zilnică de WRS
semnificative precipitații este mai mică sau egală cu
1.0 mm (l/m2)
3
Denumire Definiție
2. CWD Zile consecutive Numărul maxim anual de zile zile AFS, WRS,
cu precipitații consecutive în care cantitatea zilnică de T, TR
semnificative precipitații este mai mare de 1.0 mm
(l/m2)
3. PRCPTO Cantitatea de Cantitatea anuală de precipitații mm AFS, WRS
T precipitații cumulată în zile cu precipitații
cumulată în semnificative (cantitatea zilnică este mai
zilele cu mare de 1.0 mm (l/m2)
precipitații
semnificative
4. R10 Zile cu Numărul anual de zile cu în care zile AFS, WRS,
precipitații cantitatea zilnică de precipitații T, TR
abundente depășește 10 mm (l/m2)
5. R20 Zile cu Numărul anual de zile cu în care zile AFS, WRS,

precipitații cantitatea zilnică de precipitații T, TR
foarte depășește 20 mm (l/m2)
abundente
6. R95p Zile foarte Cantitatea anuală de precipitații mm AFS, WRS,
umede cumulată în cele mai ploioase 5 % zile TR
dintr-un an
7. R99p Zile extrem de Cantitatea anuală de precipitații mm AFS, WRS,
umede cumulată în cele mai ploioase 1 % zile TR
dintr-un an
8. Rx1day Cantitatea Cea mai mare cantitate de precipitații mm H, AFS,
maximă de înregistrată într-o zi WRS, T,
precipitații TR
înregistrată într-
o zi
9. Rx3days Cantitatea Cea mai mare cantitate de precipitații mm H, AFS,
maximă de înregistrată în 3 zile consecutive WRS, T,
precipitații TR
înregistrată în 3
zile
*H – sănătate; AFS – agricultură și siguranță alimentară; WRS – resurse de apă; T – turism, TR - transport.
Sursa: după Alexander și Nichols, 2016
Pentru fenomenele meteorologice, altele decât cele termice și pluviometrice (aer cețos, ceață, oraje,
grindină, brumă, viscol, vijelii și polei), precum și pentru grosimea stratului de zăpadă, s-au utilizat datele
înregistrate la șase stații meteorologice din Județul Cluj (Băișoara, Cluj-Napoca, Dej, Huedin, Turda și
Vlădeasa-1800) în intervalul 1969-2013 furnizate de Administrația Națională de Meteorologie.
2.1.2. Indici privind temperatura medie și temperaturile extreme ale aerului
2.1.2.1. Temperatura medie a aerului
În regim multianual, temperatura medie lunară înregistrată la scara Județului Cluj a variat consistent
datorită diferenței de altitudine din regiune, precum și efectului de umbrire apărut pe versanții nordici ca
urmare a expoziției. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 8,5 °C, s-au înregistrat
4
temperaturi cu peste 4 °C mai mici în arealele montane cele mai înalte din vestul și sud-vestul județului,
pe raza comunelor Măguri-Răcătău, Valea Ierii și Săcuieu (4,5 – 5,4 °C), și respectiv mai mari în jumătatea
estică a județului, mai joasă (de până la 9,9 °C) (Figura 1). Cele mai mari temperaturi sunt caracteristice
arealelor urbane și zonelor limitrofe.
Figura 1 – Temperatura medie anuală a aerului (Tmed) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (°C)
Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)
Din punct de vedere al schimbărilor survenite de-a lungul perioadei istorice analizate, tendința este de
creștere statistic semnificativă la scara întregului județ (Figura 2).
5
Figura 2 – Tendința de evoluție a temperaturii medii anuale a aerului (Tmed) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013.
2.1.2.2. Temperatura maximă a aerului
Temperatura maximă a aerului este de interes sub două aspecte: valorile medii anuale ale maximelor
zilnice (TXm) și respectiv valorile maxime absolute (cele mai mari valori înregistrate în perioada istorică
analizată) în intervalul de 53 de ani analizați (TXx).
Astfel, valorile medii multianuale ale maximelor termice zilnice (calculate ca medie aritmetică a valorilor
maxime ale zilelor dintr-un an), în regim multianual, depășesc în cea mai mare parte a județului 10°C. În
cursul anului, valorile medii la scara întregului județ variază într-un ecart de aproximativ 6,5 °C (7.6 – 15,1
°C), cu o medie a arealului de 13,4 °C. Valorile cele mai ridicate sunt, în general, cu 1,5 °C mai mari decât
media arealului și s-au înregistrat în zonele joase ale județului. Cele mai mici valori medii ale maximelor
termice s-au înregistrat în vestul și sud-vestul județului care coincid cu altitudinile cele mai mari (7,6 – 9,0
°C) (Figura 3).
Valorile maxime absolute (TXx) înregistrate în perioada analizată în Județul Cluj, au depășit, în general,
36,0 °C. În arealele montane din vestul si sud-vestul județului cele mai ridicate temperaturi înregistrate
au variat între 28,0 și 33, 0 °C, în funcție de altitudine și de expoziția versanților (Figura 4).
Procesul de încălzire globală se confirmă la scara întregului județ, printr-o tendință de creștere
semnificativă din punct de vedere statistic în cazul celor doi indicatori (Figurile 5 și 6).
6
Figura 3 – Valoarea medie a temperaturilor maxime zilnice ale aerului (TXm) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
(°C).
Figura 4 – Temperatura maximă absolută (TXx) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (°C)
7
Figura 5 – Tendința de evoluție a mediei temperaturilor maxime zilnice ale aerului (TXm) în Județul Cluj, în
perioada 1961-2013
Figura 6 – Tendința de evoluție a temperaturii maxime absolute a aerului (TXx) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013
8
2.1.2.3. Temperatura minimă a aerului
Similar temperaturii maxime a aerului, temperatura minimă a aerului este de interes sub două aspecte:
valorile medii anuale ale minimelor zilnice (TNm) și respectiv valorile minime absolute (cele mai mici valori
înregistrate în perioada istorică analizată) în intervalul de 53 de ani analizați (TNn).
Temperaturile medii multianuale ale minimelor termice zilnice (calculate ca medie aritmetică a valorilor
minime ale zilelor dintr-un an și apoi mediate pentru întreaga perioadă de 53 de ani), în regim multianual,
depășesc 1,0 °C oriunde în județ, cu o medie pe județ de 3,7°C. Valorile cele mai ridicate ale mediei
minimelor sunt de peste 4,0 °C și s-au înregistrat în zonele joase ale județului iar cele mai mici sunt
caracteristice zonei montane (1,0 – 2,0 °C) (Figura 7).
Cele mai scăzute temperaturi înregistrate în Județul Cluj sunt specifice iernii și au variat, la scara județului,
între -24,9 și -33,1 °C. Datorită inversiunilor frecvente de temperatură din arealul analizat, cele mai mici
temperaturi (sub -31,0 °C) s-au produs în arealele joase din estul și sud-estul județului, în timp ce în zonele
montane temperaturile minime absolute cele mai ridicate (-24,0 …- 25,0 °C) s-au produs în zona montană
a județului (Figura 8).
Procesul de încălzire globală se confirmă la scara întregului județ, printr-o tendință de creștere
semnificativă din punct de vedere statistic a mediei temperaturilor celor mai scăzute (Figura 9), în timp ce
în cazul temperaturilor minime absolute, deși sunt în scădere, aceasta nu este semnificativă statistic în
cea mai mare parte a județului. În câteva areale din județ, au fost detectate tendințe de creștere statistic
semnificative (Figura 10). În aceste condiții, trebuie menționat faptul că, pe fondul încălzirii generale care
afectează Județul Cluj, temperaturile extrem de scăzute nu lipsesc, și dacă această tendință se menține în
următoarele decenii, ele vor continua să apară, chiar dacă nu vor atinge valori atât de mici precum cele
istorice înregistrate în ultimele decenii.
Figura 7 – Valoarea medie a temperaturilor minime zilnice ale aerului (TNm) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
(°C)
9
Figura 8 – Temperatura minimă absolută (TNn) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (°C)
Figura 9 – Tendința de evoluție a mediei temperaturilor minime zilnice ale aerului (TNm) în Județul Cluj,
în perioada 1961-2013
10
Figura 10 – Tendința de evoluție a temperaturilor minime absolute ale aerului (TNn) în Județul Cluj, în
perioada 1961-2013
2.1.2.4. Valurile de căldură
La nivel planetar, valurile de căldură sunt fenomenele meteorologice care provoacă cele mai multe decese
și îmbolnăviri în rândul populației. Acest fapt se datorează, pe de o parte, naturii sale non-violente (se
instalează lent), iar pe de altă parte, slabei informări a populației asupra efectelor acestui tip de fenomene.
Pentru Cluj-Napoca, s-au efectuat recent câteva studii în care s-a detectat o creștere a mortalității
generale a populației cu 14 % în timpul valurilor de căldură (Croitoru et al., 2018), în timp ce pierderile
economice potențiale estimate ca scădere a randamentului muncii datorat prezenței valurilor de căldură,
realizat de asemenea la scara Municipiului Cluj-Napoca, în timpul a numai 3 astfel de evenimente din vara
anului 2015 s-au ridicat la aproximativ 34 mil. Eur (Herbel et al., 2017).
În aceste condiții, am considerat necesar să introducem în acest studiu și un sub-capitol dedicat valurilor
de căldură. În continuare se vor prezenta rezultatele analizei a patru indicatori ce caracterizează valurile
de căldură pe teritoriul Județul Cluj: numărul de evenimente (HWN), durata medie a unui eveniment
(HWD), durata cumulată medie a valurilor de căldură dintr-un an (numărul de zile total asociat valurilor
de căldură dintr-un an) (HWF), precum și magnitudinea/intensitatea fenomenului, caracterizată prin cea
mai mare temperatură înregistrată în timpul unui astfel de eveniment (HWM). Valurile de căldură au fost
identificate pe baza factorului de căldură în exces (Excess Heat Factor - EHF), aceasta fiind metoda cea mai
nouă utilizată în identificarea acestui tip de evenimente. EHF este un factor care ține cont atât de climatul
11
arealului analizat (valorile de temperatură istorice), cât și de posibilitatea de aclimatizare a organismului
uman pentru un eveniment anume (valorile de temperatură din cele 3 zile anterioare instalării valului de
căldură). Pentru acest studiu, s-au luat în considerare evenimentele care au durat cel puțin 3 zile
consecutiv și care s-au produs în intervalul mai-septembrie.
În perioada 1961-2013, numărul mediu al valurilor de căldură la scara județului a variat între 2,9 și 3.3
evenimente pe an. Din punct de vedere al repartiției spațiale, arealele cu cele mai puține evenimente sunt
cele montane și cele din nord-estul județului (Figura 11). Trebuie ținut seama însă de faptul că în intervalul
de 53 de ani analizat au existat și ani în care s-au produs câte 9-11 evenimente/an și, de asemenea, ani în
care nu s-a produs nici un astfel de eveniment.
Figura 11 – Numărul mediu anual de valuri de căldură (HWN) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
(evenimente/an)
Durata medie a unui val de căldură a fost în medie între 6.5 și 7.3 zile, cu valorile cele mai mari în sudul și
sud-estul județului, iar cele mai scăzute în partea nordică a județului (Figura 12). Cele mai lungi valuri de
căldură înregistrate au durat între 13 și 20 zile.
Cumulat într-un an, valurile de căldură durează aproximativ între 15 și 17 zile, cele mai expuse fiind
extremitățile sudice și cele estice ale județului (Figura 13).
Din punct de vedere al intensității, temperatura medie în timpul valurilor de căldură depășește cu
aproximativ 5-9 °C valorile de referință ale perioadelor în care se produc și se observă că cele mai mari
12
depășiri sunt caracteristice arealelor mai înalte ale județului, situate în treimea vestică a acestuia (Figura
14).
În ceea ce privește modificările survenite în caracteristicile valurilor de căldură în ultimele decenii, se

constată faptul că atât numărul de evenimente, cât și durata acestora (considerată pentru evenimente
individuale sau cumulat pentru toate evenimentele dintr-un an) sunt în creștere statistic semnificativă
(Figurile 15-17). Acest fapt înseamnă că valurile de căldură au crescut atât ca număr, cât și ca durată la
scara întregului județ în perioada analizată. În ceea ce privește intensitatea acestora, creșterea, deși
generalizată la scara județului, nu este foarte mare, ea nefiind semnificativă statistic decât în extremitatea
vestică a județului (Figura 18).
Figura 12 – Durata medie a unui val de căldură (HWD) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (zile/eveniment)
13
Figura 13 – Durata medie cumulată într-un an a valurilor de căldură (HWF) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
(zile/an)
Figura 14 – Intensitatea medie anuală a valurilor de căldură (HWM) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (°C)
14
Figura 15 - Tendința numărului mediu de valuri de căldură (HWN) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
Figura 16 - Tendința duratei medii a unui val de căldură (HWD) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
15
Figura 17 - Tendința duratei medii cumulată într-un an a valurilor de căldură (HWF) în Județul Cluj, în
perioada 1961-2013
Figura 18 - Tendința intensității valurilor de căldură (HWM) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
16
2.1.2.5. Valurile de frig
Valurile de frig sunt fenomenele meteorologice care au impact negativ în special asupra agriculturii și stării
de sănătate a populației. Pe fondul încălzirii globale, la scara României, este de așteptat o scădere a
valurilor de frig care însă nu vor dispărea în perioada imediat următoare (Croitoru et al., 2018).
În aceste condiții, am considerat necesar să introducem în acest studiu și un sub-capitol dedicat valurilor
de frig. În continuare, similar cu situația valurilor de căldură, se vor prezenta rezultatele analizei a patru
indicatori ce caracterizează valurile de frig pe teritoriul Județul Cluj: numărul de evenimente (CWN),
durata medie a unui eveniment (CWD), durata cumulată medie a valurilor de frig dintr-un an (numărul de
zile total asociat valurilor de frig dintr-un an) (CWF), precum și magnitudinea/intensitatea fenomenului,
caracterizată prin cea mai mică temperatură înregistrată în timpul unui astfel de eveniment (CWM).
Valurile de frig au fost identificate pe baza factorului de frig în exces (Excess Cold Factor - ECF), aceasta
fiind metoda cea mai nouă utilizată în identificarea acestui tip de evenimente. ECF este un factor care ține
cont atât de climatul arealului analizat (valorile de temperatură istorice), cât și de posibilitatea de
aclimatizare a organismului uman pentru un eveniment anume (valorile de temperatură din cele 3 zile
anterioare instalării valului de frig). Pentru acest studiu, s-au luat în considerarea evenimentele care au
durat cel puțin 3 zile consecutiv și care s-au produs în intervalul octombrie-martie.
În perioada 1961-2013, numărul mediu al valurilor de frig la scara județului a variat, în general, între 2,1
și 2,6 evenimente pe an. Din punct de vedere al repartiției spațiale, arealele cu cele mai puține evenimente
sunt cele din jumătatea nordică a județului (Figura 19). În intervalul de 53 de ani analizat au existat și ani
în care s-au produs câte 3-5 evenimente/an (în funcție de arealul din județ) și, de asemenea, ani în care
nu s-a produs nici un val de frig.
Figura 19 - Numărul mediu anual de valuri de frig (CWN) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
(evenimente/an)
17
Durata medie a unui val de frig a înregistrat valori medii între 6 și 10 zile, cu cele mai lungi valuri de frig,
în medie de peste 8 zile, înregistrate în jumătatea estică a județului, iar cele mai scurte în zona montană
(Figura 20). Cele mai lungi valuri de frig înregistrate în cei 53 de ani au durat 20-23 zile.
Cumulat într-un an, valurile de frig durează mai puțin decât cele de căldură (între 12,5 și 15,5 zile), cele
mai expuse fiind arealele din sud-estul județului (Figura 21).
Intensitatea cea mai mare a valurilor de frig s-a manifestat prin temperaturi de -16…-28 °C. Temperaturile
cele mai scăzute sunt caracteristice arealelor din extremitatea estică a județului (Figura 22).
În ceea ce privește modificările survenite în ultimele decenii în caracteristicile valurilor de frig, se constată
faptul că numărul și durata evenimentelor nu s-a schimbat semnificativ. Astfel, numărul de valuri de frig,
în general a scăzut în jumătatea estică a județului și a crescut în jumătatea vestică (Figura 23), durata, atât
pentru un singur eveniment, cât și cea cumulată pentru toate evenimentele dintr-un an, a înregistrat o
scădere nesemnificativă la scara întregului județ (Figura 24 și 25). Intensitatea valurilor de frig a scăzut
însă semnificativ în cea mai mare partea a județului, cu excepția unor areale din jumătatea sudică, unde
s-a înregistrat o scădere nesemnificativă (Figura 26).
Prin urmare, pe fondul încălzirii globale care afectează și Județul Cluj, numărul și durata valurilor de frig
nu s-au diminuat considerabil, însă a scăzut mult intensitatea lor (temperaturile cele mai scăzute nu mai
coboară atât de mult în timpul evenimentelor din ultimele decenii comparativ cu începutul perioadei
analizate). Prin urmare, în continuare aceste evenimente sunt posibile și sunt necesare măsuri de
diminuarea a impactului lor negativ.
Figura 20 - Durata medie a unui val de frig (CWD) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (zile/eveniment)
18
Figura 21 – Durata medie cumulată într-un an a valurilor de frig (CWF) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
(zile/an)
Figura 22 – Intensitatea medie anuală a valurilor de frig (CWM) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (°C)
19
Figura 23 – Tendința de evoluție a numărului mediu anual de valuri de frig (CWN) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013
Figura 24 – Tendința de evoluție a duratei medii a unui val de frig (CWD) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
20
Figura 25 - Tendința de evoluție a duratei medii cumulată într-un an a valurilor de frig (CWF) în Județul
Cluj, în perioada 1961-2013
Figura 26 - Tendința de evoluție a intensității valurilor de frig (CWM) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013
21
2.1.2.6. Zile cu temperaturi caracteristice specifice semestrului cald din an
a. Zile de vară (SU25)
Definite ca acele zile în care temperatura maximă a aerului depășește valoarea de 25,0 °C, zilele de vară
se pot produce în Județul Cluj, în arealele joase în intervalul mai-septembrie, iar în zonele montane înalte
cu precădere în lunile de vară. Numărul acestora variază foarte mult în funcție de altitudine. Astfel, în cea
mai mare parte a jumătății estice județului numărul acestor zile este cuprins între 45 și 75 zile pe an, în
timp ce în zonele montane acesta scade până la valori cuprinse între 1 și 15 zile pe an (Figura 27). În
anumiți ani, și mai ales în ultimele decenii, numărul acestor zile a crescut mult, valorile cele mai ridicate
înregistrate în județ fiind cuprinse între 11 și 123 zile/an. De altfel, tendința de evoluție a acestui indicator
relevă faptul că numărul acestor zile a crescut semnificativ la scara întregului județ în perioada analizată
cu valori cuprinse între 1 și 6 zile/deceniu (Figura 28).
b. Zile tropicale (TXGE30)
Zilele tropicale sunt acele zile în care temperatura maximă depășește 30,0 °C. Alături de zilele de vară,
acest indicator est foarte utilizat în domeniul activităților turistice și recreative.
La scara Județului Cluj, numărul anual al acestora scade mult comparativ cu cel al zilelor de vară,
nedepășind, în medie 20 zile/an. În arealele cele mai înalte ale județului astfel de zile nu s-au înregistrat
în perioada istorică analizată, în timp ce în arealele urbane cele mai dezvoltate (Cluj-Napoca și Turda) și în
apropierea acestora, numărul acestora este mai mare de 12 zile/an, ajungând până la 18.6 zile/an, ca
medie multianuală (Figura 29). Față de valorile medii menționate mai sus, cele mai multe zile tropicale
înregistrate într-un an pot să atingă pragul de 66 zile în arealele joase ale județului.
Ca tendință de evoluție în cei 53 de ani analizați, numărul zilelor tropicale a crescut statistic semnificativ
în cea mai mare parte a județului, în general cu 1-3 zile/deceniu. Arealele cele mai înalte din sud-vestul și
vestul județului au indicat o tendință de creștere mai mică și nesemnificativă statistic sau chiar staționară
pentru numărul zilelor tropicale (Figura 30).
22
Figura 27 - Numărul mediu anual de zile de vară (SU25) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013(13 zile/an)
Figura 28 – Tendința de evoluție a numărului mediu anual de zile de vară (SU25) în Județul Cluj, în perioada (1961-
2013)
23
Figura 29 - Numărul mediu anual de zile tropicale (TXGE30) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
(zile/an)
Figura 30 - Tendința numărului mediu anual de zile tropicale (TXGE30) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013
24
c. Zile caniculare (TXGE35)
Zilele caniculare, definite ca acele zile în care temperatura maximă a zilei depășește 35,0 °C se produc însă
extrem de rar în arealul Județului Cluj. În general, media multianuală nu depășește 1 zi/an în județ (Figura
31). Pentru arealele joase, astfel de zile de produc cel mai rar, în medie, o dată la 5 ani. Ca valori maxime,
au existat însă și ani în care, în locațiile joase s-au înregistrat până la 19 zile/an.
Figura 31 – Numărul mediu anual de zile caniculare (TXGE35) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (zile/an)
În contextul schimbărilor climatice actuale, se constată și în cazul acestui indicator o creștere semnificativă
statistic pentru arealele joase din estul județului, în timp ce în vestul și sud-vestul județului domină
tendințele staționare sau de creștere ușoară, nesemnificative statistic (Figura 32).
Trebuie menționat faptul că, în cazul acestor zile caracteristice și al arealelor urbane, dacă numărul lor s-
ar calcula pentru zona urbană centrală, unde valorile de temperatură sunt cu 1-3 °C mai ridicate decât la
stațiile meteorologice, acesta ar fi considerabil mai mare (vezi cap. Insule de căldură urbană din SF 2.1.1).
d. Nopți tropicale (TR)
În categoria nopților tropicale intră acelea în care temperatura minimă nu scade sub 20,0 °C. Din punct de
vedere practic, acest indicator este foarte important pentru confortul termic, întrucât la temperaturi
minime zilnice ce depășesc pragul de 20,0 °C, stresul termic asupra populației crește considerabil, mai
ales, dacă aceste nopți urmează după zile tropicale/caniculare. Calitatea somnului scade și prin urmare
25
randamentul fizic și intelectual din ziua următoare este și el mult diminuat. Repercusiunile se propagă
astfel la nivel social și economic (Herbel et al., 2018).
În Județul Cluj, acest indicator are valori foarte mici, numărul mediu anual de cazuri fiind cuprins în general
între 0,0 și 0,2 zile/an în cea mai mare parte arealului de studiu, și numai accidental, pe areale foarte mici
se ajunge la 0,4 zile/an. Cele mai mari valori înregistrate în cursul unui an au variat între 0 și 7 astfel de
nopți (Figura 33).
Figura 32 – Tendința de evoluție a numărul mediu anual de zile caniculare (TXGE35) în Județul Cluj, în
perioada 1961-2013
26
Figura 33 – Numărul maxim anual de nopți tropicale (TR) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (zile)
Tendința de evoluție caracteristică acestui indicator este de creștere, fie semnificativă, fie nesemnificativă
statistic în jumătatea estică a județului, în timp ce în partea vestică a județului s-a înregistrat preponderent
o tendință staționară (Figura 34).
Figura 34 – Tendința de evoluție a numărului de nopți tropicale (TR) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013
27
e. Nopți calde (TN90p)
Acest indicator include ponderea acelor zile în care valoarea temperaturii minime zilnice (înregistrate în
mod normal în cursul nopții) a depășit-o pe cea a percentilei 90, respectiv pragul peste care s-au înregistrat
cele mai calde 10 % nopți în perioada de referință 1961-1990. Astfel, datorită tendinței de creștere a
temperaturii minime (documentată mai sus prin evoluția TNm și TNn), acest prag este depășit din ce în ce
mai des, cu precădere în ultimele decenii. Astfel, ponderea nopților calde depășește pe toată suprafața
județului 10 %, cel mai frecvent acestea înregistrând 13-14 % (Figura 35).
Tendința de evoluție este caracterizată prin creștere semnificativă statistic, la scara întregului județ (Figura
36), în general, cu o rată de aproximativ 2%/deceniu.
f. Zile foarte calde (TX90p)
Similar nopților calde, zilele foarte calde sunt acele zile în care temperatura maximă zilnică depășește
pragul percentilei 90 pentru temperaturile maxime înregistrate în perioada de referință 1961-1990.
Ponderea acestora, ca medie multianuală depășește 12,8 % pe suprafața întregului județ, cel mai frecvent,
aceste zile producându-se în treimea sud-vestică a județului (13,3…13,5 %) (Figura 37). După cum indică
și valorile medii multianuale de peste 10 %, tendința este una de creștere semnificativă generalizată în tot
județul (Figura 38), cu o rată cuprinsă în general între 1,7 și 2,5 %/deceniu.
Figura 35 - Ponderea numărului mediu anual de nopți calde (TN90p) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (%)
28
Figura 36 - Tendința ponderii numărului mediu anual de nopți calde (TN90p) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
Figura 37 – Ponderea numărului mediu anual de zile foarte calde (TX90p) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (%)
29
Figura 38 – Tendința ponderii numărului mediu anual de zile foarte calde (TX90p) în Județul Cluj, în
perioada 1961 -2013
În acest context, pentru arealele urbane mari se impune necesitatea instalării unor sisteme de
monitorizare meteo-climatică urbană, în vederea calculării gradului de confort/disconfort termic în
interiorul orașelor, datorită creșterii temperaturii peste valorile măsurate la stațiile meteorologice
standard, ca urmare a prezenței insulelor de căldură urbană, precum și a dezvoltării unui model de
prognoză urbană.
2.1.2.7. Zile cu temperaturi caracteristice specifice semestrului rece din an

Acești indicatori au o semnificație deosebită atât pentru sănătatea umană, cât și pentru agricultură.
a. Zile foarte reci (ID)
Definite ca acele zile în care temperatura aerului se menține la valori negative pe parcursul întregii zile
(temperatura maximă mai mică de 0,0 °C), numărul zilelor foarte reci variază în Județul Cluj, ca medie
multianuală, de la puțin peste 26 zile/an, în zonele mai joase, până la 75 zile/an, în arealele montane
(Figura 39). Din punct de vedere al evoluției pe perioada istorică, la scara întregului județ s-a constatat o
scădere nesemnificativă statistic a numărului acestor zile (Figura 40).
30
b. Zile cu îngheț (FD)
Zilele cu îngheț sunt acele zile în care temperatura minimă scade sub pragul de îngheț (0,0 °C). Pentru
agricultură, riscul crește considerabil cu cât aceste zile se produc mai aproape de sezonul de vegetație
(aprilie-octombrie), dar nu este exclus nici în timpul iernii, în lipsa stratului de zăpadă, în această ultimă
situație afectând culturile de toamnă.
La scara județului Cluj, numărul mediu al acestor zile variază de la 104-130 zile/an, în arealele joase ale
județului, până la 146-156 zile/an în zona montană (Figura 41). Față de aceste valori medii multianuale, în
anii reci s-au înregistrat cu aproximativ 30 de zile mai mult, respectiv între 129 și 181 zile/an.
Figura 39 – Numărul mediu anual de zile foarte reci (ID) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (zile/an)
31
Figura 40 – Tendința numărului mediu anual de zile foarte reci (ID) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
Sursa: date prelucrate dup ă ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)
Figura 41 – Numărul mediu anual de zile cu îngheț (FD) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (zile/an)
32
În contextul încălzirii generale, și acest indicator a înregistrat o scădere la scara județului Cluj pe parcursul
celor 53 de ani analizați, mai accelerată în vest și sud-vest unde au fost detectate tendințe statistic
semnificative, respectiv mai lentă în arealele joase ale județului unde, în general, tendința nu este statistic
semnificativă (Figura 42).
Figura 42 – Tendința numărului mediu anual de zile cu îngheț (FD) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
c. Nopți reci (TN10p)
Similar nopților calde, care se produc în principal în semestrul cald al anului, nopțile reci sunt un indicator
care reprezintă ponderea acelor zile în care valoarea temperaturii minime zilnice (înregistrate în mod
normal în cursul nopții) a scăzut sub cea a percentilei 10, respectiv pragul sub care se înregistrează cele
mai reci 10 % nopți în perioada de referință 1961-1990. Astfel, datorită tendinței de creștere a
temperaturii minime (documentată mai sus prin evoluția TNm și TNn), numărul zilelor cu temperaturi
minime sub acest prag este din ce în ce mai mic, cu precădere în ultimele decenii. Astfel, pe teritoriul
întregului județ frecvența nopților reci este sub 10 % (9,26…9,72 %). Cele mai puține astfel de zile sunt
specifice părților centrală și de nord-est ale județului (Figura 43).
Tendințele calculate, așa cum era de așteptat din ponderea medie obținută, indică o scădere semnificativă
statistic a frecvenței nopților reci pe măsura apropierii de sfârșitul perioadei analizate (Figura 44).
33
d. Zile răcoroase (TX10p)
”În oglindă” cu zilele foarte calde, se calculează zilele răcoroase care sunt acele zile în care temperatura
maximă zilnică scade sub pragul percentilei 10 (prag sub care se înscriu cele mai mici 10 % valori ale
temperaturii maxime), calculată pentru temperaturile maxime înregistrate în perioada de referință 1961-
1990. Ponderea acestora, ca medie multianuală este sub 10 % pe suprafața întregului județ, cel mai
frecvent, aceste zile producându-se în extremitatea nordică, respectiv în cea sud-estică a județului
(9,61…9,72 %). În cea mai mare partea a județului frecvența acestor zile a fost mai mică, respectiv între
9,41 și 9,60 % (Figura 45). După cum indică și valorile medii multianuale de sub 10 %, tendința este una
de scădere generalizată în tot județul, însă nesemnificativă statistic (Figura 46), cu o rată cuprinsă, în
general, între 0,5 și 0,8 %/deceniu.
Figura 43 – Ponderea numărului mediu anual de nopți reci (TN10p) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013 (%)
34
Figura 44 – Tendința de evoluție a ponderii numărului mediu anual de nopți reci (TN10p) în Județul Cluj,
în perioada 1961-2013
Figura 45 – Ponderea numărului mediu anual de zile răcoroase (TX10p) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013 (%)
35
Figura 46 – Tendința de evoluție a ponderii numărului mediu anual de zile răcoroase (TX10p) în Județul Cluj, în
perioada 1961-2013
e. Amplitudinea medie zilnică (DTR)
Amplitudinea termică diurnă (DTR) se calculează ca medie zilnică a diferențelor dintre temperatura cea
mai mare și cea mai mică înregistrate în cursul aceleiași zile. Cu cât această diferență este mai mare, cu
atât stresul pentru plante și pentru om este mai mare. Limita de toleranță la această diferență diurnă de
temperatură este o caracteristică importantă a plantelor de cultură și a celor ornamentale.
În general, amplitudinea termică zilnică este invers proporțională cu altitudinea arealului de studiu. Astfel,
în Județul Cluj, cele mai mari diferențe zilnice de temperatură (în general, de la zi la noapte) sunt în zona
colinară și de podiș, unde valoarea medie oscilează, în medie, între 9 și 11 °C, în timp ce în arealele
montane, acestea scad la 6-8 °C (Figura 47). Față de aceste valori, valorile extreme au variat între 5 și 12
°C, la scara județului.
Din punct de vedere al modificărilor survenite în evoluția acestui parametru de-a lungul perioadei
analizate, se constată o creștere ușoară a amplitudinilor medii zilnice, pentru cea mai mare parte a
județului (Figura 48). Această situație denotă faptul că deși s-a detectat tendință de creștere și în cazul
temperaturilor maxime și a celor minime, ritmul de creștere nu este același pentru ambii parametri,
respectiv creșterea temperaturilor maxime este mai accelerată decât cea a temperaturilor minime. În
extremitatea sud-vestică a județului, pe areale mici există o tendință ușoară de scădere sau chiar
staționară.
36
Figura 47 – Amplitudinea termică medie zilnică (DTR) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (°C)
Figura 48 – Tendința de evoluție a amplitudinii termice medii zilnice (DTR) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
37
2.1.2.8. Indici specifici pentru agricultură
Această categorie de indicatori este folosită exclusiv în domeniul agriculturii și siguranței alimentare și fac
parte dintre indicatorii care caracterizează condițiile de mediu pentru diferite tipuri și soiuri de culturi
agricole. În contextul schimbărilor climatice actuale, detectarea modificărilor survenite poate conduce la
o re-zonare a culturilor agricole pe teritoriul județului.
a. Lungimea sezonului de vegetație (GSL)
Lungimea sezonului de vegetație calculat ca număr de zile în care temperatura permite procesul de
vegetație (temperatura medie este mai mare de 5 °C) este unul dintre cei mai importanți parametri
ecologici ai plantelor de cultură (agricole sau ornamentale).
În cea mai mare parte a județului sezonul de vegetație (din punct de vedere termic) durează, în medie
peste 210 zile/an. Excepție fac numai arealele cele mai înalte ale județului din vest și sud-vest, unde durata
sezonului de vegetație este cuprinsă între 180 și 210 zile/an. Arealele cu cel mai lung sezon de vegetație
sunt situate în partea centrală și nordică a județului, unde media multianuală este de peste 240 zile/an
(Figura 49).
Din punct de vedere al evoluției în timp, nu se constată modificări majore, în sensul că cea mai mare parte
a județului (peste 80 % din suprafața totală) este afectată de o creștere ușoară, în timp ce zonele cu cel
mai lung sezon de vegetație au înregistrat în cei 53 de ani analizați o scădere nesemnificativă statistic
(Figura 50). În general, modificările nu depășesc +/-4 zile/deceniu.
Figura 49 – Lungimea sezonului de vegetație (GSL) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (zile)
38
Figura 50 – Tendința de evoluție a lungimii sezonului de vegetație (GSL) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013
b. Suma temperaturilor eficiente pentru vegetație (GDDgrow10)
Al doilea parametru extrem de important pentru plantele de cultură este suma temperaturilor eficiente
pentru vegetație, respectiv suma valorilor de temperatură cumulate în sezonul de vegetație ce depășesc
pragul de 10 °C.
Județul Cluj se înscrie cu valori medii multianuale cuprinse între aproximativ 400 (în arealele cele mai
înalte) și 1400 °C (în cele joase). Mai mult de 75 % din suprafața județului este caracterizată de sume de
temperaturi mai mari de 1000 °C, iar în jumătatea estică a județului pe cea mai mare parte a arealului se
cumulează anual peste 1200 °C (Figura 51). Acest fapt permite încadrarea celei mai mari părți a județului
în diferite zone de favorabilitate pentru plante de cultură (ex., zona 2 de cultură a grâului de toamnă, zona
1 pentru cultura porumbului). Față de aceste valori medii, în anii cei mai calzi, suma temperaturilor
eficiente pentru vegetație a variat între 800 °C, în arealele montane, și 1900 °C, în arealele de deal și podiș.
Din punct de vedere al schimbărilor climatice, în ultimele decenii s-a constatat o creștere semnificativă
statistic a acestui parametru la scara întregului județ (Figura 52).
Interpretat împreună cu indicatorul anterior, se poate concluziona că, deși intervalul de vegetație nu
crește ca lungime, prin creșterea intensității (suma temperaturilor eficiente), plantele au nevoie de o
39
perioadă mai scurtă pentru a ajunge la maturitate, respectiv faptul că hibrizi cu productivitate mai bună
(cu necesități termice mai mari) pot fi utilizați pentru culturile agricole.
Figura 51 – Suma medie anuală a temperaturilor eficiente pentru vegetație (GDDgrow10) în Județul Cluj,
în perioada 1961-2013 (°C)
Figura 52 – Tendința de evoluție a sumei medii anuale a temperaturilor eficiente pentru vegetație
(GDDgrow10) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
40
2.1.3. Indici privind precipitațiile extreme
În cadrul acestui subcapitol, s-au analizat 9 indicatori pentru precipitații extreme. După modul de calcul al
acestora, ei sunt indicatori de frecvență (CDD, CWD, R10 și R20) și indicatori de intensitate (PRCPTOT,
R95pTOT, R99pTOT, Rx1day și Rx3days).
Pentru calculul anumitor indicatori de precipitații (CDD, CWD, PRCPTOT), pragul impus de 1,0 mm a fost
stabilit din considerente de ordin practic. Astfel, cantitățile mai mici de 1.0 mm nu sunt eficiente din punct
de vedere al utilizării de către plantă (de cele mai multe ori, o cantitate de apă atât de mică nu ajunge
până la rădăcina plantei) și nici din punct de vedere al resurselor de apă (nu modifică semnificativ debitul
sau nivelul din râuri, respectiv nivelul apei din lacurile de acumulare etc.).
2.1.3.1 Indicatorii de frecvență
a. Zile consecutive fără precipitații semnificative (CDD)
Acest indicator indică numărul maxim anual de zile consecutive în care cantitatea zilnică de precipitații
este mai mică sau egală cu 1,0 mm (l/m2). Este un indicator care caracterizează deficitul de apă, respectiv
lungimea perioadei critice.
În Județul Cluj, durata medie anuală a acestor perioade crește dinspre zonele montane și respectiv dinspre
estul județului, unde s-au înregistrat 20-24 zile consecutive fără precipitații semnificative spre zona
centrală, unde durata crește până la 24-28 zile consecutive fără precipitații semnificative. În general, cele
mai lungi perioade (26-28 zile) sunt specifice în apropierea celor mai mari centre urbane (Cluj-Napoca și
Turda) (Figura 53, sus). Față de aceste valori medii, cele mai lungi perioade înregistrate în perioada de
analiză au durat între 43 și 71 zile. Lungimea maximă s-a înregistrat tot în zona centrală a județului, dar s-
a extins în acest caz spre jumătatea vestică a județului (Figura 53, jos). În ceea ce privește tendința de
evoluție pe perioada istorică, se constată că CDD a scăzut statistic nesemnificativ în cea mai mare parte a
județului, și numai izolat în extremitățile județului s-au înregistrat alte tipuri de tendință (ușoară creștere,
staționară sau scădere semnificativă) (Figura 54).
41
Figura 53 – Numărul mediu (sus) și maxim (jos) anual de zile consecutive fără precipitații semnificative (CDD), în
Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (zile)
42
Figura 54 – Tendința de evoluție a numărului mediu anual de zile consecutive fără precipitații semnificative (CDD),
în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
b. Zile consecutive cu precipitații semnificative (CWDp)
Valorile medii multianuale ale numărului maxim anual de zile consecutive în care cantitatea zilnică de
precipitații este mai mare de 1,0 mm (l/m2) sunt cuprinse la scara județului între 6 și 12 zile, în timp ce
perioadele cele mai lungi înregistrate au durat între 10 și 26 zile (Figura 55). Atât în cazul valorilor medii,
cât și al celor maxime, valorile cele mai mari sunt specifice arealului montan.
43
Figura 55 – Numărul mediu (sus) și maxim (jos) anual de zile consecutive cu precipitații semnificative (CWDp), în
44
Tendințele de evoluție detectate indică o neuniformitate spațială, respectiv o scădere nesemnificativă a
acestor perioade în partea vestică și în extremitatea estică a județului, respectiv creștere ușoară,
nesemnificativă, în restul județului. Izolat (pe mai puțin de 10 % din suprafața județului), s-au înregistrat
tendințe statistic semnificative, în special de creștere, în partea centrală și nordică a județului (Figura 56).
Figura 56 – Tendința de evoluție a numărului mediu anual de zile consecutive cu precipitații semnificative (CWDp),
în Județul Cluj, în perioada 1961-2013

c. Zilele cu precipitații abundente (R10)
Zilele cu precipitații abundente, definite ca acele zile în care cantitatea zilnică de precipitații este mai mare
de 10,0 mm (l/m2), se produc cel mai frecvent în zona montană unde media multianuală atinge valori
cuprinse între 20 și 35 zile/an. Cele mai puține astfel de zile s-au înregistrat în majoritatea arealelor joase
(10-15 zile/an). În nordul județului, cantități mai mari de 10 mm (l/m2) cad, în medie în 15-20 din zilele
unui an (Figura 57, sus). În perioada de observații analizată (1961-2013), cel mai număr de zile în care s-a
depășit pragul de 10 mm au depășit cu mult numărul mediu multianual. Astfel, în partea centrală și sudică
a județului s-au înregistrat 18…26 de astfel de zile, în timp ce în nordul și vestul județului au fost
caracterizate de 27-35 de zile cu precipitații abundente. În sud-vestul județului, respectiv în arealele cele
mai înalte, numărul acestor zile a crescut considerabil, până la 55 (Figura 57, jos).
Numărul mediu al acestor zile este în creștere nesemnificativă pentru cea mai mare parte a județului, cu
excepția părții nord-estice unde predomină tendința de scădere ușoară, nesemnificativă. Izolat, în
45
jumătatea vestică și în sudul județului s-au detectat creșteri semnificative ale numărului mediu de zile cu
precipitații abundente (Figura 58).
Figura 57 – Numărul mediu (sus) și maxim (jos) anual de zile cu precipitații abundente (R10) în Județul
Cluj, în perioada 1961-2013 (zile/an)
46
Figura 58 – Tendința de evoluție a numărului mediu anual de zile cu precipitații abundente (R10) în
Județul Cluj, în perioada 1961-2013
d. Zilele cu precipitații foarte abundente (R20)
Acest indicator cumulează zilele în care cantitatea zilnică de precipitații depășește 20 mm (l/m 2). Spre
deosebire de indicatorul anterior, numărul acestor zile este mult mai mic, el variind la scara județului, în
medie de la 1,5 la 8,5 zile/an. În cea mai mare parte a județului se înregistrează cel mult 3 astfel de zile.
Numai arealele mai înalte din vest și sud-vest, respectiv extremitatea nord-estică a județului depășesc
această valoare (Figura 59, sus). În ceea ce privește numărul maxim de zile cu precipitații foarte abundente
înregistrat într-un an, cea mai mare parte a județului este caracterizată de valori de 8-11 zile. În partea
estică și sudică frecvența cea mai mare a fost de 4-7 zile/an, iar în extremitatea sud-vestică de 15-21
zile/an (Figura 59, jos).
Din punct de vedere al schimbărilor survenite în perioada analizată, nu se constată modificări majore:
vestul și estul județului sunt caracterizate de creștere slabă a numărului mediu anual de zile cu precipitații
foarte abundente, în timp ce în partea centrală a județului domină tendința de scădere ușoară,
nesemnificativă statistic. Izolat, mai ales în jumătatea estică a județului s-au înregistrat și tendințe
staționare (Figura 60).
47
Figura 59 – Numărul mediu (sus) și maxim (jos) anual de zile cu precipitații foarte abundente (R20) în
48
Figura 60 – Tendința de evoluție a numărului mediu anual de zile cu precipitații foarte abundente (R20) în Județul
2.1.3.2. Indicatorii de intensitate
a. Cantitatea de precipitații cumulată în zilele cu precipitații semnificative (PRCPTOT)
PRCPTOT reprezintă cantitatea anuală de precipitații cumulată în zilele cu precipitații semnificative (zile în
care cantitatea zilnică a depășit 1,0 mm).
La scara Județului Cluj, cantitățile cele mai mari de precipitații căzute într-un an au o distribuție spațială
similară atât pentru valorile medii (Figura 61, sus), cât și pentru cele maxime (Figura 61, jos). Astfel, valorile
cele mai mari sunt specifice arealelor montane din sud-vestul județului, urmate de cele din partea nordică
și nord-estică a județului, și de partea centrală și cea sudică. În ceea ce privește valorile, acestea variază
de la 505 la 1106 mm/an, în cazul valorilor medii, respectiv de la 680 la 1546 mm/an în cazul celor mai
ploioși ani.
De-a lungul perioadei analizate, aceste cantități au înregistrat o creștere slabă, în cea mai mare parte a
județului. În extremitatea sudică, creșterea a fost mai consistentă, statistic semnificativă, în timp ce pentru
extremitatea estică s-au detectat și tendințe de scădere ușoară (Figura 62).
49
Figura 61 –Cantitatea medie (sus) și maximă (jos) multianuală de precipitații cumulată în zilele cu precipitații
semnificative (PRCPTOT) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (mm/an)
50
Figura 62 – Tendința de evoluție a cantității medii anuale de precipitații cumulată în zilele cu precipitații
semnificative (PRCPTOT) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013
b. Cantitatea maximă de precipitații căzută într-o zi (Rx1day)
Acest indicator reprezintă cantitatea cea mai mare de precipitații înregistrată într-o singură zi din fiecare
an. Cantitățile maxime de precipitații căzute într-o zi sunt extrem de importante din punct de vedere
practic, pentru că la valorile menționate mai sus pot provoca inundații imediate (flash-floods) atât în văile
râurilor, cât și în arealele urbane unde suprafețele impermeabilizate ocupă areale mari. Prin urmare,
pentru proiectarea rețelei de canalizare stradală pentru cartierele noi ar trebui să se ia în calcul pentru
probabilitățile de producere necesare aceste valori, dar în același timp, să se țină seama și de tendința de
evoluție a acestui parametru.
În regim multianual, în medie, această valoare la scara Județului Cluj a variat de la aproximativ 25 mm, în
jumătatea estică a județului, până la peste 40 mm, în zona montană (Figura 63, sus). Cele mai mari valori
ale acestui indicator înregistrate în cei 53 de ani analizați, au fost aproape duble comparativ cu cele medii,
respectiv au variat de la 41,4 la 80,1 mm (Figura 63, jos).
51
Figura 63 – Cantitatea medie multianuală (sus) și maximă absolută (jos) de precipitații cumulată într-o
singură zi (Rx1day) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (mm/zi)
Din punct de vedere al schimbărilor survenite în ultimele decenii, se constată o creștere ușoară a acestor
cantități, statistic nesemnificativă, pentru cea mai mare partea a județului, în timp ce pentru părțile nord-
52
estică și nord-vestică tendința dominantă identificată a fost de scădere ușoară, nesemnificativă statistic
(Figura 64).
Figura 64 – Tendința de evoluție a cantității maxime de precipitații cumulate într-o singură zi (Rx1day) în
c. Cantitatea maximă de precipitații căzută în 3 zile (Rx3days)
Similar indicatorului anterior se calculează și cantitatea cea mai mare dintr-un an cumulată în 3 zile
consecutive. De obicei, aceste cantități sunt asociate fronturilor atmosferice.
În cazul valorilor medii multianuale, cea mai mare parte a Județului Cluj a înregistrat cantități între 40 și
50 mm în 3 zile, în timp ce în zonele montane din sud-vestul județului, acestea au depășit 60 mm (Figura
65, sus). Valorile maxime istorice pentru perioada analizată ale cantităților cumulate în 72h, pentru
arealele deluroase și de podiș ale județului au variat între 65 și 105 mm și au crescut mult peste această
limită în zonele montane, unde s-au înregistrat peste 152 mm (Figura 65, jos).
Distribuția spațială a schimbărilor climatice detectate seamănă cu cea a cantităților maxime căzute în 24
h, cu mențiunea că și tendințele de creștere nesemnificativă statistic domină în cea mai mare parte a
județului, inclusiv regiunea vestică, iar tendințele de scădere ușoară, comparativ cu indicatorul precedent,
își restrâng arealul din partea estică a județului și mai apar numai izolat în vestul și sudul județului (Figura
66).
53
Figura 65 – Cantitatea medie multianuală (sus) și maximă absolută (jos) de precipitații cumulată în trei
zile consecutive (Rx3days) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (mm/zi)
54
Din punct de vedere al efectelor, aceste cantități mari de precipitații cumulate în 3 zile sunt capabile să
genereze inundații care să se propage la nivel regional pe râurile din județ. Prin urmare, pentru proiectarea
infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor ar trebui să se ia în calcul aceste valori pentru
determinarea probabilităților de producere necesare, dar în același timp, să se țină seama și de tendința
de evoluție a acestui parametru.
Figura 66 – Tendința de evoluție a cantității maxime de precipitații cumulate în trei zile consecutive (Rx3days) în
Județul Cluj, în perioada 1961-2013.
d. Zile foarte umede (R95p)
R95p este suma cantității anuale de precipitații cumulate în cele mai ploioase 5 % zile dintr-un an. Acest
indicator este util pentru a identifica gradul de concentrare a precipitațiilor căzute în cantități mari în zile
puține. Astfel de evenimente sunt cele care, de cele mai multe ori, generează inundații și înzăpeziri. În
Județul Cluj, cantitatea medie multianuală cumulată din zilele foarte umede variază de la aproximativ 100-
130 mm/an, în cea mai mare parte a județului, până la 220-244 mm/an, în extremitatea sud-vestică a sa
(Figura 67, sus).
Valorile maxime înregistrate în perioada analizată au o distribuție spațială similară, însă cantitățile de
precipitații au cel puțin valori duble comparativ cu cele medii multianuale, respectiv 200-300 mm în
arealele de deal și podiș și cresc până la 500-600 mm în extremitatea sud-vestică (Figura 67, jos). În cazul
valorilor medii multianuale, ponderea acestora este de 18-23 % din totalul cantitățile utile de precipitații
55
căzută într-un an (Figura 68, sus), în timp ce în cazul valorilor maxime, cantitățile căzute în 5 % dintre zilele
cu precipitații semnificative cumulează între 25 și 45 % din cantitatea utilă anuală de precipitații (Figura
68, jos).
Figura 67 – Cantitatea medie (sus) și maximă (jos) anuală de precipitații cumulată în zilele foarte
umede (R95p) în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (mm/an)
56
Figura 68 – Ponderea cantității medii (sus) și maxime (jos) anuale de precipitații cumulată în zilele foarte umede din
totalul precipitațiilor căzute în zilele cu precipitații semnificative (R95pTOT) în Județul Cluj, în perioada 1961-
2013 (%)
57
Din punct de vedere al evoluției în timp, partea central-nord-estică a județului a înregistrat o scădere a
cantităților cumulate în cele mai ploioase 5 % zile din an, în timp ce în restul județului, cantitățile au crescut
ușor. Izolat în sud-vestul județului (comunele Beliș și Mărgău), creșterea a fost semnificativă din punct de
vedere statistic (Figura 69).
Figura 69 – Tendința de evoluție a cantității anuale de precipitații cumulate în zilele foarte umede (R95p) în Județul
e. Zile extrem de umede (R99p)
Acest indicator reprezintă cantitatea anuală de precipitații cumulată în cele mai ploioase (ploioase este o
denumire generală, dar înțeles, în această situație toate formele de precipitații lichide și solide) 1 % zile
dintr-un an. Ca și în cazul precedent, el este util pentru a identifica gradul de concentrare a precipitațiilor
căzute în cantități mari în zile puține, astfel de evenimente având ca principal efect producerea de
inundații și/sau înzăpeziri.
Distribuția spațială a acestui indicator este similară cu cea a cantității cumulate în zilele foarte umede.
Astfel, în cea mai mare parte a Județului Cluj cantitatea medie multianuală cumulată din zilele extrem de
umede variază în ecartul 28-40 mm/an, și crește până la 70-75 mm/an, în zona montană din extremitatea
sud-vestică (Figura 70, sus). Cantitățile maxime de precipitații înregistrate în perioada analizată au cel
puțin valori triple comparativ cu cele medii multianuale, respectiv 92-132 mm/an în partea sudică a
județului și cresc în arealele nordice la 172-212 mm/an și în extremitatea vestică până la 252-292 mm/an
58
(Figura 70, jos). În cazul valorilor medii multianuale, ponderea acestora este de 5-8 % (Figura 71, sus) din
totalul cantității utile de precipitații căzută într-un an, în timp ce în cazul valorilor maxime, cantitățile
căzute în 1 % dintre zilele cu precipitații semnificative cumulează între 12 și 26 % din cantitatea utilă anuală
de precipitații (Figura 71, jos). Din punct de vedere al evoluției în timp, în partea nord-estică, extremitatea
vestică și izolat în centrul județului s-a înregistrat o scădere a cantităților cumulate în zilele extrem de
umede, în timp ce în restul județului cantitățile au crescut ușor (Figura 72).
Figura 70 – Cantitatea medie (sus) și maximă (jos) anuală de precipitații cumulată în zilele extrem de umede (R99p)
în Județul Cluj, în perioada 1961-2013 (mm/an)
59
Figura 71 – Ponderea cantității medii (sus) și maxime (jos) anuale de precipitații cumulată în zilele extrem de
umede din totalul precipitațiilor căzute în zile cu precipitații semnificative în Județul Cluj (R99pTOT), în perioada
1961-2013 (%)
60
Figura 72 – Tendința de evoluție a cantității anuale de precipitații cumulate în zilele extrem de umede (R99p) în
2.1.3.3. Grosimea stratului de zăpadă
Stratul de zăpadă este prezent, în general, în intervalul octombrie-aprilie, cu o grosime mai mare în timpul
iernii, de 4-8 cm, la stațiile joase, și între 10 și 30 cm la stațiile de munte, Băișoara și Vlădeasa-1800 (Figura
73 stânga). În intervalul mai-iunie, stratul de zăpadă se menține numai la Stația Meteorologică Vlădeasa-
1800, dar cu grosimi foarte mici. Regimul valorilor maxime urmează aceleași caracteristici, însă valorile
sunt mult mai mari comparativ cu mediile multianuale: 10-40 cm în lunile de iarnă la stațiile joase și 30-
75 cm la stațiile de munte (Figura 73 dreapta). Explicația pentru grosimea mai mare înregistrată la Stația
Meteorologică Băișoara comparativ cu Vlădeasa-1800 este dată de localizarea celor două stații: Vladeasa-
1800 este situată pe culme, unde zăpada este frecvent spulberată de vânt, în timp ce Băișoara se află pe
versant, adăpostită de vitezele cele mai mari ale vântului.
Din punct de vedere al tendințelor de evoluție, nu s-a constatat o modificare majoră de-a lungul perioadei
analizate la nici una dintre stațiile luate în considerare. Astfel, modificările detectate au variat între -1,41
cm/deceniu și 1,20 cm/deceniu (tabelul 2).
61
Figura 73 – Grosimea medie (stânga) și maximă (dreapta) lunară a stratului de zăpadă la stațiile meteorologice din
Județul Cluj (1969-2014) (cm)
Sursa: date prelucrate după ANM
Tabel 2. Pantele tendințelor calculate pentru valorile anuale în zile/deceniu

Stația
GSZ1 Aer cetos Ceata Oraje Grindina Bruma Chiciura
meteorologică
Baisoara -1.41 -30.31* 5.50 0.40 -0.53 0.00 0.00
Cluj-Napoca -0.06 -10.91 -0.83 -0.86 0.00 0.23 -0.59
Dej -0.18 -28.70 -5.71 -2.00 0.00 -3.42 -0.42
Huedin 1.20 -26.43 -2.50 -3.33 0.00 0.00 -0.38
Turda 0.21 -40.63 -4.44 -4.77 0.00 -1.00 0.38
Vladeasa-1800 0.02 -3.04 -8.24 1.00 0.00 3.61 -1.92
Sursa: date prelucrate după ANM)
1 – Grosimea stratului de zăpadă (cm/deceniu); * - valorile îngroșate sunt statistic semnificative la un

nivel de încredere de 0,05.
2.1.4. Fenomene meteorologice posibile tot anul

Dintre fenomenele meteorologice posibile tot anul, cele mai frecvente sunt aerul cețos, ceața și vijeliile.
2.1.4.1. Aerul cețos
Aerul cețos este definit ca fenomenul care produce scăderea vizibilității orizontale pe o distanță cuprinsă
între 1 și 10 km.
Regimul anual al numărului de zile cu aer cețos are o variație simplă cu un minim înregistrat în lunile
aprilie-mai și un maxim în lunile de iarnă la toate stațiile cu excepția Stației Meteorologice Vlădeasa. Ca
număr anual, fenomenul s-a produs în medie în 12 zile/an la Vlădeasa, în timp ce la toate celelelalte stații
a depășit valoarea de 117 zile/an. La Dej s-au înregistrat în medie 278 zile/an cu aer cețos (Tabelul 3).
Valorile maxime au variat între 77 și 337 zile/an (Tabelul 4).
Cel mai mare număr mediu de zile cu aer cețos s-a înregistrat la Stația Meteorologică Dej, cel mai probabil,
din cauza suprafețelor acvatice considerabile din imediata apropiere a localității (confluența celor două
Someșe: Mare și Mic). Urmează ca frecvență Stația Meteorologică Băișoara în lunile semestrului cald și
Cluj-Napoca în lunile semestrului rece. În medie, în perioada caldă din an se înregistrează între 5 și 15
zile/lună, iar în cea rece între 10 și 25 zile/lună. Excepție face doar stația Vlădeasa-1800 unde numărul
lunar de zile cu aer cețos nu a depășit 2 cazuri/lună (Figura 74 stânga). Valorile maxime sunt mult mai
ridicate, în lunile de iarnă fenomenul de aer cețos putând fi prezent în cea mai mare parte a zilelor la
62
stațiile de altitudine medie și joasă, în timp ce la Vlădeasa fenomenul s-a produs cu o frecvență de 4-13
zile/lună în perioada rece din an și 6-14 zile/lună în perioada caldă (Figura 74 dreapta).
Numărul mic de cazuri de la Vlădeasa-1800 este compensat de numărul mare de zile cu ceață.
Tabel 3. Numărul mediu lunar de zile cu aer cețos la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Statia meteor. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Anual
Baisoara 17.3 17.5 18.6 15.7 13.4 13.0 12.9 13.0 13.9 14.1 14.8 17.4 181.4
Cluj-Napoca 25.2 20.8 15.8 10.3 7.5 8.6 8.7 11.8 13.7 18.6 22.3 25.2 188.5
Dej 28.6 24.5 21.6 18.0 18.4 19.7 21.8 23.9 23.1 24.0 26.3 28.1 278.0
Huedin 18.0 13.6 10.8 7.2 5.0 4.5 4.6 5.3 7.3 9.5 14.5 17.0 117.5
Turda 19.2 16.6 12.7 8.1 7.1 7.4 7.2 8.7 10.4 14.5 16.2 18.8 146.9
Vladeasa-1800 0.4 0.7 1.2 1.2 1.4 1.3 1.5 1.7 1.3 0.7 0.4 0.7 12.6
Figura 74 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu aer cețos la stațiile meteorologice din
Județul Cluj (1969-2014) (zile)
Tabel 4. Numărul maxim lunar de zile cu aer cețos la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Statia meteor. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Anual
Baisoara 28 28 31 28 31 28 29 28 29 29 29 31 284
Cluj-Napoca 30 28 24 19 17 20 19 20 29 25 29 30 243
Dej 31 29 29 28 29 28 31 31 30 30 30 31 337
Huedin 28 28 24 18 16 15 20 13 24 21 28 31 233
Turda 31 28 27 22 22 20 23 22 24 28 27 31 266
Vladeasa-1800 4 6 10 6 9 14 14 14 10 5 5 13 77
Din punct de vedere al schimbărilor survenite în decursul perioadei istorice analizate se constată o scădere
drastică a numărului cu zile de aer cețos, în general, între 25 și 40 zile/deceniu (Tabelul 2). Faptul ar putea
fi explicat prin scăderea nucleelor de condensare rezultate din activitățile industriale, odată cu diminuarea
considerabilă a acesteia după 1989.
2.1.4.2. Ceața
Scăderea vizibilității orizontale sub 1 km este definită ca fenomenul de ceață.
Pe tot parcursul anului, acest fenomen se produce cel mai frecvent, atât ca valori medii, cât și ca valori
maxime, la Stația meteorologică Vlădeasa-1800, ca urmare a altitudinii mari a stației. Este urmată de
63
stațiile Băișoara și Dej. Pentru stațiile de la altitudini joase, fenomenul este specific, în principal perioadei
reci anului, dar nu este exclus în niciuna dintre luni. În intervalul noiembrie-februarie se produc în medie
peste 5 zile și ca valori maxime peste 15 zile cu ceață la scara întregului județ (Figura 75, Tabelele 5 și 6).
Figura 75 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu ceață la stațiile meteorologice din Județul
Cluj (1969-2014) (zile)
Tabel 5. Numărul mediu lunar de zile cu ceață la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Statia
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Anual
meteorologică
Baisoara 8.1 8.6 7.6 6.9 5.2 3.9 3.7 3.4 5.5 6.7 7.4 9.2 76.2
Cluj-Napoca 8.8 4.9 1.4 0.8 0.4 0.7 0.6 0.8 1.7 4.2 7.6 8.4 40.2
Dej 7.8 6.6 2.7 1.9 3.6 4.2 5.2 7.8 9.5 10.2 9.0 9.0 77.6
Huedin 6.8 3.8 2.6 1.2 0.4 0.3 0.3 0.4 1.3 2.5 6.0 7.2 32.8
Turda 7.6 3.9 1.4 0.5 0.3 0.4 0.4 0.3 0.9 3.4 6.4 8.2 33.9
Vladeasa-1800 22.2 20.0 23.0 18.7 19.7 18.8 18.6 16.6 20.1 20.0 20.8 22.6 241.2
Tabel 6. Numărul maxim lunar de zile cu ceață la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Statia meteorologică 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Anual
Baisoara 21 18 15 18 12 11 11 8 14 16 17 20 137
Cluj-Napoca 22 13 5 4 2 4 4 4 13 16 16 15 83
Dej 16 18 9 7 10 9 12 14 22 20 20 16 119
Huedin 21 12 10 5 2 2 2 2 5 10 23 16 60
Turda 20 12 8 3 3 2 6 2 4 14 20 16 74
Vladeasa-1800 31 28 30 25 30 27 28 29 30 30 29 31 299
La scara județului, tendința de evoluție este în general de scădere, dar statistic nesemnificativă. Numai la
Stația Meteorologică Vlădeasa-1800 s-a înregistrat o scădere semnificativă de peste 8 zile/deceniu
(Tabelul 2).
2.1.4.3. Vijeliile
Vijeliile sunt definite ca fenomene caracterizate prin schimbarea bruscă a direcției și vitezei vântului,
precum și prin începutul și sfârșitul relativ brusc, pe fondul unei variații accentuate a presiunii aerului. Ele
sunt asociate, în general, norilor de furtună care pot apărea fie izolat, în perioada caldă a anului, fie asociat
liniei de gren a frontului rece pe tot parcursul anului. După instalarea stațiilor meteorologice automate și
în cazul reducerii de personal, acest fenomen nu mai poate fi detectat. De aceea, după anul 2000,
64
frecvența fenomenului a scăzut drastic. Prin urmare valorile prezentate în acest subcapitol trebuie
analizate cu această rezervă. Cele mai mari valori, atât medii cât și maxime, sunt specifice stațiilor Cluj-
Napoca și Dej, dar dintre stațiile joase, acestea sunt singurele care au program complet de observații. De
altfel, la Stația Meteorologică Băișoara, în toată perioada de observații apare un singur caz de vijelie
(Figura 76).
Figura 76 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu vijelii la stațiile meteorologice din Județul
Cluj (1969-2014) (zile)
Valorile medii lunare sunt mai mici de 1 caz/lună, totalizând la scară anuală între 0,2 și 2,6 zile/an. Cele
maxime cresc până la 11 cazuri/an, cu o predominanță a producerii fenomenului în lunile de vară
(Tabelele 7 și 8).
Tabel 7. Numărul mediu lunar de zile cu vijelie la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Cluj-Napoca 0.0 0.0 0.1 0.1 0.3 0.7 0.5 0.2 0.0 0.1 0.1 0.0 2.2
Dej 0.0 0.0 0.1 0.2 0.4 0.7 0.6 0.4 0.1 0.0 0.0 0.0 2.6
Huedin 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2
Turda 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2
Vladeasa-1800 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.1 0.1 0.1 0.0 0.0 0.1 0.1 0.5
Tabel 8. Numărul maxim lunar de zile cu vijelie la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1
Cluj-Napoca 0 1 2 2 3 7 4 2 1 1 1 1 8
Dej 1 1 2 2 2 5 3 3 2 1 0 0 11
Huedin 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 3
Turda 0 0 1 1 1 2 0 0 0 0 0 0 5
Vladeasa-1800 0 1 1 0 2 2 1 1 0 0 1 1 3
Datorită numărului foarte mic de cazuri și modificărilor de ordin antropic intervenite în observarea și
înregistrarea acestui fenomen, nu s-a calculat tendința de evoluție.
65
2.1.5. Fenomene meteorologice specifice semestrului cald al anului
Dintre fenomenele specifice perioadei calde din an, cele mai periculoase sunt orajele (descărcările
electrice) și grindina.
2.1.5.1. Orajele (descărcările electrice)
Fenomen specific perioadei calde din an datorită asocierii lor cu norii Cumulonimbus, orajele se produc în
general în intervalul aprilie-octombrie, dar accidental ele se pot produce și în lunile reci din an. Frecvența
cea mai mare este specifică stațiilor de la altitudini mari (Băișoara și Vlădeasa-1800). În lunile de vară, în
medie, se pot produce 6-12 furtuni cu descărcări electrice pe lună, în timp ce în situațiile cu instabilitate
accentuată numărul zilelor cu furtuni cu descărcări electrice poate atinge 15-20 zile. Cel mai puțin expuse
sunt stațiile joase, localizate în depresiuni sau în văile râurilor (Huedin și Dej). Anual se cumulează, în
medie, între 30 și 46 zile/an, iar cele mai mari valori înregistrate au fost între 60 și 80 zile/an (Figura 77,
tabelele 9 și 10).
Tabel 9. Numărul mediu lunar de zile cu oraje la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0.0 0.0 0.3 2.3 8.5 11.8 11.2 8.9 2.2 0.7 0.2 0.0 46.0
Cluj-Napoca 0.0 0.0 0.3 3.0 8.9 11.0 10.4 8.2 2.3 0.7 0.1 0.0 45.0
Dej 0.0 0.1 0.4 2.6 7.5 9.2 8.3 6.2 1.9 0.5 0.1 0.0 36.8
Huedin 0.0 0.0 0.2 1.8 6.2 7.8 6.8 5.9 1.7 0.3 0.0 0.0 30.8
Turda 0.0 0.0 0.2 1.8 5.6 7.8 7.1 6.0 1.7 0.5 0.1 0.0 30.8
Vladeasa-1800 0.1 0.1 0.5 2.1 9.0 10.9 10.5 8.8 2.4 0.6 0.1 0.0 45.2
Figura 77 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu oraje (descărcări electrice) la stațiile
meteorologice din Județul Cluj (1969-2014) (zile)
Tabel 10. Numărul maxim lunar de zile cu oraje la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 1 1 3 8 17 21 23 18 6 3 2 1 71
Cluj-Napoca 1 1 2 8 19 18 22 15 7 3 1 1 76
Dej 1 1 3 9 15 17 19 12 7 4 1 1 64
Huedin 0 1 3 7 17 15 14 13 7 2 1 2 60
Turda 0 1 2 11 14 17 18 14 8 4 2 0 71
Vladeasa-1800 2 1 3 8 18 20 19 19 7 4 1 1 80
66
Din punct de vedere al schimbărilor apărute în frecvența acestui fenomen, se constată o scădere a acestui
fenomen în zonele joase, statistic semnificativă la Turda și Huedin, și o tendință de creștere, deși nu foarte
bine evidențiată în arealele montane înalte (Băișoara și Vlădeasa-1800) (Tabel 2).
2.1.5.2. Grindina
Din punct de vedere genetic, grindina se produce din aceiași nori din care se produc descărcările electrice.
Totuși pentru dezvoltarea grindinei, dezvoltarea verticală a norilor Cumulonimbus trebuie sa fie mult mai
mare, fapt pentru care situațiile în care se produce grindina sunt mult mai puțin numeroase comparativ
cu cele în care se produc descărcări electrice. Prin urmare, în arealul de analiză, grindina se produce
predominant în intervalul aprilie-august, dar în general cu o frecvența medie mai mică de o zi/lună în
fiecare an. Excepție face numai stația Vlădeasa-1800, unde din mai până în august grindina se poate
produce în fiecare an (1-3 zile/lună). Valorile maxime lunare nu depășesc 4 zile/lună pentru stațiile joase
și cresc până la 8-11 zile pe lună la Vlădeasa în lunile de vară. În mod excepțional, fenomenul de grindină
s-a semnalat și în lunile de iarnă (Figura 78).
Anual se cumulează în medie între 0,7 și 9,7 zile, în timp ce în anii cu instabilitate mare, s-au înregistrat
între 2-4 cazuri (în arealele depresionare) și 31 de cazuri la Vlădeasa-1800 (Tabelele 11 și 12).
Tabel 11. Numărul mediu lunar de zile cu grindină la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0.0 0.0 0.0 0.4 0.9 0.8 0.3 0.4 0.2 0.0 0.1 0.0 3.1
Cluj-Napoca 0.0 0.0 0.1 0.4 0.6 0.6 0.4 0.3 0.0 0.0 0.0 0.0 2.3
Dej 0.1 0.0 0.0 0.2 0.4 0.4 0.2 0.2 0.0 0.0 0.1 0.0 1.7
Huedin 0.0 0.0 0.0 0.1 0.3 0.2 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7
Turda 0.0 0.0 0.0 0.2 0.1 0.3 0.2 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 1.0
Vladeasa-1800 0.0 0.0 0.0 0.3 2.4 2.7 2.2 1.4 0.4 0.1 0.0 0.0 9.7
Tabel 12. Numărul maxim lunar de zile cu grindină la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0 0 0 3 4 4 2 2 2 1 2 0 8
Cluj-Napoca 0 0 1 4 4 3 2 3 0 1 0 0 7
Dej 2 0 1 2 2 2 2 2 1 0 2 0 5
Huedin 0 0 0 2 2 2 1 1 0 0 1 0 2
Turda 0 0 0 2 1 2 2 1 1 0 0 0 4
Vladeasa-1800 0 0 1 4 8 11 9 9 5 2 2 0 31
67
Figura 78 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu grindină la stațiile meteorologice din
Județul Cluj (1969-2014) (zile)

În cazul grindinei nu s-au identificat tendințe, cu excepția celei de la Stația Meteorologică Băișoara, unde
s-a detectat o scădere de 0,53 zile/deceniu.
2.1.6. Fenomene meteorologice specifice semestrului rece al anului
Fenomenele cele mai frecvente care pot induce un impact negativ asupra societății în perioada rece a
anului sunt bruma, viscolul, poleiul și chiciura.
2.1.6.1. Bruma
Bruma este un fenomen specific semestrului rece, dar se poate produce în oricare dintre lunile
anotimpurilor de tranziție, la majoritatea stațiilor meteorologice din județul Cluj. De altfel, fenomenul
produce cele mai mari pagube în anotimpurile de tranziție, în special în domeniul agricol. Astfel, brumele
târzii de primăvară sau cele timpurii de toamnă pot genera pagube însemnate plantelor abia intrate în
vegetație (primăvara) sau celor nerecoltate încă (toamna), putând compromite recoltele întregului an.
Primele brume consistente de toamnă se produc în luna septembrie (0,2…2,3 zile/lună în medie, respectiv
3-8 zile/lună în toamnele cele mai reci), și continuă până în aprilie când se pot produce până la 7-13 zile
cu brumă/lună și respectiv în luna mai (1-6 zile/lună). Accidental, bruma se poate produce și în lunile de
vară la unele stații (Figura 79, tabelele 13-14).
Tabel 13. Numărul mediu lunar de zile cu brumă la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0.3 0.2 0.8 2.9 1.2 0.2 0.0 0.0 1.8 7.4 6.8 1.7 23.5
Cluj-Napoca 8.7 8.5 9.4 3.1 0.3 0.0 0.0 0.0 0.3 6.5 10.4 8.1 55.4
Dej 18.9 16.8 16.2 5.8 0.6 0.0 0.0 0.0 0.8 7.1 13.4 17.1 96.7
Huedin 3.8 4.8 5.6 2.5 0.2 0.0 0.0 0.0 0.5 6.6 8.2 4.2 36.5
Turda 2.8 2.8 4.2 2.1 0.2 0.0 0.0 0.0 0.2 4.9 7.1 3.5 27.7
Vladeasa-1800 1.3 0.9 1.8 1.9 1.6 0.4 0.0 0.1 2.3 4.4 4.3 2.0 21.0
Tabel 14. Numărul maxim lunar de zile cu brumă la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 6 4 8 11 5 3 0 1 7 15 19 14 45
Cluj-Napoca 21 18 20 9 2 0 0 0 3 13 20 24 88
Dej 26 28 27 13 3 1 0 0 4 17 24 27 120
Huedin 18 13 15 7 2 0 0 0 5 16 19 16 72
Turda 24 19 12 7 1 0 0 0 3 13 16 16 92
Vladeasa-1800 7 6 9 12 6 3 1 2 8 13 14 13 61
68
Figura 79 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu brumă la stațiile meteorologice din Județul
Cluj (1969-2014) (zile)
Din punct de vedere al tendinței de evoluție, cu excepția stației Vlădeasa-1800 unde s-a înregistrat o
creștere statistic semnificativă cu 3,61 zile/deceniu, pentru celelalte stații pantele detectate nu sunt
statistic semnificative (Tabelul 2).
2.1.6.2. Viscolul
Viscolul este unul dintre fenomenele de iarnă care produc cele mai multe pagube multor domenii de
activitate, chiar dacă frecvența sa de apariție este relativ mică. Deși în mod normal, Depresiunea Colinară
a Transilvaniei este considerată la nivelul țării ca una dintre regiunile adăpostite față de acest fenomen,
apariția lui nu este exclusă. În general, zonele montane sunt cele mai expuse fenomenului stațiile de
munte (stațiile Vlădeasa-1800 și Băișoara), în timp ce arealele depresionare sunt cele mai puțin afectate.
Intervalul de producere este septembrie-mai. În medie, în zonele joase viscolul se produce cu o frecvența
foarte mai mică totalizând sub 1 zi/an, în timp ce la stațiile de munte se cumulează 2,8 (Băișoara) respectiv
11,6 zile/an (Vlădeasa-1800). Valorile maxime înregistrate într-un an cresc la 1-7 zile/an pentru intervalul
de iarnă la stațiile din arealelel joase, și la 12, respectiv 34 zile/an la munte (Figura 80, Tabelele 15 și 16).
Figura 80 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu viscol la stațiile meteorologice din Județul
Cluj (1969-2014) (zile)
Tabel 15. Numărul mediu lunar de zile cu viscol la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0.8 0.6 0.3 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2 0.7 2.8
Cluj-Napoca 0.3 0.3 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.2 1.0
Dej 0.2 0.2 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.5
Huedin 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1
69
Turda 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2
Vladeasa-1800 2.7 2.2 1.9 0.5 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.2 1.1 3.0 11.6
Tabel 16. Numărul maxim lunar de zile cu viscol la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 7 4 3 2 2 0 0 0 0 1 3 4 12
Cluj-Napoca 3 4 2 1 1 0 0 0 0 2 2 2 7
Dej 4 2 3 0 0 0 0 0 0 0 0 1 5
Huedin 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
Turda 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 2
Vlădeasa-1800 12 14 9 6 1 0 0 0 5 3 8 14 34
Datorită numărului extrem de mic de cazuri înregistrate, nu s-a putut calcula o tendință de evoluție a
fenomenului.
2.1.6.3. Poleiul
Fenomen cu apariție rară, poleiul se produce în general cu o frecvența medie mai mică de o zi/lună în
arealele joase din Județul Cluj în intervalul octombrie-aprilie. La munte (Stația Meteorologică Vlădeasa-
1800), frecvența medie crește, dar se menține totuși sub 2 zile/lună. În situația valorilor maxime
înregistrate în perioada istorică, în lunile de iarnă s-au înregistrat 1-7 zile cu polei/lună, în timp ce la nivel
anual s-au cumulat 5-10 zile la fiecare stație cu excepția Stației Meteorologice Vlădeasa-1800, unde
maximul înregistrat a fost de 55 zile într-un an (Figura 81, tabelele 17 și 18).
Figura 81 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu polei la stațiile meteorologice din Județul
Cluj (1969-2014) (zile)
Tabel 17. Numărul mediu lunar de zile cu polei la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.0 0.3
Cluj-Napoca 1.0 0.6 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2 1.2 3.1
Dej 1.8 0.7 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2 1.5 4.1
Huedin 0.3 0.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.4 1.0
Turda 0.4 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.5 1.1
Vladeasa-1800 1.6 1.0 0.8 0.4 0.5 0.1 0.0 0.0 0.2 0.8 1.7 1.6 8.6
70
Tabel 18. Numărul maxim lunar de zile cu polei la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 1 2 0 0 0 0 0 0 0 1 3 1 5
Cluj-Napoca 6 4 1 0 0 0 0 0 0 1 2 6 10
Dej 6 4 1 0 0 0 0 0 0 0 2 7 9
Huedin 5 2 1 1 0 0 0 0 0 1 1 3 5
Turda 4 2 0 0 0 0 0 0 0 0 2 4 5
Vlădeasa-1800 29 26 22 4 4 2 1 1 3 7 20 19 55
Datorită numărului mic de cazuri din fiecare an și faptului că nu s-a înregistrat polei în fiecare an,
tendința de evoluție nu s-a putut detecta.
2.1.6.4. Chiciura
Fenomen de iarnă, chiciura poate dăuna activităților socio-economice, prin depunerile masive și prin
persistența mare. Cele mai afectate sunt transporturile pe cablu pentru că greutatea acumulată pe aceștia
în urma depunerii de chiciură impune acțiuni de deschiciurare pentru a nu se ajunge la ruperea acestora.
În Județul Cluj, în arealele joase, în lunile de iarnă se produc în medie, între 0,2 și 4,6 zile/lună, în timp ce
pe an se cumulează între 1 și 12 zile. Valorile maxime urcă până la 13 zile/lună, iar cele anuale variază
între 12 și 31 zile. În arealele montane înalte, chiciura se poate produce în oricare lună din an, iar frecvența
este, în general, mult mai mare decât în arealele joase, acoperind în timpul iernii toate zilele (Figura 82,
tabelele 19 și 20).
Figura 82 – Numărul mediu (stânga) și maxim (dreapta) lunar de zile cu chiciură la stațiile meteorologice din Județul
Cluj (1969-2014) (zile)
Tabel 19. Numărul mediu lunar de zile cu chiciură la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 0.3 0.2 0.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.1 0.6 1.5
Cluj-Napoca 4.6 1.3 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.9 3.6 10.5
Dej 3.8 2.6 0.3 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 1.0 3.6 11.3
Huedin 2.8 0.6 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.8 2.6 6.9
Turda 2.8 0.8 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.6 2.6 6.8
Vladeasa-1800 24.0 21.4 19.8 10.9 3.1 0.5 0.0 0.0 2.0 7.7 15.5 23.1 128.0
71
Tabel 20. Numărul maxim lunar de zile cu chiciură la stațiile meteorologice din Județul Cluj (1969-2014)
Baisoara 2 3 4 0 0 0 0 0 0 2 1 5 12
Cluj-Napoca 13 6 1 0 0 0 0 0 0 0 9 11 27
Dej 10 14 3 0 0 0 0 0 0 1 11 13 31
Huedin 13 3 1 0 0 0 0 0 0 1 12 11 18
Turda 13 4 0 0 0 0 0 0 0 1 13 12 19
Vlădeasa-1800 31 29 31 22 10 3 1 1 11 18 26 31 162
2.1.7. Concluzii
La nivelul Județului Cluj, din punct de vedere al schimbărilor climatice, pe perioada istorică analizată, se
constată o creștere accelerată a temperaturii manifestată prin modificări statistic semnificative pentru
cea mai mare parte a indicilor de temperaturi extreme, în timp ce în cazul precipitațiilor, schimbările sunt
slabe. În general, la nivelul precipitațiilor, predomină tendințele de creștere nesemnificativă statistic, în
timp ce modificări semnificative s-au constatat pentru indicatorii de intensitate, respectiv o concentrare
a unor cantități mai mari în mai puține zile.
Pe fondul creșterii accelerate a temperaturii și a modificărilor moderate sau inexistente ale precipitațiilor,
se poate concluziona că arealul Județului Cluj, în ultima jumătate a secolului al XX-lea si la începutul celui
următor, a devenit, din punct de vedere climatic, mai uscat, fără a exclude însă evenimentele cu cantități
excepționale de precipitații, manifestate prin creșterea numărului de zile cu cantități mari de precipitații
(ex., peste 10 l/m2/zi).
Din punct de vedere al indicatorilor cu relevanță pentru domeniul agricol, se constată faptul că, deși
durata intervalului favorabil culturilor agricole (GSL) nu crește ca durată, în timpul acestuia se acumulează
o cantitate mai mare de căldură, utilizabilă de către plante (GDDgrow10) în intervalul mai sus menționat,
ceea ce presupune faptul că se pot utiliza pentru culturile agricole hibrizi cu randament mai mare pe
unitatea de suprafață. De asemenea, în arealele urbane, aceste condiții mai favorabile din punct de
vedere termic permit alegerea celor mai eficiente plante din punct de vedere al efectului de răcire pentru
a fi cultivate în spațiile verzi din orașe, în vederea diminuării efectului de insulă de căldură urbană.
În cazul altor elemente și fenomene meteorologice (grosimea stratului de zăpadă, aer cețos, ceață, oraje,
grindină, brumă, chiciura, vijelii, viscol și polei), cu excepția aerului cețos care a scăzut semnificativ în
perioada analizată, nu s-au înregistrat modificări semnificative generalizat la scara întregului județ, ci
numai în cazuri izolate (ceață: scădere la Vlădeasa; oraje: scădere la Huedin și Turda, grindină: scădere la
Băișoara; bruma: creștere la Vlădeasa-1800). În anumite situații, datorită numărului anual mic de cazuri
nu s-a putut detecta o tendință de evoluție. De asemenea, o vulnerabilitate la nivel de UAT în cazul acestor
fenomene, nu se poate face datorită inexistenței datelor gridate și variabilității mari a condițiilor locale
care influențează major distribuția spațială și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme.
Prin urmare, în contextul schimbărilor climatice actuale, se poate vorbi de un impact diferențiat, în funcție
de domeniu. Astfel, creșterea temperaturii aerului în cazul domeniului agricol generează o îmbunătățire
a potențialului agro-climatic la scara întregului județ, dar cu preponderență în arealele joase ale acestuia,
ceea ce poate fi extrem de util atât pentru fermieri, cât și pentru furnizorii materialului de însămânțare.
În domeniul sănătății, situația trebuie abordată la nivel și mai mare de detaliu: creșterea temperaturii în
perioada de vară determină un stress termic cald mai mare, în timp ce creșterea temperaturii minime sau
a celei din timpul iernii scad stressul termic rece, conducând la creșterea gradului de confort termic.
72
Totodată, în timpul verii s-ar putea impune, în acest caz, cel puțin la nivel de recomandare, amplasarea în
clădirile de locuințe a instalațiilor de aer condiționat. Totodată, se poate anticipa un consum energetic
mai mic pentru încălzirea clădirilor, respectiv la o scădere a costurilor generate de acesta, în perioada rece
din an.
O sinteză a tendințelor pentru toți indicatorii de temperaturi și precipitații extreme, cu diferențiere la nivel
de UAT se găsește în tabelul 21.
Tabel 21. Sinteza schimbărilor climatice survenite în evenimentele termice și de precipitații extreme în Județul
Cluj (1961-2013)
Nr. Abrevi-
Denumire Caracteristici
crt. ere
Tendințe neuniforme la scara județului, statistic nesemnificative,
Numărul de valuri de
1. CWN predominant în scădere în jumătatea estică, respectiv, în creștere sau
frig
staționare, în jumătatea vestică.
Durata cumulată a
2. CWF Scădere SNS la scara județului
valurilor de frig
Durata valurilor de
3. CWD Scădere SNS la scara județului
frig
Predominant scădere SS la scara județului, dar SNS în UAT-urile :
Huedin, Poieni, Sancraiu, Sacuieni, Margau, MArisel, Belis, Capusu
Intensitatea maximă a
4. CWA Mare, Gilău, Băișoara, Ciurila, Moldovenești, Mihai Viteazu, Turda,
unui val de frig
Campia Turzii, Calarasi, Tureni, Aiton, Luna, Viisoara, Ceanu Mare,
Frata, Tritenii de Jos, Ploscoș
Amplitudinea termică Crestere SNS – tot judetul, cu excepția parțial Măguri-Răcătău
5. DTR
diurnă (staționar) și Valea Ierii (scădere SNS)
Scădere SS în principal în vestul și sud-vestul județului (Ciucea,
Negreni, Poieni, Săcuieu, Mărgău, Beliș, Măguri-Răcătău, Valea Ierii,
6. FD0 Zile cu îngheț Băișoara, Mărișel, Rîșca, Călățele, Mănăstireni, Căpușu Mare, Ciurila,
Tureni), dar și în Cornești, Chiuiești;
Scădere SNS în restul UAT-urilor
Suma temperaturilor
GDDgro eficiente pentru
7. Crestere SS – tot judetul
w10 vegetație
Crestere SNS – la vest de linia localităților (inclusiv) Aghireșu, Gârbău,

Durata sezonului de
8. GSL Baciu, Florești, Ciurila, Tureni, Moldovenești, Mihai Viteazu, Călărași;
vegetație
Creștere sau scădere SNS în restul județului, fără o distribuție grupată
HWN Numărul de valuri de
căldură
HWD Durata valurilor de
căldură
Durata cumulată
HWF
11. (frecvența) a valurilor Crestere SS – tot judetul
de căldură
Intensitatea
Crestere SNS – majoritatea judetului;
(amplitudinea)
12. HWM Crestere SS partial in UAT-urile: Ciucea, Poiei, Sancraiu, Sacuieni,
maximă a unui val de
Margau, Huedin
căldură
13. ID Zile foarte reci Scădere SNS – tot judetul
14. SU25 Zile de vară Crestere SS – tot judetul
73
Nr. Abrevi-
crt. ere
Crestere SS – tot judetul, cu excepția parțial Măguri Racatau, vAlea
15. TXGE30 Zile tropicale
Ierii, Sacuieu, Mărgău unde este staționară sau în creștere SNS.
Crestere SS – tot judetul, cu excepția Ciucea, Poieni, Sancraiu, Mărgău,
Belis, Măguri Racatau, Valea Ierii, Sacuieu, Mărgău unde este
16. TXGE35 Zile caniculare
staționară și Negreni, Calatele, Manastireni, Rîșca, Ciurila, Chiuiești în
creștere SNS.
Media temperaturii
17. TMm Crestere SS – tot judetul
medii zilnice
Media temperaturii
18. TNm Crestere SS – tot judetul
minime zilnice
Crestere SNS – majoritatea judetului;
Minima temperaturii
19. TNn Crestere SS in UAT-urile: Maguri Racatau, Valea Ierii, ]n Chiuie;ti,
minime zilnice
Mintiu Gherlii, Sanmartin, Unguras
20. TN10p Ponderea nopților reci Scădere SS – tot judetul
Ponderea nopților
21. TN90p Scădere SS – tot judetul
calde
Predominant staționar în vestul județului, dominant în creștere SS sau
22. TR Nopți tropicale
SNS în jumătatea estică a județului
Ponderea zilelor
23. TX10p Crestere SS – tot judetul
răcoroase
Ponderea zilelor
24. TX90p Crestere SS – tot judetul
foarte calde
Media temperaturii
25. TXm Crestere SS – tot judetul
maxime zilnice
Maxima temperaturii
26. TXx Crestere SS – tot judetul
maxime zilnice
Predominant în scădere SNS cu excepția: Unguraș, Sanmartin, Țaga,
Zile consecutive fără
Petreștii de Jos, Săndulești, Mihai Viteazu, Călărași, Viișoara (creștere
1. CDD precipitații
SNS), respectiv parțial, Săvădisla, Băișiara, Valea Ierii, Măguri-Răcătău
semnificative
și Gilău (scădere SS)
În extremitățile vestice și estice ale județului scădere SN (Ciucea,
Negreni, Poieni, Săcuieu, Mărgău, Beliș, Măguri-Răcătău, Călățele,
Zile consecutive cu
Cuzdrioara, Mica, Mintiu Gherlii, Unguraș, Sanmartin, Țaga, Buza,
2. CWDp precipitații
Geaca, Cătina, Cămărașu) unde este predominant în scădere SNS și
semnificative
izolat (Țaga) SS;
Predominant la scara județului - creștere SNS și izolat SS
Creștere SNS dominant la scara județului, cu creștere SS în Mărișel,
Cantitatea de Băișoara, Ciurila, Săvădisla și parțial Gilău, Măguri-Răcătău și Valea
PRCPTO precipitații cumulată Ierii;
3.
T în zilele cu precipitații Scădere SNS în nord-estul județului: Jichișu de Jos, Bobâlna, Dej,
semnificative Cuzdrioara, Mica, Mintiu Gherlii, Fizeșu Gherlii, Unguraș, Sânmărtin,
Țaga, Buza
Zile cu precipitații Predominant la scara județului în creștere SNS, izolat creștere SS (…),
4. R10 abundente iar în nord-estul județului (Cășeiu, Câțcău, Cuzdrioara, Jichișu de Jos,
Mica, Unguraș, Sânmărtin) în scădere SNS
Tendințe SNS neclar definite la scra județului: predominant în creștere
Zile cu precipitații
5. R20 în vestul și estul județului, în scădere în partea centrală și izolat
foarte abundente
tendințe staționare
Modificări SNS la scara întregului județ, predominant de creștere, la
6. R95p Zile foarte umede
sud de aliniamentul respectiv Sânpaul, Chinteni, Palatca, Geaca, Buza
74
Nr. Abrevi-
crt. ere
(cu excepția Jucu, Apahida, Cojocna, Aiton, Feleacu, Iara, unde este de
scădere SNS), respectiv în scădere la nord de acesta.
Modificari SNS la scara întregului județ: vestul, nord-estul și izolat
centrul județului sunt afectate de scădere (Negreni, Poieni, Săcuieu,
Mărgîu, Călățele, Sâncraiu, Panticeu, Recea-Cristur, Bobâlna, Vad,
7. R99p Zile extrem de umede Câțcâu, Chiuiești, Cășeiu, Cuzdrioara, Mica, Dej, Mintiu Gherlii, Jichișu
de Jos, Aluniș, Iclod, Gherla, Sic, Fizeșu Gherlii, Sânmartin, Unguraș,
Mica, parțial Cluj-Napoca, Apahida, Feleacu, Cojocna), în timp ce
pentru restul UAT-urilor s-a înregistrat o creștere ușoară.
Scădere SNS generalizată în nord-vestul și nord-estul județului și izolat
în centrul județului (Negreni, Poieni, Săcuieu, Mărgău, Călățele,
Sâncraiu, Huedin, Izvoru Crișului, Panticeu, Recea-Cristur, Bobâlna,
Cantitatea maximă de
Vad, Câțcău, Chiuiești, Cășeiu, Cuzdrioara, Mica, Jichișu de Sus, Dej,
8. Rx1day precipitații
Aluniș, Iclod, Dăbâca, Bonțida, Mintiu Gherlii, Jichișu de Jos, Aluniș,
înregistrată într-o zi
Iclod, Gherla, Sic, Fizeșu Gherlii, Sânmartin, Unguraș, Mica, parțial Cluj-
Napoca, Florești, Gilău, Băișoara, Săvădisla, Valea Ierii, ) și creștere SNS
în restul județului
Predominant creștere SNS la scara județului cu excepția nord-estului, și
alte areale mici izolate, unde predomină tendințele de scădere SNS
Cantitatea maximă de
(Recea-Cristur, Bobâlna, Vad, Jichișu de Jos, Cuzdrioara, Mica, Unguraș,
9. Rx3days precipitații
Mintiu Gherlii, Fizeșu Gherlii, Iclod, Sic, Țaga, Geaca, Cătina, Buza,
înregistrată în 3 zile
Sânmartin, Unguraș, Tritenii de Jos, Viișoara, Luna, Moldovenești,
Săcuieu)
Sursa: date prelurate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015).
SS – Statistic semnificativ; SNS – statistic nesemnificativa.
Hazardele climatice nu au fost introduse pe lista hazardelor naturale importante la nivelul României și prin
urmare nu există hărți de vulnerabilitate sau risc disponibile pentru aceste fenomene. Excepție face
fenomenul de secetă atmosferică, ce a fost abordat în cadrul proiectului RO-RISK (www.ro-risk.ro) și
pentru care s-au realizat hărți de vulnerabilitate, expunere și risc, fiecare UAT fiind încadrat într-o clasă
valorică. Totuși, modul de prezentare a acestor hărți, în format alb-negru, le face inutilizabile întrucât
există confuzie între clasele de valori.
De asemenea, prin Asigurarea obligatorie a locuințelor (PAD) nu este acoperit niciun tip de risc climatic,
ci numai cutremure, inundații și alunecările de teren.
Deși în urma sondajului efectuat rezultă faptul că peste 74 % dintre cei chestionați consideră faptul că
schimbările climatice sunt periculoase și că trebuie intervenit pentru diminuarea lor, la nivelul localităților
din Județul Cluj, nu există strategii de adaptare la schimbările climatice. Același sondaj relevă faptul că
între 8 și 15 % dintre locuitori au fost afectați direct (personal) în mare sau în foarte mare măsură, de
fenomene meteorologice extreme precum furtuni/vijelii, caniculă, ger, respectiv secetă în ultimii 5 ani, în
timp ce peste 32 % din populație declară că a suferit (la nivelul familiei) pagube din cauza furtunilor,
vijeliilor și secetei. Totuși, peste 60 % din respondenți nu știu cum să reacționeze în timpul unor astfel de
fenomene. În aceste circumstanțe, o informare a populației județului, cu privire la modul de reacție și la
tipurile de acțiuni care trebuie întreprinse în condițiile producerii unor astfel de fenomene, în vederea
diminuării/evitării impactului negativ este absolut obligatorie.
75
Din punct de vedere al stării de sănătate, cei mai mulți dintre respondenți (40,6 %) consideră că, dintre
toate condițiile meteorologice, starea lor de sănătate este afectată cel mai mult de schimbările bruște de
temperatură. Urmează, în ordine, valurile de frig (ger) (17,5 %), schimbarea bruscă a presiunii (14,1 %) și
valurile de căldură (7,6 %). Realizarea unor prognoze meteorologice specifice, care să avertizeze în mod
special asupra acestor fenomene ar fi benefică.
Este, de asemenea, important de reținut faptul că, în caz de impact negativ al dezastrelor naturale, cei
mai mulți dintre respondenți se așteaptă să primească ajutor din partea statului, prin autoritățile centrale
și locale (74,8 %) sau de la comunitățile locale (8,9 %). Surprinzător, biserica și familia sunt creditate cu
mult mai mică încredere în această situație (7,9, respectiv 2,6 %).
Totodată trebuie remarcată disponibilitatea mare pentru voluntariat în caz de dezastre naturale: 47,1 %
sunt dispuși la acțiuni de voluntariat în orice situații, respectiv 19,6 % numai în situația în care este afectată
o persoană cunoscută (prieten, vecin, coleg). În aceste condiții, instituțiile și organizațiile abilitate ar trebui
să organizeze cursuri/traininguri pentru persoanele care doresc să se implice.
În contextul în care, recent au fost elaborate studii științifice care au demonstrat impactul economic și
asupra sănătății populației al altor fenomene climatice extreme (valurile de căldură) la nivelul Municipiului
Cluj-Napoca (Croitoru et al., 2018, Herbel et al., 2018), considerăm că o reevaluare a listei dezastrelor
naturale cu impact asupra mediului și societății, în care să fie incluse și hazarde climatice s-ar impune la
nivelul reglementărilor elaborate la nivel național, inclusiv includerea lor în asigurările de tip PAD, în timp
ce elaborarea unor strategii de adaptare la schimbările climatice (inclusiv la fenomenele meteorologice
extreme) la nivel de localitate devine o prioritate.
2.2. Riscurile hidrice

Hazardul reprezintă o ”categorie fenomenologică, referindu-se la obiecte şi fenomene (mase de aer, de
apă, litomasă, biomasă, populaţii, epidemii, avalanşe etc.), la acţiunile (inundaţii, alunecări de teren,
îmbolnăviri etc) precum şi la însuşirile lor” (Mac, Petrea, 2003). Ceea ce este necunoscut la un hazard este
momentul şi locul apariţiei, intensitatea fenomenului, amploarea, precum şi efectele pe care le va avea.
Riscul este o consecință a suprapunerii hazardului natural peste “interesele” comuntăților umane.
Riscul poate fi definit ca probabilitatea de expunere a omului şi a bunurilor create de acesta la acţiunea
unui anumit hazard de o anumită mărime. Riscul reprezintă nivelul probabil de pierderi de vieţi omeneşti,
numărul de răniţi, pagubele produse proprietăţilor şi activităţilor economice de un anumit fenomen
natural sau grup de fenomene, într-un anumit loc şi într-o anumită perioadă. Elementele la risc sunt
reprezentate de populaţie, de proprietăţi, căi de comunicaţie, activităţi economice etc., expuse riscului
într-un anumit areal.
Fenomenele hidrice sunt forme exterioare de manifestare a apei (în diverse stări de agregare) percepute
de un subiect conştient. Din rândul fenomenelor hidrice de risc se pot menţiona viiturile, inundaţiile,
fenomenele de îngheţ etc. În clasificarea fenomenelor hidrice de risc sunt utilizate numeroase criterii de
departajare, între care cele mai frecvent utilizate se referă la originea lor, modul de manifestare şi aria
afectată. Cel mai uzual criteriu (originea/geneza) impune identificarea a două mari categorii: naturale și
antropice. În categoria celor naturale pot fi încadrate viiturile, inundaţiile, secetele hidrice, procesele de
albie, versant şi cele litorale, fenomene de îngheţ, valurile tsunami, undele mari de maree, viiturile fulger,
excesul de umiditate. Din categoria celor antropice menționăm: poluări de natură fizică, chimică, biologică
76
şi radioactivă, viituri rezultate din cedarea unor baraje sau diguri, accidente ce implică deversări,
descărcări sau tranzit accelerat a unor volume mari de apă, etc.
La nivelul județului Cluj, riscurile hidrice sunt reprezentate de viituri, inundații, secete hidrice, procese de
albie și de versant, poluări de origine antropică.
Poziționarea geografică, eterogenitatea reliefului, condițiile climatice, varietatea edafică și vegetală, au

impus o anumită distribuție spațială a fenomenelor de risc pe teritoriul județului Cluj.
În baza legii 575, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone
de risc natural, inundațiile, alături de cutremure și alunecări de teren sunt considerate fenomene naturale
potențial distructive ”care pot afecta populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot
produce pagube și victime umane.” Astfel, din analiza celor două materiale cartografice asociate
inundațiilor, se poate remarca faptul, că la nivelul județului Cluj, cantitățile maxime de precipitații căzute
în 24 de ore, se încadrează în limitele primului interval, respectiv sub 100 de mm pentru cea mai mare
parte a unităților administrativ-teritoriale. Zona de munte a județului, asociată părții vestice a județului,
ce cuprinde localitățile: Negreni, Ciucea, Poieni, Săcuieu, Mărgău, Beliș, Călățele și Sâncraiu, respectiv
câteva localități din zona sud-estică a județului, din sectorul inferior al Arieșului: Turda, Câmpia Turzii,
Viișoara, Călărași și Luna, alături de extremitatea nordică a județului prin localitatea Chiuiești sunt asociate
zonelor cu cantități maxime de precipitații ce sunt încadrate între 100 și 150 mm în 24 de ore. De altfel,
după prelucrarea benzilor de inundabilitate se confirmă pentru cea mai mare parte a arealelor
menționate, susceptibilitate crescută la producerea de inundații, cu posibile efecte negative asupra
comunității umane și infrastructurii teritoriale. Cel de-al doilea reper cartografic, menționat în actul
legislativ, nominalizează unitățile administrativ-teritoriale care au fost afectate de inundații produse pe
cursurile de apă și pe torenți. Față de situația prezentată la nivelul anului 2001, lucrurile au evoluat
considerabil, în sensul extinderii fenomenelor periculoase și asupra unor localități, care inițial erau excluse
din ariile potențial inundabile. Astfel, conform datelor înregistrate în actul legislativ emis în 2001, au fost
afectate de inundații pe cursurile de apă, trei centre urbane: Cluj-Napoca, Dej și Gherla, respectiv 19
comune: Beliș, Bonțida, Călățele, Cășeiu, Cătina, Chiuiești, Ciucea, Fizeșu Gherlii, Geaca, Gilău, Iara,
Măguri-Răcătău, Mănăstireni, Mintiu Gherlii, Petreștii de Jos, Poieni, Sâncraiu, Țaga și Vad. În ceea ce
privește inundațiile provenite de pe torenți, este menționat un singur oraș: Gherla și 17 comune: Beliș,
Căpușu Mare, Cășeiu, Câțcău, Cornești, Dăbâca, Fizeșu Gherlii, Gilău, Iara, Măguri-Răcătău, Mărgău,
Mărișel, Mica, Recea Cristur, Săcuieu, Vad și Valea Ierii.
Situația actuală, confirmată prin studiile realizate de către Administrațiile Bazinale de Apă Someș, Crișuri
și Mureș confirmă extinderea riscurilor hidrice din categoria inundațiilor la nivelul tuturor unităților
administrativ-teritoriale, cu origine atât din revărsarea râurilor, cât și din scurgerile de pe versanți. O
situație detaliată, care prezintă punctual situația prezentă este centralizată în tabelul 29.
2.2.1. Viituri. Inundații.

Viiturile sunt fenomene hidrodinamice caracterizate de o creștere rapidă a nivelului şi debitelor până la
atingerea unei valori de vârf, urmată de o scădere mai lentă decât faza de creștere. Formarea lor este
condiționată de originea surplusului de apă din bazinul hidrografic, cel mai frecvent acesta fiind de natură
pluvială.
Analiza istorică a acestor fenomene a condus la conturarea unor areale cu vulnerabilitate ridicată, situate
în general în zonele joase, cu altitudini reduse. Astfel, cele mai expuse sunt sectoarele Someșului Mic (aval
de Cluj-Napoca, până la Dej), cursurile inferioare ale afluenților tributari Someșului Mic (aval de Apahida),
77
sectorul inferior al Someșului Mare (Mica - Dej), sectorul Someșului (Dej – limită județ), cursul inferior al
Arieșului și sectoare limitate în cursul superior al Crișului Repede.
Tabel 22. Inundații istorice pe teritoriul județului Cluj

Administrația Bazinală de Apă Nume râu / lună producere Data producerii Durata (zile)
Someș-Tisa Someș mai 1970 11.05.1970 9
Someș iunie 1974 12.06.1974 6
Someș martie 1981 11.03.1981 3
Someș decembrie 1995 23.12.1995 1
Someș ianuarie 1999 08.01.1999 2
Someș martie 2001 05.03.2001 3
Someș Mare martie 2001 03.03.2001 4
Someș Mic iunie 2001 18.06.2001 3
Someș Mic septembrie 2001 26.09.2001 2
Crișuri Crișul Repede iunie 1970 09.06.1970 8
Crișul Repede iunie 1974 12.06.1974 5
Crișul Repede iulie 1980 21.07.1980 22
Crișul Repede mai 1989 07.05.1989 6
Crișul Repede decembrie 1995 23.12.1995 10
Crisul Repede februarie 1999 17.02.1999 17
Crisul Repede aprilie 2000 01.04.2000 11
Mureș Arieș iulie 1975 02.07.1975 12
Arieș martie 1981 12.03.1981 13
Arieș decembrie 1995 27.12.1995 8
Arieș aprilie 2000 06.04.2000 8
Sursa: Planurile de Management al Riscului la Inundații ale A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș și A.B.A. Crișuri
Consecința directă a acestor viituri s-a exprimat teritorial prin inundații semnificative. Conform Planului
de management la inundații, elaborat la nivelul structurilor teritoriale ale Administrației Naționale ”Apele
Române” (A.N.A.R.) cele mai mari inundații au avut loc în anii: 1970, 1974, 1975, 1980, 1981, 1989, 1995,
1999, 2000 și 2001 (Tabelul 22).
Viiturile și inundațiile puternice din anii 1970 și 1974 au impus prioritizarea lucrărilor de combatare a
consecințelor negative ale inundațiilor, prin construcția de baraje și diguri care să limiteze efectele
inundării terenurilor și a localităților. Astfel, apar în sectorul montan al județului construcții de anvergură,
ce ulterior devin și piloni importanți în industria energetică națională: barajele Gilău, Someșu Cald, Tarnița,
Beliș-Fântânele, Someșul Rece, Drăgan și Leșu. Lacurile de acumulare formate în spatele acestora asigură
posibilitatea atenuării undelor de viitură spre aval și deci gestiunea operativă a situațiilor critice cu
excedent pluviometric cu potențial de producere a hazardelor hidrice.
Aprobarea Directivei Parlamentului și a Consiliului European privind evaluarea și managementul riscului

la inundații (2007/60/EC), cunoscută sub denumirea de Directiva Inundații, a impus statelor membre,
realizarea unor evaluări preliminare a riscului la inundații, elaborarea harților de hazard și risc la inundații
și a planurilor de management al riscului la inundații. Astfel, în perioada 2010-2012 a fost implementată
prima etapă a Directivei Inundații, respectiv evaluarea preliminară a riscului la inundații, ce presupune
două sub-etape: selectarea inundațiilor istorice semnificative (inclusiv localizarea spațiala a acestora) și
identificarea arealelor cu risc potențial semnificativ la inundații (ASPFR – Arealele cu Potențial Semnificativ
la Inundații).
78
Figura 83 – Harta arealelor cu risc potențial semnificativ la inundații
Sursa : date prelucrate după A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș și A.B.A. Crișuri
Pe baza datelor furnizate de către A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș și A.B.A. Crișuri au fost evidențiate
arealele în cauză, întocmindu-se în acest sens harta din figura 83. Din evaluare a rezultat faptul că pe
cursul Someșului Mic, respectiv Someșului Mare și Someșului unit, se află expusă o suprafață totală de
46.43 km2, ce se extinde începând de la Florești până la limita nordică a județului, cuprinzând 14 unități
administrativ-teritoriale: Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Jucu, Bonțida, Iclod, Gherla, Mintiu Gherlii, Mica,
Dej, Cuzdrioara, Cășeiu, Vad și Câțcău. A doua arie cu risc potențial semnificativ la inundații, după mărimea
suprafeței este sectorul inferior al Arieșului, respectiv o suprafață de 27,26 km2. Aceasta se extinde pe
teritoriul administrativ al unui număr de 7 localități, respectiv: Iara, Moldovenești, Mihai Viteazu, Turda,
Câmpia Turzii, Viișoara și Luna. A treia arie aparține sectorul superior al Crișului Repede, estinsă pe 12,09
km2, peste teritoriile unităților administrativ-teritoriale ale localităților: Izvoru Crișului, Huedin, Sâncraiu,
Poieni, Ciucea și Negreni.
Suprapunerea ariilor în cauză peste unitățile teritoriale a evidențiat valori absolute și ponderi variabile la
nivelul UAT-urilor expuse la risc potențial semnificativ la inundații. Astfel, așa cum reiese și din tabelul
atașat figurii nr. 83, comuna Luna deține cea mai mare suprafață potențial expusă la inundații (12,50 km2),
urmată de municipiul Dej (9,54 km2) și localitatea Mica (5,33 km2).
Cea de a doua etapă a Directivei 2007/60/EC, desfășurată în perioada 2013-2014, a fost reprezentată de
elaborarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații pentru zonele desemnate ca având risc
potențial semnificativ la inundații (APSFR). Hărțile de hazard la inundații oferă informații cu privire la
79
extinderea suprafețelor inundate, adâncimea apei și, după caz, viteza apei, pentru viituri care se pot
produce într-o anumită perioadă de timp.
Figura 84 – Harta de hazard la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate mică - Q 0,1%
Sursa: date prelucrate după A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș și A.B.A. Crișuri
Astfel, au fost modelate trei scenarii diferite: inundații cu probabilitate mică de depășire sau în cazuri
extreme, pentru care a fost adoptată perioada de depășire de o dată la 1000 de ani (debitul Q 0,1%);
inundații cu probabilitate medie, respectiv o dată la 100 de ani (debitul Q1%) și inundații cu probabilitate
mare, al căror debit maxim este depășit o dată la 10 ani (debitul Q10%).
Concatenarea datelor furnizate de administrațiile bazinale de apă, au permis generarea a trei produse
cartografice distincte asociate celor trei scenarii descrise mai sus (Figurile 84-86).
Astfel, în cazul debitului Q0,1% banda de inundabilitate cumulează la nivelul județului o suprafață totală de
163,62 km2, ce se suprapune fidel, cursului Someșului Mic (aval Florești), Someșului Mare, respectiv
Someșului unit (aval Dej – limită județ), sectorului inferior al Arieșului (aval comuna Iara până la vărsarea
în Mureș) și sectorul Crișului Repede (aval Poieni – limită județ).
Pe sectorul aferent cursului râului Someș și afluenți, banda de inundabilitate se suprapune peste 14 unități
Dej, Cuzdrioara, Cășeiu, Vad și Câțcău, însumând o suprafață totală de 105,23 km2 (Figura 84). În sectorul
inferior al Arieșului și afluenți, banda de inundabilitate se suprapune peste 7 unități administrativ-
teritoriale respectiv: Iara, Moldovenești, Mihai Viteazu, Turda, Câmpia Turzii, Viișoara și Luna. Suprafața
80
ocupată, asociată acestei valori de debit, este de 50,97 km2. În partea vestică a județului, pe cursul
superior al Crișului Repede, banda de inundabilitate se extinde peste 3 unități administrativ-teritoriale
respectiv: Poieni, Ciucea și Negreni, ocupând o suprafață de 6,43 km2.
Figura 85 – Harta de hazard la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate medie - Q 1%
Analiza teritorială a pus în evidență faptul că cea mai vulnerabilă localitate, asociată acestui scenariu, din
perspectiva suprafeței ocupate este municipiul Dej cu 19,04 km2, urmat de comuna Luna cu 15,75 km2 și
municipiul Câmpia Turzii cu 10,79 km2.
În cazul scenariului Q1% banda de inundabilitate cumulează la nivelul județului o suprafață totală de 128,99
km2, ce se suprapune fidel, cursului Someșului Mic (aval Florești), Someșului Mare, respectiv Someșului
unit (aval Dej – limită județ), sectorului inferior al Arieșului (aval comuna Valea Ierii până la vărsarea în
Mureș) și sectorul Crișului Repede (aval Poieni – limită județ).
Dej, Jichișu de Jos, Cuzdrioara, Cășeiu, Vad și Câțcău, însumând o suprafață totală de 87,24 km 2 (Figura
85). În sectorul inferior al Arieșului și afluenți, banda de inundabilitate se suprapune peste 12 unități
administrativ-teritoriale respectiv: Valea Ierii, Băișoara, Săvădisla, Iara, Moldovenești, Mihai Viteazu,
Turda, Câmpia Turzii, Viișoara, Tritenii de Jos, Ceanu Mare și Luna. Suprafața ocupată, asociată acestei
valori de debit, este de 36,78 km2. Pe cursul superior al Crișului Repede, banda de inundabilitate se extinde
peste 3 unități administrativ-teritoriale respectiv: Poieni, Ciucea și Negreni, ocupând o suprafață de 4,97
81
km2. Analiza teritorială a pus în evidență faptul că cea mai vulnerabilă localitate, asociată acestui scenariu,
din perspectiva suprafeței ocupate este municipiul Dej cu 17,81 km2, urmat de comuna Mintiu Gherlii cu
9,36 km2 și comuna Vad cu 8,11 km2.
Figura 86 – Harta de hazard la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate mare - Q 10%
În cazul scenariului Q10% banda de inundabilitate cumulează la nivelul județului o suprafață totală de 67,91
km2, ce se suprapune fidel, cursului Someșului Mic (aval Florești), Someșului Mare, respectiv Someșului
unit (aval Dej – limită județ), sectorului inferior al Arieșului (aval comuna Iara până la vărsarea în Mureș)
și sectorul Crișului Repede (aval Poieni – limită județ).
Dej, Cuzdrioara, Cășeiu, Vad și Câțcău, însumând o suprafață totală de 55,98 km 2 (Figura 86). În sectorul
inferior al Arieșului și afluenți, banda de inundabilitate se suprapune peste 7 unități administrativ-
teritoriale respectiv: Iara, Moldovenești, Mihai Viteazu, Turda, Câmpia Turzii, Viișoara și Luna. Suprafața
ocupată, asociată acestei valori de debit, este de 7,31 km2. Pe cursul superior al Crișului Repede, banda
de inundabilitate se extinde peste 3 unități administrativ-teritoriale respectiv: Poieni, Ciucea și Negreni,
ocupând o suprafață de 2,84 km2. Analiza teritorială a pus în evidență faptul că cea mai vulnerabilă
localitate, asociată acestui scenariu, din perspectiva suprafeței ocupate este municipiul Dej cu 11,45 km2,
urmat de comuna Vad cu 7,23 km2 și comuna Mintiu Gherlii cu 6,26 km2.
82
Hărțile de risc la inundații s-au elaborat pe baza hărților de hazard la inundații, analizându-se datele
privind elementele expuse hazardului și vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potențialele efecte
negative asociate scenariilor de inundare funcție de: populație, activitate economică, mediu și patrimoniu
cultural (Figurile 87-89). Hărțile de risc la inundații sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depășire
a debitului maxim de: 0,1%, 1% și 10%.
Figura 87 – Harta cu risc major la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate mare - Q 10%
La nivelul județului Cluj arealele de risc major la inundații cumulează o suprafață totală de 67,91 km2, din
care pe cursul Someșului și afluenți, sunt afectate 15 unități administrativ-teritoriale: Florești, Cluj-
Napoca, Apahida, Jucu, Bonțida, Iclod, Gherla, Mintiu Gherlii, Mica, Dej, Cuzdrioara, Cășeiu, Vad și Câțcău
(Figura 87). Acestea cumulează o arie de 55,98 km2. Pe sectorul inferior al Arieșului, suprafețele cu risc
major la inundații reprezintă 8,52 km2, afectând 6 unități administrativ-teritoriale: Moldovenești, Mihai
Viteazu, Turda, Câmpia Turzii, Viișoara și Luna. Analiza detaliată relevă faptul că cea mai mare suprafață
cu risc major la inundații îi revine municipiului Dej cu 11,45 km2, urmat de comuna Vad cu 7,23 km2 și
comuna Mintiu Gherlii cu 6,26 km2.
Suprafețele cu risc mediu la inundații ocupă teritorii din sectorul Someșului Mic, Someșului Mare și
Someșului ”unit”, Crișului Repede și Arieșului, însumând o arie totală de 129,41 km2. În bazinul Someșului,
sunt afectate 14 unități administrativ-teritoriale: Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Jucu, Bonțida, Iclod,
Gherla, Mintiu Gherlii, Mica, Dej, Cuzdrioara, Cășeiu, Vad și Câțcău, ce cumulează o arie de 129,41 km2
(Figura 88). În bazinul Arieșului, sunt afectate 11 unități administrativ-teritoriale, respectiv: Valea Ierii,
83
Băișoara, Iara, Moldovenești, Mihai Viteazu, Turda, Câmpia Turzii, Viișoara, Tritenii de Jos, Ceanu Mare și
Luna. Suprafața lor cumulată expusă riscului mediu este de 35,01 km2. Pe bazinul Crișului Repede,
suprafețele cu risc mediu la inundații ocupă areale din trei unități administrativ-teritoriale, respectiv:
Poieni, Ciucea și Negreni, ce cumulează o arie vulnerabilă de 4,97 km2. Pe unități administrative, cel mai
vulnerabil este municipiul Dej, cu o arie de 17,81 km2, urmat de comuna Mintiu Gherlii cu 9,36 km2 și
comuna Vad cu 8,11 km2.
Figura 88 – Harta cu risc mediu la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate medie - Q 1%
Analiza arealelor cu risc mic la inundații, asociate județului Cluj, ocupă suprafețe importante de-a lungul
Someșului Mic, Someșului Mare și a Someșului, Arieșului și Crișului Repede. Ele cumulează o valoare totală
de 162,63 km2. Pe sectorul Someșului, sunt afectate suprafețe aparținând unui număr de 15 unități
Dej, Cuzdrioara, Cășeiu, Vad, Jichișu de Jos și Câțcău, ce cumulează un areal vulnerabil de 105,29 km2
(Figura 89). În bazinul Crișului Repede, sunt incluse în categoria de risc redus, un număr de 3 unități
administrativ-teritoriale: Poieni, Ciucea și Negreni, cu o suprafață vulnerabilă de 6,43 km2. Localitatea cu
suprafața cea mai extinsă asociată riscului redus este municipiul Dej cu 19,04 km2, urmat de comuna Luna
cu 15,75 km2 și municipiul Câmpia Turzii cu 10,79 km2.
Vulnerabilitatea pune în evidență cât de mult sunt expuși omul și bunurile sale în fața diferitelor hazarde
și indică nivelul pagubelor pe care poate să le producă un anumit fenomen. În cazul analizei impactului
inundațiilor asupra spațiilor intravilane au fost identificate areale cu suprafețe importante, potențial
84
compromise, la nivelul a două areale de joasă altitudine din județ: în zona pieței de adunare a apelor de
la Dej, respectiv în sectorul inferior al Arieșului.
Astfel, în baza tipologiei asociate celor trei scenarii debitul Q0,1%, debitul Q1% și debitul Q10%, au fost
evidențiate arealele vulnerabile din cadrul suprafețelor intravilane situate în interiorul zonelor inundabile,
numărul populației expuse la hazard, proporția populației din totalul populației, respectiv gradul de
afectare al populației (nesemnificativ, mic, mediu, mare).
Figura 89 – Harta cu risc redus la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate mică - Q 0.1%
În urma aplicării primului scenariu, al inundațiilor cu probabilitate mare de producere, al căror debit maxim
este depășit o dată la 10 ani (debitul Q10%), la nivelul județului sunt vulnerabile un număr de 45 de suprafețe
intravilane, ce aparțin de 5 municipii (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej), respectiv 17 comune
(Apahida, Bonțida, Cășeiu, Ciucea, Cuzdrioara, Florești, Iara, Iclod, Jichișu de Jos, Jucu, Luna, Mica, Mintiu
Gherlii, Negreni, Poieni, Vad, Viișoara). Distribuția spațială a suprafețelor intravilane este prezentată în figura
90. Suprafața totală expusă, în cazul acestui scenariu, situată în interiorul intravilanelor menționate este de
circa 2.57 km2, în timp ce numărul populației potențial expuse, cu rezidența în interiorul zonelor inundabile
este de 6512 locuitori.
În baza celui de-al doilea scenariu, asociat inundațiilor cu probabilitate medie de producere, al căror debit
maxim este depășit o dată la 100 ani (debitul Q1%), la nivelul județului sunt vulnerabile un număr de 61 de
suprafețe intravilane, ce aparțin de 5 municipii (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej), respectiv
21 comune (Apahida, Băișoara, Bonțida, Cășeiu, Ceanu Mare, Ciucea, Cuzdrioara, Florești, Iara, Iclod, Jichișu
85
de Jos, Jucu, Luna, Mica, Mihai Viteazu, Mintiu Gherlii, Negreni, Poieni, Vad, Valea Ierii, Viișoara). Distribuția
spațială a suprafețelor intravilane este prezentată în figura 91. Suprafața totală expusă, în cazul acestui
scenariu, situată în interiorul intravilanelor menționate este de circa 13.55 km2, în timp ce numărul
populației potențial expuse, cu rezidența în interiorul zonelor inundabile este de 41083 locuitori.
Figura 90 – Vulnerabilitatea intravilanelor la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate mare - Q 10%
86
Figura 91 – Vulnerabilitatea intravilanelor la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate medie - Q 1%
În cel de-al treilea scenariu, asociat inundațiilor cu probabilitate mică de producere, al căror debit maxim
este depășit o dată la 1000 ani (debitul Q 0,1%), la nivelul județului sunt vulnerabile un număr de 54 de
suprafețe intravilane, ce aparțin de 5 municipii (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej), respectiv
18 comune (Apahida, Bonțida, Cășeiu, Câțcău, Cuzdrioara, Florești, Iara, Iclod, Jichișu de Jos, Jucu, Luna,
Mica, Mihai Viteazu, Mintiu Gherlii, Negreni, Poieni, Vad, Viișoara). Distribuția spațială a suprafețelor
intravilane este prezentată în figura 92. Suprafața totală expusă, în cazul acestui scenariu, situată în
interiorul intravilanelor menționate este de circa 112.99 km2, în timp ce numărul populației potențial
expuse, cu rezidența în interiorul zonelor inundabile este de 66788 locuitori.
Pe teritoriul județului Cluj sunt posibilități de producere a inundațiilor în urma ploilor torențiale, a topirii
rapide a zăpezilor, a dezghețurilor timpurii pe majoritatea cursurilor de apă aparținând celor trei bazine
hidrografice: Someș, Crișul Repede şi Arieș. Zonele cele mai favorabile pentru producerea inundațiilor pe
timpul căderilor abundente de precipitații atmosferice, topirilor de zăpadă, evidențiate și prin frecvența
ridicată a evenimentelor precedente sunt următoarele: râul Someșul Rece zona Măguri-Răcătău care
cuprinde, comuna Măguri-Răcătău și satul Someșul Rece; pârâul Nadăș în zona comunei Baciu – partea de
NV a municipiului Cluj-Napoca; Valea Ierii în zona comunei Iara; valea Ocnei în zona cartierului Ocna Dej;
râul Olpret în zona cartierului Viile Dejului.
O categorie aparte de inundații sunt cele determinate de producerea unor accidente la barajele lacurilor
de acumulare de pe teritoriul județului. Avariile cele mai grave se referă la cedarea corpului barajelor cu
87
evacuarea volumelor inițiale, existente în cadrul cuvetelor lacurilor de acumulare. Aceste avarii majore,
sunt asociate celor mai grave scenarii de inundabilitate a localităților din județul Cluj, cu probabilitatea
producerii unor pierderi importante de vieți omenești și uriașe pagube materiale.
Figura 92 – Vulnerabilitatea intravilanelor la inundații asociată cu scenariul cu probabilitate mică - Q 0,1%
La nivel județean, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” are printre multe atribuții și
competențe de intervenție în caz de inundații. Datele furnizate de instituția menționată pentru intervalul
2007-2018, la evenimente asociate inundațiilor sunt sintetizate în tabelul nr. 23. Analiza detaliată
surprinde totalitatea intervențiilor definite ca ”inundații”, ele înglobând și situațiile din mediul urban, care
au fost cauzate de accidente la instalațiile de alimentare și/sau canalizare ale sistemelor hidro-edilitare
(spargeri ale conductelor, diverse avarii). Analiza datelor din tabel permite extragerea unor concluzii
legate de variabilitatea temporală și spațială a evenimentelor de tip ”inundație” la care a avut intervenții
Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
88
Tabel 23. Numărul intervențiilor ISU pe unități administrativ-teritoriale în cazul inundațiilor (2007-2018)
NUME UAT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total
AGHIREȘU 0 2 3 1 0 3 1 4 2 0 1 1 18
AITON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
ALUNIȘ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
APAHIDA 1 1 1 11 0 0 0 0 0 5 0 0 19
AȘCHILEU 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
BACIU 2 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 4
BĂIȘOARA 0 0 0 2 0 0 1 0 0 1 0 0 4
BELIȘ 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
BOBÂLNA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1
BONȚIDA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
BORȘA 1 1 0 11 0 0 0 0 0 0 0 0 13
BUZA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
CÂMPIA TURZII 3 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 4
CÂȚCĂU 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
CĂIANU 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0 0 0 5
CĂLĂRAȘI 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 2
CĂLĂȚELE 0 0 1 11 0 0 0 0 0 0 0 0 12
CĂMĂRAȘU 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
CĂPUȘU MARE 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 3
CĂȘEIU 0 3 1 0 0 0 0 0 0 32 1 0 37
CĂTINA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
CEANU MARE 0 0 2 2 5 0 1 0 0 0 0 1 11
CHINTENI 0 0 0 6 0 0 0 0 0 1 0 0 7
CHIUIEȘTI 0 0 0 2 0 0 0 0 1 0 0 0 3
CIUCEA 0 0 0 1 1 0 0 0 0 29 0 0 31
CIURILA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 0 7
CLUJ-NAPOCA 12 18 16 62 15 5 4 10 7 103 0 23 275
COJOCNA 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 3
CORNEȘTI 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 2
CUZDRIOARA 0 3 0 10 0 0 2 0 1 0 1 0 17
DĂBÂCA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
DEJ 5 5 2 13 2 28 11 1 8 88 7 8 178
FELEACU 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1
FIZEȘU GHERLII 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1
FLOREȘTI 1 0 4 6 1 2 8 10 12 6 6 12 68
FRATA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
GÂRBĂU 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 2
GEACA 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0 0 0 5
GHERLA 0 0 1 1 0 0 0 0 0 2 0 5 9
GILĂU 0 0 1 2 2 0 0 0 4 3 2 0 14
HUEDIN 4 5 13 20 1 2 2 2 2 2 7 48 108
IARA 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2
ICLOD 0 3 2 4 0 0 0 0 0 0 0 0 9
IZVORU CRIȘULUI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
JICHIȘU DE JOS 0 0 0 0 0 0 0 0 0 64 0 0 64
JUCU 0 5 3 25 0 0 0 0 0 0 0 0 33
LUNA 0 0 0 0 0 0 0 1 0 2 0 0 3
MĂGURI-RĂCĂTĂU 0 0 0 0 0 0 0 2 0 1 0 0 3
89
NUME UAT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total
MĂNĂSTIRENI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
MĂRGĂU 0 0 0 2 0 0 0 4 3 0 0 10 19
MĂRIȘEL 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 2
MICA 0 4 0 2 0 0 0 0 8 0 5 0 19
MIHAI VITEAZU 0 1 0 4 1 2 1 0 0 0 0 1 10
MINTIU GHERLII 0 3 0 7 0 0 0 0 0 0 0 2 12
MOCIU 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1
MOLDOVENEȘTI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1
NEGRENI 0 0 0 2 0 1 0 0 2 0 1 1 7
PALATCA 0 3 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 6
PANTICEU 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
PETREȘTII DE JOS 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
PLOSCOȘ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
POIENI 1 0 0 2 0 0 0 1 0 67 20 1 92
RECEA-CRISTUR 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 3
RÂȘCA 0 0 0 6 0 0 0 0 0 0 0 0 6
SÂNCRAIU 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 2
SÂNMARTIN 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
SÂNPAUL 0 1 0 1 0 0 0 0 0 2 0 0 4
SĂCUIEU 0 1 0 3 0 0 2 3 0 0 0 1 10
SĂNDULEȘTI 0 0 0 4 0 0 0 0 0 4 0 0 8
SĂVĂDISLA 0 0 0 3 0 0 0 0 1 0 0 0 4
SIC 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
SUATU 0 0 3 10 2 0 0 0 0 1 0 0 16
ȚAGA 0 0 0 11 1 2 2 0 0 0 0 0 16
TRITENII DE JOS 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TURDA 1 7 3 27 11 5 4 7 8 31 1 8 113
TURENI 1 0 0 2 2 0 3 0 0 0 0 1 9
UNGURAȘ 0 2 0 1 0 0 3 0 0 3 5 0 14
VAD 0 4 0 0 0 9 0 0 0 0 0 0 13
VALEA IERII 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VIIȘOARA 0 0 0 3 2 0 0 0 0 0 1 2 8
VULTURENI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL JUDEȚ 33 75 57 310 46 59 45 46 61 453 67 128 1380
Sursa: I.S.U. ”Avram Iancu” Cluj
90
Figura 93 – Numărul intervențiilor ISU pe unități administrativ-teritoriale în cazul inundațiilor
(2007-2018)
Sursa: I.S.U. ”Avram Iancu” Cluj
Astfel, din punct de vedere temporal, se remarcă valori minime în 2007, 2011, 2013 și 2014, cu un număr
anual de intervenții mai mic de 50. Cele mai mari valori sunt asociate anilor 2016, 2010 și 2018. Urmărind
distribuția spațială, se remarcă, detașat, valoarea cumulată asociată municipiului reședință de județ, Cluj-
Napoca, unde au avut loc un număr de 275 intervenții (majoritatea fiind asociate cu situații critice ale
sistemelor de transport al apei în gospodării sau în zonele publice). Pe locul al doilea se situează,
municipiul Dej, cu 178 de intervenții, municipiul Turda cu 113 intervenții și orașul Huedin cu 108
intervenții. Așa cum era de așteptat, mediul urban a fost mai vulnerabil decât mediul rural din acest punct
de vedere, fapt justificat și prin amploarea sistemelor de distribuție (lungime, diametre, grad de uzură)
existente la acest nivel. De altfel, numărul total al intervențiilor din mediul urban (678) reprezintă aproape
jumătate din numărul total de intervenții de la nivel județean (1380). În mediul rural, cele mai multe
intervenții au avut loc în comuna Poieni (92), urmată de Florești (68) și Jichișu de Jos (64). O situație
detaliată a intervențiilor este prezentată în figura 93.
Un fapt interesant de remarcat este legat de faptul că, în ciuda perioadei relativ extinse de 12 ani, în județ,
există 14 comune fără nicio intervenție asociată acestui tip de evenimente: Aiton, Aluniș, Bonțida, Buza,
Cătina, Dăbâca, Frata, Izvoru Crișului, Mănăstireni, Ploscoș, Sânmartin, Tritenii de Jos, Valea Ierii și
Vultureni.
91
2.2.2. Lucrări de protecție împotriva inundațiilor
Pentru atenuarea și limitarea efectelor negative ale inundațiilor, pe teritoriul județului Cluj, sunt
amplasate numeroase lucrări de protecție, ce vizează îndeosebi albiile râurilor. Astfel, infrastructura
asociată cadastrului apelor deține un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare
cantitativă a resurselor de apă, conținând mai multe tipuri de obiective, respectiv diguri, acumulări
permanente și nepermanente, derivații de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, etc.
În ceea ce privește derivațiile de apă, acestea au ca rol principal transferul unor volume lichide între bazine
hidrografice vecine, concretizate prin suplimentarea debitelor în lacurile de acumulare situate în zona
montană a județului. Astfel, derivațiile existente în bazinul Someșului Mic asigură suplimentarea debitelor
acumulate în lacurile Fântânele și Someșul Rece, pentru creșterea capacității de producție a energiei
electrice produse în hidrocentralele asociate. Derivațiile din bazinul Arieșului, mai exact din bazinul
superior al râului Iara, sunt la rândul lor cuprinse în sistemul complex al transferului de debite către bazinul
Someșului Cald (Tabelul 24).
La nivelul bazinului Someșului Mic lungimea cumulată a derivațiilor de apă este de 19,26 km, cu un debit
instalat de 35,4 m3/s. La nivelul bazinului Arieșului lungimea derivațiilor este de 13,192 km și un debit
instalat de 3,97 m3/s. La nivelul bazinului Crișului Repede, lungimea cumulată a derivațiilor de apă este de
27,9 km și un debit instalat de 45,64 m3/s.
Digurile sunt lucrări longitudinale care apără malurile dar servesc în același timp și la regularizarea albiilor,
și la dirijarea curentului de apă pe un anumit traseu. Analiza spațială a digurilor la nivelul județului Cluj
pune în evidență o situație eterogenă, cu 23 de structuri poziționate în bazinul Someșului, 14 structuri în
cel al Arieșului și un singur dig în bazinul Crișului Repede.
În bazinul Someșului, lucrările longitudinale de apărare împotriva inundațiilor se află poziționate de-a
lungul Someșului Mic, aval de Cluj-Napoca, în perimetrul localităților Bonțida, Răscruci, Hășdate, Livada,
Nima, Mintiu Gherlii, Gherla și Dej. De-a lungul Someșului ”unit” diguri de protecție sunt în perimetrul
localităților Dej, Cuzdrioara, Mica, Cetan și Vad.
92
Tabel 24. Derivații de ape mari asociate rețelei hidrografice din județul Cluj
Nr. Comuna / Curs de apă Curs de apă Lungime Debit instalat

Denumire derivație Cod cadastral
crt. localitate derivat în care se derivă (m) (m3/s)
1 Someșul Rece I Măguri Răcătău Someșul Rece II-1.31.9 Someșul Cald (Ac. Fântânele) 7206 17,8
2 Negruța Măguri Răcătău Pârâul Negru II-1.31.9.3 Someșul Rece (Ac. S.R. I) 4018 1
3 Dumitreasa Măguri Răcătău Dumitreasa II-1.31.9.2 Someșul Rece 1060 1,6
4 Răcătău Măguri Răcătău Răcătău II-1.31.9.4 (Ac. S.R.I)Cald
Someșul 3637 5
5 Someșul Rece II Măguri Răcătău Someșul Rece II-1.31.9 (Ac. Fântânele)
Someșul Cald 3339 10
Total bazinul Someșului Mic (Ac. Tarnița) 19260 35.4
6 Iara (Bondureasa) Valea Ierii/Caps Iara IV-1.81.28 Someșul Cald 3970 0,97
7 Șoimu Valea Ierii / Măguri Răcătău Șoimu IV-1.81.28.2 Someșul Cald 5079 1,75
8 Calu Valea Ierii / Caps Valea Calului IV-1.81.28.3 Someșul Cald 3259 0,22
9 Lindru Valea Ierii / Caps Lindru Necodificat Someșul Cald 884 1,03
Total bazinul Arieșului 13192 3.97
10 Derivaţie Aluniș Săcuieu Aluniș III-1.44.3.4 Iad 700 0.05
11 Aducţiune Dara Săcuieu Dara III-1.44.5.4 Iad 200 0.19
12 Drăgan – Remeți Lunca Vișagului Drăgan III-1.44.5 Iad 4300 40
13 Mona (Anișel – Valea cu Pești) Lunca Vișagului Drăgan III-1.44.5 Iad 3000 0.1
14 Răcad – Drăgan Săcuieu Răcad III-1.44.4.4 Iad 1000 0.27
15 Săcuieu – Drăgan Săcuieu Săcuieu (Henţ) III-1.44.4 Iad 16600 4.76
16 Valea lui Șerp Săcuieu Săcuieu (Henţ) III-1.44.4 Iad 500 0.07
17 Rujet Săcuieu Săcuieu (Henţ) III-1.44.4 Iad 600 0.04
18 Aducțiune Bănișor Săcuieu Vișag III-1.44.4.5 Iad 500 0.05
19 Aducțiune Zărnișoara Săcuieu Zârna III-1.44.5.2 Iad 500 0.11
Total bazinul Crișului Repede 27900 45.64
TOTAL JUDEȚUL CLUJ 60352 85.01
Sursa: A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș și A.B.A. Crișuri
93
Tabel 25. Digurile cadastrate de la nivelul rețelei hidrografice aferente județului Cluj
Nr. Poziție (mal Lungime Înălțime
Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Localitate P.I.F.
crt. stâng /drept) (m)* medie (m)*
1 Îndiguire Borșa la Răscruci Borșa II-1.31.22 MS Răscruci 1800 1 13.03.1928
2 Îndiguire Borșa la Răscruci Borșa II-1.31.22 MD Răscruci 1800 1 13.03.1942
3 Îndiguire Feiurdeni la Jucu de Mijloc Feiurdeni II-1.31.20 MS Jucu de Mijloc 900 2 13.03.1971
4 Îndiguire Feiurdeni la Jucu de Mijloc Feiurdeni II-1.31.20 MD Apahida 1900 1.5 13.03.1971
5 Îndiguire Fizeș la Mintiu Gherlii Fizeș II-1.31.28 MD Mintiu Gherlii 1650 1.5 13.03.2001
6 Îndiguire Fizeș la Gherla Fizeș II-1.31.28 MS Gherla 2400 13.03.1980
7 Îndiguire Pârâul Ocnei la Dej Pârâul Ocnei II-1.31.32 MS Dej 1700 2 13.03.1983
8 Îndiguire Someș la Dej Someș II-1 MS Dej 1700 3 13.03.1981
9 Îndiguire Someș la Cuzdrioara Someș II-1 MD Cuzdrioara 2100 3 13.03.1964
10 Îndiguire Someș la Mica Someș II-1 MS Mica 1600 2 13.09.1964
11 Îndiguire Someș la Cetan Someș II-1 MS Cetan 3800 0.7 13.11.2001
12 Îndiguire Someș la Vad Someș II-1 MS Vad 700 1.5 13.08.2001
13 Îndiguire Someș la Vad Someș II-1 MS Vad 1500 1.5 13.09.2001
14 Îndiguire Someșul Mic la Gherla Someșul Mic II-1.31 MD Gherla 5800 3 13.10.1981
15 Îndiguire Someșul Mic la Mintiu Gherlii Someșul Mic II-1.31 MD Mintiu Gherlii 1000 1.3 13.07.1982
16 Îndiguire Someșul Mic la aeroport Cluj-Napoca Someșul Mic II-1.31 MD Cluj-Napoca 2400 2
17 Îndiguire Someșul Mic la Hășdate Someșul Mic II-1.31 MD Hășdate 500 1.5 13.03.19
18 Îndiguire Someșul Mic la Dej Someșul Mic II-1.31 MS Dej 300 13.09.1983
13.09.19
61
19 Îndiguire Someșul Mic la Răscruci Someșul Mic II-1.31 MS Răscruci 1800 1.4 13.10.1960
61
20 Îndiguire Someșul Mic la Bonțida Someșul Mic II-1.31 MS Bonțida 1640 2 01.01.2007
21 Îndiguire Someșul Mic la Nima Someșul Mic II-1.31 MS Nima, Salatiu 5900 2.2 13.09.1965
22 Îndiguire Someșul Mic la Mintiu Gherlii Someșul Mic II-1.31 MD Mintiu Gherlii 2400 1.5 13.10.1962
23 Îndiguire Someșul Mic la Livada Someșul Mic II-1.31 MS Livada 1340 2 01.01.2007
TOTAL BAZINUL SOMEȘULUI MIC 46630
24 Amenajare r. Arieș mal Tr. 8 - Viișoara Arieș IV-1.81 MD Viișoara 2100 2.5 31.12.1985
25 Amenajare r. Arieș Tr. 6&7 - Poiana/Câmpia Turzii Arieș IV-1.81 MD Turda 5660 2 31.12.1987
26 Amenajare r. Arieș Tr. 4 -Turda Arieș IV-1.81 MD Turda 480 2 31.12.1987
27 Amenajare r. Arieș Tr. 5- Oprișani Arieș IV-1.81 MD Turda 1200 2 31.12.1987
28 Amenajare r. Arieș Tr. 2 - F-ca de ciment Arieș IV-1.81 MD Turda 720 2 28.04.1987
29 Dig remuu Câmpia Turzii Arieș IV-1.81.37a MS Câmpia Turzii 310 2 31.12.1987
30 Amenajare r. Arieș Tronson 1 - Mihai Viteazu Arieș IV-1.81 MD Mihai Viteazu 5380 2.5 12.08.1988
31 Amenajare r. Arieș Tr. 3 mal stg. - Electroceramica Arieș IV-1.81 MS Turda 590 2.5 31.12.1988
32 Amenajare r. Arieș .Tr. 3 mal dr. - Electroceramica Arieș IV-1.81 MD Turda 1000 2.5 21.04.1988
33 Amenajare r. Arieș. Mal stg. Tronson 8 - Viișoara Arieș IV-1.81 MS Viișoara 810 1.5 31.12.1988
34 Dig remuu Câmpia Turzii Arieș IV-1.81 MD Câmpia Turzii 1250 2 31.12.1988
35 Dig închidere Cheia Arieș IV-1.81 MD Mihai Viteazu 1550 2 14.07.1988
36 Acumulare Tureni Valea Racilor IV-1.81.34 MS Tureni 500 2 31.12.1981
37 LI 407 CJ - Câmpia Turzii - aval stația de epurare Arieș IV-1.81 MD Câmpia Turzii 1970 0 17.06.2008
94
TOTAL BAZINUL AREȘULUI 23520
38 Bucea mal stâng Crișul Repede III-1.44 MS Bucea 200 1 22.02.1970
TOTAL BAZINUL CRIȘULUI REPEDE 200
TOTAL JUDEȚUL CLUJ 70350
Tabel 26. Baraje care realizează acumulări nepermanente în județul Cluj

Volum atenuare
Nr. crt. Denumire baraj/acumulare Râul Cod cadastral Înălțime baraj (m) Tip baraj* Deținător
(mil.m3)
1 Baraj Tăul Ceanului Valea Caldă Mare IV-1.81.34.2.1 8,5 PO 4,45 A.B.A. Mureș
Sursa: A.B.A. Mureș
95
Tabel 27. Baraje care realizează acumulări permanente în județul Cluj
Volum Volum
Nr. Denumire Înălțime Tip Volum NNR
Râul Cod cadastral total NME atenuare Folosințe** Deținător
crt. baraj/acumulare baraj (m) baraj* (mil.m3)
(mil.m3) (mil.m3)
1 Fântânele Someșul Cald II-1.31 92 AM 213 250.42 37.42( HVR Hidroelectrica S.A.
2 Tarnița Someșul Cald II-1.31 97 A 70.3 77.4 7.1 A,H,V,R Hidroelectrica S.A.
3 Someșul Cald Someșul Cald II-1.31 34 G 7,47 9,53 2.07 A,H,V,R Hidroelectrica S.A.
4 Someș Rece I Someșul Rece II-1.31.9 43.5 A 0.73 1.03 0.3 H Hidroelectrica S.A.
5 Florești II Someșul Mic II-1.31 13 G+AM 0.89 1.87 0.98 H Hidroelectrica S.A.
6 Gilău Someșul Mic II-1.31 23 G+AM 2.44 3525 1.085( A,H, A.B.A. Someș - Tisa
7 Mănăștur Someșul Mic II-1.31 6.42 SBB 0.01 0.01 0 H A.B.A. Someș - Tisa
8 Aruncuta Suatu II-1.31.23.1 3.33 PM 0.110 0.241 0.131 P S.C. AQUA
9 Mica Someș Mare II-1 3 SBB 0.75 0.75 0 A S.C. M.H.P.P. Energy Someș
FISHProduction
10 Berchieșu Suatu II-1.31.23.1 3.21 PM 0.15 0.33 0.18 P S.C.
S.R.L.AQUA
Brașov
11 Câmpenești Feiurdeni II-1.31.20 8.5 PM 1.65 3.2 1.55 P,A Primăria Apahida
FISHProduction
12 Cătina V. Fizeș II-1.31.28 4.00 PM 0.86 2.36 1.5 P S.C.
S.R.L.GRPL -S.C.
13 Chiejd I V. Chiejd II-1.31.32.1 3.00 PO 0.012 0.020 0.008 A S.C. Metalispas Dej
Piscicola
14 Chiejd II V. Chiejd II-1.31.32.1 2.3 PO 0.01 0.018 0.008 A,P Dragoș Ionel
15 Chiejd III V. Chiejd II-1.31.32.1 1.70 PO 0.004 0.006 0.002 A,P Ursu Ștefan Târnovan
16 Chinteni V. Chinteni II-1.31.15 2 PA 0.112 0.243 0.131 A,P Primăria Chinteni
17 Geaca I V. Fizeș II-1.31.28 2.25 PM 0.37 0.59 0.22 P S.C. GRPL Piscicola
18 Geaca II V. Fizeș II-1.31.28 3;2.30 PM 0.27 0.52 0.25 P S.C. GRPL Piscicola
19 Geaca III V. Fizeș II-1.31.28 3.90 PM 0.23 0.43 0.20 P S.C. CIM Service SPED S.R.L. Cluj
20 Roșieni V. Fizeș II-1.31.28 4,70 PM 0.24 0.53 0.29 P S.C. GEMATO Prod S.R.L.
21 Sfântu Florian V. Fizeș II-1.31.28 2.4 PO 0.45 0.45 0 P Fed. Nat. a Pompierilor
22 Năsal V. Suciuaș II-1.31.28.7 4.78 PM 0.315 0.546 0.231 P S.C. ACVA MC
23 Sântejude V. Sicu II-1.31.28.8 3.40 PM 0.48 1.31 0.83 P S.C.
NasalGRPL Piscicola
S.R.L.
24 Sântejude II Borzaș V. Sicu II-1.31.28.8 3.50 PM 0.49 1.59 1.1 P S.C. Dermatin Construct
25 Sucutard I V. Fizeș II-1.31.28 2.80 PM 0.44 0.96 0.52 P S.C.
S.R.L.CIM Service SPED S.R.L. Cluj
26 Sucutard II V. Fizeș II-1.31.28 2.50 PM 0.57 1.06 0.49 P S.C. GRPL Piscicola
27 Țaga Mare V. Fizeș II-1.31.28 3.90 PM 1.31 3.54 2.23 P S.C. CIM Service SPED S.R.L. Cluj
28 Țaga Mică V. Fizeș II-1.31.28 3.50 PM 0.2 0.33 0.13 P S.C. GRPL Piscicola
29 Tăul Popii V. Fizeș II-1.31.28 2.60 PM 0.57 1.03 0.46 P S.C. GRPL Piscicola
30 Mânăstirea Someș Mic II-1.31 4.5 SBB 0.5 0.5 0 H S.C. Three Pharm S.R.L.Tg.Mureș
TOTAL BAZINUL SOMEȘULUI MIC 297.463
31 Rediu Pr. Mărtinești IV-1.81.34.1 14.7 PO 0.2 2.45 2.25 V,P A.B.A. Mureș
32 Tureni Pr. Racilor IV-1.81.34 14.5 PO 0.27 10.5 9.78 V,P A.B.A. Mureș
33 Fâneața Vacilor Fâneața Vacilor IV-1.81.34.2 17 PO 0.45 8.32 7.87 V,P A.B.A. Mureș
34 Mărtinești pr. Mărtinești IV-1.81.34.1 5 PM 0.67 P ANPA
35 Fâneața Vacilor Fâneața Vacilor IV-1.81.34.2 6 PM 1.2 P ANPA
96
Volum Volum
Nr. Denumire Înălțime
Tip Volum NNR
Râul Cod cadastral total NME atenuare Folosințe** Deținător
crt. baraj/acumulare baraj (m)
baraj* (mil.m3)
(mil.m3) (mil.m3)
36 Beclean Valea Caldă IV-1.81.34.2.1 5 PM 0.61 P ANPA
37 Pădureni Pr.
MareHășdate IV-1.81.31 5 PM 0.507 P Piscicola Cluj
38 Șutu Pr. Hășdate IV-1.81.31 5 PM 0.2 P Piscicola Cluj
39 Filea Pr. Hășdate IV-1.81.31 5 PM 0.283 P Piscicola Cluj
40 Micești Pr. Micuş IV-1.81.31.4 8.5 PM 0.042 0.087 P,R Întrepr. Indiv. Bodea Valer
41 Stejăriș Pr. Unirea IV-1.85 2.15 PM 0.113 P,R C.L. Moldovenești
42 Bădeni Pr. Unirea IV-1.85 4.43 PM 0.096 P,R C.L. Moldovenești
43 Valea Grindului (aval) Pr. Grindu Necodificat 5.5 PM 0.042 0.085 P,R KSA Teocrista SRL Câmpia Turzii
44 Valea Grindului II Pr. Grindu Necodificat 5.6 PM 0.05 0.076 P,R KSA Teocrista SRL Câmpia Turzii
45 Valea Grindului III Pr. Grindu Necodificat 5.4 PM 0.088 0.135 P,R KSA Teocrista SRL Câmpia Turzii
(Amonte) TOTAL BAZINUL ARIEȘULUI 4.821
46 Drăgan Drăgan III-1.44.5 120 A 112 127.05 15.1 H Hidroelectrica S.A.
47 Săcuieu Săcuieu III-1.44.4 20.5 PM-SS 0.600 0.910 0.31 H Hidroelectrica S.A.
TOTAL BAZINUL CRIȘULUI REPEDE 112.600
TOTAL JUDEȚUL CLUJ 414.884
Tip baraj*
A Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit) ** Folosințe
AM Baraj din anrocamente etanșat cu masca amonte V - apărarea împotriva inundațiilor
G Baraj de beton de greutate P - piscicultura
C Baraj de beton cu contraforți A - alimentari cu apa
PO Baraj de pământ omogen I - irigații
PA Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin) R - agrement (recreere)
PM Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau pereu H - hidroenergie
AA Baraj din anrocamente etanșat cu argile X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate
SS Stăvilar cu stavile de suprafața
SBB Stăvilar cu baraj de închidere din beton
SBML Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale
97
De asemenea, lucrări importante se regăsesc și de-a lungul unor afluenți ai Someșului Mic: Borșa (la
Răscruci), valea Feiurdeni (la Jucu de Mijloc) și valea Fizeșului (Mintiu Gherlii și Gherla). Lungimea totală a
digurilor care sunt amplasate în bazinul Someșului este de 46,63 km (Tabelul 25).
În bazinul hidrografic al Arieșului, lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt situate aproape în
exclusivitate de-a lungul cursului principal, în perimetrul localităților Mihai Viteazu, Turda, Câmpia Turzii
și Viișoara. Excepție face parte cursul Văii Racilor care dispune de un dig de protecție în perimetrul
comunei Tureni. Lungimea totală a digurilor din bazinul Arieșului este de 23,52 km.
În bazinul Crișului Repede, aferent județului Cluj, există un singur tronson de dig (200 m), amenajat pe
malul stâng al cursului principal, în perimetrul localității Bucea.
La nivelul județului Cluj, conform datelor furnizate de administrațiile bazinale de apă funcționează o
singură acumulare nepermanentă, poziționată pe Valea Caldă Mare, cunoscută sub numele de Tăul
Ceanului (Tabelul 26).
O mult mai mare amploare, o au însă acumulările permanente, în număr de 47 la nivelul județului Cluj,
care au funcții complexe, de la producția de hidroenergie, la cele de apărare împotriva inundațiilor,
piscicultură, irigații, alimentări cu apă (Tabelul 27). Cele mai numeroase sunt situate în bazinul hidrografic
al Someșului (30 de acumulări), urmate apoi de cele din bazinul Arieșului (15 acumulări) și cele din bazinul
Crișului Repede (2 acumulări). Analiza detaliată a celor ce asigură și producția de energie electrică va fi
realizată în capitolul de amenajări hidrotehnice. În Câmpia Transilvaniei, acumulările situate pe valea
Fizeșului și afluenții acesteia au ca funcție principală piscicultura, însă în plan secundar ele asigură și
protecția localităților împotriva inundațiilor. În bazinul Arieșului, acumulările permanente, sunt situate pe
afluenții de stânga ai cursului principal: valea Hășdate, Valea Racilor cu pârâul Mărtinești, Valea Caldă și
Fâneața Vacilor. De asemenea, câteva acumulări sunt poziționate pe doi afluenți cu descărcare directă în
râul Mureș: pârâul Unirea și pârâul Grindu. Toate acumulările din acest bazin au funcție piscicolă. În
bazinul hidrografic al Cișului Repede, se găsesc doar două acumulări permanente: Drăgan și Săcuieu,
ambele având ca funcție principală, cea de producere de hidroenergie.
Pentru gestionarea eficientă a situațiilor critice determinate de formarea viiturilor și a producerii

inundațiilor în bazinele hidrografice aferente județului Cluj, administrațiile bazinale de apă au obligația de
a monitoriza îndeaproape evoluția fenomenelor hidrodinamice menționate, cu scopul de a emite
avertizări și alerte hidrologice. În acest sens, la stațiile hidrometrice se instituie cotele de apărare, care
sunt asociate cu atingerea unor praguri critice, o dată cu derularea fenomenelor periculoase pe cursurile
de apă (Tabelul 28). Depășirea acestor cote, obligă instituțiile cu competențe să transmită aceste
informații structurilor de decizie în domeniul gestionării situațiilor de urgență, pentru luarea măsurilor
necesare de apărare a vieții și bunurilor comunităților potențial afectate.
În baza informațiilor furnizate de administrațiile bazinale de apă Someș-Tisa, Mureș și Crișuri, în cadrul
Planului județean de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei, accidentelor la construcțiile
hidrotehnice și poluărilor accidentale, sunt precizate mai jos, lista unităților administrativ-teritoriale care
sunt afectate de inundații în județul Cluj (Tabelul 29).
98
Tabel 28. Cotele de apărare si debitele corespunzătoare la stațiile hidrometrice din județul Cluj
Debite
Nr. Stația Cursul de Cota "0" Niveluri (cm) Debite(m3/s) Niveluri istorice
istorice
crt. hidrometrică apă Mira
CA CI CP CA CI CP cm data m3/s
Sistemul hidrografic Someș
1 Dej Someș 227,13 450 550 620 582 860 1126 808 13.V.1970 2300
Someșul
1002,29 254 11.II.1977 108
2 Smida Cald 100 150 200 51.8 108 212
3 Cluj-Napoca Someșul Mic 347,00 200 280 320 177 313 396 320 11.VI.1970 274
4 Apahida Someșul Mic 298,44 110 150 200 71.5 136 251 244 1.IV.1962 305
5 Salatiu Someșul Mic 1002,29 200 300 400 102 235 982 350 4.VII.1975 492
6 Poiana Horea Beliș 1008,62 80 120 150 19.7 40.6 62.2 113 27.XII.1995 36.1
Someșul
1005.94 150 180 220
7 Măguri Rece
Someșul
200 27.XII.1995 98.0
8 Someș Rece Sat Rece 429.12 130 180 200 51 84 97.5
9 Răcătău Răcătău 662,39 180 200 250 38 48 85.8 192 3.VII.1975 63.2
10 Căpușul Mare Căpuș 437,92 280 320 370 35.3 48 65.5 420 19.VI.1999 163
11 Aghireșu Nadăș 440,46 100 200 300 1.35 9.26 25 370 11.VI.1970 73.6
12 Rădaia Nadăș 367,52 370 420 480 602 11.VII.1999 130
13 Borșa Borșa 302.39 200 300 340 14.8 36 54 367 08.V.1989 138
14 Bonțida Gădălin 274,71 300 350 400 18.3 33.5 54 400 14.II.1978 34.2
15 Luna De Jos Lonea 283,84 270 320 370 20.5 33.5 58 408 10.III.2000 180
16 Fizeșu Gherlii Fizeș 260,84 350 400 450 57.6 82.6 165 413 19.VI.1998 110
17 Maia Olpret 260,19 350 450 500 17 39.2 55.4 580 28.VII.1980 131
18 Cășeiu Sălătruc 233,01 320 370 400 71.5 103 124 448 22.III.1964 149
Sistemul hidrografic Crișul Repede
Crișul
19 Ciucea Repede 430.52 100 150 200 79.3 157 239 236
20 Călata Călata 602.62 200 240 300 63.5 96.1 154 338
21 Morlaca Carieră Călata 508.42 225 325 350 37 84.2 111 290
Săcuieu/Hen
22 Răchițele ț 796.98 100 150 200 13.1 29.6 52.5 150
23 Morlaca Henț Henț 548.58 125 175 225 41.5 72.5 125 226
Valea
24 Drăganului Drăgan 542.08 150 220 250 50 157 226 265
25 Vânători Poicu 463.66 125 200 225 14.5 38 61.3 220
Sistemul hidrografic Arieș
26 Buru Arieș 363.85 250 350 450 288 485 764 465 12.III.1981 822
27 Turda Arieș 315.22 300 350 500 300 385 801 617 03.VII.1975 950
28 Valea Ierii Iara 756.31 120 200 250 10 44 87 86
29 Iara Iara 454.94 170 250 300 39.1 87 159 12.VII.2005 182
30 Petreștii de Jos Hășdate 460.27 200 250 300 17 45,7 134 64.8
31 Viișoara Valea Largă 295.66 225 275 330 14,5 38.5 144 16.V.1996 27.1
CA – cotă de atenție; CI – cotă de inundație; CP – cotă de pericol.
99
Tabel 29. Situația localităților afectate de inundații din județul Cluj
Localitate Localizare și cauze

Nr.
afectată de Curs de apă și cod Denumire lucrare de apărare
crt. Cauza inundării
inundații cadastral
BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEȘ
1 MICA R.Someșul Mare - II.1. Torenți, scurgeri de pe Îndiguire mal stâng L= 1,5 km r.Someșul Mare
versanți
R.Someșul Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Bandău II.1.31.33 Torenți, scurgeri de pe
versanți
2. CUZDRIOARA R.Someșul Mare II.1. Torenți, scurgeri de pe Îndiguire mal drept L=1,8km r.Someșul Mare
versanți
V. Gârboul Dejului II.1.30 Torenți, scurgeri de pe
versanți
3. DEJ R.Someș II.1 Torenți, scurgeri de pe Îndiguire mal stâng r.Someș L=1.745 m; B=14 m; b=4 m;h=3,5 m
versanți
P. Ocnei II.1.31.32 Torenți, scurgeri de pe Îndiguire mal stâng L = 2.000 m, P. Ocnei
versanți
P. Ocnei II.1.31.32 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=2.100 m r. Someșul Mare II.1
versanți
V. Salca II-I.32. Torenți, scurgeri de pe Regulariz. zid de sprijin din beton pe ambele maluri L = 2.200 m, V.Salca
versanți
4. CĂȘEIU R.Someș II.1 Torenți, scurgeri de pe -
versanți
V. Sălătruc II-1.34 Torenți, scurgeri de pe
versanți
5. VAD R.Someș II-1 Torenți, scurgeri de pe Îndiguire mal stâng r. Somes L = 5.900m Dig la Cetan L=3800 m,
versanți Dig la Vad L= 2100 m
R Someș II-1 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie r.Somes L=1.030 m
versanți
R.Someș II-1 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie r. Somes L= 600 m
versanți
R.Vad II-1.35 Torenți, scurgeri de pe Apărare mal Vad L = 1.860 m
versanți
100
Nr.
6. CÂŢCĂU R.Someș II-1 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie r. Somes L=1600 m
versanți
V.Muncelului II-1.35.a. Torenți, scurgeri de pe
versanți
7. BELIŞ R.Someș Cald II-1.31. Torenți, scurgeri de pe Acumulare Fântânele V = 220 mil.mc Vat=37,5 mil mc. r. Somes Cald
versanți
V.Beliş II-1.31.5 Torenți, scurgeri de pe
versanți
8. MĂRIŞEL R.Someșul Cald II-1.31 Torenți, scurgeri de pe Acumulare Tarnita V = 70,3mil.mc Vat=8mil mc. r. Somes Cald
versanți
9. RÂŞCA R.Someșul Cald II-1.31. Torenți, scurgeri de pe Acumulare Tarnita V = 70,3mil.mc Vat=8mil mc. r. Somes Cald
versanți
V. Risca Mare II.1.31.9.5. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie, Rasca Mare L=900m
versanți
10. GILĂU R.Someșul Mic II-1.31. Torenți, scurgeri de pe Acumulare Tarnita V = 70,3mil.mc Vat=8mil mc. r. Somes Cald
versanți
R.Someșul Mic II-1.31. Torenți, scurgeri de pe Acumulare Gilău V = 4,2 mil. Mc r. Somes Mic (tranziteaza Q din
versanți amonte)
V. Agârbiciu II-1.31.2 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Căpuş II-1.31.10 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 2.000 m Consolidări de mal L = 3.717 m r.Capus
versanți
R.Someș Rece II-1.31.9 Torenți, scurgeri de pe Apărări de maluri L = 1.000 m r. Somes Rece
versanți
11. FLOREŞTI R.Someșul Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V.Feneş II-1.31.11 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Sărată II-1.31.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
V.Pe Vale II.1.31.12 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=2039m Pe Vale
versanți
V. Bosorului II-1.31.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
101
Nr.
V.Ciurgau Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=2039m V.Ciurgau
versanți
V.Sanaslau Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=460m V. Sanaslau
versanți
12. CLUJ-NAPOCA R.Someșul Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 13,18 km Apărări de maluri L = 6,2 km
versanți r. Somes Rece
Canalul Morii Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 7.200 m Apărări de maluri L = 8.800 m
versanți Canalul Morii
P. Ţiganilor I Torenți, scurgeri de pe Regularizare L = 1.400 m P.Tiganilor I
versanți
P. Ţiganilor II Torenți, scurgeri de pe Regularizare L = 1.744 m Tiganilor II
versanți
V. Calvaria II-1.31.NC Torenți, scurgeri de pe Regularizare, taluzare şi canalizarea albiei L = 2.000 m
versanți
V. Nadăş II-1.31.14. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 5.700 m Apărări de maluri L = 5.700 m Nadas
versanți
V. Chintenilor II-1.31.15. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 1 km V.Chintenilor
versanți
V. Becaş II-1.31.16. Torenți, scurgeri de pe Regularizarea albie L = 2.500 m Becas
versanți
V. Popeşti II.1.31.16.1. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 1.600 m Zid de sprijin mal stâng L = 60 m
versanți Regularizare albie L = 150 m Popesti
V. Zăpodie II.1.31.17. Torenți, scurgeri de pe Regularizare şi taluzare cu plăci din beton L = 7.000 m Zapodiei
versanți
13. APAHIDA R.Someș Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=2.350 m r. Somes Mic
versanți
V. Feiurdeni II-1.31.20. Torenți, scurgeri de pe Îndiguire mal drept L=1900 m V.Feiurdeni
versanți
V. Feiurdeni II-1.31.20. Torenți, scurgeri de pe Amenajare Piscicola Campenesti L=310m, H=8m. B=5m; V=1,3mil.mc.
versanți
V. Mărăloiu II-1.31.19. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=6700 m V.Maraloiu
versanți
V. Caldă II-1.31.18. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=6700 m V.Calda
versanți
102
Nr.
V. Feiurdeni II-1.31.20 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 2700 m V.Feiurdeni
versanți
14. JUCU R.Someș Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Feiurdeni II-1.31.20. Torenți, scurgeri de pe Îndiguire mal stang L=900 m v. Feiurdeni
versanți
V. Prodaie II-1.31.21. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Gădălin II-1.31.23. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 12.500 m V.Gadalin
versanți
V. Tocbeşti II.1.31.234. Torenți, scurgeri de pe
versanți
15. BONŢIDA R.Someș Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe Dig din pământ mal stang L = 1.800 m, r. Somes Mic
versanți
V. Borşa II.1.31.22 Torenți, scurgeri de pe Dig din pământ înierbat pe ambele maluri L = 1.800 m;B = 10 m; b = 2 m;
versanți h = 2 m,Borsa
V. Gădălin II-1.31.23 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 3.000 m, V Gadalin
versanți
16. ICLOD R.Someș Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 1.700 m Somes Mic
versanți
V. Lonea II.1.31.24. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Mărului II.1.31.26. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 700 m V.Marului
versanți
V. Lujerdiu II-1.31.25. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L =12000 m V.Lujerdiu
versanți
V. Orman II-1.31.27. Torenți, scurgeri de pe
versanți
17. GHERLA R.Someș Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe Lucrări complexe de apărare împotriva inundaţiilor ale oraşului Gherla.
versanți Dig mal drept L = 5.800 m; B = 12 m; b = 4 m;H = 2,5-3 m r.Somes Mic
V. Băiţa II.1.31.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Fizeş II.1.31.28 Torenți, scurgeri de pe Dig din pământ înierbat mal stâng L = 2400 m.v.Fizes
versanți
103
Nr.
V. Fizeş II.1.31.28 Torenți, scurgeri de pe Dig din pământ înierbat mal drept L = 1650 m, Fizes
versanți
V. Fizeş II.1.31.28 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie av confl Hosu L=3040 m, Fizes
versanți
18. MINTIU GHERLEI R.Someș Mic II.1.31 Torenți, scurgeri de pe Îndig. mal stâng - dig din pământ L = 6.000 m, B = 22 m, b = 3 m
versanți Îndiguire mal drept zona Salatiu - dig din pământ L = 2.400 m r.Somes
Mic
V. Fizeş II.1.31.28 Torenți, scurgeri de pe Dig din pământ înierbat mal drept L = 1650 m, Fizes
versanți
V. Buneşti II.1.31.29. Torenți, scurgeri de pe Dig comp.Bunesti L=1200m
versanți
V. Nima II.1.31.30. Torenți, scurgeri de pe Dig comp.Nima L=900m
versanți
V. Mintiului Torenți, scurgeri de pe
versanți
19. MĂGURI R.Someșul Rece II-1.31.9. Torenți, scurgeri de pe Reprofilare albie L = 1.500 m Apărare de mal tip gabioane, mal stâng L =
RĂCĂTĂU versanți 650 m Apărare de mal tip zid de sprijin L = 800 m, r. Somes Rece
V.Răcătău II.1.31.10. Torenți, scurgeri de pe Apărare mal L = 50 m S.G.A. tip gabion Apărare mal tip gabion L = 500
versanți m,Racatau
20. MĂNĂSTIRENI V. Căpuş II.1.31.10. Torenți, scurgeri de pe
versanți
21. CĂPUŞU MARE V. Căpuş II.1.31.10. Torenți, scurgeri de pe Reprofilare albie in Capusu Mare L=1400 m, Regularizare albie L=2475 m,
versanți aparari de maluri din gabioane L=1250 m, r.Capus
22. SĂVĂDISLA V. Feneş II-1.31.11 Torenți, scurgeri de pe Reprofilare albie L=1000 m, Fenes
versanți
P. Racoş II-1.31.11.1. Torenți, scurgeri de pe
versanți
P. Stolna II-1.31.11.2. Torenți, scurgeri de pe Reprofilare albie L=150 m, Stolna
versanți
P. Hăjdate II-1.31.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
23. AGHIREŞU P. Nadăş II-1.31.14. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie la Aghires L=4215 m, Nadas
versanți
104
Nr.
P. Leghia II-1.31.141. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=5000 m, Leghia
versanți
P. Inuc II-1.31.142. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=5000 m, Inuc
versanți
V. Măcău II-1.31.143. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=2000 m, Macau
versanți
24. GÂRBĂU P. Nadăş II-1.31.14. Torenți, scurgeri de pe
versanți
Valea Mare II-1.31.14.5 Torenți, scurgeri de pe
versanți
P. Şomtelec II-1.31.14.4. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=7000 m, Somtelec
versanți
V. Gârbăului II-1.31.14.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
25. SÂNPAUL P.Valea Mare II-1.31.14.5 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 12.328 m, Valea mare
versanți
V.Topa Mică II-1.31.14.5.1. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L =3072 m, Topa Mica
versanți
V.Sălişte II-1.31.14.9.2. Torenți, scurgeri de pe
versanți
26. BACIU V.Nadăş II-1.31.14. Torenți, scurgeri de pe Regularizare - reprofilare albie L = 1.500 m, r. Nadas
versanți
V.Popeşti II-1.31.14.6. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Suceag II-1.31.14.5b Torenți, scurgeri de pe
versanți
27. CHINTENI P. Chintenilor II-1.31.15. Torenți, scurgeri de pe Amenajări lacuri piscicole si agrement p.Chintenilor
versanți
28. AŞCHILEU MARE V.Borşa II-1.31.22. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=13230 m, r. Borsa
versanți
V.Cristorel II-1.31.22.1. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=6930 m, v.Cristorel
versanți
V. Dorna II-1.31.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
105
Nr.
V. Fodora II-1.31.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
29. VULTURENI V. Borşa II-1.31.22. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=5960 m, Borsa
versanți
30. BORŞA V. Borşa II-1.31.22. Torenți, scurgeri de pe
versanți
31. COJOCNA V. Gădălin II-1.31.32. Torenți, scurgeri de pe Reprofilare albie L = 5.500 m, r.Gadalin
versanți
V. Cojocna II-1.31.23.2 Torenți, scurgeri de pe Reprofilare albie L = 7.700 m, v. Cojocna
versanți
32. SUATU V. Suatu II-1.31.23.1. Torenți, scurgeri de pe Amenajări piscicole, Suatu
versanți
33. CĂIANU V. Gădălin II-1.31.23. Torenți, scurgeri de pe Reprofilare albie L = 8.000 m, v.Gadalin
versanți
34. RECEA CRISTUR V. Lonea II-1.31.24. Torenți, scurgeri de pe
versanți
35. PANTICEU V. Gomboşoaiei II- Torenți, scurgeri de pe
1.31.24.1. versanți
36. DĂBÂCA V. Lonea II-1.31.24. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=12000 m, v.Lonea
versanți
37. CORNEŞTI V. Lujerdiu II-1.31.25. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=14030 m, Lujerdiu
versanți
38. ALUNIŞ V. Mărului II-1.31.26. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=12520 m v.Marului
versanți
P. Ghirolt II-1.31.26.2 Torenți, scurgeri de pe
versanți
39. MOCIU P. Mociu II-1.31.28.4. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=783 m, v.Mociu
versanți
40. CĂMĂRAŞU V. Fizeş II-1.31.28. Torenți, scurgeri de pe
versanți
41. CĂTINA V. Fizeş II-1.31.28. Torenți, scurgeri de pe Amenajări lacuri piscicole, r.Fizes
versanți
V. Cătina II-1.31.28.3. Torenți, scurgeri de pe
versanți
106
Nr.
42. PALATCA P. Chiriş II-1.31.28.5. Torenți, scurgeri de pe
versanți
43. GEACA V. Fizeş II-1.31.28. Torenți, scurgeri de pe Amenajare lacuri piscicole Fizes
versanți
44. ȚAGA V. Fizeş II-1.31.28. Torenți, scurgeri de pe Amenajări piscicole Fizes
versanți
V. Sicu II-1.31.28.8. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=5400 m, Sicu
versanți
V. Sicu II-1.31.28.8. Torenți, scurgeri de pe Amenajări piscicole, Sicu
versanți
V. Sântejude II- Torenți, scurgeri de pe Amenajări piscicole, Santejude
1.31.28.8.1. versanți
45. BUZA V. Suciuaş II-1.31.28.9. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Morii II-1.25.1.1. Torenți, scurgeri de pe
versanți
46. SÂNTMĂRTIN V. Diviciorii Mari II- Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=3180 m Diviciorii Mari
1.31.28.10. versanți
V. Sântmărtin II- Torenți, scurgeri de pe
1.31.28.10.1. versanți
47. SIC Torenți, scurgeri de pe
versanți
48. FIZEŞU GHERLII V. Hosu II-1.31.28.11. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=6800 m, Hosu
versanți
V. Fizeş II-1.31.28. Torenți, scurgeri de pe
versanți
49. UNGURAŞ V. Bandău II-1.31.33. Torenți, scurgeri de pe
versanți
50. JICHIŞU DE JOS V. Codor II-1.32. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Jichiş II.1.32.1 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=150 m, Jichis
versanți
51. BOBÂLNA V. Olpret II-1.33. Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L=300 m, Olpret
versanți
107
Nr.
52. CHIUIEŞTI V. Sălătruc II-1.34. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Strâmbu II-1.34.1. Torenți, scurgeri de pe
versanți
BAZINUL HDROGRAFIC CRIȘUL REPEDE
53. IZVORUL R.Crişu Repede III.1.44. Torenți, scurgeri de pe
CRIŞULUI versanți
54. HUEDIN R. Crişul Repede III.1.44. Torenți, scurgeri de pe Regularizare şi lucrări de apărare L = 5 km, Crisul Repede
versanți
V. Domoş III.1.44-2 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Spitalului Torenți, scurgeri de pe Reprofilare albie L = 0,5 km, Spitalului
versanți
55. POIENI R. Crişu Repede III.1.44. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Călata III.1.44.3. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Drăganului Torenți, scurgeri de pe Acumulare Drăgan - Floroiu L=424m, H=12om. V=112 mil.mc.
V. Draganului III.1.44.5 versanți Vat.=12mil.mc
56. NEGRENI R. Crişul Repede III.1.44. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Negreni Torenți, scurgeri de pe
versanți
57. CIUCEA R. Crişul Repede III.1.44. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Poicu
V. Făgădinului III.1.44.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Negrii Torenți, scurgeri de pe
versanți
58. CĂLĂŢELE V. Călata III.1.44.3. Torenți, scurgeri de pe Regularizare V. Călata L = 1.460 m
versanți
59. SÂNCRAIU V. Călata III.1.44.3. Torenți, scurgeri de pe
versanți
108
Nr.
V. Aluniş III.1.44.NC Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Domos III.1.44.2 Torenți, scurgeri de pe
versanți
60. MĂRGĂU V. Henţ III.1.44.4 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Mărgăuţa III.1.44.3. Torenți, scurgeri de pe
versanți
61. SĂCUEU V. Henţ III.1.44.4 Torenți, scurgeri de pe
versanți
BAZINUL HIDROGRAFIC ARIEȘ
62. IARA R. Arieş IV.1.81. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Iara IV.1.81.28 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Ocolişel IV.1.81.27 Torenți, scurgeri de pe
versanți
63. MOLDOVENEŞTI R. Arieş IV.1.81. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Văleni IV.1.81.30 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Plăieşti IV.1.81.33 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Longes IV.1.85. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Stejeriş Torenți, scurgeri de pe
versanți
64. MIHAI VITEAZU R. Arieş IV.1.81. Torenți, scurgeri de pe Îndiguire mal drept dig
versanți
V. Hăjdate IV.1.81.31 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Plăieşti IV.1.81.33 Torenți, scurgeri de pe
versanți
109
Nr.
V. Bădeni IV.1.81.33. Torenți, scurgeri de pe
versanți
65. TURDA R. Arieş IV.1.81. Torenți, scurgeri de pe Dig pământ mal drept L= 6.600 m
versanți
V. Racilor IV.1.81.34 Torenți, scurgeri de pe Regularizare V. Racilor L = 2.420 m
versanți
V. Fâneaţa Vacilor Torenți, scurgeri de pe Ac. Fâneaţa Vacilor B. păm. H=18,2m, Lc=346 m, lc=4 m, Vmax=8,43
IV.1.81.31.2.1. versanți mil.mc, Vp=0,430 mil.mc
66. CÂMPIA TURZII R. Arieş IV.1.81. Torenți, scurgeri de pe - Dig pământ înierbat mal drept L = 5.780 m
versanți
Dig pământ mal stâng L = 320 m, r.Aries
67. VIIŞOARA R. Arieş IV.1.81. Torenți, scurgeri de pe - Dig mal drept L=1.650 m; B=7 m; b=3,5 m; h=2 m
versanți Dig mal stâng L=580 m înierbat; B=7 m; b=2,5 m; h=2 m, r.Aries
V. Largă IV.1.81.37 Torenți, scurgeri de pe
versanți
p. Tritu IV.1.81.27.1 Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Lată IV.1.81.37.2 Torenți, scurgeri de pe
versanți
68. LUNA R. Arieş IV.1.81. Torenți, scurgeri de pe
versanți
69. CĂLĂRAŞI P. Crindu Torenți, scurgeri de pe
versanți
70. VALEA IERII V. Iara IV.1.81.28 Torenți, scurgeri de pe Regularizare albie L = 2,5 km,Iara (inclusiv gtabioane L - 600 m)
versanți
P. Şoimu IV.1.31.28.2. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Calului IV.1.81.28.3. Torenți, scurgeri de pe
versanți
71. BĂIŞOARA V. Iara IV.1.81.28 Torenți, scurgeri de pe
versanți
p. Ierţa IV.1.81.27.7. Torenți, scurgeri de pe
versanți
110
Nr.
72. CIURILA P. Hăjdate IV.1.81.31 Torenți, scurgeri de pe Amenajare Piscicola ferma Ciurila(Iazuri: Filea,Sutu,Padureni) cu
versanți Vtot=1,4 mii.mc
73. PETREŞTII DE JOS P. Hăjdate IV.1.81.31 Torenți, scurgeri de pe
versanți
P. Micuş IV.1.81.31.4. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Negoteasă IV.1.81.35. Torenți, scurgeri de pe
versanți
74. FELEACU P. Racilor IV.1.81.34. Torenți, scurgeri de pe
versanți
75. TURENI V. Racilor IV.1.81.34. Torenți, scurgeri de pe Ac. neperm. Tureni Baraj de greutate din pământ;
versanți H=17 m; Va=8,77 mil. mc; Lc=440 m; lc=5 m, Vmax=10,4 mil.mc,
Vp=0,175 mil.mc, V.Racilor
Amenajare Piscicola Fermele Martinesti, Finata Vacilor, Beclean cu Vtot=
2204mii.mc
V. Mărtineşti IV.1.81.34.1. Torenți, scurgeri de pe Ac. nepermanentă Rediu. Baraj de greutate din pământ H=15,5m,
versanți Lc=249m, lc=5 m, Vmax=2,52 mil.mc, Vp=0,250 mil.mc, Martinesti
76. SĂNDULEŞTI P. Racilor IV.1.81.34. Torenți, scurgeri de pe
versanți
77. AITON V. Caldă Mare IV.1.81.34.2. Torenți, scurgeri de pe
versanți
78. PLOSCOS P. Florilor IV.1.81.36. Torenți, scurgeri de pe
versanți
79. FRATA V. Morii IV.1.78.4. Torenți, scurgeri de pe
versanți
V. Largă IV. 1.81.37. Torenți, scurgeri de pe
versanți
80. CEANU MARE V. Largă IV. 1.81.37. Torenți, scurgeri de pe
versanți
81. TRITENII DE JOS V. Tritu IV.1.81.37.1. Torenți, scurgeri de pe
versanți
111
2.2.3. Fenomene de iarnă pe cursurile de apă
Fenomenele de iarnă pe cursurile de apă sunt determinate de un cumul de factori asociați mediului
hidric, dar și de instalarea unor temperaturi negative ale aerului pentru un interval mai mare de timp.
Datorită complexității modului de producere a formelor de gheață anumiți factori au o pondere mai
mare la producerea și evoluția gheții pe râuri. Este de menționat temperatura aerului, viteza de
curgere a apei, debitul lichid, gradul de mineralizare, ponderea alimentării subterane, volumul de apă
evacuat de diverse folosințe și caracteristicile acestuia. Analiza acestor fenomene vizează cu precădere
identificarea frecvenței de producere a gheții la mal și a sloiurilor, data de apariție și dispariție a
acestor forme de gheață, respectiv evaluări cronologice asupra podului de gheață. La nivelul județului
Cluj, apariția și dezvoltarea fenomenelor de iarnă pe cursurile de apă este corelată cu evoluția
regimului termic al aerului în sezonul rece. Datorită dimensiunilor relativ reduse, marea majoritate a
cursurilor de apă din județ, sunt marcate în cursul iernii de prezența formațiunilor de gheață, cu durate
care alternează ca interval și în funcție de poziția altimetrică.
Astfel, frecvența mai ridicată a acestor fenomene se întâlnește în zona montană a județului, în special
pe cursurile de dimensiuni reduse, cu adâncimi mici și debite scăzute. În același timp, fenomenele se
pot instala și pe sectoarele cursurilor de apă majore, în special pe tronsoanele cu pante reduse de
scurgere, ce favorizează instalarea rapidă a formațiunilor de gheață (Arieșul la ieșirea din spațiul
montan). Fenomenele se extind și în cazul unităților lacustre, când pe luciul de apă, apar formațiuni
consistente de gheață, compacte, ce pot fi valorificate ca și patinoare naturale (lacul Chios – Cluj-
Napoca).
2.2.4. Excesul de umiditate
Excesul de umiditate este un hazard hidric tratat în cadrul capitolului de îmbunătățiri funciare, ce
vizează și lucrările de desecare, sistemele de irigații, respectiv cele de combatere a eroziunii solului.
2.2.5. Secarea râurilor
Fenomenul de secare se manifestă prin dispariția totală a apei din albia minoră a râului, fiind precedat
de producerea apelor mici și de secetă. Extinderea spațial-geografică a fenomenului de secare se
analizează în funcție de mai multe elemente: numărul și distribuția pe bazine a râurilor afectate de
acest fenomen; treptele de relief și dezvoltarea fenomenului pe râurile respective; unitățile și
subunitățile afectate și formele de încetare a scurgerii.
Sub aspect hidrologic interesează orice situație în care debitul unui râu devine nul, ce se materializează
în situațiile în care încetează scurgerea râului. Aceasta are trei cazuri particulare de manifestare:
băltirea apei în albie (fenomen de tranziție spre cel de secare completă), secarea apărută datorită
temperaturilor mari, lipsei precipitațiilor și epuizării rezervelor de apă subterane, înghețul total (până
la fundul albiei), datorat temperaturilor negative.
Cunoașterea aprofundată a fenomenului de secare are o deosebită importanță pentru gospodărirea

resurselor de apă în perioade cu scurgere deficitară, prognoza cantităților disponibile pentru diverși
utilizatori. Ea se poate realiza pe două căi: anchete hidrologice de teren şi urmărire hidrometrică
sistematică.
La nivelul județului Cluj, zona cu vulnerabilitatea cea mai ridicată la instalarea fenomenului de secare
pe cursurile de apă este asociată bazinului Arieșului inferior. Dintre acestea, cele mai expuse
fenomenului de secare sunt râurile din zona de câmpie: Valea Largă, Valea Lată, Tritul, Racoşa, Valea
Florilor, Cheița, Livada, dar şi cele din zona de terasă, la ieșirea Arieșului din sectorul montan: Plăieşti,
Bădeni. Manifestarea fenomenului nu se realizează uniform, existând diferențieri legate de frecvență,
112
intensitate şi repartiție areală. Cea mai mare pondere o au râurile cu suprafețe reduse (10 – 50 km2),
urmate de cele cu suprafață medie si mare (Tabelul 30).
Tabel 30. Tipuri de încetare a scurgerii apei pe râurile afectate de secetă
Nr. Suprafața bazinului Tipuri de încetare a scurgerii apei

Denumirea râului
Crt. (km2) Permanent În fiecare an O dată la 2 - 5 ani
1 Livada 10 - * -
2 Plăieşti 29 - - *
3 Bădeni 14 * - -
4 Cheița 10 - * -
5 Pârâul Florilor 64 - - *
6 Tritul 56 - - *
7 Valea Lată 52 - * -
8 Racoşa 27 - - *
9 Valea Largă 193 - - *
10 TOTAL 455 1 3 5
Alături de frecvența, intensitatea și repartiția teritorială a fenomenului de secare, o mare însemnătate

din punct de vedere al gospodăririi apelor, a echilibrului ecosistemelor, o are repartiția temporală și
durata fenomenului. Astfel, din tabelul de mai jos (Tabelul 31) se poate sesiza faptul că frecvența
lunară maximă a scurgerii minime apare în lunile: iulie, august și septembrie, când majoritatea râurilor
au debite minime, cauzate de lipsa precipitațiilor și evaporației puternice. Se remarcă de-asemenea și
o perioadă de ape mici de iarnă, pe râurile din zona Câmpiei Transilvaniei.
Tabel 31. Numărul cazurilor lunare cu fenomene de secare pe cursurile de apă
Nr. Curs de apă Lunile anului

crt I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 Livada * *
2 Plăieşti * * *
3 Bădeni * * *
4 Cheița * *
5 Pârâul Florilor * * * * *
6 Tritul * * * *
7 Valea Lată * * * * * * *
8 Racoşa * *
9 Valea Largă * * *
10 TOTAL 2 3 2 7 9 6 2
2.2.6. Concluzii
La nivelul județului Cluj hazardele şi riscurile hidrice asociate evidențiază pe perioada analizată,
intensități variabile, determinate de factori genetici, poziție altimetrică şi modul de utilizare al
terenurilor. Vulnerabilitatea zonelor limitrofe albiilor de râu la viituri şi inundații, este diminuată de
lucrările de investiții efectuate/în curs de derulare de către Administraţiile Bazinale de Apă. Frecvența
fenomenelor de îngheț cu generarea fenomenelor de iarnă pe cursurile de apă sau pe lacuri este
determinată de variabilele climatice specifice sezonului rece (temperaturi negative pe perioade de
timp apreciabile, manifestări ale vântului, precipitații solide - ninsoare). Intensitatea şi durata
113
fenomenelor de secetă hidrologică, respectiv de secare a râurilor sunt influențate de asemenea de
factori climatici specifici sezonului cald.
Studiul de sondare a opiniei publice, aplicat pe respondenți de la nivelul județului Cluj, în legătură cu
hazardele hidrice, în mod special inundațiile, a generat răspunsuri interesante din perspectiva gradului
de afectare a populației, modului de pregătire pentru a face față situațiilor critice generate de
fenomenele periculoase, dar și posibila implicare de ai ajuta pe cei afectați. Astfel, expunerea ridicată
la aceste fenomene, în ultimii 5 ani, a implicat doar un procent de 5,6 % din respondenții
chestionarului, însă pierderile/pagubele generate de hazard a afectat un procent aproape dublu
10,3%. Din păcate, lipsa unei educații în sensul pregătirii populației pentru a face față cât mai eficient
unor hazarde hidrice, este confirmată de procentul ridicat de respondenți (67,3 %) care nu sunt
capabili să reacționeze eficient într-o astfel de situație. Cu toate acestea, se pare că acțiunile de
voluntariat ce pot presupune salvarea persoanelor aflate în pericol, construcția de diguri, refacerea
căilor de acces, au susținere amplă la nivelul respondenților intervievați (peste 47 %).
2.3. Riscurile la alunecările de teren

Alunecările de teren alături de procesele erozionale, reprezintă unul din factorii principali care duc la
scoaterea din circuitul agricol a mari suprafeţe teritoriale având implicaţii majore în ceea ce priveşte
managementul terenurilor agricole şi dezvoltarea economică a zonelor afectate.
Studiul de faţă are ca principal scop identificarea probabilităţii de apariţie a terenurilor degradate
afectate de alunecări de teren utilizând metodologia clasică în vigoare în România (H.G. 447/2003) și
identificarea zonelor de tip hot spot ce va deveni extrem de utilă în vederea prioritizării acțiunilor de
combatere a apariției acestor procese naturale de versant și în reducerea efectelor pe termen mediu
și lung.
2.3.1. Analiza critică a situației existente

Riscul geomorfologic este indus în cadrul județului Cluj de prezența alunecărilor de teren active sau cu
potențial de reactivare și de probabilitatea de apariție a acestora ca urmare a specificului morfologic
și a schimbărilor de apar la nivelul versanților cu pantă medie și ridicată ca urmare a construcțiilor, a
vibrațiilor produse de transport și ca urmare a depășirii stării de echilibru al versanților, datorat de
prezența argilelor și marnelor în urma acumulării unor cantități mai mari de apă provenite din
precipitații dar și din spargerea unor conducte subterane de alimentare cu apă.
Riscul la alunecări de teren și propunerile de soluții pentru reducerea probabilității de apariție a

acestora se regăsesc la nivelul Secțiunii V a Legii nr. 575 din 22 Octombrie 2001 iar pentru încadrarea
pe clase de risc geomorfologic se utilizează Hotărârea de Guvern 447/2003 - Norme metodologice
privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural al alunecărilor de teren care prevăd
încadrarea pe clase de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren prin acordarea scorurilor de
influență a factorilor cauzatori și declanșatori a alunecărilor care țin de geologie, caracteristici
geomorfologice (în funcție de pantă și altitudine), caracteristici morfostructurale, hidro-climatice,
hidrogeologice, seismice, silvice și antropice.
Pagubele survenite în urma producerii alunecărilor de teren pe teritoriul județului Cluj constau în
valoarea pagubelor materiale și a pierderilor umane asociate în mod direct alunecărilor de teren, unde
riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a alunecărilor de teren (exprimat prin
coeficientul mediu de hazard (Km)) și valoarea pagubelor materiale (exprimată prin totalitatea
elementelor expuse hazardului la alunecare).
114
Elementele expuse evenimentelor de alunecare sunt reprezentate de locuințe, drumuri, poduri,
utilități (gaze naturale, apa, canal, rețea electrică, rețea de telefonie), terenuri agricole, păduri si
suprafețe intravilane.
Din categoria proceselor geomorfologice ce induc pagube materiale și schimbări la nivelul

productivității solurilor din cadrul județului Cluj se remarcă eroziune solului ce conduce la scăderea
productivității terenurilor agricole și la scoaterea din circuitul agricol al terenurilor arabile afectate de
eroziune. Pentru încadrarea teritoriului județului Cluj pe clase de eroziune a solului s-a utilizat în
prezentul studiu modelul RUSLE (Revised Universal Soyl Equation Erosion) ce a permis încadrarea
fiecărui UAT component al județului pe clase de eroziune.
2.3.2. Riscurile de alunecări de teren (zone afectate și/sau cu risc, amenajări existente
pentru combaterea alunecărilor, stare, investiții etc.)
De-a lungul timpului s-au realizat diverse studii asupra teritoriilor aparținând județului Cluj, studii ce
vizau încadrarea întregului județ pe clase de probabilitate a apariției alunecărilor de teren ori pe
identificarea riscului indus de aceste procese geomorfologice.
O privire de ansamblu asupra demersurilor metodologice ce vizează predicţia hazardelor naturale,

implicit a alunecărilor de teren, indică fără echivoc faptul că acestea au la bază, precumpănitor, analiza
spaţială a fenomenelor şi a factorilor ce stau la originea lor, în timp ce condiţionările temporale ce
operează asupra acestora trec, de obicei, în plan secundar sau, în absenţa datelor necesare, sunt total
ignorate. De aceea în studii de specialitete devine necesară determinarea hazardului la alunecări de
teren ţinând seama, pe cât posibil, de necesitatea surprinderii dichotomiei spaţio-temporale a
fenomenelor de acest fel.
Diferenţele sunt date de diferitele metodologii de analiză, dar şi de acurateţea cercetărilor, din ce în
ce mai detaliate. Un alt aspect important constă în faptul că în ultimul deceniu dezvoltarea umană s-
a extins tot mai mult spre zonele cu risc de declanşare a alunecărilor iar intervențiile antropice
realizate asupra versanților constituie unul dintre factorii cauzatori a alunecărilor de teren recente din
cadrul intravilanelor.
Asumarea gradului de detaliere în astfel de situații devine o condiție definitorie pentru echipa de lucru
ce realizează studiul însă identificarea hotspoturilor la nivelul fiecărui teritoriu și posibilitatea
identificării la nivel de pixel a tuturor factorilor incluși în analiză și a probabilității de apariție a
alunecării devine un obiectiv pe care îl urmărim în studiul de față conform reglementărilor specifice
metodologiei de încadrare a teritoriului pe clase de alunecare.
Identificarea şi cartarea factorilor care influenţează stabilitatea versanţilor reprezintă obiective

principale în determinarea a priori a cauzelor alunecărilor de teren (Guzzetti şi colab., 1999). În
general, studiile care au ca obiectiv principal identificarea hazardului la alunecări pleacă de la asumpţia
conform căruia o combinaţie de factori care au condus la apariţia alunecărilor de teren în trecut vor
avea aceleaşi efect în viitor (Varnes, 1984, Carrara şi colab., 1991, 1995, Chung şi Fabbri, 1999, Petrea
și colab., 2014, Bilașco și colab., 2019).
Studiul realizat de Petrea și colab., 2014, în vederea identificării propabilității spațiale de apariție a
alunecărilor de teren de la nivelul Depresiunii Transilvanieie ținând cont de parametrii morfometrici
și morfografici ai reliefului scoate în evidență extinderea mare a clasei deprobabilitate medie pentru
sectorul versanților din sectorul deluros al județului Cluj, pentru ca zona montană să fie încadrată pe
teritorii restrânse în clasa de probabilitate medie – mare
115
Cele mai multe studii de hazard utilizează tehnologiile GIS pentru identificarea favorabilităţii la
alunecări de teren pe baza clasificării factorilor cauzatori şi declanşatori ai acestora în funcţie de
prezenţa sau absenţa fenomenului. Din categoria studiilor care tratează hazardul din perspectivă
spaţială se remarcă modelele pragmatice (van Westen şi colab, 2006) în care obţinerea probabilităţii
spaţiale de apariţie a alunecărilor de teren se realizează cu unelte GIS (Carrarra şi colab., 1995, 1999)
care facilitează utilizarea metodelor statistice: analiza statistică bivariată (precum cea bazată pe
metoda weight of evidence), analiza multivariată, regresia logistică şi ANN (artificial neural network),
metoda fuzzy etc.
În România, abordări recente privind susceptibilitatea spaţială a alunecărilor de teren, la nivel

national, regional şi local, au fost realizate de către Bălteanu şi colab., 2010, Armaş, 2011, Bilaşco şi
colab, 2011, Manea, 2012, Arghiuş, 2013, Petrea şi colab., 2014, Roșca și colab., 2015, Roșca și colab.,
2016, Sestraș și colab., 2019 etc.
Identificarea hazardului implică atât estimarea probabilităţii spaţiale (hărţile de susceptibilitate) cât şi
a probabilităţii temporale pe baza analizei factorilor declanşatori (Aleotti, 2004, van Westen şi colab.,
2006, Rădoane şi colab., 2007, Brunetti şi colab., 2010, Roșca și colab., 2015). Adeseori, în aceste
condiţii de limitare, sunt utilizate perioadele de retur ale factorilor pregătitori şi declanşatori ai
alunecărilor de teren (în principal de natură climatică - intensitatea precipitaţiilor şi de natură
geodinamică - cutremurele de pământ).
Varnes (1984), defineşte hazardul în termeni de probabilitate, ca fiind un anumit fenomen susceptibil
să se producă într-un anumită loc şi perioadă de timp. Pentru a se realiza trecerea la hărțile de hazard
este necesară identificarea ocurenței temporale a alunecărilor de teren (IAEG, 1984, Multihazard
Mitigation Council, 2002, EEA, 2005).
Realizarea este îngreunată de disponibilitățile limitate privind datele referitoare la momentul

declanșării alunecărilor de teren pe perioade lungi de timp (Dihau şi Schritt, 1999, Magiulio, P. și
colab., 2007), estimarea directă a frecvenţei alunecărilor de teren devenind prin urmare nerealistă
(Guzzetti şi colab., 2005). Un rol esenţial îl deţine identificarea frecvenţei, magnitudinii şi a perioadelor
de revenire a cantităţilor de precipitaţii care influenţează apariţia şi evoluţia alunecărilor de teren,
cunoaşterea acestora permiţând ulterior predicţia spaţio-temporală a alunecărilor (Varnes, 2003,
Guzzetti și colab., 2006, Dragotă şi colab., 2008).
Conform datelor furnizate de inspectoratul pentru situații de urgență și a cartării directe în teren și a
utilizării imaginilor satelitare a fost realizată o bază de date a alunecărilor de teren ce se manifestă la
nivelul județului Cluj și însumează 3836 corpuri de alunecare (Tabelul 32).
Tabel 32. Distribuția alunecărilor de teren la nivelul unităților administrativ teritoriale din cadrul județului
Cluj
Nr. crt. UAT Total suprafata UAT Total suprafete Total suprafete % din total
neafectate de afectate de (alunecari
alunecari de teren alunecari de teren de teren)
1 AGHIRESU 10578,261 10524,100 54,161 0,51%
2 AITON 4525,764 4406,980 118,784 2,62%
3 ALUNIS 5652,210 5609,540 42,670 0,75%
4 APAHIDA 10612,753 10397,700 215,053 2,03%
5 ASCHILEU 6451,818 6415,510 36,308 0,56%
6 BACIU 8752,659 8671,590 81,069 0,93%
7 BAISOARA 11074,470 11070,800 3,670 0,03%
8 BELIS 20543,700 20543,700 0,000 0,00%
9 BOBÂLNA 9747,293 9662,960 84,333 0,87%
10 BONTIDA 8136,910 8030,290 106,620 1,31%
116
11 BORSA 6158,626 6073,680 84,946 1,38%
12 BUZA 2974,453 2955,060 19,393 0,65%
13 CAIANU 5488,148 5413,880 74,268 1,35%
14 CALARASI 3782,206 3771,630 10,576 0,28%
15 CALATELE 7505,185 7501,510 3,675 0,05%
16 CAMARASU 4817,952 4759,320 58,632 1,22%
17 CÂMPIA TURZII 2376,840 2375,750 1,090 0,05%
18 CAPUSU MARE 13439,679 13393,600 46,079 0,34%
19 CASEIU 8326,491 8288,880 37,611 0,45%
20 CÂTCAU 3756,711 3749,300 7,411 0,20%
21 CATINA 5308,602 5209,760 98,842 1,86%
22 CEANU MARE 9503,354 9286,150 217,204 2,29%
23 CHINTENI 9648,711 9484,240 164,471 1,70%
24 CHIUIESTI 11235,907 11211,500 24,407 0,22%
25 CIUCEA 4863,935 4850,930 13,005 0,27%
26 CIURILA 7233,131 7171,100 62,031 0,86%
27 CLUJ-NAPOCA 17482,825 16963,400 519,425 2,97%
28 COJOCNA 13859,008 13651,800 207,208 1,50%
29 CORNESTI 8295,627 8192,950 102,677 1,24%
30 CUZDRIOARA 2387,714 2376,620 11,094 0,46%
31 DABÂCA 5022,962 5005,510 17,452 0,35%
32 DEJ 10888,888 10696,000 192,888 1,77%
33 FELEACU 6622,496 6469,050 153,446 2,32%
34 FIZESU GHERLII 6721,696 6697,020 24,676 0,37%
35 FLORESTI 6086,001 6053,330 32,671 0,54%
36 FRATA 7287,334 7239,760 47,574 0,65%
37 GÂRBAU 7210,267 7172,610 37,657 0,52%
38 GEACA 6819,543 6738,160 81,383 1,19%
39 GHERLA 3627,063 3602,500 24,563 0,68%
40 GILAU 11721,899 11719,500 2,399 0,02%
41 HUEDIN 6122,943 6093,770 29,173 0,48%
42 IARA 14373,518 14356,100 17,418 0,12%
43 ICLOD 6789,224 6695,060 94,164 1,39%
44 IZVORU CRISULUI 4139,292 4128,930 10,362 0,25%
45 JICHISU DE JOS 4343,368 4264,510 78,858 1,82%
46 JUCU 8413,389 8312,910 100,479 1,19%
47 LUNA 5318,012 5317,470 0,542 0,01%
48 MAGURI-RACATAU 26832,900 26832,900 0,000 0,00%
49 MANASTIRENI 6269,405 6262,390 7,015 0,11%
50 MARGAU 21192,643 21188,400 4,243 0,02%
51 MARISEL 8566,850 8566,850 0,000 0,00%
52 MICA 6482,303 6426,860 55,443 0,86%
53 MIHAI VITEAZU 4762,376 4712,650 49,726 1,04%
54 MINTIU GHERLII 7850,521 7791,620 58,901 0,75%
55 MOCIU 7251,405 7157,350 94,055 1,30%
56 MOLDOVENESTI 13901,762 13862,800 38,962 0,28%
57 NEGRENI 6549,060 6549,060 0,000 0,00%
58 PALATCA 5012,963 4973,860 39,103 0,78%
59 PANTICEU 9044,126 8993,880 50,246 0,56%
60 PETRESTII DE JOS 7269,547 7253,110 16,437 0,23%
61 PLOSCOS 4164,907 4061,710 103,197 2,48%
117
62 POIENI 18638,737 18632,100 6,637 0,04%
63 RECEA-CRISTUR 7614,911 7511,600 103,311 1,36%
64 RISCA 6578,330 6576,700 1,630 0,02%
65 SACUIEU 12096,500 12096,500 0,000 0,00%
66 SÂNCRAIU 5713,948 5688,500 25,448 0,45%
67 SANDULESTI 2232,248 2195,740 36,508 1,64%
68 SÂNMARTIN 7170,155 7123,070 47,085 0,66%
69 SÂNPAUL 9273,457 9195,020 78,437 0,85%
70 SAVADISLA 11004,893 10989,200 15,693 0,14%
71 SIC 5624,515 5535,360 89,155 1,59%
72 SUATU 5307,122 5278,490 28,632 0,54%
73 TAGA 9997,794 9938,520 59,274 0,59%
74 TRITENII DE JOS 5943,923 5853,100 90,823 1,53%
75 TURDA 9152,275 9009,970 142,305 1,55%
76 TURENI 7396,660 7326,990, 69,670 0,94%
77 UNGURAS 6362,086 6323,400 38,686 0,61%
78 VAD 7721,829 7679,620 42,209 0,55%
79 VALEA IERII 14844,500 14844,500 0,000 0,00%
80 VIISOARA 6152,613 6066,530 86,083 1,40%
81 VULTURENI 7157,287 7140,350 16,937 0,24%
Total judet 667163,389 662215,120 4948,269 0,74%
Sursa: date prelucrate după ISU Cluj
Se remarcă unități administrativ teritoriale precum Cluj Napoca cu 2.97% din totalul suprafețelor
afectate de alunecări de teren de la nivel județean, UAT Aiton (2.62%), Ploscos (2.48), Feleacu (2.32),
Ceanu Mare (2.29), Apahida (2.03) ș.a. Aceste alunecări ocupă suprafețe între 0,54 hectare cum este
cazul unității administrativ teritoriale Luna la 519 hectare pentru UAT Cluj Napoca.
Astfel, suprafața afectată de procese de alunecare se ridică la 4948,26 hectare ceea ce reprezintă
0,74% din întreg teritoriul județean însă pagubele materiale și riscul indus populației prin pierderi
materiale, îngreunarea circulației persoanelor, întreruperea alimentării cu apă și energie electrică a
populației impune acordarea unei atenții sporite asupra posibilității de apariție a alunecărilor de teren
și a reactivării celor existente.
La polul opus se remarcă doar șase unități administrativ teritoriale la nivelul cărora nu s-au identificat
alunecări de teren active sau stabilizate: Beliș, Măguri-Răcătău, Mărișel, Negreni, Săcuieu și Valea Ierii,
unități administrativ teritoriale situate în zona montană a Masivului Vlădeasa și Masivul Gilău (Fig. 94).
118
Figura 94– Harta alunecărilor de teren de pe teritoriul județului Cluj
Sursa : date prelucrate după ISU Cluj
119
Figura 95 – Harta riscurilor asociate proceselor geomorfologice ce se manifestă în proximitatea rețelei de
transport
Figura 96 – Harta proceselor geomorfologice actuale ce afectează infrastructura de transport
120
În urma campaniilor de teren au fost identificate procesele geomorfologice actuale de tipul
alunecărilor de teren, a prăbușirilor și sectoarele cu eroziune laterală (Fig. 95) fapt ce a permis
încadrarea rețelei de transport de la nivelul județului Cluj pe clase de risc indus de acestea (Fig. 96).
Acest prim aspect este extrem de important în etapa inițială de premodelare a riscului indus de
alunecarile de teren deoarece oferă o imagine actuală, adusă la zi a efectelor negative pe care acestea
procese geomorfologice le indul la nivelul unui teritoriu.
La nivel județean, Inspectoratul pentru Situații de Urgență are printre multe atribuții și competențe
de intervenție în caz de producere a alunecărilor de teren. Datele furnizate de instituția menționată
pentru teritoriul județului Cluj se extinde pe intervalul intervalul 1972-prezent iar evenimente asociate
alunecărilor de teren sunt sintetizate în Anexa 1.
Figura 97 – Numărul intervențiilor ISU pe unități administrativ-teritoriale în cazul alunecărilor de teren
Sursa datelor: ISU Cluj
Analiza datelor din tabel permite extragerea unor concluzii legate de variabilitatea temporală și
spațială a evenimentelor de alunecare la care a avut intervenții Inspectoratul pentru Situații de
Urgență (Fig.98). Astfel, cele mai multe intervenții au fost realizate la nivelul UAT Cluj Napoca (28),
Ceanu Mare (14), Căpușu Mare (13), Cășeiu (9) etc evenimente cauzate în principal de modificarea
stării de tensiune a trenului datorită supraîncărcării taluzurilor la partea superioară cu pământ şi
materiale rezultate din construcţii şi demolări precum și de înregistrarea unor precipitații abundente
în cadrul intravilanelor dar și de reactivarea vechilor corpuri de alunecare datorită presiunii antropice
ce conduc la deplasarea maselor de pământ datorită pantelor ridicate și a geologiei favorizante dar și
de erodarea bazei versanților de către cursuri de apă în urma înregistrării unor debite ridicate.
Din analiza datelor ies în evidență un număr de 22 unități administrativ teritoriale ce nu au fără nicio
intervenție asociată acestui tip de evenimente: Săcuieu, Beliș, Mârgău, Iara, Ciucea, Mănăstireni etc
fapt ce se poate explica prin manifestarea alunecărilor de teren predominant la nivelul terenurilor
121
agricole și astfel prioritatea intervențiilor inspectoratului pentru situații de urgență fiind diminuată,
devenind necesară doar în momentul în care evenimentul de alunecare produce blocarea unor
drumuri, căi ferate, rețea de alimentare etc.
2.3.3. Informații generale, surse de date și metode utilizate
Alunecările de teren reprezintă procese geomorfologice ce se manifestă la nivelul versanților ce sunt

provocate şi favorizate de creşterea valorii sarcinilor gravitaţionale (construcţii, depozite de pământ
sau materiale) sau de intervenţii neautorizate asupra geometriei sistemului (săpături locale la bază,
şanţuri, creşterea unghiului de pantă a taluzurilor).
Elaborarea hărții de risc la alunecări de teren pentru județul Cluj a fost realizată conform
reglementărilor din cadrul Hotărârii de Guvern 447/2003 - Norme metodologice privind modul de
elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren ce prezintă atât cadrul general
privind succesiunea operaţiilor de întocmire a hartilor de risc natural la alunecări de teren şi conţinutul
acestora.
Conform Art. 2 din H.G. 447/2003 harta de risc natural la alunecări de teren reprezintă: “sinteza datelor
privind prognoza stării de echilibru a versantilor, a pagubelor materiale şi a pierderilor de vieţi
omeneşti ce pot fi cauzate de producerea alunecarilor de teren, pe un anumit areal şi într-un interval
de timp dat” constituind parte componentă a documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se
detaliază în planurile de urbanism generale şi în regulamentele locale de urbanism ale localităţilor
fiecărui judeţ (Art. 3, H.G. 447/2003).
Această hartă constituie studiu de fundamentare pentru Planurile de Amenajare a Teritoriului

Județean (PATJ) și pentru Planurile Urbanistice Generale (PUG) ale unităților administrativ teritoriale
situate în cadrul județului pentru a se putea lua măsuri specifice în vederea atenuării și prevenirii
efectelor negative ale alunecărilor de teren, în realizarea construcțiilor precum și pentru asigurarea
unui bun management al utilizării terenurilor prin aplicarea unor lucrări specifice și a măsurilor de ordin
structural și non structural în vederea limitării pagubelor economice și protejarea viitoarelor investiții.
Pentru reducerea efectelor negative induse în teritoriu este necesară studierea vulnerabilității
teritoriului și identificarea riscului indus de procesele geomorfologice active ce permit identificarea
probabilității spațiale de apariție a acestora și permit de asemenea prognoza evoluției viitoare.
Datele utilizate pentru elaborarea proiectului referitoare la modelul terenului au fost extrase din cadrul
bazei de date EU-DEM (Digital Elevation Model-European Space Agency) iar utilizând imagini satelitare
disponibile în mod gratuit pentru reactualizarea datelor legate de infrastructură, rețeaua hidrografică
etc.
Stratutile legate de litologia zonei analizate au fost extrase de pe Harta Geologică a României 1:00000,
1960.
Layerele legate de distribuția rețelei hidrografice au fost digitizate pe baza hărților din Cadastrul Apelor
Române, 1991. De asemenea Harta Topografică a fost utilizată ca suport pentru realizarea bazei de
date a factorilor cauzatori și declanșatori a alunecărilor de teren.
Conform metodologiei de elaborare a hărții de hazard la alunecări de teren a fost utilizată o bază de
date ce cuprinde 8 factori:
Ka – Coeficientul litologic,
Kb – Coeficientul geomorfologic,
Kc – Coeficientul structural,
122
Kd – Coeficientul hidrologic și climatic,
Ke – Coeficientul hidrogeologic,
Kf – Coeficientul seismic,
Kg – Coeficientul silvic,
Kh – Coeficientul antropic.
Figura 98 – Schema metodologică a modelului aplicat
Sursa: Roșca, 2015)
Întreaga analiză a fost realizată într-un proiect ArcGIS în care s-au manipulat layerele specifice fiecărui
coeficient, au fost obținute rasterele aferente acestora precum și baza de date spațială legată de
probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren de pe teritoriul județului Cluj.
Pentru obținerea coeficientului mediu de hazard (Km) a fost utilizată formula (1):
Unde: Ka – Coeficientul litologic, Kb – Coeficientul geomorfologic, Kc – Coeficientul structural, Kd –

Coeficientul hidrologic și climatic, Ke – Coeficientul hidrogeologic, Kf – Coeficientul seismic, Kg –
Coeficientul silvic, Kh – Coeficientul antropic, Km – Coeficientul mediu de hazard.
123
2.3.4. Coeficientul Litologic (Ka)
Substratul geologic friabil reprezentat de rocile sedimentare de la nivelul Depresiunii Transilvaniei ce

au fost depuse într-un regim marin și lacustru prezintă o diversitate structurală ridicată. Astfel,
structura geologică și litologia condiționează apariția proceselor de deplasare în masă, favorizând
apariția acestora atunci când și restul factorilor cauzatori sunt îndepliniți. La o analiză statistică legată
de distribuția alunecărilor de teren pe clase geologice se remarcă o densitate ridicată a acestora pe
formațiuni precum: marne, argile marnoase, șisturi marnoase cu intercalații de tufuri vulcanice
(Fig.99).
Prezența domurilor și formațiunile neogene dominate de cutarea diapiră alături de prezența tufului
vulcanic, a marnelor și argilelor complică problematica cauzativă a alunecărilor de teren. Alunecările
de teren superficiale, predominant translaționale sunt bine reprezentate la nivelul Câmpiei
Transilvaniei acolo unde versanții prezintă o geologie dominată de marne și argile (Morariu și colab.,
1964). Alunecările profunde au o distribuție specifică fiind în general legate de manifestări succesive
pe fondul înregistrării unor cantități de precipitații cumulate cauzatoare dar și a neotectonicii sării
(Irimuș, 1998, Sadu, 1998, Surdeanu și colab., 2016, Gârbacea, 2013, Bilașco și colab., 2018).
Figura 99 – Distribuția alunecărilor de teren de la nivelul județului Cluj pe clase geologice
Sursa: prelucrat după Harta Geologică a României
Analizând distribuția alunecărilor de teren pe clase geologice se remarcă printr-un procentaj de 28.75%
marnele și tufurile precum și argilele marnoase, nisipurile și tufurile pe care se manifestă 22.5% din
alunecările de teren actuale de la nivelul versanților sectorului deluros al reliefului județului Cluj. Pe
argile, gresii cu cărbuni, marne, șisturi marnoase, tufuri se regăsesc 14% dintre alunecări iar 9.65%
dintre acestea se regăsesc pe conglomerate, gresii, argile marnoase (Strate de Hida) (Fig.101).
Alunecările de teren ce afectează sectorul teraselor de luncă a cursurilor de apă Someșul Mic, Someșul
Mare se dezvoltă pe nisipuri și pietrișuri holocene. Restul alunecărilor de teren (6.06%) se regăsesc
izolat pe restul formațiunilor geologice.
124
Figura 100 – Harta coeficientului litologic
Sursa: prelucrată după Harta Geologică a României
2.3.5. Coeficientul geomorfologic (Kb)
Analiza coeficientului geomorfologic în cadrul modelării probabilității de apariție a alunecărilor de

teren la nivelul județului Cluj utilizând modelul digital de elevație și panta terenului conform
intervalelor reglementate prin Hotărârea de Guvern, 447/2003 scoate în evidență faptul că relieful
caracterizat prin pante reduse ale terenului (0-20) afectate de procese de eroziune nesemnificative
traversate de văi aflate într-un avansat stadiu de maturitate sunt caracterizate printr-o probabilitate
redusă de apariție a alunecărilor de teren (0,1). La nivelul acestor teritorii se regăsesc în momentul de
față 1% dintre alunecările de teren active.
Probabilitate medie-mare (0,3-0,5) de apariție a alunecărilor de teren se regăsește la nivelul reliefului

colinar cu pante medii și mari, fragmentate de văi ce sunt ajunse într-un stadiu de maturitate ridicat.
La nivelul acestor teritorii se manifestă 80 % din alunecările de teren active, restul de 19% dintre
alunecări afectând relieful deluros caracterizat prin pante mai mari de 150 unde induc o probabilitate
foarte mare de apariție a alunecărilor de teren (Fig.100).
125
Figura 101 – Harta coeficientului geomorfologic
2.3.6. Coeficientul structural (Kc)
Figura 102- Harta coeficientului structural
126
2.3.7. Coeficientul hidrologic și climatic (Kd)
Cantitatea medie anuală de precipitații modelată pentru teritoriul județului Cluj constituie baza de
analiză pentru identificarea probabilității de apariție a alunecărilor de teren în funcție de coeficientul
hidrologic și climatic. Astfel, teritoriile caracterizate printr-o cantitate de precipitații medii precum și
bazinele hidrografice montane și de deal ce sunt controlate în general de precipitațiile de la nivelul
acestor zone prezintă o probabilitate medie de apariție a alunecărilor de teren (0,1-0,3). Teritoriile ce
beneficiază de cantități moderate de precipitații și prezintă văi mature dar care au afluenți afectați de
viituri și care prezintă sectoare cu eroziune verticală activă sunt teritorii cu probabilitate medie-mare
de apariție a alunecărilor de teren (0,3-0,5), iar teritoriile ce beneficiază de o cantitate de precipitații
mai mare de 850 mm/an prezintă o probabilitate mare de apariție a alunecărilor (0,5-0,8) (Fig.103).
Figura 103 – Harta coeficientului hidrologic și climatic
2.3.8. Coeficientul hidrogeologic (Ke)
Influența hidrogeologiei în ceea ce privește probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren a fost

determinată utilizând harta hidrogeologică a Europei. Astfel, zonele caracterizate printr-un nivel al apei
freatice situat la adâncime mai mare de 5 m corespunde unei probabilități reduse iar zonele în care
curgerea apelor freatice are loc sub gradienți mari, la baza versanților unde uneori apar izvoare
prezintă o probabilitate medie de apariție a alunecărilor de teren iar zonele ce prezintă o
permeabilitate a stratelor la partea superioară o probabilitate medie-mare și mare (Fig. 104).
127
Figura 104 – Harta coeficientului hidrogeologic
2.3.9. Coeficientul seismic (Kf)
Studiile de zonarea seismică a teritoriului național includ sectorul analizat în zona seismică VI pe scara
seismică MSK (conform STAS 11100/1993 și a parametrilor de zonare a seismicității conform
normativului P100/1992 pentru seisme cu intensități mai mari de 6 grade pe scara Richter). Astfel
probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren indusă de factorul seismic este aproximativ pentru
80% din cadrul județului Cluj este medie (Fig. 105).
128
Figura 105 – Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani. Codul de proiectare P100-
1/2006
Figura 106 – Zonarea seismica a teritoriului Romaniei – intensitati pe scara MSK , conform SR 11100–1:93
Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei
Sursa: SR 11100–1:93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei
Pentru sud-estul teritoriului județean acolo unde teritoriul se află în zona seismică VII pe scara seismică
MSK (conform STAS 11100/1993 și a parametrilor de zonare a seismicității conform normativului
P100/1992 pentru seisme cu intensități mai mari de 7 grade pe scara Richter), probabilitatea de
apariție a alunecărilor de teren indusă de factorul seismic este medie-mare. În această categorie se
regăsesc unități administrativ teritoriale precum: Cămărașu, Cătina, Frata, Ceanu Mare, Călărași etc
(Fig.107).
129
Figura 107 – Harta coeficientului seismic
Sursa: prelucrată după SR 11100–1:93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.
2.3.10. Coeficientul silvic (Kg)
Rolul stabilizator al vegetației forestiere de la nivelul versanților este amintit în diverse studii ce
analizează atât gradul de stabilitate a versanților (Rădoane și colab., 2005, Petrea și colab., 2014).
Conform datelor Copernicus Land Monitoring Service, EEA teritoriile care au un grad de acoperire cu
vegetație arboricolă mai mare de 80% sunt caracterizate printr-o probabilitate de apariție a
alunecărilor de teren redusă (0-0,1) sunt situate cu predominanță în zona montană acolo unde ocupă
55% din teritorii. Teritoriile ce prezintă un procentaj de împădurire cuprins între 50 și 80% prezintă o
probabilitate medie de apariție a alunecărilor de teren (0,1- 0,3) pentru ca terenurile agricole ori cele
de tranziție (defrișate) să fie caracterizate printr-o probabilitate mare și foarte mare de apariție a
acestora (0,3-0,5) (Fig.108).
130
Figura 108– Harta coeficientului silvic
Sursa: prelucrată după Copernicus Land Monitoring Service, EEA
2.3.11. Coeficientul antropic (Kh)
Teritoriile la nivelul cărora nu sunt executate construcții sunt caracterizate printr-o probabilitate de
apariție a alunecărilor de teren indusă de acestea mică (0,1) însă sectoarele versanților la nivelul cărora
există o rețea densă de construcții și drumuri datorită supraîncărcării acestora sunt caracterizate
printr-o probabilitate ridicată de apariție a alunecărilor de teren (0.9) (Fig.109).
131
Figura 109 – Harta coeficientului antropic
Sursa: preluctată după Baza de date Corine Land Cover 2018, v.20, European Environment Agency (EEA) -
Copernicus Land Monitoring Service
2.3.12. Probabilitatea spațială de apariție a alunecărilor de teren
Harta de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren pentru județul Cluj și coeficientul de risc
corespunzător (Km) obținută conform reglementărilor metodologice din cadrul Hotărârii de Guvern
447/2003 scoate în evidență teritoriile încadrate pe diferite clase de probabilitate de apariție a
alunecărilor de teren la nivelul județului dar și a unităților administrativ teritoriale componente.
Clasa de probabilitate mare de apariție a alunecărilor de teren ce în corespondență un coeficient de

risc (Km) încadrat în intervalul 0,5-0,8 caracterizează 92,3 km2 ceea ce reprezintă 1,% din cadrul
teritoriului județului Cluj (Fig.110).
La nivel județean cea mai mare parte din suprafață (3007.7 km2), ce reprezintă 45,1% din întreg
teritoriul prezintă o probabilitate medie de apariție a alunecărilor de teren, aceste teritorii fiind situate
în principal în sectorul deluros dominat de o geologie predominantă de argile, marne și intercalații de
tufuri. Se remarcă în acest sens UAT-urile: Câmpia Turzii, Negreni, Călărași a căror teritorii sunt
caracterizate printr-o probabilitate medie de apariție a alunecărilor de teren pentru aproximativ 90%
din teritoriul administrativ.
Clasa de probabilitate medie-mare caracterizează 1,4% din cadrul Județului Cluj. Se remarcă în acest
sens UAT-urile Beliș, Valea Ierii, Margău, Mărișel și Băișoara (Fig. 112) cu peste 5% din teritoriul
administrativ încadrat în clasa de probabilitate medie-mare. Aceste unități administrativ teritoriale
sunt încadrate în această clasă de risc ca urmare a caracteristicilor morfometrice ce țin de panta
terenului, cantitatea mai ridicată de precipitații, densitatea ridicată rețelei hidrografice primare, factori
cauzatori și declanșatori a alunecărilor de teren.
132
Figura 110 – Probabilitatea de producere a alunecărilor de teren și coeficientul de risc corespunzător (Km)
Figura 111 – Distribuția relativă a unităților administrativ teritoriale cu suprafețe mari încadrate în clasa de
probabilitatea medie de producere a alunecărilor de teren
133
probabilitatea medie-mare de producere a alunecărilor de teren
La polul opus unitățile administrativ teritoriale cu ponderi ridicate ale unităților administrativ
teritoriale încadrate clasei de probabilitate redusă sunt UAT Săcuieu, Măguri Răcătău, Mărișel, etc, la
nivel județean 9,5% din teritoriu fiind încadrată în această clasa de risc (Figura 113, Tabelul 33).
probabilitatea redusă de producere a alunecărilor de teren
Tabel 33. Încadrarea pe clase de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren a unităților administrativ
teritoriale din cadrul județului Cluj
Probabilitatea de producere a alunecărilor de teren

Redusa Medie Medie-mare Mare
Nr. (Km <0.10) (0.10<Km>0.30) (0.30<km>0.50) (0.50<Km>0.80)
UATT
crt.
km2 % km2 % km2 % km2 %
1 AGHIRESU 0,3 0,2 67,1 63,5 38,3 36,2 0,0 0,0
2 AITON 0,0 0,0 36,2 80,0 9,0 20,0 0,0 0,0
3 ALUNIS 0,0 0,0 16,3 28,8 40,1 70,9 0,2 0,3
4 APAHIDA 0,6 0,5 41,2 38,9 64,2 60,5 0,1 0,1
5 ASCHILEU 0,0 0,0 25,2 39,0 39,3 61,0 0,0 0,0
6 BACIU 0,1 0,1 52,7 60,3 34,6 39,5 0,1 0,1
7 BAISOARA 24,3 21,9 39,0 35,2 41,4 37,4 6,0 5,4
8 BELIS 8,2 4,0 34,6 16,9 129,0 62,8 33,4 16,3
134
Nr. (Km <0.10) (0.10<Km>0.30) (0.30<km>0.50) (0.50<Km>0.80)
UATT
crt.
km2 % km2 % km2 % km2 %
9 BOBÂLNA 0,0 0,0 29,4 30,2 68,0 69,7 0,1 0,1
10 BONTIDA 0,3 0,4 32,8 40,3 48,2 59,2 0,1 0,1
11 BORSA 0,1 0,2 24,3 39,4 37,2 60,4 0,0 0,0
12 BUZA 0,0 0,0 2,3 7,6 27,4 92,1 0,1 0,2
13 CAIANU 0,0 0,0 16,6 30,2 38,3 69,7 0,0 0,1
14 CALARASI 0,0 0,0 35,3 93,6 2,4 6,4 0,0 0,0
15 CALATELE 10,5 14,0 40,3 53,7 24,1 32,1 0,1 0,2
16 CAMARASU 0,0 0,0 7,6 15,8 40,5 84,2 0,0 0,0
17 CÂMPIA TURZII 33,0 24,5 61,6 45,8 39,8 29,6 0,0 0,0
18 CAPUSU MARE 0,0 0,0 42,3 50,8 40,4 48,5 0,5 0,6
19 CASEIU 0,0 0,0 4,5 8,5 48,6 91,5 0,0 0,0
20 CÂTCAU 0,0 0,0 22,6 95,2 1,0 4,3 0,1 0,5
21 CATINA 0,0 0,0 20,9 55,8 16,5 44,1 0,0 0,0
22 CEANU MARE 0,0 0,0 14,3 15,0 80,7 84,9 0,0 0,0
23 CHINTENI 0,1 0,2 35,7 37,0 60,6 62,8 0,0 0,0
24 CHIUIESTI 0,0 0,0 43,9 39,1 67,9 60,5 0,4 0,3
25 CIUCEA 5,3 10,9 39,3 80,9 4,0 8,1 0,0 0,0
26 CIURILA 0,0 0,0 62,8 86,8 9,5 13,1 0,1 0,1
27 CLUJ-NAPOCA 1,0 0,6 93,8 53,6 79,8 45,6 0,3 0,2
28 COJOCNA 0,0 0,0 34,9 25,1 103,6 74,7 0,1 0,1
29 CORNESTI 0,0 0,0 30,6 36,9 52,2 62,9 0,1 0,1
30 CUZDRIOARA 0,0 0,0 18,4 76,9 5,5 23,0 0,0 0,1
31 DABÂCA 0,4 0,9 22,8 45,5 26,9 53,6 0,0 0,0
32 DEJ 0,0 0,0 52,8 48,5 55,6 51,1 0,4 0,4
33 FELEACU 0,1 0,2 55,1 83,2 11,0 16,7 0,0 0,0
34 FIZESU GHERLII 0,0 0,1 28,3 42,1 37,9 56,3 1,0 1,5
35 FLORESTI 0,4 0,7 35,9 59,0 24,4 40,2 0,1 0,2
36 FRATA 0,0 0,0 11,5 15,8 61,3 84,2 0,0 0,0
37 GÂRBAU 0,1 0,2 55,1 76,4 16,9 23,4 0,0 0,0
38 GEACA 0,0 0,0 17,2 25,2 50,9 74,7 0,1 0,1
39 GHERLA 0,0 0,0 15,5 42,8 20,7 57,0 0,1 0,2
40 GILAU 18,8 16,1 76,7 65,4 21,4 18,2 0,3 0,3
41 HUEDIN 0,4 0,6 53,3 87,2 7,4 12,1 0,0 0,0
42 IARA 13,0 9,0 102,0 71,1 27,6 19,3 0,9 0,6
43 ICLOD 0,4 0,6 29,7 43,7 37,7 55,6 0,1 0,1
44 IZVORU CRISULUI 0,1 0,2 34,1 82,4 7,2 17,4 0,0 0,0
45 JICHISU DE JOS 0,0 0,0 13,2 30,5 30,0 69,0 0,2 0,5
46 JUCU 2,8 3,4 38,5 45,8 42,7 50,8 0,1 0,1
47 LUNA 0,1 0,3 46,4 87,3 6,3 11,8 0,3 0,6
48 MAGURI-RACATAU 143,7 53,6 51,1 19,0 65,1 24,3 8,4 3,1
49 MANASTIRENI 2,8 4,5 28,9 46,1 30,8 49,1 0,2 0,3
135
Nr. (Km <0.10) (0.10<Km>0.30) (0.30<km>0.50) (0.50<Km>0.80)
UATT
crt.
km2 % km2 % km2 % km2 %
50 MARGAU 48,1 22,7 76,3 36,0 71,3 33,6 16,2 7,7
51 MARISEL 38,4 44,8 26,9 31,4 18,9 22,1 1,5 1,8
52 MICA 0,0 0,0 31,7 49,0 32,7 50,4 0,4 0,6
53 MIHAI VITEAZU 8,8 18,6 35,2 73,8 3,6 7,5 0,1 0,1
54 MINTIU GHERLII 0,0 0,0 31,6 40,3 46,3 58,9 0,6 0,8
55 MOCIU 0,0 0,0 11,5 15,9 60,9 84,0 0,1 0,1
56 MOLDOVENESTI 40,1 28,9 79,6 57,3 18,8 13,5 0,4 0,3
57 NEGRENI 4,1 6,3 61,3 93,6 0,1 0,1 0,0 0,0
58 PALATCA 0,1 0,1 15,5 31,0 34,5 68,8 0,1 0,2
59 PANTICEU 0,0 0,0 45,4 50,2 45,0 49,8 0,0 0,0
60 PETRESTII DE JOS 11,2 15,4 55,7 76,7 5,5 7,5 0,3 0,5
61 PLOSCOS 0,0 0,0 16,5 39,6 25,2 60,4 0,0 0,0
62 POIENI 75,8 40,7 97,6 52,4 12,2 6,5 0,6 0,3
63 RECEA-CRISTUR 0,0 0,0 22,2 29,1 53,9 70,8 0,0 0,1
64 RISCA 21,5 32,7 36,5 55,5 7,6 11,6 0,1 0,2
65 SACUIEU 75,8 62,7 34,8 28,8 9,2 7,6 1,2 1,0
66 SÂNCRAIU 4,2 18,9 10,0 45,0 7,8 35,0 0,2 1,1
67 SANDULESTI 11,1 10,0 59,7 54,3 39,1 35,5 0,1 0,1
68 SÂNMARTIN 2,7 4,8 48,9 85,5 5,5 9,7 0,0 0,0
69 SÂNPAUL 0,0 0,0 21,1 29,5 50,0 69,8 0,5 0,7
70 SAVADISLA 0,0 0,0 81,1 87,5 11,6 12,5 0,0 0,0
71 SIC 0,0 0,0 15,6 27,8 40,5 72,0 0,1 0,2
72 SUATU 0,0 0,0 10,5 19,7 42,6 80,2 0,0 0,1
73 TAGA 0,1 0,1 37,6 37,6 61,7 61,8 0,6 0,6
74 TRITENII DE JOS 0,0 0,0 5,0 8,5 54,3 91,5 0,0 0,1
75 TURDA 0,0 0,0 48,7 53,2 42,7 46,6 0,2 0,2
76 TURENI 0,5 0,6 60,1 81,2 13,4 18,1 0,1 0,1
77 UNGURAS 0,0 0,0 10,6 16,6 52,1 81,8 1,0 1,5
78 VAD 0,0 0,0 30,0 39,0 47,0 60,9 0,1 0,1
79 VALEA IERII 21,0 14,2 30,0 20,2 85,1 57,3 12,3 8,3
80 VIISOARA 0,0 0,0 21,6 35,2 39,0 63,4 0,9 1,4
81 VULTURENI 0,1 0,1 44,5 62,1 26,9 37,6 0,1 0,1
TOTAL 630,8 9,5 3007,7 45.1 2938,5 44.1 92.3 1,4
Un inventrar al alunecărilor de teren, realizat pe baza imaginilor satelitare disponibile în mod gratuit
pe platforma Google a fost realizat observându-se astfel faptul că în momentul de față există un număr
de 3836 alunecări de teren cu potențial de reactivare în momentul înregistrării unor cantități
însemnate de precipitații ori a activității seismice ce induc instabilitate la nivelul versanților.
136
Figura 114 – Amenajări de desecare la nivelul teritoriului județului Cluj
Sursa: preluctată după ANIF Cluj
Conform datelor furnizate de către Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare la nivelul județului
Cluj există 21 de zone la nivelul cărora s-au realizat lucrări de desecare prin drenaj la nivelul Văii Crișului
(UAT Huedin, Sâncraiu și Podeni), Bedeciu (UAT Mănăstireni), Valea Mare (UAT Gârgău și Sânpaul),
SDE Cluj (UAT Florești), Borșa (UAT Borșa și Bonțida), Maraloiu (UAT), Zăpodie (UAT Apahida și Cluj
Napoca), Hășdate (UAT Ciurila, Săvădisla, Petreștii de Jos și Tureni), Fâneața Vacilor (UAT Tureni, Turda,
Aiton și Săndulești), Soporului (UAT Ceanu Mare, Frata, Viișoara și Tritenii de Jos), Căian (UAT Căianu
și Cojocna), Cojocnei (UAT Cojocna și Căianu) (Fig. 114).
Alte măsuri de prevenire și atenuare a efectelor negative ale alunecărilor de teren care se impun
pentru teritoriul unităților administrativ teritoriale din cadrul județului Cluj recomandăm:
- Împădurirea versanților cu potențial de alunecare cu vegetație arboricolă hidrofilă cu un ritm

rapid de creștere și adaptare (salcâm, pin, etc);
- Terasarea versanților și plantarea la nivelul acestora a viței de vie ori a pomilor fructiferi ce au
o bună favorabilitate pentru condițiile pedo-climatice ale teritoriului amenajat;
- Realizarea de rigole și șanțuri în vederea preluării apelor de suprafață în vederea diminuării

eroziunii solului și a eroziunii în adâncime precum și pentru diminuarea cantității de apă infiltrate în
sol.
Alături de aceste măsuri ce țin de reamenajarea mediului o categorie de măsuri foarte importante
constau în educarea populației în menținerea echilibrului versanților, în realizarea studiilor geotehnice
înaintea realizării unor construcții în zonele cu potențial mediu și mediu-mare de producere a
alunecărilor de teren, cu scopul identificării necesității realizării unor măsuri de amenajare a
versanților înaintea construirii.
137
Pentru evitarea problemelor ulterioare se recomandă creșterea vizibilității rezultatelor studiilor de risc
astfel încât populația să cunoască realitatea din teren, riscul la care sunt expuși și încadrarea
proprietăților, a gospodăriilor, terenurilor agricole, a pădurii și terenuri care le au în proprietate sau
care urmează să fie achiziționate.
Este deasemenea necesar un program de informare a populației în ceea ce privește riscul la care sunt
expuși precum și cu privire la efectele rezultate în urma defrișărilor, a importanței menținerii stării de
echilbru a versanților precum și cu privire la importanța plantării speciilor forestiere cu rol stabilizator
pentru teritoriil cu probabilitate ridicată de apariție a alunecărilor de teren.
De asemenea se recomandă anunțarea responsabililor locali aspra evenimentelor noi de alunecare și

a consecințelor directe și indirecte precum: crăpături în teren sau pereți, deplasări pe orizontală sau
pe verticala a unor construcții, pomi, stâlpi, apariția unor izvoare noi pe versanți, modificarea poziției
unor izvoare vechi, tulburarea nejustificata a apelor din fântâni, modificări bruște ale nivelului apei în
fântâni, apariția unor „ondulări” ale terenului, gropi, șanțuri), astfel încât autoritățile locale să poată
lua măsuri de diminuare a efectelor potențiale.
Informarea populației este recomandat să se realizeze nu doar în direcția cunoașterii încadrării pe clase
de hazard a teritoriului în care locuiesc și își desfășoară activitatea ci și în direcția cunoașterii numerelor
de urgență și a celor mai apropiate locații unde pot primi asistență medicală și socială în cazul
producerii unor evenimente extreme.
Nu în ultimul rând este necesară asigurarea bunurilor și a locuințelor în caz de dezastru pe baza unor
studii de specialitate care să permită apoi negocierea corectă a valorii asigurării respectiv a
despăgubirilor.
Factorii decizionali locali au de asemenea o serie de obligații care se referă la informarea populației
asupra situației existente și a riscului la care este expusă, la introducerea în cadrul Planului de
Urbanism General a informațiilor legate de categoriile de hazard și risc aferent pentru teritoriul
județului Cluj, precum și la obligativitatea realizării studiilor geotehnice de stabilitate (realizate de
firme specializate) în momentul realizării unor construcții noi sau a reabilitării unora deja existente și
impunerea unor amenzi în momentul în care obligații nu sunt respectate.
Este necesară de asemenea realizarea unor programe de educare a populației în ideea conștientizării
riscurilor la are sunt expuși și la informarea cu privire la măsurile de reducerea a gradului de defrișare
și la importanța realizării unor lucrări de amenajare a versanților și de plantare a unor specii cu rol de
stabilizare a zonelor afectate sau cu potențial de apariție a alunecărilor de teren.
O măsură absolut necesară este aceea de monitorizare continuă a teritoriilor instabile din interiorul
intravilanelor, anunțarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență în cazul identificării unor
instabilizări recente, și nu în ultimul rând atragerea fondurilor necesare pentru realizarea campaniilor
de împădurire și neacordarea avizelor de construcție în zonele cu probabilitate mare și medie de
apariție a alunecărilor de teren. Această monitorizare ar trebui să se realizeze cu suportul instituțiilor
statului, cu ajutorul voluntarilor precum și cu membrii comunităților afectate, instruite în acest sens.
2.4. Riscul seismic

Pentru teritoriul ţării noastre prezintă importanţă cutremurele de origine tectonică. Seismicitatea
României este rezultată din energia eliberată de cutremure crustale (denumite şi normale) a căror
adâncime nu depăşeşte 60 km şi de cutremure intermediare.
138
Hărţile de zonare seismică indică conform Seciunii V din PATN, pentru cea mai mare parte a judeţului
Cluj, în afara extremităţii sud-estice, gradul 6 MSK (conform STAS SR 11100/1993), respectiv zona F
(Coeficientul seismic kS=0,10 şi perioada de colţ TC=0,7 – conform Normativului de proiectare
antiseismică P100-1/2013) (Fig. 115).
Figura 115 – Zonarea teritoriului județului Cluj pe clase de risc seismic
Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul Judeţului Cluj, efectele datorate
cutremurelor pot fi reprezentate prin avarierea şi/sau prăbuşirea unor clădiri vulnerabile 1, avarierea
şi/sau ieşirea din funcţiune a unor reţele de infrastructură (utilităţi), cedarea unor elemente de relief
(versanţi) şi/sau a unor lucrări tehnice (baraje) de pe teritoriul respectiv sau din amonte; avarierea
gravă a unor dotări industriale cu surse de mare risc, etc., precum şi de orice alte lanţuri de evenimente
negative (incendii, explozii).
Seismele pot declanşa alunecări de teren, tasări şi lichefieri în cazul terenurilor cu caracteristici
specifice, condiţiile climatice pot favoriza sau grăbi declanşarea respectivelor efecte. În cazul
producerii unui eveniment seismic care poate conduce la declanşarea unui accident chimic, nuclear
sau a unui incendiu, se vor lua măsuri corespunzătoare prevăzute în planurile de protecţie şi
intervenţie în cazul de explozii mari, la suprafaţă sau în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit
de grave la conducte magistrale şi urbane, în planurile de protecţie şi intervenţie în caz de accident
nuclear şi căderi de obiecte cosmice, respectiv în planurile de protecţie şi intervenţie în caz de incendii
în masă.
1
Pe teritoriul judeţului a fost identificate o serie de construcţii ce se încadrează în clasa de risc II şi III (Planul de
analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul Judeţului Cluj, p. 102),
139
Figura 116 – Zonarea teritoriului României în termeni Figura 117 – Zonarea seismică a teritoriului judeţului
de valori de vârf ale acceleraţiei terenului Cluj
Zonarea teritoriului României în termeni de valori

de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare
ag pentru cutremure având intervalul mediu de
recurenţă IMR=100 ani conform Normativului P100-
1/2013
Seismicitatea României este rezultată din energia eliberată de cutremurele crustale (denumite şi
normale) a căror adâncime nu depăşeşte 60 km şi de cutremure intermediare (Fig. 116, 117).
Măsurile şi acţiunile de intervenţie şi de apărare sunt: protecţia construcţiilor şi instalaţiilor care includ
surse de mare risc pentru colectivităţi umane; protecţia capacităţilor constructive şi funcţionale;
protecţia infrastructurii urbane, cu prioritate pentru protecţia sistemelor-suport necesare serviciilor
curente de interes social (reţeaua medico-sanitară, infrastructura sistemului de apărare împotriva
incendiilor şi a altor accidente, pompierii, infrastructura sistemului de conducere şi administraţie
precum şi infrastructura sistemului informaţional); refacerea reţelelor de utilităţi, capacităţilor
funcţionale şi a capacităţii operaţionale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii
social-economice; anunţarea populaţiei şi evacuarea populaţiei din imobilele avariate.
140
Tabel 34. Evidenţa construcţiilor din judeţul Cluj expertizate tehnic şi încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc
seismic
Nr. Destinaţia Anul Clasa
Localitatea Adresa Tipul de imobil
crt. imobilului construcţiei de risc
Str. Clinicilor limitrof
1. Cluj-Napoca imobilului de pe str. Parter Clădire de locuit 1840 II
Moţilor nr. 103
str. Matei Corvin
2. Cluj-Napoca S+P Imobil de locuinţe 1942 II
nr. 3
Clădirile Statusului
3. Cluj-Napoca str. I. Maniu nr. 2-6 D+P+1 1926 II
Romano-Catolic
4. Cluj-Napoca B-dul Eroilor nr. 3 D+P+1 Imobil de locuit 1933 II
Bloc de
Calea Victoriei nr. 7B, Bl.
5. Turda locuinţe Imobil de locuinţe 1955 II
L140
S+P+4
Sat. Sumurduc
6. Comuna Sânpaul S+P Imobil de locuit 1954 II
nr. 17
Comuna
7. sat Măhal, nr. 57 D+P Imobil locuit 1962 II
Sânmărtin
8. Cluj-Napoca str. D. Francisc nr. 9 S+P+E Imobil de locuinţe 1930 III
9. Cluj-Napoca Str. I.C. Brătianu nr. 18 S+P Imobil 1952 III
Castelul Banffy
10. Comuna Bonţida Sat. Bonţida FN Clădire de locuit 1895 III
corp III
Sursa: H. 642/29.06.2005
Clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale în funcţie de tipurile de riscuri specifice realizată

conform Hotărârii nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor
administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei
civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice toate unitățile administrativ teritoriale din cadrul
județului sunt încadrate în clasa de risc secundar generat de cutremurele de pământ (Tabelul 34).
2.5. Eroziunea solului

Ca urmare a dezvoltării tehnologice și a celei socio-economice și schimbărilor măsurilor administrative,
utilizarea terenului a suferit schimbări drastice pe teritoriul României și implicit la nivelul județului Cluj,
schimbări care sunt încă în curs de dezvoltare.
Modelarea probabilităţii spaţiale de manifestare a eroziunii solului și a alunecărilor de teren are o
importanţă deosebit de mare în vederea identificării celor mai utile măsuri de intervenţie şi diminuare
a efectelor negative asupra mediului natural şi antropic.
Estimarea pierderilor de sol la nivelul României se realizează utilizând Modelul ROMSEM (Romanian
Soil Erosion Model). Acest model de estimarea eroziunii solului la suprafaţă se realizează folosind
modelul empiric (determinat pe baze statistice), având la baza ecuaţia elaborată de academicianul
Moţoc, M. şi colaboratorii (1963, revizuit în 1979, reconfirmată în 2002) pentru teritoriul României,
care s-a bazat pe relaţia universală utilizată de Serviciul de Conservare a Solului din S.U.A. (Revised
Universal Soil Loss Equation) ţinând cont de condiţiile climatice din România. Având în vedere faptul
că ecuaţia folosită are o formă generalizată este necesară o cuantificare cât mai obiectivă a valorilor
pentru fiecare factor luat în calcul în funcţie de specificul teritoriului analizat (Roșca, 2015, Bilașco și
colab., 2018) (Fig. 118).
141
Figura 118 – Etapele aplicării modelului de determinare a eroziunii solului
Sursa: Roșca, 2014
Unde:
E – Eroziunea medie anuală (t/ha/an),

K – Coeficientul de erozivitate stabilit pe baza agresivităţii climatice,
S – Coeficientul de corecţie pentru erodabilitatea solului,
C – Coeficientul de corecţie pentru efectul culturilor,
Cs – Coeficientul de corecţie pentru efectul lucrărilor antierozionale,
Lm – Lungimea pantelor (m),
In – Panta terenului (%).
Conform datele furnizate în urma studiilor realizate de Unitatea de Management a Resurselor Terestre
(Institutul pentru Mediu și Durabilitate, JRC Ispra) s-a obținut harta pierderilor de sol la nivelul Europei
(Panagos și colab., 2014, 2015a, 2015b).
Literatura științifică atinge sintagma de eroziune a solului „admisibilă / tolerată, termenul descriind
eroziunea existentă datorată practicile agricole, fără a avea un impact asupra dezvoltării agricole
ulterioare. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o serie de reguli generale: stratul de
sol trebuie să fie adânc suficient pentru a asigura producția în agricultură și silvicultură pentru o
perioadă lungă de timp, prin urmare efectele de eroziune trebuie luate în considerare pentru fiecare
clasă de sol și pentru fiecare tip de sol în parte (Băldoi, V., Ionescu, V., 1986).
Din categoria unităților administrativ teritoriale cu suprafețe extinse susceptibile de a fi afecate de

eroziunea solului se remarcă: UAT Viișoara, Apahida, Luna, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Călățele etc.
Notabilă devine încadrarea a 27 de unități adminsitrativ teritoriale (Mârgău, Măguri Răcătău,

Mănăstireni, Aghireșu) în clasa de susceptibilitate medie pe suprafețe mai mari de 100 de hectare
(Fig.119).
142
Figura 119 – Harta de susceptibilitate pentru eroziunea solurilor din cadrul județului Cluj
(realizată conform IPCA/Ordin nr. 223 din 28/05/2002 privind aprobarea Metodologiei întocmirii studiilor
pedologice și agrochimice a Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură)
Tabel 35. Încadrarea pe clase de probabilitate de susceptibilitate a unităților administrativ teritoriale din
cadrul județului Cluj
Nr UATT F. redusă Redusa Medie Medie-mare Mare F. Mare
ha % ha % ha % ha % ha % ha %
1 AGHIRESU 760,0 72,6 174,8 16,7 104,5 10,0 6,5 0,6 0,7 0,1 0,0 760,0
2 AITON 371,9 82,2 59,6 13,2 20,0 4,4 1,1 0,2 0,0 0,0 0,0 371,9
3 ALUNIS 395,8 70,0 123,9 21,9 45,2 8,0 0,3 0,0 0,0 0,0 0,0 395,8
4 APAHIDA 795,7 75,0 170,1 16,0 86,6 8,2 7,4 0,7 1,2 0,1 0,1 795,7
5 ASCHILEU 586,9 91,7 40,7 6,4 12,0 1,9 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 586,9
6 BACIU 619,8 70,8 167,2 19,1 82,6 9,4 4,7 0,5 1,0 0,1 0,0 619,8
7 BAISOARA 944,4 85,4 125,0 11,3 36,8 3,3 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 944,4
8 BELIS 1852,7 90,8 138,7 6,8 47,7 2,3 1,0 0,1 0,0 0,0 0,0 1852,7
9 BOBÂLNA 754,4 77,6 164,6 16,9 53,8 5,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 754,4
10 BONTIDA 635,5 78,1 132,4 16,3 44,1 5,4 1,6 0,2 0,2 0,0 0,0 635,5
11 BORSA 536,4 87,1 70,3 11,4 9,2 1,5 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 536,4
12 BUZA 219,8 74,6 60,0 20,4 15,0 5,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 219,8
13 CAIANU 469,2 85,5 65,0 11,8 14,6 2,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 469,2
14 CALARASI 329,4 87,6 40,8 10,9 5,7 1,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 329,4
143
15 CALATELE 521,2 69,4 144,4 19,2 80,5 10,7 4,0 0,5 0,5 0,1 0,0 521,2
16 CAMARASU 438,1 93,1 25,4 5,4 6,9 1,5 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 438,1
17 CÂMPIA TURZII 1079,5 80,3 210,2 15,6 54,3 4,0 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 1079,5
18 CAPUSU MARE 635,8 77,7 103,8 12,7 77,0 9,4 2,1 0,3 0,0 0,0 0,0 635,8
19 CASEIU 435,2 82,6 76,0 14,4 16,0 3,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 435,2
20 CÂTCAU 217,0 91,3 17,5 7,3 2,9 1,2 0,3 0,1 0,1 0,0 0,0 217,0
21 CATINA 341,6 91,9 25,4 6,8 4,7 1,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 341,6
22 CEANU MARE 806,6 85,2 106,6 11,3 31,6 3,3 1,4 0,1 0,0 0,0 0,0 806,6
23 CHINTENI 861,1 89,2 84,0 8,7 19,3 2,0 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 861,1
24 CHIUIESTI 1008,4 91,2 77,2 7,0 19,7 1,8 0,3 0,0 0,0 0,0 0,0 1008,4
25 CIUCEA 468,2 97,3 11,4 2,4 1,8 0,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 468,2
26 CIURILA 655,0 90,5 44,7 6,2 22,6 3,1 1,3 0,2 0,0 0,0 0,0 655,0
27 CLUJ-NAPOCA 1487,9 85,1 194,3 11,1 63,0 3,6 2,7 0,2 0,5 0,0 0,0 1487,9
28 COJOCNA 1118,1 80,7 210,6 15,2 54,9 4,0 2,3 0,2 0,2 0,0 0,0 1118,1
29 CORNESTI 639,8 77,1 152,4 18,4 37,2 4,5 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 639,8
30 CUZDRIOARA 208,8 89,7 18,3 7,9 5,5 2,4 0,3 0,1 0,0 0,0 0,0 208,8
31 DABÂCA 415,6 82,7 63,5 12,6 21,9 4,4 1,2 0,2 0,2 0,0 0,0 415,6
32 DEJ 869,1 79,8 163,4 15,0 55,8 5,1 0,8 0,1 0,0 0,0 0,0 869,1
33 FELEACU 547,7 82,7 85,8 12,9 28,5 4,3 0,3 0,1 0,2 0,0 0,0 547,7
34 FIZESU GHERLII 526,7 78,4 85,7 12,8 56,0 8,3 3,6 0,5 0,2 0,0 0,0 526,7
35 FLORESTI 417,2 68,5 108,5 17,8 76,1 12,5 6,5 1,1 0,4 0,1 0,0 417,2
36 FRATA 642,2 88,8 71,3 9,9 9,4 1,3 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 642,2
37 GÂRBAU 528,8 73,5 113,8 15,8 68,0 9,4 8,3 1,1 0,7 0,1 0,0 528,8
38 GEACA 579,1 84,9 83,0 12,2 19,6 2,9 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 579,1
39 GHERLA 227,1 62,6 81,1 22,4 52,9 14,6 1,6 0,4 0,0 0,0 0,0 227,1
40 GILAU 1013,2 86,4 118,7 10,1 39,2 3,3 1,2 0,1 0,0 0,0 0,0 1013,2
41 HUEDIN 440,5 73,4 117,6 19,6 40,5 6,7 1,4 0,2 0,0 0,0 0,0 440,5
42 IARA 1303,5 91,7 88,2 6,2 29,6 2,1 0,3 0,0 0,0 0,0 0,0 1303,5
43 ICLOD 487,9 71,8 130,7 19,2 59,0 8,7 1,5 0,2 0,1 0,0 0,0 487,9
44 IZVORU CRISULUI 299,4 73,0 71,2 17,4 37,8 9,2 1,8 0,4 0,1 0,0 0,0 299,4
45 JICHISU DE JOS 322,3 74,2 81,0 18,6 31,1 7,2 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 322,3
46 JUCU 672,6 79,9 125,6 14,9 42,5 5,1 0,8 0,1 0,0 0,0 0,0 672,6
47 LUNA 486,4 93,5 20,6 4,0 9,4 1,8 3,0 0,6 1,0 0,2 0,1 486,4
48 MAGURI-RACATAU 2178,8 81,8 362,0 13,6 121,4 4,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 2178,8
49 MANASTIRENI 354,9 56,6 148,4 23,7 118,3 18,9 5,1 0,8 0,1 0,0 0,0 354,9
50 MARGAU 1636,0 77,5 340,8 16,1 134,5 6,4 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 1636,0
144
51 MARISEL 731,5 85,4 107,2 12,5 17,9 2,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 731,5
52 MICA 477,9 74,1 94,9 14,7 69,8 10,8 1,9 0,3 0,0 0,0 0,0 477,9
53 MIHAI VITEAZU 389,4 81,8 56,7 11,9 29,2 6,1 1,0 0,2 0,0 0,0 0,0 389,4
54 MINTIU GHERLII 568,1 72,4 122,8 15,6 90,0 11,5 4,1 0,5 0,1 0,0 0,0 568,1
55 MOCIU 618,9 85,3 85,4 11,8 20,7 2,9 0,3 0,0 0,0 0,0 0,0 618,9
56 MOLDOVENESTI 1091,1 79,6 190,6 13,9 85,8 6,3 2,1 0,1 0,3 0,0 0,0 1091,1
57 NEGRENI 610,1 95,8 25,3 4,0 1,4 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 610,1
58 PALATCA 435,1 86,8 59,5 11,9 6,8 1,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 435,1
59 PANTICEU 787,2 87,7 86,2 9,6 23,1 2,6 0,8 0,1 0,1 0,0 0,0 787,2
60 PETRESTII DE JOS 633,9 87,2 65,9 9,1 25,9 3,6 0,9 0,1 0,3 0,0 0,0 633,9
61 PLOSCOS 326,1 78,3 63,5 15,2 25,6 6,1 1,5 0,4 0,0 0,0 0,0 326,1
62 POIENI 1708,3 93,1 105,7 5,8 20,1 1,1 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 1708,3
63 RECEA-CRISTUR 620,7 83,2 100,2 13,4 24,7 3,3 0,4 0,0 0,0 0,0 0,0 620,7
64 RISCA 462,6 70,3 111,8 17,0 82,1 12,5 1,4 0,2 0,0 0,0 0,0 462,6
65 SACUIEU 1026,0 85,4 125,5 10,5 46,8 3,9 2,5 0,2 0,0 0,0 0,0 1026,0
66 SÂNCRAIU 154,4 69,2 56,6 25,4 12,3 5,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 154,4
67 SANDULESTI 876,2 79,6 148,1 13,5 72,9 6,6 3,3 0,3 0,0 0,0 0,0 876,2
68 SÂNMARTIN 516,3 90,4 43,8 7,7 11,1 2,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 516,3
69 SÂNPAUL 639,6 90,4 61,4 8,7 6,3 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 639,6
70 SAVADISLA 822,9 89,1 77,8 8,4 22,3 2,4 0,8 0,1 0,0 0,0 0,0 822,9
71 SIC 444,0 78,9 96,9 17,2 21,4 3,8 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 444,0
72 SUATU 471,6 88,9 35,2 6,6 22,9 4,3 1,1 0,2 0,0 0,0 0,0 471,6
73 TAGA 861,7 86,3 111,3 11,2 24,9 2,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 861,7
74 TRITENII DE JOS 520,5 88,7 53,4 9,1 13,0 2,2 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 520,5
75 TURDA 780,0 85,2 76,8 8,4 54,2 5,9 4,1 0,5 0,1 0,0 0,0 780,0
76 TURENI 558,6 75,5 121,8 16,5 56,4 7,6 2,4 0,3 0,5 0,1 0,0 558,6
77 UNGURAS 541,0 85,8 59,0 9,4 30,4 4,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 541,0
78 VAD 662,1 86,9 72,2 9,5 27,5 3,6 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 662,1
79 VALEA IERII 1296,7 87,5 142,0 9,6 43,3 2,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1296,7
80 VIISOARA 435,4 71,5 116,8 19,2 49,1 8,1 6,7 1,1 1,4 0,2 0,0 435,4
81 VULTURENI 654,8 91,5 49,6 6,9 11,3 1,6 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 654,8
TOTAL 54865,4 82,6 8220 12,4 3175 4,8 113, 0,2 10, 0 0,2 0
5 3
145
În vederea reducerii eroziunii solurilor sunt necesare o serie de măsuri dintre care amintim:
necesitatea realizării lucrărilor solurilor atunci când acesta este la starea de consistență friabila, adica
între usor uscat si usor umed, conferindu-i în acest fel un grad ridicat de mărunțire.
Având la îndemână rezultatele cercetării cu privire la rolul anti-eroziune jucat vegetație (Moțoc, 1975),
împreună cu identificarea zonelor cu o clasă ridicată de susceptibilitate la eroziunea solurilor din cadrul
județului Cluj, pot fi sugerate o serie de metode invasive ce ar putea diminua efectele negative ale
eroziunii solului, cum ar fi: rotația culturilor (înlocuirea culturilor cu plante perene și lucernă, ce pot
oferi o protecție ridicată solului datorită densității ridicate și a consumului lor ridicat de apă), lucrări
orientate de-a lungul direcțiilor de dealuri-vale, lucrări de-a lungul liniilor de contur, realizarea de
terase etc.
Amenajările realizate în vederea combaterii eroziunii solurilor, conform datelor furnizate de Agenția
Națională pentru Îmbunătățiri Funciare se restrând la nivelul unităților administrativ teritoriale:
Aghireșu, Aiton, Apahida, Așchileu, Baciu, Bobâlna, Borșa, Căianu, Călățele, Căpușu Mare, Câmpia
Turzii, Chinteni, Ciurila, Cluj Napoca, Cojocna, Dej, Feleacul, Florești, Gârbou, Jichișu de Jos, Jucu,
Mănăstireni, Mintiu Gherlii, Petreștii de Jos, Ploscoș, Recea Cristur, Rîșca, Săvădisla și Sânpaul.
Figura 120– Amenajări realizate pentru combaterea eroziunii solului la nivelul județului Cluj
Sursa: date prelucrate dupa ANIF Cluj.
146
2.6. Alte riscuri naturale (incendii de pădure, avalanșe de zăpadă)– zone
afectate, infrastructură existentă, investiții etc.)
2.6.1. Incendiile de pădure
Incendiile de pădure2 se regăsesc pe lista factorilor negativi celor mai gravi ce pot să afecteze
ecosistemele forestiere. În perioada analizată, 2009-2018, în Județul Cluj s-au înregistrat 136 de
incendii de pădure. Proporţia suprafeţele afectate de incendii, în perioada studiată, raportat la
suprafaţa totală a fondulul forestier din judeţ a fost foarte redusă (sub 0,1%), cu maxime înregistrate
în 2012.
Riscul de incendiu la fondul silvic, conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul
Judeţului Cluj, este un risc mediu.
Intervenţia pentru stingerea incendiilor la fondul silvic se realizează de către fiecare subunitate, prin
deplasarea în prima urgenţă a forţelor şi mijloacelor, în interiorul fiecărui ocol silvic. Timpul de
deplasare nu se poate preciza întrucât incendiul poate izbucni în orice loc, uneori putându-se ajunge
la incendiu după ore de mers, chiar pe jos în cele mai multe situaţii. La intervenţii sunt obligaţi să
participe şi subunităţi de jandarmi, subunităţi MApN, grupe de cetăţeni concentrate de primării,
personalul direcţiei şi ocoalelor silvice.
Ca și număr incendiile au variat foarte mult pe ani: între 1 incediu înregistrat în 2017 și 37 de incendii
înregistrate în 2012 (a se vedea tabelul de mai jos).
Perioadele cele mai frecvente identificate în care s-au constatat incendii conform tabelului se
concentrează în perioada de primăvară: a doua decadă a lunii martie – prima decadă a lunii mai-aprilie
(56%), cazuri mai rare inexistente din a doua decadă a lunii decembrie – prima decadă a lunii martie și
sfârșitul lunii mai - luna iunie.
Cauză declanşatoare aproape absolută este factorul antropic și anume neglijența, coraborată cu
condiții meteo nefavorabile, în principal vânt: aprinderea păşunilor şi scăparea focului de sub control
(67,82%) sau focurile deschise lăsate nesupravegheate de către turişti (32,17%). În doar 4 cazuri nu s-
a putut constata cauza, presupunându-se focul pus voit. Trăsnetul, ca și cauză naturală potențială de
declanșare a incendiilor de pădure, nu a fost consemnat în perioada analizată.
Tabel 36. Distribuția incendiilor de pădure inregistrate în perioada 2009-2018 pe ani, luni și decade
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 total
1 1 1
I 2 1 1
3
1
II 2
3
1
III 2 1 1 1 1 4
3 7 2 3 20 2 34
1 6 2 2 10
IV
2 1 3 6 2 12
2
Se poate discuta de un incendiu de pădure, în momentul în care focul cuprinde o suprafaţă de minim 1 ha de
vegetaţie forestieră şi sunt afectate mai multe subetaje de vegetaţie. (L. Holonec, 2007, Incendiile de pădure și
efectele lor asupra ecosistemelor forestiere, Protecția Plantelor, nr. 65, pp. 17-21)
147
3 4 1 1 1 7
1 2 1 5 1 9
V 2 1 1
3
1 1 2 3
VI 2
3
1 2 1 3
VII 2 2 1 3
3 1 1
1
VIII 2 5 5
3 1 1 1 1 4
1 1 3 4
IX 2 1 2 2 5
3
1 1 2 1 4
X 2 2 2
3 2 2 4
1 3 3 6
XI 2 1 4 1 6
3 1 1
1 3 1 4
XII 2 1 1
3
total 28 5 27 37 4 3 16 3 1 12 136
Sursa: ISU, Cluj
Din punct de vedere teritorial nu se observă o corelaţie puternică între unităţile geografice şi distribuţia
incendiilor de pădure (Fig. 121).
Cea mai mare parte a incendiilor s-a produs la liziera pădurii, fapt explicat și de cauza cea mai frecventă
a incendiilor de pădure şi anume „igienizarea” păşunilor. Cea mai mare parte a incendiilor s-a produs
la litiera pădurilor şi a afectat în deosebi plantaţiile de pin sau pădurile secundare. Incendii de
coronament au fost puţine, deşi au produs cele mai mari pagube atât materiale, cât şi pentru
ecosisteme. În perioada analizată nu au fost înregistrate incendii subterane.
148
Figura 121 – Distribuţia spaţială pe ani a incendiilor de pădure din cadrul judeţului Cluj în perioada 2009-2018
Sursa: prelucrată după datele de la ISU, Cluj
Dacă incendiile produse în zona de câmpie sau în extremitatea sud-estică a teritoriului administrativ al
municipiului Turda, deşi numeroase nu au produs pagube foarte mari dat fiind suprafaţa mai mică
afectată, dar şi facilitatea intervenţiilor, în zonele de munte, au fost constatate cele mai mari pagube,
datorată atât suprafeţelor mari afectate, cât şi calităţii superioare a materialului lemnos. În câteva
cazuri, datorită imposibilităţii accesului când suprafaţa afectată de incendiu a fost de peste 40 ha cu
un prejudiciu de peste 700 mc.
Zonele cu posibilităţi de a se produce incendii la fondul forestier în judeţul Cluj sunt reprezentate
punctat pe harta de mai jos. Sunt consemnate de asemenea şi zonele frecventate de turişti care prin
neglijenţă pot provoca incendii.
149
Figura 122 – Numărul de incendii de pădure din cadrul judeţului Cluj pe unitate administrativ/teritorială (2009-
2018)
Sursa: prelucrată după ISU Cluj
În zona de deal şi câmpie există suprafeţe acoperite cu răşinoase situate pe suprafeţe variind de la 10-
100 ha cu perimetre de răşinoase. Ocoalele silvice unde proporţia arboretului de răşinoase este mai
mare (cca 80%) posibilitatea incendiilor creşte considerabil.
Influenţa factorilor meteo este foarte mare, ceea ce impune evaluarea anuală a riscului de incendiu,
dar pe perioadă cronologică. Eficienţa intervenţiei este influenţată de: timpul de deplasare, numărul
forţelor angrenate în operaţie, căile de acces utilizate, poziţia trupului de pădure afectat, natura
vegetaţiei, factorii meteo (direcţia vântului în special).
150
Figura 123 – Harta timpilor de intervenție a unităților de pompieri la nivelul județului Cluj
Timpii de deplasare (Fig. 123) realizaţi pentru ajungerea la locul de intervenţie este relativ mare, în
unele cazuri poate depăşi două ore, datorită în principal stării reţelei căilor de acces precum şi a
pantelor mari pe unele porţiuni a acestora. Fiind necesară concentrarea unui număr mare de oameni,
primăriile localităţilor au un rol deosebit de important în acest sens.
Un lucru îmbucurător este dat de faptul că cea mai mare parte a incendiilor, datorită intervenției
prompte a pompierilor, silvicultorilor și populației din zonă, au fost localizate și stinse, fără ca pagubele
să fie deosebit de importante și fără să se inregistreze victime umane.
Totuși, pericolul ca incendiile de pădure să provoace pagube serioase, mai ales în contextul
schimbărilor climatice, se menține ridicat, doar că puțini sunt cei ce conștientizează acest lucru.
151
Tabel 37. Încadrarea unităților administrative din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice
Nr Cutremur Aluneca Inundat Seceta Avalans Incendii Accidente Accidente Incendii in Accidente Eşecul Epidem Epi
. Tipuri si clase de e ri ii e pădure chimice nucleare masa transp. u. p. ii z.
risc Pr. Sc. Pr Sc Pr Sc Pr Sc Pr Sc Pr. Sc. Pr. Sc. Pr. Sc. Pr. Sc. Pr. Sc. Pr. Sc. Pr Sc Sc.
. . . . . . . . . .
Localitatea C C At at Id id S s A av Ip ip Ach ach An an Im im Atp atp Eu eu E e ed
v p p d d
1 Mun. CÎMPIA TURZII - X - - X - X - - X - X X - - X - X X - X - - X X
2 Mun. CLUJ-NAPOCA - X X - X - - X - X - X X - - X - X X - X - - X X
3 Mun. DEJ - X X - X - - X - X - X X - - X - X X - X - - X X
4 Mun. GHERLA - X X - X - - X - X - X X - - X - X X - X - - X X
5 Mun. TURDA - X X - X - X - - X - X X - - X - X X - X - - X X
6 Oraşul HUEDIN - X X - X - - X - X - X X - - X - X X - X - - X X
7 Com. AGHIREŞ - X X - X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
8 Com. AITON - X X - X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
9 Com. ALUNIŞ - X X - X - - X - X - X X - - X - X - X X - - X X
10 Com. APAHIDA - X - X X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
11 Com. AŞCHILEU - X - X X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
12 Com. BACIU - X X - X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
13 Com. BĂIŞOARA - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
14 Com. BELIŞ - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
15 Com. BOBÎLNA - X X - X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
16 Com. BONŢIDA - X - X X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
17 Com. BORŞA - X X - X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
18 Com. BUZA - X - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
19 Com. CĂIANU - X X - X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
20 Com. CĂLĂRAŞI - X X - X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
21 Com. CĂLĂŢELE - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
22 Com. CĂMĂRAŞU - X - X X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
23 Com. CĂPUŞU MARE - X X - X - - X X - X - - X - X - X X - X - - X X
24 Com. CĂŞEI - X X - X - - X - X - X X - - X - X X - X - - X X
25 Com. CĂTINA - X - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
26 Com. CEANU MARE - X - X X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
27 Com. CHINTENI - X X - X - - X - X - X X - - X - X - X X - - X X
28 Com. CHIUEŞTI - X X - X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
29 Com. CIUCEA - X - X X - - X X - X - - X - X - X X - X - - X X
30 Com. CIURILA - X X - X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
31 Com. CÎŢCĂU - X X - X - - X - X - X X - - X - X X - X - - X X
32 Com. COJOCNA - X X - X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
33 Com. CORNEŞTI - X - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
34 Com. CUZDRIOARA - X - X X - X - - X - X X - - X - X X - X - - X X
35 Com. DĂBÎCA - X - X X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
152
. . . . . . . . . .
v p p d d
36 Com. FELEACU - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - X - - X X
37 Com. FIZEŞUL HERLII - X X - X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
38 Com. FLOREŞTI - X X - X - X - - X - X X - - X - X X - X - - X X
39 Com. FRATA - X - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
40 Com. GEACA - X - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
41 Com. GILĂU - X - X X - - X X - X - X - - X - X X - X - - X X
42 Com. GÎRBĂU - X - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
43 Com. IARA - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
44 Com. ICLOD - X X - X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
45 Com. IZVORUL - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - X - - X X
CRIŞULUI
46 Com. JICHIŞ - X X - X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
47 Com. JUCU DE SUS - X X - X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
48 Com. LUNA - X - X X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
49 Com. MĂGURI - X X - X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
RĂCĂTĂU
50 Com. MĂNĂSTIRENI - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
51 Com. MĂRGĂU - X X - X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
52 Com. MĂRIŞEL - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
53 Com. MICA - X X - X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
54 Com. MIHAI - X X - X - X - X - - X X - - X - X X - X - - X X
VITEAZU
55 Com. MINTIUL - X X - X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
GHERLII
56 Com. MOCIU - X X - X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
57 Com. - X - X X - X - X - X - X - - X - X - X X - - X X
MOLDOVENEŞTI
58 Com. NEGRENI - X - X X - - X X - X - - X - X - X X - X - - X X
59 Com. PANTICEU - X - X X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
60 Com. PĂLATCA - X - X X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
61 Com. PETREŞTII DE - X - X X - - X X - - X - X - X - X - X X - - X X
JOS
62 Com. PLOSCOŞ - X X - X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
63 Com. POIENI - X - X X - - X X - X - - X - X - X X - X - - X X
64 Com. RECEA - X X - X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
CRISTUR
65 Com. RÎŞCA - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
66 Com. SÂNCRAI - X X - X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
153
. . . . . . . . . .
v p p d d
67 Com. SÂNMĂRTIN - X X - X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
68 Com. SÂNPAUL - X X - X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
69 Com. SĂCUIEU - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
70 Com. SĂNDULEŞTI - X X - X - X - - X - X X - - X - X X - X - - X X
71 Com. SĂVĂDISLA - X - X X - - X X - - X - X - X - X - X X - - X X
72 Com. SIC - X X - X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
73 Com. SUATU - X - X X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
74 Com. TRITENII DE - X X - X - X - - X - X - X - X - X - X X - - X X
JOS
75 Com. TURENI - X - X X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
76 Com. ŢAGA - X X - X - X - - X - X - X - X - X X - X - - X X
77 Com. UNGURAŞ - X - X X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
78 Com. VAD - X X - X - - X - X - X X - - X - X X - X - - X X
79 Com. VALEA IERII - X - X X - - X X - X - - X - X - X - X X - - X X
80 Com. VIIŞOARA - X - X X - X - - X - X X - - X - X - X X - - X X
81 Com. VULTURENI - X X - X - - X - X - X - X - X - X - X X - - X X
Unde: Ach – accident chimic risc principal
C – cutremur risc principal, ach – accident chimic risc secundar
c- cutremur risc secundar, An-accident nuclear risc principal
At/Pt – Alunecare/prăbușire de teren risc principal an-accident nuclear risc principal
At/pt alunecare/prăbușire risc secundar Im – Incendiu în masă risc principal
Id -inundație risc principal im – Incendiu în masă risc principal
Id – inundație risc secundar Atp – Accident grav de transport risc principal
S – secetă risc principal atp – Accident grav de transport risc principal
s – secetă risc secundar Eup – eșecul utilităților publice risc principal
Av – avalanșă risc principal eup – eșecul utilităților publice risc principal
av – avalanșă risc secundar Ed- Eșecul unităților publice risc principal
Ip – incendiu de pădure risc principal ed- Eșecul unităților publice risc principal
ip – incendiu de pădure risc secundar Ez-Epizootie risc principal
Ach – accident chimic risc principal ez-Epizootie risc principal
ach – accident chimic risc secundar
Sursa: H.G. 642 din 29 iunie 2005, Monitorul Oficial nr. 603 din 13 iulie 2005
154
2.6.2. Avalanșele
Avalanşele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea sau curgerea pe
pantele munţilor a unor mase de zăpada, care antrenează uneori în mişcare şi pietre, stânci, arbuşti
etc. Acestea sunt temute, datorită faptului că uneori fac victime omeneşti.
Conform H.G. 642 din 29 iunie 2005 (Monitorul Oficial nr. 603 din 13 iulie 2005) 21 de unități
administrativ teritoriale se află în zona de risc principal indus de avalanșe (Fig. 124). Acestea reprezintă
UAT-uri la nivelul cărora există pante înclinate caracterizate de valori mai mari de 30° precum și pante
foarte înclinate (peste 40°) la nivelul cărora acumularea unui strat de zăpadă poate conduce la apariția
avalanșelor.
În aria montană a judeţului Cluj, victimele avalanşelor pot fi mai ales turiştii, schiorii şi alpiniştii.
Avalanşele pot produce însă şi dezastre, acoperind drumuri şi blocând accesul în unele localităţi.
Figura 124 – Încadrarea unităților administrativ teritoriale pe clase de risc indus de avalanșe
(sursa: prelucrată după H.G. 642 din 29 iunie 2005, Monitorul Oficial nr. 603 din 13 iulie 2005)
Măsuri de prevenire: stabilirea cât mai exactă a zonelor periculoase; interzicerea construcţiilor şi
activităţilor în zonele expuse; măsuri speciale de protecţie a unor căi de comunicaţii şi a construcţiilor
în zone cu grad înalt de risc (măsuri temporare de protecţie: reglementări (interdicţii de acces şi
circulaţie, evacuare când exista risc iminent); declanşări artificiale a avalanşelor, cu metode
specializate, de obicei cu mijloace explozive (tir de artilerie militară sau cu lansatoare speciale, lansare
de explozibil din elicopter); măsuri permanente de protecţie: apărare pasivă prin: lucrări genistice de
deviere, frânare sau oprire a avalanşelor; apărare activă: fixarea zăpezii în zona "de plecare", prin
modificarea terenului: drenaje, mici ziduri, parapete, îmbinate cu împădurire eficientă şi ecologică.
155
Acţiunile preventive şi de intervenţie sunt asigurate de către Serviciul Salvamont din cadrul
Consiliului Judeţean Cluj. În ultimul deceniu nu au fost semnalate avalanşe care să producă victime
sau să producă pagube materiale.
2.7. Infrastructura și serviciile de gestiune a situaților de urgență

Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul Judeţului Cluj, responsabilităţile
privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură
funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
La nivelul judeţului Cluj, pentru prevenirea, gestionarea şi managementului riscurilor potenţial
generatoare de situaţii de urgenţă, funcţionează Servicii de urgenţă profesioniste (Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu”), Servicii de urgenţă voluntare (constituite la localităţile
judeţului) şi Servicii de urgenţă private (constituite la operatori economici şi instituţii publice);
Formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, Serviciul de
Ambulanţă Judeţean Cluj, spitalele municipale şi orăşeneşti, dispensarele comunale şi descarcerare –
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu”; Formaţiuni de protecţie civilă: echipe de
căutare-salvare; echipe de apărare NBRC; echipă pirotehnică – constituite la nivelul Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu”.
Alte formaţiuni de salvare sunt Filiala Judeţeană de Cruce Roşie, Serviciul Public Judeţean
SALVAMONT, scafandrii profesionişti; I.P.J. Cluj – posturile/birourile de poliţie de la municipii, oraşe şi
comune; I.J.J. Cluj; Poliţia comunitară – la localităţile unde este constituită; Organizaţiile
neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare; Unităţi şi formaţiuni sanitare şi de inspecţie
sanitară veterinară –Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
La nivelul județului Cluj sunt constituite un număr de 80 S.V.S.U., avizate conform O.M.A.I.
nr.718/2005 : 57 - SVSU de categoria I, 12 - SVSU de categoria II, 1 - SVSU de categoria IV avizate
conform O.M.A.I. nr. 96/2016 (acesta a abrogat O.M.A.I. nr.718/2005 ) : 10 - SVSU de categoria C1.
Menționăm faptul că în M.O. nr. 533/28.06.2019 a fost publicat O.M.A.I. nr. 75 pentru aprobarea
Criteriilor de performanță privind încadrarea și dotarea SVSU/SPSU care abrogă O.M.A.I. nr. 96/2016
și conform căruia avizele acordate pe vechea legislație iși pierd valabilitatea în termen de 6 luni, impun
reevaluarea și reavizarea tuturor SVSU de la nivelul UAT-urilor în această perioadă de grație conform
noii legislații.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al judeţului Cluj funcţionează ca serviciu de
urgenţă profesionist, constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă şi în coordonarea prefectului judeţului Cluj.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, comitetele locale, centrele operative pentru
situaţii de urgenţă şi celulele de urgenţă sunt structuri abilitate în managementul situaţiilor de
urgenţă, acestea făcând parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor legale specialiştii cooptaţi în cadrul Comitetului Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă Cluj sunt constituiţi în grupuri de suport tehnic, coordonate de un membru al
comitetului, la nivelul judeţului funcţionând 5 Grupuri de Suport Tehnic, organizate pe tipuri de risc:
1. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
156
2. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de înzăpeziri,
viscol şi polei;
3. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi
alunecări de teren;
4. Centrul operativ temporar pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a invaziei
agenţilor de dăunare şi a contaminării culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar;
5. Structura judeţeană de monitorizare şi gestionare a riscurilor cauzate de căderile de
grindină şi secetă severă.
Dotarea și încadrarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență la data de 01.07.2019 este
prezentată în tabelele 38-43.
Tabel 38. Constituirea, dotarea și încadrarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență
CONSTITUIRE DOTARE FUNCȚIONALĂ
autospeciala
motopompa motopompa alte tipuri
de stingere
baza legala categ nr. Total de stins de evacuare de ambulante
cu apa si
incendii apa autospeciale
spuma
fara aviz I 0 0 0 0 0 0 0
II 0 0 0 0 0 0
III 0 0 0 0 0 0
IV 0 0 0 0 0 0
avizate cf.OMAI I 57 70 7 151 0 7 0
718 valabile II 0 0 0 0 0 0
III 12 26 5 5 0 0
IV 1 5 1 2 1 0
avizate cf.OMAI C1 10 10 0 18 0 2 0
96 C2 0 0 0 0 0 0
Total - 38 175 7 10 0
Sursa: ISU Cluj
157
Tabel 39. Încadrarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență
INCADRARE
Numar personal angajat Numar personal voluntar
din care
mecanic utilaj
mecanic utilaj
autospeciale
autospeciale
specializate
specializate
Nr.total
conducator
conducator
sef serviciu
sef serviciu
baza legala
prevenire
prevenire
specialist
specialist
pompieri
pompieri
personal
personal
calificati
servanti
servanti
din care
cu contract
voluntariat
pentru
pentru
echipe
echipe
Total
Total
calificati
de
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
fara aviz
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
224 43 30 2 5 0 22 10 41 14 10 3 86 39 189 214 6 993
avizate cf.OMAI
6 2 5 7 4 1
718 valabile
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
763 10 15 19 0 5 0 49 9 2 46 18 11 29 608 714 2 114
8
29 1 1 6 0 4 0 12 12 0 0 0 0 17 0 17 1 17
2
258 10 19 0 0 0 2 31 15 0 60 4 0 2 161 227 1 227
cf.OM
avizat
AI 96
5
e
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
329 64 65 27 5 9 24 19 77 16 21 25 97 87 266 310
Tot
al
6 4 1 6 2
Sursa: ISU Cluj
Tabel 40. Constituirea, dotarea situatii de urgență constituite ca servicii proprii
CONSTITUIRE DOTARE FUNCTIONALA
autospeciala
motopompa motopompa alte tipuri
de stingere
baza legala categ nr. Total de stins de evacuare de ambulante
cu apa si
incendii apa autospeciale
spuma
fara aviz I 0 0 0 - - 0
II 0 0 0 - - 0
III 0 0 0 - - 0
IV 0 0 0 0 0 0
V 0 0 0 0 0 0
avizate cf.OMAI I 1 22 0 0 - - 0
158 valabile II 18 3 2 - - 0
III 1 1 0 - - 0
IV 1 0 0 1 0 0
V 1 0 0 3 0 1
avizate cf.OMAI C1 1 1 2 0 0 0 0
96 C2 0 0 0 0 0 0
Total - 23 23 6 2 4 0 1
Sursa: ISU Cluj
158
Tabel 41. Încadrarea serviciilor private pentru situatii de urgență constituite ca servicii proprii
INCADRARE
Numar personal angajat Numar personal incadrat pe alte functii
autospeciala
autospeciala
sef formatie
sef formatie
specializate
specializate
Nr.total
conducator
conducator
sef serviciu
sef serviciu
prevenire
prevenire
specialist
specialist
personal
personal
pompier
pompier
calificati
calificati
mecanic
mecanic
din care
din care
servant
servant
pentru
pentru
echipe
echipe
utilaj
utilaj
Total
Total
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0
43 18 0 31 0 12 50 0 11 48 0 0 0 0 0 17 15 32 47
9 1 1 7 8
51 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 9 0 3 14 24 50 2
19 1 1 2 3 0 0 0 7 6 0 0 0 0 0 12 0 12 0
12 1 0 1 6 0 16 9 33 18 0 0 0 0 0 0 90 90 0
3
82 1 0 1 0 0 15 0 17 16 0 0 6 0 6 41 12 65 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
71 22 1 36 9 12 81 9 17 90 1 0 15 0 9 23 28 54 49
6 0 8 3 6
Sursa: ISU Cluj
Tabel 42. Constituirea și dotarea pentru situatii de urgență constituite ca societăți prestatoare de servicii
CONSTITUIRE DOTARE FUNCTIONALA
baza legala categ nr. Total motopompa motopompa autospeciala alte tipuri ambulante
de stins de evacuare de stingere de
incendii apa cu apa si autospeciale
spuma
avizate cf.OMAI IV 0 0 1 0 0
158 valabile V 0 0 0 0 0
avizate cf.OMAI C1 0 0 0 0 0 0
96 C2 1 0 0 4 2 0
Total - 1 0 0 5 2 0
Sursa: ISU Cluj
Tabel 43. Încadrarea serviciilor private pentru situatii de urgenta constituite ca societati prestatoare de
servicii
INCADRARE
Nr. sef sef specialist pentru conducator mecanic servant personal echipe
total serviciu formatie prevenire autospeciala utilaj pompier specializate
23 0 1 0 3 3 6 10
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
82 1 3 3 10 3 20 42
105 1 4 3 13 6 26 52
Sursa: ISU Cluj
159
Locațiile în care funcționează subunitățile inspectoratului:
1. Detașamentul 1 de Pompieri Cluj-Napoca - municipiul Cluj-Napoca.
2. Detașamentul 2 de Pompieri Cluj-Napoca - municipiul Cluj-Napoca.
3. Detașamentul de Pompieri Turda - municipiul Turda.
4. Detașamentul 1 de Pompieri Dej - municipiul Dej.
5. Detașamentul 1 de Pompieri Huedin - orasul Huedin.
6. Garda de Intervenție Gilău - sat Gilău.
7. Garda de Interveție Aghireșu - sat Aghireșu.
8. Garda de Intervenție Băișoara - sat Băișoara.
9. Punctul de Lucru Mociu - sat Mociu.
10. Punctul de Lucru Florești - sat Florești.
Figura 125 – Harta zonelor de competență a inspectoratului pentru Situații de Urgență
In cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020, prin Proiectul Răspunsul Eficient
Salvează Vieți/ERSL I și II, inspectoratul pentru situații de urgențe a fost dotat în ultimii ani cu tehnică
de intervenție nouă și complexă, care satisface doar parțial nevoile de intervenție la nivelul zonei de
competență. Cu toate acestea este nevoie în continuare de tehnică de intervenție nouă în toate
subunitățile, inclusiv tehnică SMURD, deoarece există încă autospeciale cu o vechime mare și care nu
mai corespund din punct de vedere tehnic și tactic.
Serviciul Public Județean Salvamont – Salvaspeo Cluj (SPJSS Cluj) acționează pe suprafața
administrativ-teritorială a județului Cluj. Bazele de salvare la care se asigură permanența sunt: Cheile
Turzii, Muntele Băișorii, Beliș, Vlădeasa și Doda Pilii. In perioadele cu trafic ridicat de turiști se
patrulează și în zonele: Cascada Vălul Miresei, Tarnița, Tureni.
Serviciul are în folosință un sediu central în Cluj-Napoca, 6 baze de salvare în: Cheile Turzii, Băișoara,
Beliș, Râșca, Vlădeasa și Doda Pilii. De asemenea, la pârtia de la Buscat sunt instalate 2 containere ca
post de prim ajutor. Aceștia dețin următoarele mijloace de transport: 4 Mitsubishi L200, 1 Hyundai
Tucson, 1 barcă pneumatică cu motor, 1 remorcă, 1 peridoc, 1 UTV, 1 snowmobile.
Structura de personal este formată din 28 de angajați și 42 de voluntari, cărora li se adaugă membri
Formației Salvamont Vlădeasa (structură externalizată), adică 6 angajați și 8 voluntari.
160
Tabel 44. Situația nominală privind operativitatea serviciilor voluntare pentru situații de urgență la data de 01.07.2019
Contracte ori
Protocoale
convenții de
Număr încheiate Asigurarea permanenței
colaborare
autospeciale cu asociaţii ce în ture 24/24 la remiza
Categoria serviciului
Aviz încheiate cu
de stingere desfăşoară serviciului
(I-IV sau C1-C2)

alte
incendii activităţi
Denumire autorități
Nr Județul în domeniu Observații
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Nr.total nr.persoane/tură
Sector de
Înființare persoan
competență Nominal Nominal
e
(nr./data) e în servanți
(nr./data) conducător
ture pompie
autospecială
ri
1 CLUJ CLUJ 29/15.03.201 29/15.03.201 I 0 0 0 0 0 În localitate funcționează
NAPOCA 0 0 gardă de intervenție ISU
2 CLUJ Campia 78/16.12.201 78/16.12.201 III 1 0 0 0 0 0
Turzii 4 4
3 CLUJ Turda 8/10.08.2017 7/10.08.2017 CI 0 0 0 0 0 În localitate funcționează
gardă de intervenție ISU
4 CLUJ Gherla 40/14.05.201 40/14.05.201 IV 2 1 0 0 16 2 2
0 0
5 CLUJ HUEDIN 12/09.03.200 12/26.02.200 I 0 0 0 0 0 În localitate funcționează
9 9 gardă de intervenție ISU
6 CLUJ Aghiresu 19/02.06.200 19/02.06.200 I 0 0 0 0 0 În localitate funcționează
7 CLUJ AITON 38/29.04.201 38/29.04.201 I 0 0 0 0 0 Încadrarea serviciilor
0 0 voluntare se face foarte
greoi întrucât persoanele
tinere nu doresc să
desfăşoare activităţi de
voluntariat iar în foarte
multe localităţi populaţia
este îmbătrânită
majoritatea având vârsta
peste 50 de ani;
161
Contracte ori
Protocoale
convenții de
colaborare
Aviz încheiate cu
(I-IV sau C1-C2)

alte
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Sector de
e
ture pompie
autospecială
ri
8 CLUJ Alunis 55/23.03.201 55/23.03.201 I 0 0 0 0 0
1 1
9 CLUJ Apahida 69/26.11.201 69/26.11.201 I 0 0 0 0 0
4 4
10 CLUJ Aşchileu 09/14.11.200 09/14.11.200 I 0 0 0 0 0
8 8
11 CLUJ Baciu 16/08.04.200 16/08.04.200 III 1 0 0 0 0 0 Nu îndeplineste criteriile
9 9 pentru avizare cf. OMAI
96/2016, deoarece nu
detin dotarea necesară ,
autospeciala fiind
nefuncțională
12 CLUJ Baisoara 71/26.11.201 71/26.11.201 I 0 0 0 0 0 În localitate funcționează
13 CLUJ Belis 74/02.12.201 74/02.12.201 I 0 0 0 0 0
4 4
14 CLUJ Bobâlna 47/18.06.201 47/18.06.201 I 0 0 0 0 0
0 0
15 CLUJ Bontida 9/22.08.2017 10/22.08.201 CI 0 0 0 0 0
7
16 CLUJ Borsa 30/19.03.201 30/19.03.201 I 0 0 0 0 0
0 0
162
Contracte ori
Protocoale
convenții de
colaborare
Aviz încheiate cu
(I-IV sau C1-C2)

alte
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Sector de
e
ture pompie
autospecială
ri
17 CLUJ Buza 43/14.05.201 43/14.05.201 I 0 0 0 0 0
0 0
18 CLUJ Caianu 17/10.10.201 18/10.10.201 CI 0 0 0 0 0
7 7
19 CLUJ Călăraşi 67/25.11.201 67/25.11.201 I 0 0 0 0 0
4 4
20 CLUJ Călaţele 46/18.06.201 46/18.06.201 III 1 0 0 0 0 0 Nu îndeplineste criteriile
autospeciala fiind
nefuncțională
21 CLUJ Cămaraşu 52/23.11.201 52/23.11.201 I 0 0 0 0 0
0 0
22 CLUJ Căpuşu 35/14.04.201 35/14.04.201 III 1 0 0 0 0 0 Nu îndeplineste criteriile
Mare 0 0 pentru avizare cf. OMAI
autospeciala fiind
nefuncțională
23 CLUJ Cătina 14/06.04.200 14/06.04.200 I 0 0 0 0 0
9 9
24 CLUJ Căşeiu 49/10.09.201 49/10.09.201 I 0 0 0 0 0
0 0
163
Contracte ori
Protocoale
convenții de
colaborare
Aviz încheiate cu
(I-IV sau C1-C2)

alte
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Sector de
e
ture pompie
autospecială
ri
25 CLUJ Ceanu 05/01.08.201 6/01.08.2017 CI 0 0 0 0 0
Mare 7
26 CLUJ Câţcau 62/22.04.201 62/22.04.201 I 0 0 0 0 0 Datorită bugetelor locale
1 1 reduse nu se alocă
27 CLUJ Chinteni 73/02.12.201 73/02.12.201 I 0 0 0 0 0 resurse financiare
4 4 suficiente funcţionării
28 CLUJ Chiueşti 48/05.08.201 48/05.08.201 I 0 0 0 0 0 SVSU atât în ce priveşte
0 0 dotarea cât şi în ceea ce
29 CLUJ Ciucea 51/10.09.201 51/10.09.201 I 0 0 0 0 0 priveşte drepturile
0 0 voluntarului;
30 CLUJ Ciurila 68/25.11.201 68/25.11.201 I 0 0 0 0 0
4 4
31 CLUJ Cojocna 26/19.01.201 26/19.01.201 I 0 0 0 0 0
0 0
32 CLUJ Cornesti 41/14.05.201 41/14.05.201 I 0 0 0 0 0
0 0
33 CLUJ Cuzdrioar 32/06.04.201 32/06.04.201 I 0 0 0 0 0
a 0 0
34 CLUJ Dăbâca 19/11.10.201 20/11.10.201 CI 0 0 0 0 0
7 7
35 CLUJ Feleacu 03/27.05.200 03/27.05.200 I 0 0 0 0 0
8 8
164
Contracte ori
Protocoale
convenții de
colaborare
Aviz încheiate cu
(I-IV sau C1-C2)

alte
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Sector de
e
ture pompie
autospecială
ri
36 CLUJ Fizeşu 54/23.02.201 54/23.02.201 I 0 0 0 0 0
Gherlii 1 1
37 CLUJ Floreşti 01/11.02.200 01/11.02.200 III 0 0 0 0 0 În localitate funcționează
38 CLUJ Frata 17/16.04.200 17/16.04.200 I 0 0 0 0 0
9 9
39 CLUJ Gârbău 50/10.09.201 50/10.09.201 I 0 0 0 0 0
0 0
40 CLUJ Geaca 23/30.11.200 23/30.11.200 I 0 0 0 0 0
9 9
41 CLUJ Gilau 45/15.06.201 45/15.06.201 I 0 0 0 0 0 În localitate funcționează
42 CLUJ Iara 33/09.04.201 33/09.04.201 III 1 0 0 0 0 0 Nu îndeplineste criteriile
autospeciala fiind
nefuncțională
43 CLUJ Iclod 3//25.07.201 4//25.07.201 CI 0 0 0 0 0
7 7
165
Contracte ori
Protocoale
convenții de
colaborare
Aviz încheiate cu
(I-IV sau C1-C2)

alte
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Sector de
e
ture pompie
autospecială
ri
44 CLUJ Izvorul 22/14.10.200 22/14.10.200 III 1 0 0 0 0 0 Nu îndeplineste criteriile
Crişului 9 9 pentru avizare cf. OMAI
detin dotarea necesară ;
nici competențele
neceasare încadrării pe
funcții
45 CLUJ Jichişu de 37/29.04.201 37/29.04.201 I 0 0 0 0 0
Jos 0 0
46 CLUJ Jucu 63/22.04.201 63/22.04.201 I 0 0 0 0 0
1 1
47 CLUJ Luna 15/27.09.201 16/27.09.201 CI 0 0 0 0 0
7 7
48 CLUJ Măguri 02/09.04.200 02/09.04.200 I 0 0 0 0 0
Racatau 8 8
49 CLUJ Mănăstire 05/04.07.200 05/04.07.200 III 1 0 0 0 0 0 Nu îndeplineste criteriile
ni 8 8 pentru avizare cf. OMAI
50 CLUJ Mărgău 20/03.06.200 20/03.06.200 III 1 0 0 0 0 0 96/2016, deoarece nu
9 9 detin dotarea necesară ;
nici competențele
neceasare încadrării pe
funcții
51 CLUJ Mărisel 57/07.04.200 57/07.04.200 I 0 0 0 0 0
7 7
166
Contracte ori
Protocoale
convenții de
colaborare
Aviz încheiate cu
(I-IV sau C1-C2)

alte
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Sector de
e
ture pompie
autospecială
ri
52 CLUJ Mica 36/23.04.201 36/23.04.201 I 0 0 0 0 0
0 0
53 CLUJ Mihai 1/29.06.2017 2/29.06.2017 CI 0 0 0 0 0
Viteazu
54 CLUJ Mintiu 25/07.01.201 25/07.01.201 I 0 0 0 0 0
Gherlii 0 0
55 CLUJ Mociu 08/14.11.200 08/14.11.200 III 1 0 0 0 0 0 În localitate funcționează
56 CLUJ Moldoven 80/16.12.201 80/16.12.201 III 1 0 0 0 0 0 Nu îndeplineste criteriile
eşti 4 4 pentru avizare cf. OMAI
autospeciala fiind
nefuncțională
57 CLUJ Negreni 76/05.12.201 76/05.12.201 I 0 0 0 0 0
4 4
58 CLUJ Panticeu 58/18.04.201 58/18.04.201 III 1 0 0 0 0 0 Nu îndeplineste criteriile
autospeciala fiind
nefuncțională
167
Contracte ori
Protocoale
convenții de
colaborare
Aviz încheiate cu
(I-IV sau C1-C2)

alte
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Sector de
e
ture pompie
autospecială
ri
59 CLUJ Palatca 24/14.12.200 24/14.12.200 I 0 0 0 0 0 Datorită bugetelor locale
9 9 reduse nu se alocă
60 CLUJ Petreştii 56/06.04.201 56/06.04.201 I 0 0 0 0 0 resurse financiare
de Jos 1 1 suficiente funcţionării
61 CLUJ Ploşcoş 61/22.04.201 61/22.04.201 I 0 0 0 0 0 SVSU atât în ce priveşte
62 CLUJ Poieni 42/14.05.201 42/14.05.201 I 0 0 0 0 0 priveşte drepturile
0 0 voluntarului;
63 CLUJ Râşca 15/06.04.200 15/06.04.200 I 0 0 0 0 0
9 9
64 CLUJ Recea 39/04.05.201 39/04.05.201 I 0 0 0 0 0
Cristur 0 0
65 CLUJ Sâncraiu 11/03.03.200 11/03.03.200 I 0 0 0 0 0
9 9
66 CLUJ Sânmartin 53/07.01.201 53/07.01.201 I 0 0 0 0 0
1 1
67 CLUJ Sânpaul 34/14.04.201 34/14.04.201 I 0 0 0 0 0
0 0
68 CLUJ Săcuieu 31/19.03.201 31/19.03.201 I 0 0 0 0 0
0 0
69 CLUJ Sănduleşti 13/18.09.201 14/18.09.201 CI 0 0 0 0 0
7 7
168
Contracte ori
Protocoale
convenții de
colaborare
Aviz încheiate cu
(I-IV sau C1-C2)

alte
SVSU locale
nefuncțional
funcționale
Sector de
e
ture pompie
autospecială
ri
70 CLUJ Săvadisla 24/05.08.200 24/05.08.200 I 0 0 0 0 0
9 9
71 CLUJ Sic 64/04.02.201 64/04.02.201 I 0 0 0 0 0
4 4
72 CLUJ Suatu 11/05.09.201 12/05.09.201 CI 0 0 0 0 0
7 7
73 CLUJ Tritenii de 79/16.12.201 79/16.12.201 I 0 0 0 0 0 Datorită bugetelor locale
Jos 4 4 reduse nu se alocă
74 CLUJ Tureni 60/22.04.201 60/22.04.201 I 0 0 0 0 0 resurse financiare
1 1 suficiente funcţionării
75 CLUJ Ţaga 75/05.12.201 75/05.12.201 I 0 0 0 0 0 SVSU atât în ce priveşte
76 CLUJ Unguraş 27/19.01.201 27/19.01.201 I 0 0 0 0 0 priveşte drepturile
0 0 voluntarului;
77 CLUJ Vad 59/21.04.201 59/21.04.201 I 0 0 0 0 0
1 1
78 CLUJ Valea Ierii 07/07.11.200 07/07.11.200 I 0 0 0 0 0
8 8
79 CLUJ Viişoara 70/26.11.201 70/26.11.201 I 0 0 0 0 0
4 4
80 CLUJ Vultureni 44/21.05.201 44/21.05.201 I 0 0 0 0 0
0 0
169
3. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
3.1. Disfuncționalități și priorități de intervenție identificate referitor la
fenomenele meteo-climatice extreme și schimbările climatice
Principalele disfuncționalități identificate în studiul de fundamentare referitoare la fenomenele
meteo-climatice extreme și schimbările climatice, precum și propunerile de eliminare / diminuare a
acestora sunt prezentate mai jos:
• Amplificarea efectului de insulă de căldură urbană și creșterea intensității evenimentelor

termice extreme în zonele cele mai calde (”hot spot”) însoțită de imposibilitate avertizării lor
ca urmare a lipsei unor sisteme de monitorizare a climei urbane în orașele din județ;
• Creșterea stressului termic în perioadele cu temperaturi extreme;
• Capacitatea scăzută de adaptare instituțională și autonomă la schimbările climatice și
asigurarea unui comportament adecvat în caz de fenomene climatice extreme rezultată în
urma aplicării chestionarului;
• Inexistența unui set de măsuri care pot fi adoptate la nivel individual de cetățeni sau de
comunități mici pentru diminuarea impactului la microscară (asociații de locatari, localitate) a
fenomenele meteorologice extreme și a schimbărilor climatice;
• Inexistența unor hărți de re-zonare agricolă și a unui catalog cu hibrizii pretabili pentru diverse
culturi agricole, ca urmare a modificării condițiilor agro-climatice în contextul schimbărilor
climatice survenite în ultimele decenii;
• Inundarea străzilor în perioadele cu exces de precipitații;
• Scăderea rentabilității turismului pentru sporturile de iarnă ca urmare a schimbărilor
importante estimate în grosimea stratului de zăpadă în zona montană;
• Vulnerabilitatea rețelelor de distribuție a energiei electrice și a celei de telecomunicații la
fenomene meteo extreme (vijelii);
• Degradarea stratului asfaltic în condiții de temperaturi extreme și zăpadă;
• Poluarea aerului cu pulberi în suspensie din șantiere și demolări în perioadele cu vânt / vijelii;
• Blocarea traficului în condiții de căderi abundente de zăpadă.
3.2. Disfuncționalități și priorități de intervenție identificate referitoare la

fenomenele hidrologice extreme
Principalele disfuncționalități identificate în studiul de fundamentare referitoare la fenomenele
hidrice extreme și riscurile generate, respectiv propunerile de eliminare / diminuare a acestora sunt
prezentate sintetic mai jos:
• Vulnerabilitate ridicată la inundații pe diverse scenarii de producere pentru un număr

important de suprafețe intravilane, situate în zona de proximitate a unor cursuri de apă
• Colmatarea cursurilor de apă, în ariile cu frecvente episoade de viituri, conduce la supra-
înălţarea paturilor albiilor de râu
• Creșterea frecvenței inundațiilor pe cursuri de apă cu morfometrie redusă (suprafețe bazinale
mici)
• Gradul mare de torențialitate al bazinelor hidrografice face ca valorile debitelor maxime sa fie
superioare celor care se înregistrează pe alte râuri, de același ordin de mărime din țară
• Insuficiența sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale la nivelul localităților și/sau
subdimensionarea acestora;
• Înfundarea și întreținerea deficitară a canalelor și rigolelor de scurgere existente din localități;
170
• Colmatarea albiei minore cu dezvoltarea unei vegetații abundente ce a mărit rugozitatea de
scurgere în albia minoră având ca efect creșterea nivelului, în regim natural precum și
înălțimea redusă a malurilor naturale.
• Extinderea necontrolata a construcțiilor de case și vile în zone inundabile
• Lipsa unei educații adecvate a populației în ceea ce privește modul de comportare în zonele
supuse riscurilor de inundații;
La nivelul judeţului Cluj, banda de inundabilitate cu cea mai mare extensiune spaţială a fost asociată
râului Someşul Mic. Prioritizarea acţiunilor de combatere a efectelor generate de fenomenele hidrice
extreme vor fi orientate spre sectoarele cu areale ce au un potenţial semnificativ la risc de inundaţii
(A.P.S.F.R.): râul Someșul Mic (sectorul aval Florești – confluență Someșul Mare), pârâul Ocnei – aval
localitatea Ocna Dejului și râul Olpret – aval localitatea Bobâlna.
171
Tabel 45. Acțiuni prioritare aplicabile la nivelul A.P.S.F.R. pentru județul Cluj
Renaturarea malurilor cursului de apa (protecții vegetative) Cons. vegetale L= 7,8 km (Hm 1000-1780)
Îmbunătățirea managementului pădurilor în zonele inundabile Îmbunătățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Someșul
Mic aferente A.P.S.F.R.-ului S = 15,61 ha
Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – urilor Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Someșul Mic aferent
A.P.S.F.R.ului S = 96.254,95 ha
Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni “Am. r. Nadas si afluenți județul Cluj”, acumularea Aghireș am loc. Aghireș V = 2,5
mil.mc “Am. V. Borșa şi afluenți pe sectorul Răscruci – Borșa”: ac. Ciumăfaia pe r.
Borșa, am loc. Borșa Vat=5,1 mil.mc,Vut=0,2 mil.mc, Vt=5,3 mil.mc
Mărirea gradului de siguranța a construcțiilor hidrotehnice existente “Punere în siguranță a acumulării Gilău”
(reabilitare: modernizări, masuri de limitare a infiltrațiilor etc.)
Masuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, “Amenajare râu Someșul Mic pe sectorul Cluj-Dej etapa II”, Capacitate totală: 42,3
apărări de mal, stabilizare pat albie km reg. albie, 9,5 km lungime diguri aparate, 3,2 supraînălțări diguri, 3.400 ha
supraf. apărate Rest de executat: am. albie în loc. Jucu, Bonțida, Răscruci,
Someșul Mic – pe Fundătura, Iclod, Livada L= 32,96 km
sectorul aval “Am. V. Borșa şi afluenți pe sectorul Răscruci – Borșa”: am. albie în loc. Răscruci
Florești – L=1,9km, în loc. Borșa L=1,4 km si între loc. Răscruci si Borșa L=2,5 km
confluență “Amenajare râu Someșul Mic, în Cluj”, Capacitate totală: 35,35 km reg. albie, 7,9
Someșul Mare km îndiguire incintă aeroport, 17,94 km consolidare mal r. Someș, 14,8 km
consolidare mal afluenți; Rest de executat.: am. albie L = 3,4525 km
“Am. V. Sic si afluenți”, jud. CJ – amenajare albie V. Sic în loc. Sic, L=4 km
Masuri de protecție de-a lungul cursurilor de apa prin lucrări de îndiguire “Amenajare râu Someșul Mic pe sectorul Cluj-Dej etapa II”, L = 0,3 km în loc. Livada
locale (închidere dig)
“Amenajare râu Someșul Mic, în Cluj”, L = 3,4 km dig
Masuri pentru reducerea scurgerii pe versanți și reținerea aluviunilor / Stingerea formațiunilor torențiale, prevenirea alunecărilor de teren și a inundațiilor
sedimentelor din BH Someșul Mic, V. Fizeșului - zona Palatca, județul Cluj - Capacitate noua CES
4.963 ha
Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor Întreținerea curentă infrastructură
Întreținerea albiilor cursurilor de apa și eliminarea blocajelor, obstacolelor Eliminare obstacole în loc Jucu, Bonțida, Răscruci, Fundătura, Iclod, Livada, L= 10
pe cursurile de apa km
Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare / prognoza și avertizare / Automatizare stație hidrometrica Rădaia, Aghireșu si Borșa, stație pluviometrică
alarmare Fizeșu Gherlii, înființare stații pluviometrice automate în loc. Chinteni și Săvădisla
Pârâul Ocnei – Renaturarea malurilor cursului de apa (protecții vegetative). Cons. vegetale L = 6,0 km (Hm 40-100)
aval localitatea Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Pârâul Ocnei aferent
Ocna Dejului urilor. A.P.S.F.R.ului S = 591,69 ha
172
Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor. Întreținere albie L = 2 km
Întreținerea albiilor cursurilor de apa și eliminarea blocajelor, obstacolelor Eliminare obstacole L= 6,0 km (Hm 40-100)
pe cursurile de apa.
Renaturarea malurilor cursului de apa (protecții vegetative) Cons. vegetale L = 2,0 km (Hm 180-200)
Îmbunătățirea managementului pădurilor în zonele inundabile. Îmbunătățirea managementului pădurilor din zonele inundabile ale râului Olpret
aferente A.P.S.F.R.-ului S = 30,98 ha
Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – Menținerea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Olpret aferent A.P.S.F.R.-
Râul Olpret –
urilor. ului S = 3675,89 ha
aval localitatea
Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor. Întreținere albie L = 2,5 km
Bobâlna
Întreținerea albiilor cursurilor de apa și eliminarea blocajelor, obstacolelor Eliminare obstacole L = 2,5 km (Hm 180-205)
pe cursurile de apa.
Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare / prognoza și avertizare / Stație automata în loc. Maia
alarmare.
Sursa: Planul de management al riscului la inundații – Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa
173
3.3. Disfuncționalități și priorități referitoare la alunecările de teren
Principalele disfuncționalități și acțiunile prioritare de intervenție în vederea eliminării sau măcar a
diminuării disfuncționalităților identificate în ceea ce privește problematica alunecărilor de teren
constau în:
• Creșterea frecvenței de apariție a alunecărilor de teren noi și reactivarea alunecărilor

existente ca urmare a întrunirii condițiilor de apariție a acestora (atât de natură antropică cât și
naturală), alunecări ce afectează atât elemente de infrastructură cât și terenuri cu folosință agricolă;
• Manifestarea efectelor negative implicite și potențiale, efecte regăsite atât la nivel de peisaj,
structură a construcțiilor cât și a rețelei de drumuri, apărute în urma manifestării fenomenelor de
alunecare puse în evidență de magnitudinea pagubelor produse.
• Instabilitatea structurilor construcțiilor nou realizate și a infrastructurilor adiacente afectate

de procese de alunecare.
• Neexistența sistemelor moderne de monitorizare a alunecărilor de teren active, sisteme de

prognoză și avertizare / alarmare care să reducă timpul de răspuns al autorităților pentru intervenție.
Recomandări:
Având în vedere efectele posibile ale manifestării proceselor de alunecare (fie că este vorba de apariția
unor evenimente noi pe fondul unei cantități ridicate de precipitații, a unor evenimente seismice etc,
fie de intervenția umană în teritoriu) pot să apară efecte precum: distrugerea parțială sau totală a
rețelelor de edilitare (gaze, apă, canalizare), blocarea unor căi de comunicații (rutiere, feroviare)
precum și distrugerea construcțiilor și modificări de ordin peisagistic și ecologic.
Pentru reducerea acestor efecte cu caracter negativ sunt recomandate o serie de măsuri de prevenire,
protecție dar și intervenție în cazul manifestării evenimentelor de alunecare atât pre cât și post
eveniment.
Astfel un rol extrem de important îi revine observării condițiilor de favorizare a alunecărilor de teren
astfel încât în cazul reactivării acestora să se poată realiza în termen avertizarea populației expuse
alunecărilor.
Măsurile ce se impun pentru prevenirea și protecția populației sunt legate de:
- realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a lor,
- aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control;
- preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie prin asigurarea
unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistem de drenuri;
- împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau geosintetice).
- evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care
asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare;
- informarea curentă a populaţiei din zona de risc;
În acţiunile de intervenţie în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea bunurilor materiale
şi refacerea avariilor. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţii similare
acţiunilor preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de pământ.
174
Activitatea de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren cuprinde 3 faze:
a) faza predezastru: cu următoarele activităţi principale:

- constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a
personalului propriu;
- inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren;
- stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în
caz de dezastre;
- pregătirea populaţiei, a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de protecţie şi
intervenţie;
- executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor lucrări
de acest tip.
b) faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi:

- alarmarea populaţiei din zona de dezastru;
- organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona de
dezastru;
- organizarea hrănirii, cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor.
c) faza postdezastru cu următoarele activităţi:

- inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse;
- continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor;
- informarea populaţiei asupra situaţiei existente;
- planificarea şi coordonarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii economice
şi sociale afectate.
Ponderea fiecărei faze depinde în principal de viteza de manifestare a alunecărilor de teren, dacă
viteza de alunecare este mică vor prevala activităţile din faza predezastru, iar în cazul vitezei de
alunecare mare, vor prevala activităţile din faza postdezastru.
Pe teritoriile caracterizate printr-o probabilitate mare și foarte mare de apariție a alunecărilor de teren
este necesară introducere acestor teritorii în documentațiile specifice de amenajare a teritoriului
conform legii 350/2001 și 244/2009.
La nivelul acestor teritorii se poate construi construcții ușoare tradiționale, ori moderne (realizate din
panouri ori lemn cu fundații din zidărie uscată) (conform P100-1/2006) dar numai în urma elaborării
unor studii geotehnice de mare detaliu (cf. NP 074-2007) ce vor scoate în evidență detalii legate de
stabilitatea versanților și astfel se pot lua măsuri de stabilizare pentru reducerea gradului de risc indus
de alunecările de teren existente sau potențiale.
Conform reglementărilor legale în cadrul acestor teritorii se pot realiza și construcții grele doar dacă
acestea au o importanță națională și dacă au rol strategic și economic dar numai în condiții de maximă
siguranță.
Pentru teritoriile încadrate în clasa de probabilitate medie-mare (0,31-0,50) nu există limitări pentru
construire însă este recomandabilă realizarea studiilor geotehnice conform NP 074-2007 și SR EN
1997-2/2008 ce stau la baza identificării necesității realizărilor unor lucrări constructive și de drenaj.
Clasa de probabilitate medie (caracterizată prin valori ale coeficientului mediu de hazard între 0,10-
0,130) implică necesitatea realizării acelorași studii geotehnice precum este cazul clasei de
probabilitate medie-mare însă de această dată se alege categoria geotehnică 2.
175
3.4. Disfuncționalități și priorități de intervenție identificate referitoare
infrastructura și serviciile de gestiune a situațiilor de urgență
În ceeea ce privește infrastructura și serviciile de gestiune a situațiilor de urgență au fost identificate
o serie de disfuncționalități ce necesită acțiuni de diminuare imediată:
• Dotarea cu tehnică de intervenție care nu satisface în totalitate nevoile de intervenție la

nivelul zonei de competență a ISU.
• Insuficiența resurselor financiare necesare funcţionării serviciilor voluntare pentru situaţii de
urgenţă.
• bugete locale reduse, astfel nu se alocă suficiente resurse financiare necesare funcţionării
serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, conform legii, atât în ceea ce priveşte dotarea
acestora, cât şi a drepturilor voluntarului.
• obţinerea cu greutate a avizelor de înfiinţare și dotarea SVSU prin respectarea anexelor din
OMAI nr.96/2016 datorită lipsei fondurilor și dotărilor specifice.
176
4. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
4.1. Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților referitoare la
fenomenele meteo-climatice extreme și la schimbările climatice
Acțiunile prioritare de intervenție în vederea eliminării / diminuării disfuncționalităților identificate în
acest studiu de fundamentare sunt:
Prioritate de intervenție Acțiuni propuse

Stoparea extinderii și • Monitorizarea ICU prin implementarea unor sisteme performante de
diminuarea intensității monitorizare a climei urbane;
insulelor de căldură urbană și • Adoptarea țesuturilor urbane sustenabile în proiectarea clădirilor și cartierelor
prevenirea formării de noi noi: inventarierea țesuturilor urbane de tip ”cool spot” și a celor de tip ”hot
insule de căldură pe teritoriul spot”; recomandarea replicării țesuturilor urbane de tip ”cool spot” și evitării
arealelor urbane din județ celor de tip ”hot spot”;
care să amplifice intensitatea • Reabilitarea termică și structurală a clădirilor publice și a locuințelor: pentru
valurilor de căldură în arealele clădirile vechi/deja existente: prin programele de reabilitare termică, adoptarea
urbane unor soluții de tip ”cool roofs” (de ex. cele acoperite cu pietriș de râu sau cu
alte materiale naturale, acoperișuri vopsite cu vopsea reflectorizantă etc.);
• Pentru clădirile ce urmează a fi construite adoptarea unor soluții de tip
”cool/green roofs” încă din stadiul de proiectare;
• Creșterea suprafețelor permeabile (trotuare verzi, spații verzi) în vederea
reducerii acumulării de căldură, prin alegerea unor materiale de tip
”cool/green” pentru parcări și trotuare, acolo unde este posibil (de tip fagure,
pietruite);
• Utilizarea în amenajarea spațiilor verzi din interiorul orașelor a plantelor celor
mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire (prin consultarea cu
specialiști horticultori);
• Amplasarea de corpuri de apă/instalații de pulverizare a apei în arealele de tip
”hot spot”;
• Adoptarea și îmbunătățirea mobilității urbane durabile pentru adaptare locală
la schimbările climatice: creșterea/înființarea de parcuri auto electrice/hibride;
creșterea rețelei de piste pentru biciclete/trotinete, utilizarea autobuzelor
electrice preponderant pe rutele/liniile care traversează arealele cele mai
calde, pentru evitarea supraîncălzirii prin emisia gazelor de eșapament;
• Elaborarea unor ghiduri / standarde în construcții;
• Elaborarea și implementarea unor reglementări urbanistice corespunzătoare.
Reducerea frecvenței de • Construirea unor sisteme (bazine) de colectare temporară a surplusului de apă
inundare a străzilor în pluvială înainte de a ajunge la gurile de canal la nivelul imobilelor (ce ar putea fi
perioadele cu exces de ulterior utilizată și pentru irigarea spațiilor verzi);
precipitații • Extinderea/Redimensionarea rețelei de canalizare pluvială;
• Întreținerea corespunzătoare și decolmatarea albiilor sectoarelor locale de
emisari naturali;
• Asigurarea unei curățări corespunzătoare a străzilor și întreținerea
corespunzătoare a șanțurilor de scurgere a apei.
Reducerea stresului termic în • Elaborarea unor harți cu punctele de prim-ajutor fixe și mobile în caz de
perioadele cu temperaturi caniculă/ger;
extreme • Creșterea numărului de spații de agrement pentru sănătate, inclusiv cișmele
publice și fântâni arteziene în cazul valurilor de căldură.
Ajusări ale practicilor agricole • Analiza pretabilității arealelor agricole pentru diferite culturi și re-zonarea din
pentru adaptarea la punct de vedere agro-climatic a județului;
schimbările climatice produse
în ultimele decenii.
177
• Elaborarea unui catalog cu hibrizii cei mai potriviți pentru culturile agricole în
condițiile climatului actual, pe baza recomandărilor grupurilor de experți tehnici din
instituții de cercetare, din Ministerul Agriculturii și a fermierilor.
Scăderea poluării aerului cu • Îmbunătățirea monitorizării factorilor de mediu cu impact asupra sănătății
pulberi în suspensie din umane;
șantiere și demolări în • Creșterea gradului de respectare a reglementărilor privind amenajarea
perioadele cu vânt / vijelii șantierelor, stropirea zonelor limitrofe șantierelor și curățarea autovehiculelor de
praf și noroi de către firme (controale).
Reducerea gradului de • Asigurarea adaptării / rezilienței infrastructurii locale de transport la fenomenele
degradare a stratului asfaltic asociate schimbărilor climatice și a mentenanței corespunzătoare a acestora.
în condiții de temperaturi
extreme și zăpadă
Creșterea rezilienței rețelelor • Dezvoltarea infrastructurii de cablaj subteran.
de distribuție a energiei
electrice și a celei de
telecomunicații la fenomene
meteo extreme (vijelii)
Asigurarea fluidizării traficului • Asigurarea accesului facil pe străzi a utilajelor de deszăpezire și ISU;
în condiții de ninsori • Folosirea unor substanțe pentru deszăpezire cu impact redus asupra mediului
abundente înconjurător (evitarea, pe cât posibil a clorurii de sodiu).
Creșterea capacității de • Organizarea unor campanii de comunicare adaptate nevoilor de informare și
adaptare instituționale și conștientizare a grupurilor de populație afectate, inclusiv prin educație formală
autonome la schimbările și non-formală privind adaptarea la schimbările climatice, asupra insulelor de
climatice și asigurarea unui căldură urbane și a efectelor posibile ale acestora la nivelul comunității locale;
comportament adecvat în caz • Propunerea unor discipline opționale la nivel de Inspectoral Școlar Județean
de dezastre pentru creșterea conștientizării populației de vârstă școlară;
• Alte activități școlare sau extrașcolare care să completeze tematica de mai sus:
de ex. mese rotunde/ateliere de lucru privind politicile de adaptare, concursuri
naționale/regionale, finanțare participatorie pentru implementarea măsurilor de
adaptare la schimbările climatice la nivelul comunității locale;
• Colaborarea cu organizații ale societății civile pentru popularizarea acestor teme
în cadrul unor grupuri specifice din arealele-țintă;
• Încurajarea cercetării aplicative în domeniul adaptării la schimbăril climatice.
Inexistența unui set de măsuri • Identificarea măsurilor care conduc la diminuarea impactului la nivelul fiecărei
care pot fi adoptate la nivel localități și prezentarea acestora cetățenilor;
individual de cetățeni sau de • Elaborarea unui catalog cu plantele cele mai eficiente din punct de vedere al
comunități mici pentru efectului de diminuare a temperaturii.
diminuarea impactului la
microscară (asociații de
locatari, localitate) a
fenomenele meteorologice
extreme și a schimbărilor
climatice
Schimbări importante • Impunerea de forme de turism alternative în arealele montane în care turismul
estimate în grosimea stratului pentru sporturi de iarnă va fi afectat.
de zăpadă în zona montană
Lipsa unui ”calendar” al • Pregătirea unor planuri anuale pentru programarea și organizarea evenimentelor
condițiilor meteo-climatice culturale, recreative și sportive în aer liber ținând cont și de condițiile climatice.
favorabile pentru organizarea
unor evenimnete în aer liber
178
fenomenele hidrologice extreme

Diminuarea frecvenței • Îmbunătățirea managementului pădurilor în zonele inundabile
formării viiturilor şi • Renaturarea malurilor cursului de apă (protecții vegetative)
inundațiilor prin reducerea • Întreținerea albiilor cursurilor de apă și eliminarea blocajelor, obstacolelor pe
acțiunilor de despădurire din cursurile de apă
ariile montane, în special,
unde pantele mai ridicate ale
versanților accelerează
formarea scurgerii superficiale
şi determină concentrarea
rapidă a apei în albiile
cursurilor de apă
Posibilitatea atenuării • Crearea de amenajări de mici dimensiuni, capabile să atenueze undele de
viiturilor de tip flash-flood de viitură în bazinele hidrografice cu caractere torențial
pe cursurile mici • Stingerea formațiunilor torențiale, prevenirea alunecărilor de teren și a
inundațiilor (Investiții propuse în acest sens pe Valea Fizeșului, la Palatca)
Verificarea stabilității • Mărirea gradului de siguranța a construcțiilor hidrotehnice existente
structurilor hidrotehnice din (reabilitare, modernizări, masuri de limitare a infiltrațiilor etc.). Propunere de
bazinele hidrografice în investiții pentru punerea în siguranță a acumulării Gilău
vederea gestionării eficiente a • Verificarea stabilității digurilor, a sistemelor de evacuare din acumulări (galerii
perioadelor cu ape mari, de fund, galerii energetice, descărcător de ape mari)
viituri, inundații
Reducerea efectelor generate • Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare / prognoză și avertizare / alarmare
de viituri prin optimizarea prin instalarea de stații automate care să reducă timpul de răspuns al
sistemelor de monitoring, în autorităților pentru intervenție. Aplicare în sectorul nordic al județului pentru
special în zonele cele mai implementarea unor stații automate la Mica și la Vad
vulnerabile (aria de confluență
Someșul Mic cu Someșul
Mare)
Limitarea timpului de • Sisteme de avertizare eficiente
transmitere a informațiilor • Aplicarea rapidă a planurilor de evacuare a populației în cazurile în care se
esențiale despre posibile solicită acest lucru.
fenomene periculoase către
populație
Diminuarea proceselor de • Acțiuni de decolmatare și reprofilare de albie
colmatare ale albiilor de râu
Scăderea frecvenței • Realizarea unor lucrări de întreținere, îndiguire a zonelor vulnerabile, aferente
inundațiilor pe cursurile de tronsoanelor de cursuri de apă care tranzitează spații intravilane
apă mici
Reducerea gradului de • Calibrarea torenților, reprofilarea lor, construcții care să diminueze energia
torențialitate pe bazinele apei, în special pe sectoarele montane și cu pante abrupte
hidrografice potențial
periculoase
Eficientizarea sistemelor de • Upgradarea sistemelor de colectare a apelor pluviale, Înlocuirea acelor
colectare a apelor pluviale, tronsoane care sunt ineficiente, sau cu grad de uzură ridicat. Creșterea
pentru limitarea situațiilor capacității de transport a rețelei de canale pluviale sau creșterea densității
critice ce conduc la înfundarea acestora unde situația locală impune acest lucru.
acestora și/sau refularea lor în
timpul ploilor abundente
179
• Curățarea periodică a canalelor de scurgere, rigolelor și întreținerea lor
corespunzătoare.
• Reprofilarea acestora unde terenul permite, prin lărgirea capacității hidraulice.
Eliminarea vegetației • Acțiuni periodice de întreținere a albiilor cu potențial ridicat de dezvoltare a
abundente algale ce se vegetației hidrofile în profilul patului albiei sau la nivelul cuvetei lacustre
dezvoltă frecvent fie în
domeniul lacustru de interes
enrgetic (lacul Gilău) sau pe
sectoare urbane ale cursurilor
de apă (exemplu: Someșul Mic
– pe tronsonul pasarela
Grigorescu – podul Garibaldi
în Cluj-Napoca)
Stoparea extinderii • Respectarea regimului autorizațiilor de construcție privind interzicerea
necontrolate a construcțiilor imobilelor de orice fel în aria de inundabilitate
în zonele inundabile
Îmbunătățirea gradului de • Exerciții de simulare a unor situațiii periculoase
educație a populației în raport • Intensificarea acțiunilor de conștientizare a populației asupra
cu măsurile de prevenție, comportamentului în situații critice determinate de fenomenele hidrice
acțiune și combatere a extreme
feomenelor hidrice
periculoase

alunecările de teren

Reducerea efectelor negative induse de • Studierea vulnerabilității teritoriului și identificarea riscului indus de
alunecări de teren prin diminuarea procesele geomorfologice active ce permit identificarea
frecvenței de apariție a alunecărilor de probabilității spațiale de apariție a acestora și permit deasemenea
teren noi și reactivarea alunecărilor prognoza evoluției viitoare.
existente. • realizarea studiilor geotehnice înaintea realizării unor construcții în
zonele cu potențial mediu și mediu-mare de producere a
alunecărilor de teren, cu scopul identificării necesității realizării
unor măsuri de amenajare a versanților înaintea construirii.
• creșterea vizibilității rezultatelor studiilor de risc astfel încât
populația să cunoască realitatea din teren, riscul la care sunt expuși
și încadrarea proprietăților, a gospodăriilor, terenurilor agricole, a
pădurii și terenuri care le au în proprietate sau care urmează să fie
achiziționate.
• anunțarea responsabililor locali aspra evenimentelor noi de
alunecare și a consecințelor directe și indirecte astfel încât
autoritățile locale să poată lua măsuri de diminuare a efectelor
potențiale.
• asigurarea bunurilor și a locuințelor în caz de dezastru.
• obligativitatea realizării studiilor geotehnice de stabilitate (realizate
de firme specializate) în momentul realizării unor construcții noi sau
a reabilitării unora deja existente și impunerea unor amenzi în
momentul în care obligații nu sunt respectate.
180
• monitorizare continuă a teritoriilor instabile din interiorul
intravilanelor, anunțarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență
în cazul identificării unor instabilizări recente
Conștientizarea populației și a • obligativitatea realizării studiilor geotehnice de stabilitate (realizate
autorităților locale de firme specializate) în momentul realizării unor construcții noi sau
a reabilitării unora deja existente și impunerea unor amenzi în
momentul în care obligații nu sunt respectate.
• realizarea unor programe de educare a populației în ideea
conștientizării riscurilor la are sunt expuși și la informarea cu privire
la măsurile de reducerea a gradului de defrișare și la importanța
realizării unor lucrări de amenajare a versanților și de plantare a
unor specii cu rol de stabilizare a zonelor afectate sau cu potențial
de apariție a alunecărilor de teren.
4.4. Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților referitoare

infrastructura și serviciile de gestiune a situațiilor de urgență
Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților
Dotarea cu tehnică de intervenție. • Dotarea cu tehnică nouă și complexă, care să satisfacă nevoile de
intervenție la nivelul zonei de competență a ISU.
Lipsa unor prevederi legale clare. • Solicitarea abuzivă a sprijinului salvamont (mașini împotmolite,
transport auto dintr-o locație în alta, etc).
• Conduita montană (persoane care pleacă pe trasee având echipament
total inadecvat).
• Degradarea, vandalizarea traseelor turistice.
Insuficiența resurselor financiare • Încadrarea serviciilor voluntare nu este completă întrucât persoanele
necesare funcţionării serviciilor tinere nu au disponibilitate să facă parte din cadrul serviciilor
voluntare pentru situaţii de urgenţă. voluntare pentru situaţii de urgenţă, iar în multe localităţi, populația
este îmbătânită, rămânând puţine persoane cu vârsta sub 50 de ani,
conform H.G.R. nr. 1579/2005.
• Datorită bugetelor locale reduse, nu se alocă suficiente resurse
financiare necesare funcţionării serviciilor voluntare pentru situaţii de
urgenţă, conform legii, atât în ceea ce priveşte dotarea acestora, cât
şi a drepturilor voluntarului.
• Majoritatea localităţilor au acuzat un efort financiar foarte mare în
ceea ce priveşte dotarea SVSU pentru respectarea anexelor din OMAI
nr.96/2016 la obţinerea avizelor de înfiinţare şi a sectoarelor de
competenţă.
• În domeniul furnizorilor de formare profesională a adulţilor din
judeţul Cluj nu s-au făcut cursuri de formare “Şef echipă specializată”,
“Şef grupă intervenție” și “Şef compartiment pentru prevenire”
pentru a putea dobândi calificarea/competenţele profesionale
specifice și a putea încadra aceste funcții în cadrul SVSU de la nivelul
UAT-urilor.
Concluzii privind operativitatea S.V.S.U.
Este imperios necesară identificarea de fonduri pentru dotarea acestor servicii voluntare pentru
situații de urgență cu tehnică de intervenție acolo unde nu există precum și înlocuirea tehnicii uzate
moral care nu mai prezintă siguranță în exploatare. Se impune găsirea unor soluţii de stimulare a
voluntariatului din cadrul serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă care să fie atractive și în
special să cointereseze și populația de vârsta a II-a.
181
Datorită nivelului scăzut de pregătire/instruire a populaţiei din mediul rural, compartimentul de
prevenire din cadrul S.V.S.U. este foarte greu de încadrat cu specialişti, iar controalele acestora, acolo
unde se execută, sunt ineficiente şi fără rezultat. De asemenea activitatea de informare (diseminarea
de informații în domeniul situațiilor de urgență) preventivă desfășurată în cadrul comunității se face
mai mult formal și doar la insistențele inspectoratului nostru sau atunci în cazul producerii unei situații
de urgență din păcate post eveniment (exemplu fac multiplele incendii de vegetație uscată, arderi
necontrolate, etc.). În concluzie această activitate nu are un caracter continuu și susținut pentru a
putea aduce un plus de valoare în cadrul UAT-urilor.
182
5. PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE
5.1. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitor la fenomenele
meteo-climatice survenite în evoluția acestora
Modele numerice care simulează comportamentul sistemului climatic sunt folosite, împreună cu
datele de observație, pentru a evalua caracteristicile schimbărilor climatice pe termen mediu și
lung. Astfel de evaluări au fost realizate și pentru România – ele sunt proiecții ale schimbărilor
climatice în viitor, valabile în contextul scenariilor specifice de evoluție a concentrațiilor
atmosferice ale gazelor cu efect de seră. Pentru a evalua tendințele viitoare ale climei la scara spațială
a România s-au folosit experimentele numerice realizate atât cu modele climatice globale, disponibile
în cadrul programelor CMIP 3 și CMIP 5, cât și cu cele regionale, disponibile în cadrul programului
Euro CORDEX (Jacob și colaboratorii, 2014, Bojariu et al., 2015).
Astfel, evoluția estimată pe baza modelelor climatice regionale indică o continuare a procesului de
încălzire, atât prin creșterea temperaturilor maxime, cât și a celor minime, în timp ce indicii de
precipitații nu vor suferi modificări majore, în următoarele decenii, cu excepția numărului de zile cu
precipitații abundente și foarte abundente (Bojariu et al., 2015, Croitoru et al., 2018, Harpa et al.,
2019). Acest rezultat presupune o creștere a stresului cald asupra organismului uman, cu implicații
majore asupra stării de sănătate și a capacității de muncă (Herbel et al., 2018).
Pentru Județul Cluj, asemenea tuturor regiunilor, pe baza modelelor climatice globale și regionale s-
au realizat estimări privind evoluția viitoare a climatului. Astfel, la scara județului, conform scenariului
pesimist de evoluție climatică (creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră), temperaturile sunt
estimate să crească cu aproximativ 2 °C pentru intervalul 2021-2050 comparativ cu media perioadei
de referință 1971-2000, cu variații mici ce cresc din sudul spre nordul județului. Se estimează o
creștere mai accelerată în timpul verii, de 2,2 – 2,4 °C și una mai slabă în cursul iernii, cu valori de 1.4
– 1,5 °C, în vestul județului, și 1,5-1,6 °C în jumătatea estică a acestuia (Bojariu et al., 2015).
Valurile de căldură sunt dintre fenomenele care vor crește atât ca durată, cât și ca intensitate în
următoarele decenii (2021-2040), la nivel anual și pe anotimpual. Astfel, conform scenariului moderat
de evoluție climatică, în centrul României sunt estimate în medie 4 evenimente extrem de severe/an,
6,1 evenimente/an de intensitate severă și peste 9 evenimente/an de intensitate moderată. La nivel
de anotimpuri, iarna numărul de perioade cu încălziri de intensitate moderată va crește cu aproximativ
50 %, în timp ce cele severe și extrem de severe vor crește ca număr cu 85-100 % (Croitoru et al.,
2018).
Valurile de frig, deși în scădere cu 25-30 % ca număr și cu 30-40 % ca durată anuală cumulată, nu vor
dispărea ca evenimente extreme (de intensitate moderată, severă și extrem de severă) în următoarele
două decenii, ceea ce înseamnă că măsurile de prevenire a efectelor negative trebuie menținute în
continuare (Croitoru et al., 2018).
În cazul precipitațiilor, similar rezultatelor obținute pentru perioada istorică, analiza scenariilor relevă
o imagine mai puțin coerentă decât în cazul temperaturii. Conform scenariului moderat (RCP 4.5) de
evoluție se constată că, în general, pe parcursul următoarelor 3 decenii cantitățile de precipitații nu
se modifică semnificativ. Astfel, în timpul verii se estimează ca acestea să varieze în arealul județului
în intervalul -5…0 %, și numai izolat între 0 și +5 % comparativ cu perioada istorică, în timp ce scenariul
pesimist (RCP 8.5) indică o creștere de 0-10 % comparativ cu media istorică (Bojariu et al., 2015). În
ceea ce privește valorile extreme ale precipitațiilor, în intervalul 2021-2050 se așteaptă o creștere a
numărului de zile cu precipitații abundente și foarte abundente (R10 și R20), acestea continuând
tendința istorică a celor doi indicatori (Harpa et al., 2019).
183
Creșterea frecvenței evenimentelor cu precipitații extreme trebuie luată în considerare în gestionarea
resursei hidrice, mai ales în contextul unui teren accidentat precum cel al părții vestice a județului
unde coeficientul de infiltrare în sol și timpul de concentrare în albie scad considerabil. În aceste
condiții, crește probabilitatea de producere a viiturilor rapide, cu efecte majore asupra comunității și
mediului. Același tip de risc se poate produce și la nivelul arealelor urbane, unde coeficientul de
infiltrare scade la 0, în condițiile impermeabilizării suprafețelor.
De asemenea, pe fondul creșterii temperaturii, este estimată o scădere a grosimii medii a stratului
cuprinsă între 20 și 40 %, conform scenariului moderat (RCP 4.5) și între 30 și 50 % conform scenariului
pesimist (RCP 8.5). Scăderile cele mai mari sunt estimate în ecartul de înălțime între 500 și 1000 m
altitudine, pentru scenariul moderat, și la altitudini mai mari de 1000 m pentru scenariul pesimist
(Bojariu et al., 2015).
Măsurile care trebuie adoptate se încadrează în două mari categorii: măsuri de diminuarea a
schimbărilor climatice, respectiv măsuri de adaptare.
Întrucât schimbările climatice se manifestă la scară mult mai mare decât cea a unui județ, pentru prima
categorie, acestea se înscriu în liniile generale deja bine cunoscute la nivel internațional și vizează, în
principal reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai importante cantități de astfel de
poluanți provin din activitățile de transport.
În acest sens, cele mai importante măsuri trebuie luate la nivelul arealelor urbane unde trăiește cea
mai mare parte a populației județului pe de o parte, iar pe de altă parte traficul este cel mai intens. În
aceste condiții, calitatea aerului respirabil scade considerabil din punct de vedere chimic, iar
temperaturile cresc cu 2-4 ⁰C comparativ cu arealele rurale. De exemplu, în cazul fenomenelor
meteorologice extreme referitoare la temperaturile maxime, poate apărea o disfuncție majoră, ca
urmarea a lispei unui sistem de monitorizare a climei urbane, prin imposibilitatea emiterii unor
avertizări către populație în cazul valurilor de căldură ca urmare a faptului că pragul de avertizare nu
se depășește la stația meteorologică situată, de obicei, la periferia sau în afara orașului, în timp ce
acesta este depășit în interiorul orașului.
În urma analizei situației existente, se impune elaborarea unei strategii de diminuare și adaptare la
schimbările climatice elaborată la scara Județului Cluj care să stabilească sectoarele vulnerabile,
precum și o ierarhizare a acestora pe baza analizei de tip hazard (cauză) – vulnerabilitate – risc – efect.
Câteva recomandări, în funcție de domeniile cele mai afectate, sunt:
Dezvoltare urbană/calitatea vieții:
• Ținând cont că cea mai mare parte a populației județului trăiește în mediul urban (peste 65 %),
se impune monitorizarea detaliată și pe o perioadă îndelungată a climatului regional/urban prin
sisteme automate; pe termen lung, implementarea unor astfel de sisteme ar facilita, prin datele
obținute din măsurători realizarea unui model de prognoză urbană, pe baza căruia să se emită
avertizări biometeorologice în funcțiile de condițiile reale din oraș, nu a celor din zona stației
meteorologice; de asemenea, pe baza acelorași date, s-ar putea stabili care sunt locațiile cele
mai potrivite pentru amplasarea de puncte de prim ajutor în situații cu fenomene meteorologice
periculoase (de tip val de căldură, val de frig);
• Izolarea clădirilor, nu numai la nivelul pereților, ci și la cel al acoperișurilor prin proiectele de

reabilitare termică; dintre soluțiile utilizate la nivel international, adoptarea de acoperișuri de
tip ”cool roofs” (de ex. cele acoperite cu pietriș de râu sau cu alte materiale naturale, acoperișuri
vopsite cu vopsea reflectorizantă etc.) este preferabilă celor de tip ”green roofs” (care presupun
184
amplasarea de instalații de irigare, precum și izolații suplimentare pentru colectarea apei), atât
costurile, cât și modificările de infrastructură fiind mai mici pentru prima variantă comparativ
cu cea de a doua;
• Alegerea unor materiale de tip ”cool/green” pentru parcări și trotuare, acolo unde este posibil
(ex: de tip fagure), pentru a crește gradul de infiltrare a apei pluviale sau dimensionarea
corespunzătoare a sistemului de canalizare în cazul fenomenelor extreme care pot conduce la
apariția inundațiilor urbane, în special în arealele joase ale orașelor;
Transporturi:
• utilizarea autobuzelor electrice preponderant pe rutele/liniile care traversează arealele cele mai
calde, pentru evitarea supraîncălzirii prin emisia gazelor de eșapament emise de autobuzele
clasice;
• în cazul extinderii rețelei de piste de biciclete, este recomandat ca acestea să nu urmeze liniile
de transport principale ale orașului, ci să fie deviate pe artere secundare (pentru evitarea
expunerii bicicliștilor la emisiile de gaze);
• încurajarea de către autorități a achiziționării de către populație a autoturismelor cu emisii mici

de gaze cu efect de seră, preferabil hibride și/sau electrice (facilități fiscale, restricționare de
trafic pe anumite zone și/sau în anumite perioade ale zilei a automobilelor mult poluatoare
etc.).
Agricultură și spații verzi:
În funcție de condițiile ecologice nou identificate la scara județului (durata sezonului de vegetație,
suma temperaturilor eficiente și cantitatea de precipitații utilă) se pot alege:
• tipurile de culturi și hibrizi cu eficiență maximă pentru domeniul agricol;

• plantele cele mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire pentru amenajarea
spațiilor verzi din interiorul orașelor, în vederea diminuării efectului de insulă de căldură
urbană.
Turism:
• în zonele montane, incontextul scăderii drastice estimate a grosimii stratului de zăpadă,

proiectarea activităților de turism trebuie să ia în considerare pe lângă dezvoltarea
infrastructurii pentru sporturile de iarnă (schi) și dezvoltarea altor forme de turism;
• identificarea perioadelor favorabile din punct de vedere meteo-climatic pentru organizarea
evenimentelor culturale, sportive si recreative în aer liber.
Educație:
• conștientizarea populației prin măsuri de informare în masă și individuale asupra modificărilor

climatice recente și a celor viitoare, precum și a efectelor lor prin companii de informare (în
urma rezultatelor anchetei sociologice);
• propunerea la nivel de Inspectorat Școlar Județean a unor discipline opționale privind educația
pentru mediu pentru populația de vârstă școlară.
185
Se propun următoarele scenarii de evoluție a climei la nivelul Județului Cluj:
• Scenariul pasiv (”Do Nothing”) – este cel în care populația și autoritățile nu sunt conștiente sau nu
acționează împotriva diminuării efectelor schimbărilor climatice, nu se adoptă măsuri de
diminuare, iar impactul asupra diverselor domenii de activitate va fi în creștere.
• Scenariul de Referință (”Do Minimum”) – ia în calcul doar aplicarea unor măsuri minimale de
diminuare a impactului local în arealele afectate adoptate:
• la nivel individual: utilizarea în amenajarea spațiilor verzi private/curților individuale a

plantelor celor mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire (prin consultarea cu
specialiști horticultori); adoptarea măsurii ”pereți verzi” prin plantarea unor plante
agațătoare care să umbrească pe tot parcursul zilei pereții, evitându-se în acest fel
supraîncălzirea acestora; adoptarea măsurii ”balcoane verzi” ce se poate materializa prin
decorarea balcoanelor sau teraselor cu foarte multe plante pentru un efect de răcorire și
umbrire, precum și pentru umbrirea pereților și a încăperilor locuințelor; amplasarea de
surse de apă (instalații de pulverizare a apei, corpuri mici de apă) în curțile individuale.
• la nivel instituțional: în Cluj-Napoca și alte orașe, utilizarea autobuzelor electrice

preponderant pe rutele/liniile care traversează arealele cele mai calde, pentru evitarea
supraîncălzirii prin emisiile de gaze de eșapament; realizarea (prin consultarea cu specialiști
horticultori) și punerea la dispoziția comunității a unui catalog cu plantele cele mai eficiente
din punct de vedere al efectului de răcire (arbuști sau arbori, cu creștere rapidă, cu
coronament bogat etc.); alegerea pentru amenajarea spațiilor verzi din domeniul public din
interiorul orașelor a plantelor celor mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire.
Aceste măsuri nu vor avea un efect major de diminuare a efectului fenomenelor meteorologice
extreme, arealele de tip hotspot din orașe menținându-se aproape de valorile actuale ca extensiune,
dar cu o scădere ușoară a intensității acestora.
• Scenariul de Dezvoltare/Diminuare majoră a impactului (”Do Something”) – este cel prin care
autoritățile publice locale se implică în primul rând prin măsuri de reglementare, iar în al doilea
rând prin măsuri de implementare care cuprind toate recomandările prezentate anterior.
Adoptarea acestor măsuri ar putea să asigure o dezvoltare a județului bazată pe sustenabilitate de

mediu. Măsurile acestui scenariu sunt complexe, de la măsuri de monitorizare și realizare a unui model
de prognoză locală a vremii, până la măsuri active de investiții publice și private în izolarea clădirilor și
adoptarea unor țesuturi urbane răcoroase pentru clădirile noi, la încurajarea populației să adopte
decizii sustenabile din acest punct de vedere, investiții în infrastructura de turism și transport și la
educația pe termen lung a populației județului. Acest scenariu va permite o mai mare reziliență a
comunităților locale din Județul Cluj la schimbările climatice.
5.2. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitor la fenomenele

hidrologice extreme
Creșterea frecvenței evenimentelor hidrice extreme la nivelul județului trebuie analizată prin prisma
gospodăririi resursei de apă disponibile. Astfel, în contextul unui areal montan, cu pante favorabile
pentru scurgerea rapidă a apei, coeficientul de infiltrare în sol și timpul de concentrare în albie apelor
meteorice scade considerabil. În aceste condiții, crește probabilitatea de producere a viiturilor rapide,
cu efecte majore asupra comunității (zone rezidențiale, infrastructura de transport, energetică şi de
comunicații) și mediului. Același tip de risc se poate produce și la nivelul arealelor urbane, unde
coeficientul de infiltrare scade la 0, în condițiile impermeabilizării suprafețelor. Prezența acumulărilor
186
majore din bazinul superior al Someșului Mic (în special pe cel al Someșului Cald) asigură atenuarea
undelor de viitură formate în acest bazin, pe sectorul aval de localitatea Gilău.
În urma analizei situației existente și a situațiilor critice care se pot genera în arealul județului Cluj, sub
efectul unor fenomene hidrice extreme, se impune elaborarea unei strategii de diminuare și
combatere a consecințelor unor astfel de fenomene.
Câteva recomandări, în funcție de domeniile cele mai vulnerabile, sunt:
Dezvoltare urbană/calitatea vieții:
• Creșterea demografică asociată în special spațiilor urbane, impune cu necesitate crearea unor
sisteme de avertizare eficiente care să limiteze proporțiile unor potențiale viituri care
tranzitează ariile cu densități demografice ridicate. Proiectele de amenajare care vizează
Someșul Mic, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, ce vizează în special tronsoanele din
jumătatea vestică a orașului trebuie să țină cont de eventualele fluctuații de nivel, determinate
fie de cauze naturale, fie ca urmare a unor manevre hidroenergetice necesare pentru
funcționarea optimă a hidrocentralelor. De asemenea în contextul unor reamenajări de spații
verzi, (ex. tronsonul vestic al Canalului Morii din Cluj-Napoca), trebuie să se țină cont de
variațiile de nivel din cursul principal.
Agricultură:
• În caz arealelor vulnerabile, culturile agricole să fie orientate spre acele specii care sunt
capabile să se adapteze unui regim hidric excedentar, pentru perioade scurte de timp
(respectiv până la retragerea apelor)
• Protejarea culturilor situate în aria limitrofă a cursurilor de apă, să se asigure prin protecții
vegetative care să asigure stabilitatea malurilor.
Turism:
• În contextul unor evenimente extreme, această ramură economică este de multe ori afectată.
Paradoxal, folosind exemplul altor țări, turismul poate primi şi unele beneficii, în contextul
deversărilor controlate a unor volume importante de apă de la nivelul lacurilor de acumulare.
Putem vorbi de efecte estetice, peisagistice şi recreative care ar putea amplifica circulația
turistică în anumite perioade ale anului (primăvara sau în week-end).
Educație:
• Acțiunile de conștientizare a populației sunt esențiale pentru limitarea pagubelor produse,

acțiuni care trebuie să vizeze, nu doar reacția post-eveniment ci mai ales , acțiunile de prevenire
a situațiilor critice. De altfel, studiile sociologice cu privire la percepția şi comportamentul
populației în cazul unor fenomene naturale extreme aduc adesea în discuție lacune ale
subiecților privitoare la managementul individual sau colectiv în astfel de situații;
Se propun următoarele scenarii de evoluție în raport cu fenomene hidrice extreme la nivelul

Județului Cluj:
• Scenariul pasiv (”Do Nothing”) – este cel în care populația și autoritățile nu conștientizează și nu
acționează împotriva diminuării efectelor consecințelor acestor fenomene, expunându-se episodic,
la situații limită care pot genera pagube majore economiei locale, dar și în ceea ce privește calitatea
vieții. Astfel, dezinteresul individual și colectiv dar și cel instituțional, poate genera sincope în
187
dezvoltarea localităților afectate, dacă nu adoptă măsuri de diminuare, pre-eveniment, respectiv
de combatere a consecințelor negative, post-eveniment.
• Scenariul de Referință (”Do Minimum”) – acesta presupune doar aplicarea unor măsuri minimale
de diminuare a impactului local în arealele afectate adoptate:
• la nivel individual: curățarea canalelor și a rigolelor de colectare a apelor pluviale,

întreținerea corespunzătoare a suprafețelor, prin eliberarea acestora de eventuale obiecte,
materiale , care ar putea fi preluate de apele meteorice și transportate spre rețeaua
hidrografică, creând posibilitatea formării blocajelor în drenajul natural. În mediul rural, e
importantă mai ales, menținerea neocupată a malurilor cursurilor de apă cu diverse
materiale și obiecte (în general de origine lemnoasă), care prin preluare de viituri să
determine blocaje în albie și implicit revărsarea apelor peste terenurile adiacente.
• la nivel instituțional, administrativ: realizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor a

zonelor rezidențiale și a celor productive agricole. Asigurarea bunei funcționări a utilajelor
folosite la intervențiile pentru contracararea dezastrelor naturale; responsabilizarea pe
instituții și grupuri de lucru a acțiunilor ce derivă din gestionarea situațiilor de criză generate
de fenomene hidrice extreme; implementarea planurilor de management respectând
Directiva Inundații 60/2007 prin care trebuie să se ia în considerare în măsura posibilităților,
întreținerea și/sau refacerea zonelor inundabile, precum și măsuri de prevenire și reducere
a efectelor negative asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și a
activității economice. Elementele planurilor de gestionare a riscurilor de inundații trebuie
revizuite periodic și, după caz, trebuie actualizate, luând în considerare efectele posibile ale
schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.
autoritățile publice locale și județene se implică activ și prioritar în implementarea
recomandărilor prezentate la scenariul “Do minimum”.
În baza acestui scenariu toți factorii implicați (populație, instituții publice, agenți economici), își
prioritizează acțiunile de gestiune a hazardelor naturale pe cele legate de managementul fenomenelor
hidrice extreme, prin încurajarea investițiilor ce vizează reducerea impactului negativ al acestora
asupra comunității, implementarea unor sisteme de avertizare/monitorizare eficiente, probate
periodic, prin exerciții de alarmare și antrenare a populației, aplicarea unor politici educaționale de
creșterea a gradului de conștientizare a publicului în raport cu acțiunile ce trebuie luate pentru
diminuarea efectelor posibile generate de viituri și inundații.,
5.3. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitor la alunecările

de teren
Alunecările de teren sunt procese geomorfologice ce pot induce pagube materiale imediate prin
distrugerea construcțiilor, blocarea unor sisteme de alimentare, a unor drumuri ori modificări la
nivelul peisajului și scoaterea din circuitul agricol al unor suprafețe de teren extinse. Aceeste
consecințe probabile inuduc necesitatea realizării studiilor de specialitate se determinare a
probabilității spațiale de manifestare a acestor procese naturale precum și cele de estimare a riscului
asociat acestora. Rezulatele astfel obținute au la bază nivelul actual al cunoștințelor (state of art) pe
fondul documentării bibliografice, cunoștințele de specialitate a celui ce realizează studiul
(expertknowledge) dar și baza de date ce reprezintă totalitatea factorilor cauzatori și declanșatori a
alunecărilor de teren și un inventar cât mai detaliat al evenimentelor anterioare analizei care să
provină de la de la autoritățile administrației publice centrale (RORISK, 2018).
188
În vederea alegerii celor mai bune metode de diminuare a riscurilor induse de alunecările de teren în
teritoriu este necesară realizarea unei probabilități spațiale și temporale de producere a potenţialelor
alunecări de teren şi a magnitudinilor/intensităţilor asociate acestora. Acest tip de abordare ar implica
o analiză de hazard (Roșca și colab., 2015) ce ar implica identificarea unei frecvenţe anuale a
evenimentelor de alunecare dar în lipsa cunoașterii precipitațiilor cumulate cauzatoare declanșării
evenimentelor de alunecări de teren. La nivelul județului Cluj (unde există o diversitate a factorilor
cauzatori, de la predominanța factorilor geologici pe fondul pantelor ridicate și a întregistrării unor
cantități de precipitații ridicate cum este cazul în manifestarea alunecărilor din extravilan la
supraîncărcarea versanților și realizarea construcțiilor pe terenuri în pantă fără realizarea unor studii
geotehnice de specialitate înaintea realizării construcțiilor în cadrul intravilanelor) evaluările rămân în
aceste cazuri doar la nivel de probabilitate spaţială (susceptibilitate) (Corominas et al, 2014).
Analiza de frecvenţă a alunecărilor de teren de la nivel județean înțeleasă ca numărul proceselor

raportat la unitatea de timp (ex. an) se poate realiza la nivelul înregistrărilor ISU pentru evenimente
ce au necesitat intervenția acestora în teritoriu.
Figura 126 – Frecvența alunecărilor de teren ce au necesitat intervenția autorităților în perioada 1970-2018
(Sursa: prelucrată conform datelor ISU Cluj)
Se remarcă astfel perioada 2005-2010 în care numărul alunecărilor de teren ce au necesitat intervenția
autorităților a depășit 30 de evenimente la nivelul anilor 2006 (32 evenimente) și 2010 (34 de
evenimente).
Lipsa unui inventar complet al evenimentelor de alunecare produse la nivel județean face dificilă
realizarea unei analize de hazard, reducând analiza la posibilitatea realizării unei frecvențe relative ce
exprimă numărul total de deplasări dintr-o anumită zonă pe o anumită perioadă de timp sau o
densitate prin raportare la unitatea de suprafaţă (număr de deplasări/km2/an) sau o densitate a UAT-
urilor afectate dintr-o anume regiune (Cascini 2008) etc. Acest tip de abordare se folosește în studii ce
necesită exprimarea hazardului pe teritorii extinse, la scări mici de lucru, atunci când analiza realizată
se concentrează asupra alunecărilor de teren înţelese ca fenomen cu extindere regională (Crozier
2005).
Studii de specialitate folosesc în abordările de tipul identificării hazardului la alunecări de teren

identificarea unor praguri de precipitaţii și/sau cutremure ce au determinat declanşarea alunecărilor
de teren şi presupunerea că perioada de revenire a acestor procese geomorfologice este aceeaşi cu
189
cea a pragului declanşator identificat și determinat (Van Westen 2008, Roșca și colab., 2015, Zezere și
colab, 2003).
Fiind cunoscut faptul că alunecările de teren superficiale sunt declanşate de precipitaţii intense dar de
scurtă durată iar în cazul rocilor cu o permeabilitate redusă, în declanşarea alunecărilor de teren un
rol important îl primesc perioadele de precipitaţii antecedente (Remaître şi Malet, 2012). Prime
scenarii de hazard la alunecările de teren au fost realizate pe spaţii foarte restrânse în studii realizate
de: Şandric (2008), Jurchescu (2012), Roşca et al. (2015) şi apoi mai largi (judeţele Buzău şi Vrancea;
IGAR, 2014) (RORISK).
Se elaborează astfel studii bazate pe scenarii de producere a alunecărilor de teren în funcție de

factorul determinant, în speță în funcție de cantitatea de precipitații cumulate anterioare
evenimentelor de alunecare și de mișcările seismice de la nivel județean.
În cazul modelării cantităților de precipitații declanșatoare evenimentelor de alunecare se are în

vedere identificarea ocurenței temporare a acestora pe baza identificării probabilității de apariție a
acestor valori ce au condus la apariția evenimentelor în trecut pornind de la dezideratul conform
căreia o depășirea unei valori prag a cantității de precipitații ce a condus la apariția alunecărilor de
teren în trecut va determina în viitor aceleași consecințe. Au fost analizate astfel perioade de revenire
de 10, 100 și respectiv 1000 de ani ale precipitațiilor considerate declanșatoare a alunecărilor de teren
în funcție de magnitudinea factorului climatic şi magnitudinea evenimentului de alunecare aşteptat.
Aceste praguri au fost stabilite de către Administraţia Naţională de Meteorologie (Meteo-Ro)
împreună cu Institutul de Geografie al Academiei Române (IGAR) în cadrul proiectului ROORISK, studiu
ce a pragurile pluviometrice de pregătire/declanşare (cantitate, durată), corespunzătoare
evenimentelor semnificative de alunecare.
Pornind de la ideea conform căreia o cantitate de precipitaţii cumulată, care a determinat apariţia
evenimentelor de alunecare va avea acelaşi efect în viitor şi, utilizând clasele de probabilitate
identificate anterior, s-a realizat scenariul de hazard la alunecări de teren aferent perioadei de retur a
precipitaţiilor declanşatoare de alunecări a căror dată de producere (evenimentul) este cunoscută, la
nivelul lunii martie 2013.
Analizând caracterul lunilor din punct de vedere pluviometric cu ajutorul datelor furnizate de ANM s-
a obţinut o imagine preliminară asupra perioadelor de apariţie şi reactivare a alunecărilor de teren
observându-se astfel o frecvenţă ridicată a evenimentelor de alunecare în anotimpul de primăvară
(luna martie) şi vară (lunile mai şi iunie) când de altfel au fost neveoie de intervenții ale ISU în teritoriu
(Tabelul 46).
190
Tabel 46. Declanșarea alunecărilor de teren ce au necesitat intervenția ISU în teritoriu
Anul Lunile anului
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2009 15,9 40,7 72 10 34,2 129,8 54,4 47 5 91,2 50,1 43,5
2010 45,9 39,2 25,4 51,8 139 166,8 97,8 58,2 73,2 28 26,1 60,3
2011 24,8 23,8 22,3 43,8 69,4 76,8 127,8 58,4 21,6 14,6 0,2 26,3
2012 45,5 28,6 13,3 57,2 82,3 72,6 64,5 38 32,6 30,4 22,7 41,8
2013 34,8 11,8 91,6 52 81 106,4 28,6 51,8 80,6 56,6 27 9,4
2014 46,4 20,3 37,5 30,4 78 78,8 120,8 46,2 25,2 71,2 48,9 77,4
2015 29,2 26 32,7 38,3 77,6 112,2 41,2 57,8 137,6 61,8 48,7 12,3
2016 33,3 31,9 56 47,8 84,2 113,6 113,4 115,2 29,7 77,6 43,7 16
2017 3,1 24,8 33 66,4 42,2 45,4 44,6 32,2 76,8 47,3 32,8 23,9
Unde: Eveniment de alunecare de teren ce a necesitat intervenția ISU
Pentru modelarea hazardului la alunecare (conform scenariului 1) declanșate de precipitații similare

lunii martie 2013 (91.6 mm), lună în care pe fondul creșterii temperaturii aerului are loc și eliberarea
resursei de apă din stratul de zăpadă, se remarcă o probabilitate de apariție odată la 8,4 ani. Astfel
putem concluziona faptul că odată la 8 ani există probabilitatea atingerii unei cantități de precipitații
declanșatoare a unui număr de evenimente de alunecare similar situației din anul 2013 (Fig.1. 127).
Figura 127 – Probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren conform scenariului 1
În cazul atingerii unor precipitații de aproximativ 166.8 mm (precipitații similar lunii iunie 2010 ce au
condus deasemenea la un număr ridicat de intervenții în teritoriu ale ISU pentru alunecări de teren) a
fost calculată o perioadă de retur de 23 de ani. Desigur în cazul modelării probabilității de apariție a
alunecărilor de teren pentru condițiile similar lunii iunie 2010 se remarcă faptuul că și lunile anterioare
191
de promăvară sunt semnificative, atât luna aprilie cât și luna mai fiind luni ploioase, astfel substratul
a fost supraumectat timp îndelungat fapt ce a condus la reactivări ale alunecărilor déjà existente
precum și la manifestarea unor evenimente noi de alunecare.
Deoarece în cadrul metodologiei de determinare a clasei de hazard la alunecări de teren conform H.G.
447/2003 este recomandată utilizarea în modelare a cantității de precipitații anuale de la nivelul
teritoriului analizat, pentru studiul de față s-a identificat perioada de revenire a precipitațiilor anuale
înregistrate la stația Cluj Napoca (Tabelul 47).
Tabel 47. Perioada de revenire a precipitaţiilor anuale pentru precipitațiile înregistrate la stația
meteorologică Cluj Napoca
Perioada de retur Probabilitatea PP Intervalul de
Empirică (mm) Confidență (95%)
10000 0.9999 1340 1140 - 1550
2000 0.9995 1230 1060 - 1410
1000 0.9990 1180 1020 - 1340
200 0.9950 1060 933 - 1190
100 0.9900 1010 891 - 1120
50 0.9800 949 847 - 1050
20 0.9500 866 782 - 950
10 0.9000 796 726 - 866
5 0.8000 717 660 - 773
3 0.6667 649 601 - 696
2 0.5000 579 537 - 621
1.4 0.3000 503 462 - 544
1.2 0.2000 461 419 - 503
1.1 0.1000 406 361 - 450
1.05 0.0500 364 317 - 411
1.02 0.0200 320 271 - 370
1.01 0.0100 294 243 - 345
În cazul atingerii unor cantități de precipitații cu perioade de revenire de 10 ani (796 mm) (scenariul
2) ies în evidență extinderea suprafețelor extinse încadrate clasei de probabilitate medie-mare și
mare.
192
Precipitațiile anuale cu perioadă de revenire la 100 de ani au o valoare estimată de 1010 mm la nivelul
stației meteorologice Cluj Napoca. În cazul atingerii acestor cantități de precipitații și în cazul în care
restul factorilor rămân neschimbați, numărul unităților administrativ teritoriale încadrate clasei medii-
mari crește mai ales pentru cele situate în proximitatea zonei montane.
193
Se propun următoarele scenarii de evoluție a climei la nivelul Județului Cluj:
acționează împotriva diminuării efectelor negative induse de alunecările de teren, nu se adoptă
măsuri de diminuare, iar impactul asupra diverselor domenii de activitate va fi în creștere.
diminuare a impactului local în arealele afectate adoptate:
• la nivel individual: conștientizarea și comportamentul proactiv al populației în ideea

conștientizării riscurilor la are sunt expuși și la informarea cu privire la măsurile de
reducerea a gradului de defrișare și la importanța realizării unor lucrări de amenajare a
versanților și de plantare a unor specii cu rol de stabilizare a zonelor afectate sau cu
potențial de apariție a alunecărilor de teren.
• la nivel instituțional: obligativitatea realizării studiilor geotehnice de stabilitate (realizate

de firme specializate) în momentul realizării unor construcții noi sau a reabilitării unora
deja existente și impunerea unor amenzi în momentul în care obligații nu sunt respectate,
monitorizare continuă a teritoriilor instabile din interiorul intravilanelor.
Aceste măsuri nu vor avea un efect major de diminuare a efectului negativ al alunecătilor de teren
însă le vor diminua, arealele de tip hotspot din orașe însă se vor menține aproape de valorile actuale
ca extensiune pe fondul extinderii zonelor rezidențiale pe teritorii improprii ceea ce vor conduce la o
supraîncărcare a versanților, dar cu o scădere ușoară a intensității acestora.
rând prin măsuri implementare care cuprind toate recomandările prezentate anterior.
5.4. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitor infrastructura și

serviciile de gestiune a situațiilor de urgență
Se propun următoarele scenarii de a infrastructurii și serviciilor de gestiune a situațiilor de urgență:
acționează în vederea îmbunătățirii infrastructurii și serviciilor de gestiune a situațiilor de
urgențăastfel impactul negativ al acestora asupra populației pe diverselor domenii de activitate va
fi în maxim.
diminuare a disfuncționalităților identificate la nivelul infrastructurii și serviciilor de gestiune a
situațiilor de urgență:
• la nivel individual: o mai bună conștientizare a populației asupra implicațiilor negative pe

care le impun comportamentul acestora în cazul unor situații de urgență, implicarea
voluntarilor în activitatea infrastructurii și serviciilor de gestiune a situațiilor de urgență ce
poate ajuta la o mai bună funcționalitate a acestora și la reducerea timpilor de acces la
zonele problemă.
• la nivel instituțional: alocarea unor fonduri suplimentare pentru dotarea eficientă a

infrastructurii și serviciilor de gestiune a situațiilor de urgență, reglementarea unor prevederi
legale ce la momentul de față sunt ineficiente.
194
rând prin măsuri implementare care cuprind toate recomandările prezentate anterior.
Măsurile acestui scenariu sunt complexe, de la măsuri de conștientizare a populației și implicarea unui
număr mai mare de voluntari specializați pentru diferite situații de urgență, până la măsuri active de
investiții publice și private sub forma unor donații în vederea atingerii unui grad de dotare ridicat al
infrastructurii și serviciilor de gestiune a situațiilor de urgență.
195
ANEXA 1. EVENIMENTE DE ALUNECARE DE TEREN MANIFESTATE LA
NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ IN PERIOADA 1972-2019
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Locaţia Cauze şi efecte
Crt.
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
1 B-dul Muncii, nr. 221 2006 S-a dezvelit fundaţia imobilului

Str. Pomet – vest cimitir Mai Stâlpii de transport energie electrică au
2
Str. Oaşului nr. 215-229 2010 fost dislocaţi.
Iunie
3 Str. Tăietura Turcului nr. 24 S-a afectat imobilul din str. Vântului nr. 2.
2009
Martie- Este afectată proprietatea de la nr. 241 şi
B-dul Muncii, nr. 241 – cartierul
4 Mai 1 stâlp de transport energie electrică 400
Tineretului
2013 Kv.
S-a dezvelit funaţia imobilului de la nr.
5 B-dul Muncii, nr. 221 2006
221
Au fost afectate imobilele de pe str.
6 Str. Uliului, f.n., Str. Donath nr. 150 1975
Donath, nr. 150
2006- Degradarea puternică a două corpuri de
7 Str. Donath nr. 136-140
2007 clădire şi deplasarea unui corp de clădire.
500
8 Str. Donath nr. 168 2005 A afectat o livadă.
mp
2006- S-a afectat suprafaţa străzii până la axul
9 Str. Donath nr. 258
2007 drumului.
S-au degradat fundaţiile unui gard de
2005-
10 Str. Uliului nr. 55-57 împrejmuire şi s-a obturat un cămin
2007
pentru canalizare.
S-au produs acumulări de pământ în
11 Str. G-ral Dragalina nr. 88-90 2007
curtea imobilului nr. 88.
Presiunea exercitată de imobil asupra
12 Str. G-ral Dragalina, nr. 116 2007
solului a afectat zidul stradal.
S-au afectat stâlpii de transport aerian al
Calea Turzii – zona Obelisc, în lungul
13 2010 energiei electrice şi carosabilul a cedat de
văii p. Becaş
2 ori consecutiv.
S-au afectat locuinţe şi terenuri agricole,
2005-
14 Str. E. Grigorescu – nr. 32-34 sistemul de canalizare menajer şi pluvial,
2007
construcţi cu destinaţie spaţiu comercial.
Str. E. Grigorescu – de la nr. 34A la Au fost afectate imobile, teren agricol,
15
nr. 36 – I.J.S.U. Cluj reţele de apă, gaz şi electrice.
Alunecarea de teren a distrus 2 imobile,
1995-
16 Valea Fânaţelor nr. 1-3 anexe gospodăreşti, teren pe o lungime
2001
de aprox. 300 m şi teren arabil.
S-a erodat malul drept de sub construcţii,
2006- precum şi malul stâng şi amonte, iar
17 Str. V. Seacă, nr. 15-17
2008 podul are culeea dinspre malul drept
dezvelită.
Depozitări de pământ necontrolate şi
traficul greu în zonă au afectat carosabilul
18 Sre. Drumul Făgetului nr. 1-3 B 2005
în lungime de 200 m şi un imobil, iar
rigolele s-au colmatat.
196
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
S-au afectat locuinţe, anexe gospodăreşti,

terenuri agricole, drumuri şi străzi. S-a
distrus carosabilul în proporţie de cca.
Str. Drumul Făgetului f.n. – zona 2006-
19 70%, pe o lungime de 200 m, s-a distrus o
Colina şi str. Primăverii 2008
construcţie familială, s-a destabilizat
terenul din zonă pe o adâncime de aprox.
120 m.
Lipsa drenului colector a apelor
Drumul Făget - 400 m aval de cabana
20 2005 meteorice a determinat distrugerea
veche
carosabilului pe o lungime de 60 m.
Deplasarea unui imobil în construcţie cu
aprox. 8-10 m, prăbuşirea unei porţiuni
de şosea, fisurarea şi fracturarea stratului
asfaltic pe o lungime de 50-70 m. În luna
Drumul Făget - 50 m aval de cabana
21 2007 aprilie 2005 în zonă s-au produs tasări şi
veche
alunecări de teren datorită depozitărilor
de sus în jos de pământ rezultat din
exacavări şi materiale rezultate din
demolări, afectându-se o cabană de lemn.
S-au distrus: reţeua de canalizare, alee şi
22 Str. Zorilor, nr. 41 2008
garaje.
23 Str. Maramureşului nr. 191-215 Au fost afectate stradă, teren agricol.
24 Str. Axente Sever nr. 32 Au fost afectate stradă, casă.
25 Str. Vânătorului f.n. Au fost afectate stradă, teren agricol.
Colonia Becaş f.n. – zona staţiunii
26 Au fost afectate stradă, teren agricol.
pomicole
27 Str. Dincolo de Becaş f.n. Au fost afectate stradă, teren agricol.
28 Str. Predeal nr. 26-30 Au fost afectate case, teren.
MUNICIPIUL TURDA
S-a produs prăbuşirea taluzului pe o
lăţime de 2-2,5 ml. S-a afectat imobilul de
la nr. 22 – cele 3 anexe gospodăreşti au
1 Str. Sirenei 2005 rămas suspendate pe buza taluzului.
Evoluţia alunecării de teren ar determina
prăbuşirea locuinţei de la nr. 22 cu efect
şi asupra construcţiilor învecinate.
Cedarea versantului drept al Văii Florilor.
Sunt prezente 2 zone de alunecare.
Fenomen de alunecare în evoluţie.
2 Cartier Petrilaca 2005 A fost distrus integral imobilul de la nr.
25, casă de locuit şi imobil secundar,
nefinalizat cu destinaţie locuinţă şi 2 ha
fâneaţă.
Distrugerea integrală a imobilului de la nr.
42, distrugerea 65% a imobilului de la nr.
Str. Călăraşi, 40, afectarea imobilelor de la nr. 44 şi 46.
3 Vânători, Dorobanţi 1999-2013 Reţelele de utilităţi au fost afectate
– alunecarea A1 (rupturi, fisuri) – conductele de
alimentare cu apă potabilă şi gaze
naturale, precum şi reţeaua aeriană de
197
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
alimentare cu energie electrică prin

răsturnarea stâlpilor şi ruperii cablurilor.
Versantul nord-estic Modificarea covorului vegetal primar.
al dealului Almas, în Distrugerea DC 69 Turda-Ploscoş.
4 zona fostului lac 1999-2013
Carolina –
alunecarea A2
Versantul nord-estic Modificarea covorului vegetal primar.
al dealului Almas, în Alunecarea de teren a avansat în ultimii
zona fostului lac ani aflându-se la o distanţă de 4,5 m de
5 1999-2013
Durgău, str. cele 3 locuinţe de pe str. Agiculturii (nr.
Agriculturii – 35, 37, 39). Distrugerea DC 69 Turda-
alunecarea A3 Ploscoş. Afectarea LEA 20 kV.
Eroziunea bazei versantului de către apa
în mişcare. Ploi abundente. Natura
terenului. Modificarea stării de tensiune a
DJ 107L Turda- trenului datorită supraîncărcării taluzului
Petreştii de Jos, km 1 la partea superioară cu pământ şi
6 +100 – km 1+300 – 2011 materiale rezultate din construcţii şi
mal drept Valea demolări.
Racilor În cazul evoluţiei fenomenului se poate
obtura cursul Văii Racilor – inundarea
zonelor locuite din cartierul Turda Nouă,
mal stâng pârâu.
MUNICIPIUL DEJ
Au fost afectate case, stradă, teren
1 Dej - Str. Plevna
agricol.
Dej - Str. Dealul Au fost afectate case, stradă, teren
2
Viilor agricol.
Dej - Valea Codorului
3 1987
– A.N.I.F. Au fost afectate case, stradă, teren
Dej - Valea Ocnei – agricol.
4 1987
A.N.I.F.
MUNICIPIUL GHERLA
În urma ploilor abundente căzute în
perioada aprilie-mai 2006 alunecarea de
Silivaş – extravilan - teren din zona sectorului de drum
2005
1 DC 37 Hăşdate- 50 ml comunal DC 37 Hăşdate-Silivaş (km
-2006
Silivaş (km 4+450) 4+450) s-a extins şi în zona pârâului
satului Silivaş, afectându-se o anexă
gospodărească şi 1 ha teren agricol.
Silivaş – nr. 6 (Oltean Casa şi anexele s-au prăbuşit. Au fost
2 2010
Viorica) afectate 9 podeţe tubulare (colmatate şi
3 Silivaş 2010 deteriorate) care nu mai prezintă
siguranţă în exploatare (5 – Silivaş şi 4 –
4 Băiţa 2010
Băiţa)
Gherla – str.
5 Au fost afectate stradă, teren agricol.
Fizeşului
Au fost afectate case, stradă, teren
6 Gherla – str. Călăraşi
agricol.
ORAŞUL HUEDIN
198
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
1 Fosta grădină 1990 10

Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
2 Ferma Victoria 1996 5
datorită proceselor antropice. Deplasarea
3 CIS 1990 5
maselor de pământ este favorizată şi de
4 Szeles Palak 1987 5
panta existentă.
5 Galitan 1990 5
04-06.03.2006 – alunecare de teren care
a pus în pericol staţia de pompare a apei
din localitatea Bologa, comuna Poieni,
6 Bicălatu 2006
staţie care asigură apa potabilă atât
pentru oraşul Huedin cât şi pentru
comuna Poieni.
06-08.06.2006 – pe drumul comunal DC
105 care leagă oraşul Huedin de
localitatea componentă Bicălatu s-a
constatat apariţia unor fisuri şi uşoare
7 Bicălatu – DC 105 2006 100 ml
tasări ale drumului pe o porţiune de 100
ml, fiind cuprins în această porţiune şi un
podeţ prin care era preluată apa de pe
versantul de lângă acest drum. - 0,15 km.
COMUNA AGHIREŞU
Arghişu – UTR 3.1,
1 1972
3.2.
Dâncu – UTR 5.1, Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
2 1970-1974
UTR 5.2 datorită proceselor antropice. Deplasarea
1942 maselor de pământ este favorizată şi de
3 Ticu – UTR 10.1
1970-1972 panta existentă.
Ticu Colonie – UTR
4 1976
11.1
Terenul de sub drumul comunal DC 138
Inucu - DC 138 Dorolţu-Inucu a suferit o alunecare pe
5 2006 30 ml
Dorolţu-Inucu cca. 30 m, afectând structura de bază a
drumului comunal.
COMUNA AITON
1 Aiton – Ciolt apr.-sept.
Podul cu acăţ – DJ 103
2 apr.-sept.
M Aiton-Tureni
datorită proceselor antropice. Deplasarea
3 DJ 71 – A.N.I.F. 1987
maselor de pământ este favorizată şi de
panta existentă.
COMUNA ALUNIŞ
Versantul din zona
1 adiacentă DC 170 2007 1,5 km Scurgeri de pe versanţi.
Aluniş-Pruneni
COMUNA APAHIDA
Apahida – Borom,
1 2010 8
versant drept
Câmpeneşti – p. Feiurd
2 2010 20
inferior, versantul drept
Câmpeneşti – p. Feiurd
3 2010 40
inferior, versantul stâng
199
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
Dezmir – V. Zapodie,
4 2010 15
Rupturi, Cabaus
5 Subcoastă 2005 8
6 Corpadea – Fata Mare 1998 8
Pata – versanţi şosea
7 2000 5
Cluj-Pata
COMUNA AŞCHILEU
1 Dorna 2000 5
Dorna - Valea Puturoasă
2 1980 10
– versanţii stâng şi drept Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
3 Dorna - Valea Urdigoaia 2000 3 datorită proceselor antropice.
Valea Aşchileului –
4 2000 20
versanţii stâng şi drept
Valea Cristorel – versanţii
5 2000 20
stâng şi drept
Valea Borşei, subbazine Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
Fundături – Dorna, bazin datorită proceselor antropice.
6 1998 40
Fundătura – versanţi
stâng şi drept
COMUNA BACIU
1 Baciu – nr. 584, 585 2013 Ploi abundente. Zid de sprijin fisurat.
Construcţii neconforme. Nu s-a respectat
studiul geo care prevedea executarea
Baciu – locuinţe
2 2010 unui zid de sprijin pe partea aval a
collective A, B1, B2, C
amplasamentului şi executarea în primă
fază a lucrărilor de sprijinire.
Baciu – DC 142 B – I.J.S.U.
3
Cluj
Popeşti – staţia de
4 2010
pompare – I.J.S.U. Cluj
Popeşti – DJ 142 – Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
5 1985
A.N.I.F. datorită proceselor antropice.
6 Coruşu – strada Strada.
Coruşu – Pe Deal – Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
7 1987
COMUNA BĂIŞOARA
Băişoara – DJ Băşioara –
1 2005 10 km Ploi abundente.
Muntele Băişorii
COMUNA BOBÂLNA
Trup Valea Terca – Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
1 1980
Trup Valea Budigut1988–
2 1988
A.N.I.F.
Trup Valea Pruni –
3 1988
A.N.I.F.
Afectarea gravă a structurii de rezistenţă
p. Olpret – mal drept - podului din beton armat peste pârâul
4 1970-2008
pod Olpret (1975). Reactivare în 1999,
afectând în continuare structura podului,
200
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
albia pârâului şi terenurile agricole din

zonă.
Distrugerea totală a pragurilor de fund
ale regularizării râului Olpret şi
distrugerea totală şi colmatarea celor 2
p. Olpret – mal stâng – DJ 1960- podeţe tubulare ale drumului judeţean în
5 100 ml
108B 2008 zona alunecării, neasigurarea scurgerii
corespunzătoare a apelor din ţanţul
drumului. Tasarea cu cca. 15-40 cm a
corpului drumului judeţean - DJ 108B.
COMUNA BONŢIDA
Tăuşeni – la Fundătura – Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
1
A.N.I.F datorită proceselor antropice.
Tăuşeni – Pădurea de pini
2
– A.N.I.F
COMUNA BORŞA
Borşa – zona Holomburi
1 V. Borşa, versanţi stâng şi 1990 20 Izvoare de coastă. Ploi torenţiale.
drept (terenuri agricole)
Borşa – zona Pietrii-Dosu
2 Baronului (terenuri 1985 30 Izvoare de coastă. Ploi torenţiale.
agricole)
S-a produs avarierea gravă a structurii de
Giula – zona Uliţa de Sus,
3 2010 1 rezistenţă a 10 locuinţe şi anexe
nr. 68, 69, 70, 71, 82
gospodăreşti.
Ciumăfaia – zona Distrugerea unor porţiuni din terenurile
4 1993 25
Fechetău agricole.
5 DJ 109 – I.J.S.U. Cluj
Borşa – Valea Borşa
6 1987
inferior – A.N.I.F.
Borşa – Zona Pietrii – Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
7 1988
Giula – zona Uliţa de sus
8
– A.N.I.F
COMUNA CĂLĂŢELE
Călăţele nr. 141, 144 Au fost afectate case, strada, teren
1
agricol.
COMUNA CĂPUŞU MARE
Căpuşu Mare –
1 1980 5
Chendărăi
2 Agârbiciu – Sub şatra 1985 2
3 Agârbiciu – Pe luncă 1985 3
4 Agârbiciu – Valea Micii 1985 5
5 Căpuşu Mic - Şatra 1985 20
datorită proceselor antropice.
6 Căpuşu Mic - Oşorhei 1985 3
7 Dumbrava - Hopa 1985 4
8 Dumbrava – p. Mugii 1985 7
9 Păniceni - Tufoi 1985 8
10 Straja – Goroni 1985 2
11 Straja - Luncă 1985 2
201
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
12 Dângău Mare – Pleşa 1985 4

13 Dângău Mic - Mireş 1985 4
COMUNA CĂŞEIU
1 Guga – La Dumbravă
2 Guga – Tăietură
3 Leurda – La şesuri
4 Leurda – Pe picior
5 Leurda – Boceni
Gârbăul Dejului – Pe
6
luncă
Gârbăul Dejului – La
7
ogradă
8 Gârbăul Dejului – în Deal
Gârbăul Dejului – Pe
9
Mohile
COMUNA CEANU MARE
Boian – coasta 10 gospodării afectate. 300 ml drum
1 1970 40
Castanilor-Soponiţa sătesc distrus.
Iacobeni – coasta
2 35
Ticudenilor, Livada
3 Strucut – Coasta Viilor 30
4 Strucut – Coasta Suciului 20
Strucut – Coasta
5 16
Saraspatacului la Haiduc
6 Strucut – La Hădăreanu 8,5
Strucut – La Ioan
7 4,2
Mureşan
8 Strucut – Dosu Glodului 5
9 Dosu Napului – la Toma 2,8
Dsou Napului . la
10 5,6
Calmanu
11 Bolduţ – fata Bolduţului 12
12 Boian – Dealu Crucii 7
13 Boian – Coasta Crişenilor 10
Fânaţe – coasta Fânaţelor
14 – din DJ 150 – Munteanu 32
A.
COMUNA CHINTENI
Chinteni – zona Pomi,
1 2010
Beretcaia-Rocaiuc
2 Chinteni – zona La Râpă Teren agricol afectat.
3 Satu Lung – zona Borişte 2010
4 Măcicaşu – I.J.S.U. Cluj Teren agricol afectat.
Chinteni - Între Pomi –
5 1987
A.N.I.F.
Chinteni - Suseni –
6 1987 datorită proceselor antropice.
A.N.I.F.
Chinteni – Rîtu Tistului –
7 1987
A.N.I.F.
202
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
Chinteni – Valea
8 1987
Feiurdului – A.N.I.F.
COMUNA CHIUIEŞTI
Strâmbu – DC7 Strâmbu- Aprilie
1
Huta– pod km 0+010 2013
Strâmbu – DC7 Strâmbu-
Huta – km 2 +350 (30
Aprilie
2 ml), km 3 90 ml
2013
+100 (10 ml), km 2+700
(15 ml), km 3+200 (35 ml)
Aprilie
3 Chiuieşti – DN 18B 300 ml
2013
COMUNA CIURILA
1 Pruniş – I.J.S.U. Cluj Teren agricol afectat.
COMUNA COJOCNA
Cojocna – str. distrugerea terasamentelor existente în
1 2006 0,2 km
Republicii nr. 11 urmă cu 15-20 ani.
Cojocna – str. Bărnuţiu
2 2006 100 ml
nr. 26
3 Cojocna – DJ 161A 2006
Cojocna – str.
4 2000-2012
Republicii nr. 9
5 Cojocna – str. Sărărie 1990-2013
6 Cojocna – DJ 161A 2010 Teren instabil. Circulaţia autovehiculelor.
Cara – str. Republicii Au fost afectate casa, teren agricol,
7 2010
nr. 11 strada.
8 Pe Deal – A.N.I.F. 1987 Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
9 Ferma Largă – A.N.I.F. 1987 datorită proceselor antropice.
COMUNA CORNEŞTI
DJ 109B – între
1 Fundătura şi Lujerdiu –
I.J.S.U. Cluj
Lujerdiu – gospodăria lui
2 2006 1 adăpost de animale afectat.
Jiman Pantelimon
Morău – gospodărie lui
3 2006
Rus Andrei
COMUNA CUZDRIOARA
1 Mănăşturel
2 Valea Gârboului
COMUNA DĂBÂCA
1 DJ 161- I.J.S.U. Cluj
COMUNA FELEACU
Vâlcele – DC75 (Valea 2005 S-a prăbuşit o porţiune din DC75 în Valea
1 50 ml
Lupului) 2009 Lupului.
2 DN1 – km 469+900 Au fost afectate DN1, teren agricol
Parte dreaptă DN1 –
3 1987
A.N.I.F. Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
Gheorgheni – zonă datorită proceselor antropice.
4 centura ocolitoare – 1987
A.N.I.F.
203
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
Vâlcele – Sub pădure –

5 1987
A.N.I.F.
COMUNA FIZEŞU GHERLII
Versantul vestic al dealului Ghergheleu
(La stupină) prezintă fenomene de
instabilitate. Au fost afectate: locuinţe,
1 Nicula – Deal Ghergheleu 2006
anexe gospodăreşti, teren agricol,
drumuri judeţene, podeţe, reţele
electrice.
COMUNA FLOREŞTI
1 Floreşti – zona străzilor Teilor, Fagului, Salcâmului, Stejarului, Răzoare, Sub Cetate
Dealul Gârbăului, Dealul Rotund, Dealul Cetatea Fetei, Dealul Spoială, Dealul Coriu,
2
Dealul Muncel, Dealul Lunitie, Dealul Melcului, Dealul La Înălţime
Dealul Răzoarele - între incinta Polus Center şi ansamblul de locuinţe Building Real
3
Estate
COMUNA GILĂU
1 Someşu Rece – DJ 107 2006 50 ml Dislocare la km 4+200 şi km 4+200.
Someşu Rece - în amonte
de zona „Poeniţa” (locul drumul judeţean 107N – mal stâng râul
2 2006
„Piatra Tăiată”), mal Someşul Rece – şi casele din zonă.
drept râul Someşul Rece
Alunecare de teren mal drept, amonte
3 Zona amonte Baraj Gilău 2006
baraj, cu 120-150 ml (direcţia sud-nord).
Alunecare de teren mal drept, amonte
4 Zona amonte Baraj Gilău 2007
baraj, la 500 ml (direcţia sud-nord).
COMUNA GÂRBĂU
1 Turea – A.N.I.F. 1972
datorită proceselor antropice.
COMUNA ICLOD
Livada –
terenuri la
1 ieşirea din 2005
localitate spre
satul Orman
Valea
Ormanului –
mal stâng şi
drept (de la 2005
2
ieşirea din 2010
satul Livada la
intrarea în
satul Orman)
Iclozel –
3 malurile Văii 2010
Onaului
COMUNA IZVORU CRIŞULUI
Izvoru Crişului
1 – r. Crişul 1995
Repede, mal
204
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
stâng - S.G.A.
Oradea
Izvoru Crişului
– r. Crişul
2 Repede, mal 1998
stâng , aval sat-
S.G.A. Oradea
COMUNA JICHIŞU DE JOS
Jichişu de Jos – Valea Reactivarea vechilor corpuri de alunecare datorită
1 1988
Codorului – A.N.I.F. proceselor antropice.
Jichişu de Jos – Valea
2 1987
Jichişului – A.N.I.F.
3 Tărpiu – A.N.I.F. 1987
COMUNA JUCU
Jucu de Sus – mal
1 2010 Au fost degradate imobile şi DC Jucu de Sus-Bonţida.
drept r. Someşul Mic
Jucu de Sus - zona
2 1975 Teren viran.
„La Borca”
Jucu de Sus - în zona
din dreapta
s-a modificat poziţia albiei spre deal cu cca. 15m existând
Someşului cuprinsă
3 1975 riscul de viituri mai mari şi de avansare a eroziunii
între casele de la nr.
malului cu aproximativ 40-80 cm/an.
4-85 şi până la podul
peste acesta
Au fost afectate: o clădire, biserica ortodoxă şi casa
1995-
4 Gădălin parohială, producându-se mici avarieri, şcoala generală,
2008
producându-se mici avarieri la un colţ al clădirii.
Jucu – Deasupra
5 Morii, La Criptă – 2010 Au fost afectate case, străzi, terenuri agricole, reţele
I.J.S.U. Cluj electrice.
6 Jucu Herghelie 2010
COMUNA MĂGURI RĂCĂTĂU
Măguri – DJ 107T (aval de 21.03.
1
barajul de acumulare) 2013
drumul judeţean
Măguri Răcătău - amonte (locul DJ 107N – mal
2 „La Pleazna”), mal drept râul 2007 stâng Someşul
Someşul Rece Rece – şi casele
din zonă.
Surparea
2005
3 Muntele Rece – DC 110 taluzului
2006
drumului.
COMUNA MICA
Nireş – zona dealurilor Primă-
1
Berghel, Saralimba, Feti vara
Mica – versantul nordic a Primă-
2
dealului Pe coşuri vara
Mănăstirea – zona de pe Primă-
3
dealul Livada şi Vie vara
205
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
Sînmărghita – zona de pe
Primă-
4 dealul Burzuc, Meri,
vara
Sustirei
COMUNA MIHAI VITEAZU
Sunt afectate 58 gospodării, 2 biserici, 1
şcoală. Din totalul de 58 gospodării, 7
prezintă cedări de fundaţii, structura de
1 Cheia 1970 rezistenţă fiind grav afectată, 33 au
crăpături pronunţate în pereţi şi
fundaţii şi 18 prezintă fisuri mici în
pereţi.
COMUNA MINTIU GHERLII
1 DC Mintiu-Pădureni Aprilie 2013 .
Reactivarea vechilor corpuri de
2 Nima – A.N.I.F. alunecare datorită proceselor
antropice.
COMUNA MOCIU
1 imobil a fost afectat – familia s-a
1 Zorenii de Vale 2008
mutat în altă locuinţă.
COMUNA MOLDOVENEŞTI
Partea dreaptă a drumului, km 437+650
- 437+900, zona rambleu, afectând
Bădeni - DN 1 Aiud- 2006 platforma de parcare şi benzile I şi II de
1
Turda, versant estic 2012 circulaţie – crăpături longitudinale,
transversale, alunecări în plan vertical
cu diferenţă de cotă de până la 2 m.
COMUNA NEGRENI
Lungime de aprox. 15m si o adancime de
1 Bucea nr. 32 2017
5m
COMUNA PANTICEU
Cubleşul Someşan – 2005
1 50 ml
DC 155 2006
COMUNA PĂLATCA
1 Pălatca – La pod 2010
2 Pălatca – Deal Bugles Iunie 2013
3 Pălatca – Deal Isec 2008 Fără efect semnificativ.
Pălatca nr. 171 – Au fost afectate casa, teren agricol,
4
I.J.S.U.Cluj strada.
COMUNA PETREŞTII DE JOS
Petreştii de Jos – DJ
1
107L – ISU CJ
COMUNA POIENI
Poieni – drumul
Primă-
1 peste Pod spre v.
vara
Drăganului
Poieni – drumul pe v. Primă- Versantul s-a surpat
2
Vărădeşti vara ajungând în drum.
206
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
Poieni – Punca Versantul s-a surpat.

Primă-
3 Vişagului – zona
vara
Dâlbă, DJ 764 B
COMUNA RECEA CRISTUR
Recea Cristur – uliţa
1 Suseni, Osteaze, str.
Principală
2 Căprioara – DJ 109A
Mai
3 Escu – str. Principală Precipitaţii.
2013
4 Pustuta – DJ 108B
5 Osoi
Ciubanca – str.
6
Principală
COMUNA SĂNDUEŞTI
Copăceni – zona
1
Contenit
Carieră Sănduleşti – Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
2
COMUNA SIC
Sic – str. I nr.
201,202,95,88, 76, 62, Au fost afectate case, străzi, terenuri
1 2010
211,205,243, 63,297 şi agricole, reţele electrice.
str. II nr. 104
COMUNA SÂNCRAIU
Domoşu – DC 124
1 (între Huedin şi Iunie 2010
Domoşu)
Horlacea – DC 124
2 (între Domoşu şi Iunie 2010
Horlacea)
COMUNA SÂNMĂRTIN
Cutca - in fata
2010 30
1 gospodariilor nr. 170-
2013 ml
173, adiacenta ulitei
Cutca - in fata
2010 40
2 gospodariilor nr. 149-
2013 ml
150, adiacenta ulitei
COMUNA SÂNPAUL
1 Şardu 1970
COMUNA SUATU
La cimitir, „La Ţigle”,
1 2008
„Surduc”
COMUNA TRITENII DE JOS
Triteni Hotar –
A afectat terenurile agricole din aval şi DC
1 versant vest dealul
60.
Baia
Triteni Hotar –
A afectat terenurile agricole din aval,
2 versant estic dealul
drumuri de hotar.
Fînaţele Tritenilor
207
declanşării
Suprafaţa
Perioada
Anul/
Nr.
(ha)
Crt.
Tritenii de Jos –
3 versant vestic, dealul A afectat terenurile agricole din aval.
Derdelău
Tritenii de Jos –
4 versant nordic, Afectată păşunea din aval
dealul După Vii
Pădureni – versanţii
5 dealului Popa Afectată păşunea din aval.
(păşune)
COMUNA ŢAGA
Ţaga – DJ 172A (la
1 1970-1975
ieşirea din localitate)
2 Ţaga – V. Cistaşului 1970-1975
Sîntioana – versantul
3 de SE al dealului 1970-1975
Somos
Sântioana – DC 23, în
4 1970-1975
aval de cimitir
COMUNA VAD
1 Vad – DC 177 2013 60 ml
2 Bogata de Jos – DC177 2013 220 ml
Cetan - Uliţa Morii
3 2013 100 ml
Cetan
Cetan - Uliţa de pe
4 2013 100 ml
Deal Cetan
5 Bigata de Sus – DC177 2013 120 ml
6 Calna – DC177 100 ml
COMUNA VALEA IERII
Valea Ierii – zona Afectat un drum forestier, DJ 107J, şanţul
1
fabricii de cherestea din zonă (colmatare).
COMUNA VIIŞOARA
Zona Silos nr. 1340 –
1 Au fost afectate teren agricol, strada.
I.J.S.U. Cluj
Viişoara – după Vale – Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
2
Valea Ierii – DJ 107N La
3 2006 S-a afectat drumul şi podeţele.
Moară
COMUNA VULTURENI
Valea Băbutiu – Reactivarea vechilor corpuri de alunecare
1 1980
Zona Valea Fundătura
2 1988
– A.N.I.F.
3 P. Vultureni – A.N.I.F.
4 Valea Bădeşti – A.N.I.F.
5 Valea Făureni – A.N.I.F.
208
BIBLIOGRAFIE
1. Alexander L., Herold N. (2016) ClimPACT2 Indices and Software, The University of South
Wales, Sydney, Australia. Available at: https://github.com/ARCCSS-extremes/climpact2.
Accessed on 23 November 2018.
2. Aleotti, P., (2004): A warning system for rainfall-induced shallow failures, Eng. Geol., 73, 247–
265.
3. Arghiuș, Corina, Arghiuş, V.I., Ozunu, A., Munteanu, O.L., Mihăiescu, R., (2013), Landslide
susceptibility assessment in the Codrului Hills (North-Western part of Romania), Carpathian
Journal of Earth and Environmental Sciences, 8(3), 137-144.
4. Armas Iuliana, (2011), An analytic multicriteria hierarchical approach to assess landslide
vulnerability. Case study: Cornu Village/Romania, Zeitschrift fur Geomorphologie 55/2:209-
229.
5. Băldoi, V., Ionescu, V., (1986), Apărarea terenurilor agricole împotriva eroziunii, alunecărilor
şi Bălteanu, D., Micu, M., 2009, Landslide investigation: from morphodynamic mapping to
hazard assessment. A case-study in the Romanian Subcarpathians: Muscel Catchment, în
Landslide Process from Geomorphologic Mapping to Dynamic Modelling, editori Malet și
colab., 2009, Editura CERG, Strasburg, 235-241.
6. Bilaşco Ştefan, Roşca Sanda, Fodorean Ioan, Vescan Iuliu, Filip Sorin, Petrea Dănuţ, (2018),
Quantitative evaluation of the risk induced by dominant geomorphological processes on
different land uses, based on GIS spatial analysis models, Front. Earth Sci. 2018, 12(2): 311–
324 https://doi.org/10.1007/s11707-017-0679-3.
7. Bilasco Stefan, Roşca Sanda, Petrea Danut-Petru, Vescan Iuliu, Fodorean Ioan, Filip Sorin,
(2019), 3D Reconstruction of Landslides for the Acquisition of Digital Databases and
Monitoring Spatiotemporal Dynamics of Landslides Based on GIS Spatial Analysis and UAV
Techniques, Titlu volum: Spatial Modeling in GIS and R for Earth and Environmental Sciences,
ISBN volum: 978-0-12-815226-3, Editura: Elsevier, Editor: Hamid Reza Pourghasemi, Candan
Gokceoglu: 451-465.
8. Bilaşco, Șt., Horvath, Cs., Roşian,Gh., Filip S., Keller, I., E., (2011), Statistical model using gis
for the assessment of landslide susceptibility. Case-study: the Someş plateau, in Romanian
Journal of Geography, EdituraAcademieiRomâne, București, (2), 91-111.
9. Bojariu R., Bîrsan M.-V., Cică R., Velea, L., Burcea S., Dumitrescu, A., Dascălu, S.I., Gothard M.,
Dobrinescu A., Cărbunaru, F., Marin L. (2015), Schimbările climatice–de la bazele fizice la
riscuri și adaptare, EDITURA PRINTECHBUCUREȘTI 2015
10. Brunetti, M.,T., Peruccacci, S., Rossi, M., Luciani, S., Valigi, D., Guzzetti, F., (2010), Rainfall
thresholds for the possible occurrence of landslides in Italy, Natural Hazards and Earth System
Sciences, no. 10, 447-458
11. Carrara A, Guzzetti F, Cardinali M, Reichenbach P (1999) Use of GIS technology in the
prediction and monitoring of landslide hazard. Nat Hazards 20(2– 3):117–135
12. CarraraA,CardinaliM,Guzzetti F, Reichenbach P (1995) GIS-based techniques for mapping
landslide hazard. In: Carrara A, Guzzetti F (eds) Geographical information systems in assessing
natural hazards. Kluwer Publications, Dordrecht, pp 135–176
13. Chung, C. F., and Fabbri, A. G., (1999), Probabilistic prediction models for landslide hazard
mapping. Photogrammetric Engineering and Remote Sensing, 65, 1389–1399.
209
14. Croitoru Adina-Eliza (Leader author:), Piticar Adrian, Sfîcă Lucian, Harpa Gabriela-Victoria,
Roșca Cristina-Florina, Tudose Traian, Horvath Csaba, Minea Ionuț, Ciupertea Flavius-
Antoniu, Scripcă Andreea-Sabina (Contributing authors:) (2018), Extreme temperature and
precipitation events in Romania, Editura Academiei Române, 359 p. ISBN 978-973-27-2833-8.
15. Dumitrescu, A., Bîrsan M.V. (2015), ROCADA: a gridded daily climatic dataset over Romania
(1961–2013) for nine meteorological variables. Natural Hazards 78(2):1045-1063. DOI:
10.1007/s11069-015-1757-z.
16. Dikau, R. &Schrott, L. (1999).The temporal stability and activity of landslides in Europe with
536 respect to climatic change (TESLEC): main objectives and results. Geomorphology, 30, 1–
12
17. Dragotă Carmen, Micu, M., Micu Dana, (2008), The relevance of pluvial regime for landslides
genesys and evolution. Case study Muscel Basin (Buzău Supcarpathians), Romania, in Present
Environment and Sustainablement no. 2, 242-257.
18. Guzzetti F, Carrara A, Cardinali M, Reichenbach P (1999) Landslide hazard evaluation: a review
of current techniques and their application in a multiscale study, Central Italy. Geomorphology
31(1–4):181–216
19. Guzzetti, F., 2006, Landslide hazard and Risk Assessment, http://hss.ulb.uni-
bonn.de/2006/0817/0817.htm
20. Guzzetti, F., Reichenbach, P., Cardinali, M., Galli, M, Ardizzone, F. (2005) Probabilistic landslide
hazard assessment at the basin scale, Geomorphology 72, p. 272–299.Aleotti, P., (2004), A
warning system for rainfall-induced shallow failures, Engineering Geology 73, p. 247–265.
21. Harpa Gabriela‐Victoria, Croitoru Adina‐Eliza, Djurdjevic Vladimir, Horvath Csaba (2019),
Future changes in five extreme precipitation indices in the lowlands of Romania. International
Journal of Climatology. DOI: https://doi.org/10.1002/joc.6183.
22. Herbel I., Croitoru A-E, Rus A.V., Roșca C.F., Harpa G.V., Ciupertea A.F., Rus I. (2018) The impact
of heat waves on surface urban heat island and on local economy in Cluj-Napoca City,
Romania. Theoretical and Applied Climatology, Volume 133, Issue 3–4, pp 681–695. DOI:
10.1007/s00704-017-2196-4.
23. Irimuș I. A. (1998), Relieful pe domuri şi cute diapire în Depresiunea Transilvaniei,
Ed.Pres.Univ.Clujeană, ISBN 973-9354-55- 6, Cluj-Napoca, p.299
24. Mac I., Petrea D. (2003), Polisemia evenimentelor geografice extreme, Revista Riscuri și
catastrofe, vol. I, 2002, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
25. Magliulo, P., Di Lisio, A., Russo, F., Zelano, A., 2008, Geomorphology and landslide susceptibilit
assessment using GIS and bivariaate statistic: a case study in southern Italy, in Natural
Hazards, nr. 47, 411-435.
26. Manea, Ştefania, Surdeanu, V., 2012, Landslide Hazard Assessment in the Upper and Middle
Scetors of the Strei Valley, în Revista de Geomorfologie, Editura universităţii din Bucureşti, nr.
14, pg. 49-55.
27. Moţoc, M., Munteanu, S., Băloiu, V., Stănescu, P., Mihai, Gh. (1975), Eroziunea solului şi
metode de combatere, Editura Ceres, Bucureşti, p. 301.
28. Moţoc, M., Sevastel, M., (2002). Evaluarea factorilor care determină riscul eroziunii hidrice în
suprafaţă, Editura Bren, Bucureşti.
29. Panagos, P., Borrelli, P., Poesen, J., Ballabio, C., Lugato, E., Meusburger, K., Montanarella, L.,
Alewell, .C., 2015b, The new assessment of soil loss by water erosion in Europe. Environmental
Science & Policy. 54: 438-447. DOI: 10.1016/j.envsci.2015.08.012
210
30. Panagos, P., Borrelli, P., Robinson, D.A., 2015a, Common Agricultural Policy: Tackling soil loss
across Europe. Nature 526, 195 doi:10.1038/526195d
31. Panagos, P., Meusburger, K., Ballabio, C., Borrelli, P., Alewell, C. (2014) Soil erodibility in
Europe: A high-resolution dataset based on LUCAS. Science of Total Environment, 479–480:
189–200
32. Petrea, D., Bilaşco, Şt., Roşca, Sanda, Vescan, I., Fodorean, I., 2014, The detremination of the
Landslide occurence probability by spatial analysis of the Land Morphometric characteristics
(case study: The Transylvanian Plateau), în Carpathian Journal of Earth and Environmental
Sciences., nr. 9,
33. Rădoane M, Rădoane N (2007) Geomorfologie aplicată, Edit. Universităţii din Suceava,
Suceava, 377p.
34. Radoane Maria , Dumitriu, D., Ichim, I. (2000), Geomorphology, vol. II, Editura Universitatii
"Stefan cel Mare"Suceava, 394 p.
35. Roşca Sanda, Bilaşco Ştefan, Petrea Dănuţ, Fodorean Ioan, Vescan Iuliu & Filip Sorin, 2015,
Application of landslide hazard scenarios at annual scale in the Niraj River basin (Transylvania
Depression, Romania), Natural Hazards, 77: 1573-1592, DOI 10.1007/s11069-015-1665-2
36. Roşca Sanda, Bilaşco Ştefan, Petrea Dănuţ, Vescan Iuliu, Fodorean Ioan, 2016, Comparative
assessment of landslide susceptibility. Case study: the Niraj river basin (Transylvania
depression, Romania), Geomatics Natural Hazards and Risk, 7 (3): 1043-1064, DOI
10.1080/19475705.2015.1030784
37. Sestras Paul, Bilasco Stefan, ROŞCA Sanda-Maria, Naș Sanda, Bondrea Mircea, Gâlgău Raluca,
Vereş Ionel, Salagean Tudor, Spalevic Velibor, Cimpeanu Sorin, 2019, Landslides Susceptibility
Assessment Based on GIS Statistical Bivariate Analysis in the Hills Surrounding a Metropolitan
Area, Sustainability, 11 (5): 1 - 23, ISSN: 2071-1050.
38. Surdeanu, V. Goţiu, D., Rus, I., Creţu, A., (2006), Geomorfologie aplicată în zona urbană a
municipiului Cluj Napoca, Revista de Geomorfologie, vol. 8, p. 25-34
39. Van Westen, C.J., Van Asch, T.W.J., Soeters, R. (2006), Landslide hazard and risk zonation—
why is it still so difficult?, Bull. Eng. Geol. Env., 65, p. 167–184.
40. Varnes, D., J., with IAEG Commission on landslides and other Mass-Movements, 1984:
Landslide hazard zonation: a review of principles and practices. Paris,Unesco Press, 63 pg.
43. *** Legea 575 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a
V-a. Riscuri naturale, publicată în Monitorul Oficial, nr 726, anul XIII, din 14 noiembrie 2001.
44. *** Planul de management al riscului la inundații Administrația Bazinală de Apă Crișuri
45. *** Planul de management al riscului la inundații Administrația Bazinală de Apă Mureș
46. *** Planul de management al riscului la inundații Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa
47. *** Pliant promovare Hidroelectrica S.A.
48. *** Plan județean de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei, accidentelor la
construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale – județul Cluj
49. *** Date brute furnizate de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență ”Avram Iancu”
Cluj.
50. *** (1995), Principii generale privind metodologia de zonare geotehnică a teritoriului
Romaniei. Indicativ P 136-95. Buletinul Construcțiilor 10, 67-97
51. *** (1998), Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea
soluţiilor de intervenţie. Indicativ GT006-97, (aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997),
Buletinul construcţiilor 10, 2-92
211
52. *** (1998), Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor
naturale. M. Of. 354
53. *** (2000), Ghid de redactare a hărților de risc la alunecare a versanților pentru asigurarea
stabilității construcțiilor. Indicativ GT019-98 (aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998),
Institutul de Studii şi Proiecte pentru Îmbunătăţiri Funciare București, Buletinul Construcțiilor
6, 117-165
54. *** (2001), Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, M. Of. 726
55. *** (2003), Hotărârea Guvrnului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice
privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi
inundaţii, M. Of. 305 (1)
56. *** (2003), Hotărârea Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 382/2003
pentru aprobarea normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale,
M. Of. 263 (1)
57. *** (2003), Hotărârea nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea
accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți, M. Of. nr. 91
58. *** (2013), Codul de proiectare seismică – Partea I – prevederi de proiectare pentru clădiri,
Indicativ P100-1/2013, Universitatea Tehnică de Construcții București
59. *** (2013), Hotărârea Guvrnului nr. 663/2013 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.
447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul
hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, M. Of. 565
60. *** (2017), Planul de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul Judeţului Cluj,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Avram Iancu” al Judeţului Cluj
61. *** (2017), Regulament de Organizare şi Funcționare Serviciul Public Județean „Salvamont –
Salvaspeo” Județul Cluj. Anexă la hotărârea nr. 188/2017, Consiliul Județean Cluj
62. ***, IAEG– International Association for Enginnering Geology, 1984
63. ***EEA, 2004. Impacts of Europe’s changing climate -An indicator-based assessment.
European Environment Agency Report, 2.
212

Studiul de Fundamentare Privind Riscurile Naturale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul de Fundamentare Privind Riscurile Naturale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

DECLARAȚIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR

2. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE

2.1.1. Informații generale, surse de date și metode utilizate

Nrcr Abrevi- Unit. de Domeniul de

8. GSL Durata Numărul anual de zile între prima zile AFS

5. R20 Zile cu Numărul anual de zile cu în care zile AFS, WRS,

2.1.2. Indici privind temperatura medie și temperaturile extreme ale aerului

2.1.2.1. Temperatura medie a aerului

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

2.1.2.2. Temperatura maximă a aerului

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

2.1.2.4. Valurile de căldură

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

În ceea ce privește modificările survenite în caracteristicile valurilor de căldură în ultimele decenii, se

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

a. Zile de vară (SU25)

b. Zile tropicale (TXGE30)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

d. Nopți tropicale (TR)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

f. Zile foarte calde (TX90p)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

2.1.2.7. Zile cu temperaturi caracteristice specifice semestrului rece din an

a. Zile foarte reci (ID)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate dup ă ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

c. Nopți reci (TN10p)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)

Sursa: date prelucrate după ROCADA (Dumitrescu și Bîrsan, 2015)