Livrabil 2.1.1. Studiul de Fundamentare Privind Cadrul Natural 1 1647604202

Declinarea responsabilității
Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Banca
Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat
punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le
reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în această lucrare.
Declarație privind drepturile de autor

Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea
anumitor secţiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislaţiei în vigoare.
Pentru permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document, vă rugăm să
trimiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Consiliul Județean Cluj (Calea Dorobanților nr.
106, Cluj-Napoca, România); sau (ii) Banca Mondială - biroul din România (Str. Vasile Lascăr nr. 31, Et. 6,
Sector 2, București, România).
Acest raport a fost transmis în martie 2020, în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență
Tehnică pentru Planul de amenajare a teritoriului județean Cluj, încheiat între Consiliul Județean Cluj și
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 mai 2019. Acesta corespunde
Livrabilului 2. Raport intermediar de implementare din cadrul acordului menționat mai sus.
MULȚUMIRI
Acest raport este transmis în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Planul
de amenajare a teritoriului județean Cluj și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea dlui David
N. Sislen (Manager operațional în domeniul dezvoltării urbane pentru Europa și Asia Centrală) și a
dnei Tatiana Proskuryakova (Manager de țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă
aflată sub coordonarea lui Jozsef Benedek, Ciprian Moldovan, Marius Cristea, Ștefana Varvari și Marcel
Ionescu-Heroiu, și formată din Adina-Eliza Croitoru, Răzvan Bătinaș, Ciprian Corpade, Sanda Roșca, Călin
Roman, Titus Man, Bogdan-Eugen Dolean și Iulia Hărănguș, beneficiind de suportul tehnic al echipei
formate din Cosmina Ursu, Oana Stănculescu, Ștefan Teișanu, Oana Franț, Adina Vințan, George
Moldoveanu și Bianca Butacu. Comentarii asupra studiului au fost oferite de către Călin Hințea și Cesar
Niculescu.
Echipa își exprimă recunoștința pentru excelenta cooperare a reprezentanților Consiliului Județean Cluj și
pentru îndrumarea și suportul oferit de aceștia, în special președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe,
arhitectului șef, Claudiu Salanță, și multitudinii de actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea
acestui raport.
ABREVIERI ȘI ACRONIME
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BM Banca Mondială
CA Cifra de Afaceri
CAEN Clasificarea Activităților din Economia Națională
CJC Consiliul Județean Cluj
FP Punct fix pentru măsurătorile pentru determinarea ICUA
GAL Grup de Acțiune Locală
GIS Sistem de informații geografice
ICU Insulă de căldură urbană
ICUA Insulă de căldură urbană atmosferică
ICUS Insula de căldură urbană detectată pe baza temperaturii suprafețelor
INS / INSSE Institutul Național de Statistică
ISD Investiții Străine Directe
ONG Organizație neguvernamentală
OVR Ora de vară a României
PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Județean
POR Programul Operațional Regional
PT Proiect tehnic
PUG Plan Urbanistic General
PUZ Plan Urbanistic Zonal
RP Punct de referință pentru măsurătorile pentru determinarea ICUA
SF Studiu de fezabilitate
UAT Unitate administrativ-teritorială
UE Uniunea Europeană
ZUF Zonă urbană funcțională
CUPRINS
1. DELIMITAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT .............................................................................................................. 1

2. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE ........................................................................................................... 1
2.1. CADRUL NATURAL .................................................................................................................................................... 1
2.1.1. Așezare ........................................................................................................................................................ 1
2.1.2. Relief ............................................................................................................................................................ 2
2.1.2.1. Zona montană .........................................................................................................................................................3
2.1.2.2. Zona deluroasă........................................................................................................................................................9
2.1.3. Geologia .................................................................................................................................................... 13
2.1.3.1. Aspecte introductive .............................................................................................................................................13
2.1.3.2. Stratigrafie, petrografie și magmatism .................................................................................................................14
2.1.3.3. Elemente structurale ............................................................................................................................................21
2.1.4. Clima .......................................................................................................................................................... 22
2.1.4.1. Factorii climatogenetici .........................................................................................................................................22
2.1.4.2. Temperatura aerului .............................................................................................................................................25
2.1.4.3. Precipitațiile atmosferice ......................................................................................................................................29
2.1.4.4. Vântul....................................................................................................................................................................32
2.1.4.5. Regionare topoclimatică .......................................................................................................................................34
2.1.5. Hidrografia ................................................................................................................................................ 40
2.1.5.1. Considerente generale ..........................................................................................................................................40
2.1.5.3. Apele de suprafață ................................................................................................................................................44
2.1.5.3.1. Cursurile de apă. Analiza hidrografică preliminară ............................................................................................45
2.1.5.3.2. Analiza hidrologică cantitativă ...........................................................................................................................49
2.1.5.4. Lacurile ..................................................................................................................................................................51
2.1.5.4.1. Lacurile din bazinul superior al Someșului Mic și al Crișului Repede .................................................................51
2.1.5.4.2. Lacurile sărate ....................................................................................................................................................54
Sursa datelor : Alexe, 20122.1.5.4.3. Lacurile dulci – cu caracter piscicol .........................................................................58
2.1.5.5. Amenajările hidrotehnice din județul Cluj ............................................................................................................61
2.1.5.6. Lucrările de îmbunătățiri funciare care implică apa..............................................................................................68
2.1.6. Solurile și utilizarea terenurilor .................................................................................................................. 70
2.1.6.1. Zonele pedoclimatice ale județului și favorabilitatea pentru culturile agricole ....................................................70
2.1.6.2. Împărțirea terenurilor pe categorii de folosință ...................................................................................................74
2.1.7. Vegetația ................................................................................................................................................... 76
2.1.7.1. Trăsături generale ale vegetației ..........................................................................................................................76
2.1.7.2. Administrarea fondului forestier în județul Cluj ...................................................................................................78
2.1.7.3. Structura pădurii ...................................................................................................................................................81
2.1.7.4. Regenerarea pădurilor ..........................................................................................................................................86
2.1.7.5. Exploatarea pădurilor în județul Cluj ....................................................................................................................87
2.1.7.5.1. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri.............................................................................................................87
2.1.7.5.2. Masa lemnoasă recoltată ...................................................................................................................................89
2.1.7.6. Incendiile de pădure .............................................................................................................................................92
2.1.8. Fauna ......................................................................................................................................................... 93
2.2. ANALIZA STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ȘI ASPECTELE TERITORIALE ALE ACESTUIA ................................................................... 98
2.2.1. Calitatea aerului ........................................................................................................................................ 98
2.2.1.1. Monitorizarea calității aerului ...............................................................................................................................98
2.2.1.1.1. Stații de monitorizare la nivelul județului Cluj ...................................................................................................98
2.2.1.1.2. Indicatori monitorizați .....................................................................................................................................100
2.2.1.2. Principalele surse de poluare atmosferică și tipuri de emisii ..............................................................................102
2.2.1.2.1. Sectoare de activitate ......................................................................................................................................102
2.2.1.2.2. Emisii specifice .................................................................................................................................................103
2.2.1.2.3. Agenți economici cu rol important în emisiile atmosferice .............................................................................106
2.2.1.3. Emisii de poluanți atmosferici .............................................................................................................................111
2.2.1.3.1. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale poluanţilor atmosferici monitorizați...................................111
2.2.1.3.2. Emisii de poluanți pe sectoare de activitate ....................................................................................................117
2.2.1.4. Evoluția calității aerului.......................................................................................................................................134
2.2.1.5. Efectele poluării aerului ......................................................................................................................................137
2.2.1.5.1. Efectele poluanților atmosferici asupra sănătății umane și asupra calității vieții ............................................137
2.2.1.5.2. Efectele poluanților atmosferici asupra ecosistemelor și biodiversității .........................................................140
2.2.1.5.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului şi vegetației ...................................................................141
2.2.2. Poluarea fonică ........................................................................................................................................ 142
2.2.2.1. Monitorizarea poluării fonice .............................................................................................................................142
2.2.2.1.1. Stații de monitorizare la nivelul județului Cluj .................................................................................................142
2.2.2.1.2. Indicatori de zgomot și metode de calcul ........................................................................................................143
2.2.2.1.3. Valori limită admise conform standardelor în vigoare .....................................................................................145
2.2.2.1.4. Valori medii anuale ..........................................................................................................................................146
2.2.2.2. Hărți strategice de zgomot..................................................................................................................................149
2.2.2.3. Analiza poluării fonice și a tendințelor în evoluția acesteia ................................................................................151
2.2.2.4. Efectele zgomotului asupra sănătății umane ......................................................................................................153
2.2.3. Calitatea apelor ....................................................................................................................................... 154
2.2.3.1. Calitatea apei subterane .....................................................................................................................................156
2.2.3.2. Calitatea apelor de suprafață ..............................................................................................................................162
2.2.3.3. Surse punctiforme de poluare semnificative ......................................................................................................171
2.2.3.3.1. Principalii poluatori ai apelor subterane și de suprafață .................................................................................172
2.2.3.3.2. Poluarea difuză ................................................................................................................................................173
2.2.3.3.3. Ape uzate. Gestiunea apelor uzate menajere urbane......................................................................................176
2.2.3.4. Investiții pentru reducerea poluării apelor .........................................................................................................181
2.2.4. Calitatea solului ....................................................................................................................................... 181
2.2.4.1. Împărțirea terenurilor agricole pe clase de calitate ............................................................................................181
2.2.4.2. Terenuri afectate de factori limitativi .................................................................................................................185
2.2.4.3. Situația siturilor contaminate .............................................................................................................................190
2.2.4.4. Măsuri agrotehnice și îmbunătățiri funciare .......................................................................................................193
2.2.4.5. Măsuri de agromediu ..........................................................................................................................................199
2.2.4.6. Agricultura ecologică ..........................................................................................................................................203
2.2.5. Deșeuri ..................................................................................................................................................... 204
2.2.5.1. Introducere .........................................................................................................................................................204
2.2.5.2. Politici şi strategii în domeniul gestiunii deşeurilor ............................................................................................206
2.2.5.3. Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor ..........................................................................................................209
2.2.5.4. Gestionarea deşeurilor în judeţul Cluj ................................................................................................................212
2.2.5.4.1.1. Cantităţi de deşeuri colectate .......................................................................................................................219
2.2.5.4.1.2. Cantităţi de deşeuri valorificate ....................................................................................................................221
2.2.5.4.1.3. Operatori de salubrizare în judeţul Cluj ........................................................................................................224
2.2.5.4.1.4. Staţii de sortare şi tratare / depozite de deşeuri ..........................................................................................225
2.2.5.4.2. Gestionarea deşeurilor industriale şi a fluxurilor speciale de deşeuri .............................................................229
2.2.6. Patrimoniul natural protejat ................................................................................................................... 234
2.2.6.1. Arii naturale protejate de interes național și comunitar .....................................................................................234
2.2.6.2. Arii naturale protejate de interes județean ........................................................................................................240
2.2.6.3. Administrarea ariilor naturale protejate în județul Cluj ......................................................................................240
2.2.7. Insulele de căldură identificate în arealele urbane din Județul Cluj ........................................................ 241
2.2.7.1. Identificarea insulei de căldură urbană în Municipiul Cluj-Napoca.....................................................................243
2.2.7.2. Identificarea insulei de căldură urbană în Municipiul Turda ...............................................................................254
2.2.7.3. Identificarea insulei de căldură urbană în Municipiul Câmpia Turzii ..................................................................257
2.2.7.4. Identificarea insulei de căldură urbană în Municipiul Dej ...................................................................................259
2.2.7.5. Identificarea insulei de căldură urbană în Gherla ...............................................................................................261
2.2.7.6. Identificarea insulei de căldură urbană în Huedin ..............................................................................................263
2.2.7.7. Identificarea insulei de căldură urbană în arealul Comunei Gilău ......................................................................266
2.2.7.8. Identificarea insulei de căldură urbană în arealul Comunei Florești ...................................................................268
2.2.7.9. Concluzii ..............................................................................................................................................................271
3. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE .....................................................................................272
3.1. CALITATEA AERULUI .............................................................................................................................................. 272
3.2. CALITATEA APELOR ............................................................................................................................................... 273
3.3. CALITATEA SOLULUI .............................................................................................................................................. 273
3.4. DEȘEURI ............................................................................................................................................................. 275
3.5. PATRIMONIUL NATURAL PROTEJAT........................................................................................................................... 276
3.6. INSULELE DE CĂLDURĂ URBANĂ ............................................................................................................................... 277
4. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR .............................................................278
4.4. DEȘEURI ............................................................................................................................................................. 287
4.6. INSULELE DE CĂLDURĂ URBANĂ ............................................................................................................................... 290
5. PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE .............................................................................292
5.4. DEȘEURI ............................................................................................................................................................. 301
5.6. INSULELE DE CĂLDURĂ URBANE ............................................................................................................................... 308
5.7. ZONAREA TERITORIULUI JUDEȚEAN .......................................................................................................................... 310
ANEXA 1 – VALORI LIMITĂ ȘI VALORI ȚINTĂ PENTRU INDICATORI DE CALITATE A AERULUI MĂSURAȚI ÎN STAȚIILE
DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI DIN JUDEȚUL CLUJ (CF. LEGII 104/2011)..............................................318
ANEXA 2 - LISTA INSTALAȚIILOR IPPC DIN JUDEȚUL CLUJ ....................................................................................319
ANEXA 3 - SITUAȚIA SITURILOR CONTAMINATE DIN JUDEȚUL CLUJ, CONFORM SISTEMULUI INFORMAȚIONAL
PENTRU SITURI CONTAMINATE COSIS ..................................................................................................................323
ANEXA 4 - OPERATORI DE SALUBRITATE ÎN JUDEŢUL CLUJ ..................................................................................325
ANEXA 5 - DISTRIBUȚIA REZERVAȚIILOR NATURALE (IUCN IV) PE TERITORIUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL CLUJ ..327
ANEXA 6 - SUPRAPUNEREA PN APUSENI CU UAT-URILE JUDEȚULUI CLUJ ............................................................328
ANEXA 7 - DISTRIBUȚIA SITURILOR DE INTERES COMUNITAR (ROSCI) PE TERITORIUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL
CLUJ ....................................................................................................................................................................329
ANEXA 8 - DISTRIBUȚIA SITURILOR DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ (ROSPA) PE TERITORIUL UAT-URILOR
DIN JUDEȚUL CLUJ ...............................................................................................................................................332
ANEXA 9 - SITUAȚIA SUPRAPUNERII ARIILOR NATURALE PROTEJATE JUDEȚENE CU CELE NAȚIONALE ȘI
COMUNITARE ÎN CAZUL JUDEȚULUI CLUJ. (LEGENDA: P – REZERVAȚIE PEISAGISTICĂ, M – REZERVAȚIE MIXTĂ, BA
– REZERVAȚIE BALNEARĂ, CI – REZERVAȚIE CONEGETICĂ) ..................................................................................333
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................................335
LISTA FIGURILOR
FIGURĂ 1. LOCALIZAREA JUDEŢULUI CLUJ................................................................................................................................. 2
FIGURĂ 3. RELIEFUL JUDEŢULUI CLUJ ...................................................................................................................................... 3
FIGURĂ 4. DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ A PANTELOR ÎN JUDEŢUL CLUJ ................................................................................................... 4
FIGURĂ 5. HARTA GEOLOGICĂ A JUDEŢULUI CLUJ .................................................................................................................... 14
FIGURĂ 6. DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ A TEMPERATURII MEDII ANUALE A AERULUI ÎN JUDEŢUL CLUJ (1961-2013) .................................... 26
FIGURĂ 7. REGIMUL LUNAR AL TEMPERATURII AERULUI ÎN JUDEŢUL CLUJ (1961-2013) ................................................................. 27
FIGURĂ 8. DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ A CANTITĂŢILOR MEDII ANUALE DE PRECIPITAŢII ÎN JUDEŢUL CLUJ (1961-2013) .............................. 30
FIGURĂ 9. REGIMUL LUNAR AL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE ÎN JUDEŢUL CLUJ (1961-2013) ........................................................ 31
FIGURĂ 10. REPARTIŢIA PE ANOTIMPURI A CANTITĂŢILOR MEDII DE PRECIPITAŢII ÎN JUDEŢUL CLUJ (1961-2013) ................................ 32
FIGURĂ 11. DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ A VITEZEI MEDII ANUALE A VÂNTULUI ÎN JUDEŢUL CLUJ (1970-2000) .......................................... 33
FIGURĂ 12. ROZA ANUALĂ A VÂNTULUI LA CLUJ-NAPOCA (1961-2000) .................................................................................... 34
FIGURĂ 13. ORGANIZAREA REȚELEI HIDROGRAFICE ÎN RAPORT CU ORIENTAREA ȘI DEZVOLTAREA RELIEFULUI ........................................ 40
FIGURĂ 14. HARTA DISTRIBUȚIEI CORPURILOR DE APĂ SUBTERANE LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ ........................................................ 43
FIGURĂ 15. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ DE SUPRAFAȚĂ – ASPECTE GENERALE .................................................................................. 45
FIGURĂ 16. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ DE SUPRAFAȚĂ – BAZINUL SOMEȘULUI ................................................................................ 46
FIGURĂ 17. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ DE SUPRAFAȚĂ – BAZINUL ARIEȘULUI .................................................................................. 47
FIGURĂ 18. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ DE SUPRAFAȚĂ – BAZINUL CRIȘULUI REPEDE ........................................................................ 48
FIGURĂ 19. AMENAJAREA HIDROTEHNICĂ A SOMEȘULUI MIC, AMONTE DE CLUJ-NAPOCA .............................................................. 62
FIGURĂ 20. AMENAJAREA HIDROTEHNICĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC SUPERIOR AL CRIȘULUI REPEDE................................................ 64
FIGURĂ 21. LUCRĂRILE DIN AMENAJĂRILE DE IRIGAȚII ȘI DESECARE DE LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ.................................................... 68
FIGURĂ 22. ZONAREA PEDOCLIMATICĂ A TERITORIULUI AGRICOL AL JUDEȚULUI CLUJ ...................................................................... 72
FIGURĂ 23. CATEGORIILE DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR ÎN JUDEȚUL CLUJ (2018) ........................................................................ 75
FIGURĂ 24. REPARTIȚIA PROCENTUALĂ A TERENURILOR DIN FONDUL FORESTIER ÎN JUDEȚUL CLUJ ÎN ANUL 2018 ................................. 80
FIGURĂ 25. DISTRIBUȚIA SUPRAFEȚELOR CU PĂDURE PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ, EVIDENȚIINDU-SE ȘI DENSITATEA CORONAMENTULUI,
LA NIVELUL ANULUI 2015 .......................................................................................................................................... 82
FIGURĂ 26. DISTRIBUȚTIA ECOSISTEMELOR FORESTIERE DEGRADATE ȘI SEMIDEGRADATE ÎIN JUDEȚTUL CLUJ ........................................ 84
FIGURĂ 27. DISTRIBUȚIA PĂDURILOR PE SPECII ȘI GRUPE DE SPECII ÎN JUDEȚUL CLUJ ÎN ANUL 2018 ................................................... 85
FIGURĂ 28. DISTRIBUȚIA PĂDURILOR DE FOIOASE ȘI A CELOR DE CONIFERE PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ (ANUL 2015) ...................... 85
FIGURĂ 29. TIPURILE DE REGENERĂRI APLICATE ÎN FONDUL FORESTIER ADMINISTRAT DE DIRECȚIA SILVICĂ CLUJ .................................. 87
FIGURĂ 30. TĂIERE DE REGENERARE FORESTIERĂ ÎN CODRU ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN ANUL 2018 ........................................................... 89
FIGURĂ 31. VOLUMUL TOTAL DE MASA LEMNOASĂ RECOLTAT PE TIPURI DE ARBORI, ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN ANUL 2018 .......................... 90
FIGURĂ 32. VOLUMUL TOTAL DE MASA LEMNOASĂ RECOLTAT PE FORME DE PROPRIETATE, ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN ANUL 2018 ................. 91
FIGURĂ 33. DIFERENȚELE DE DENSITATE A CORONAMENTULUI ÎN PĂDURILE JUDEȚULUI CLUJ (PERIOADA 2012-2015) ......................... 92
FIGURĂ 34. AMPLASAREA STAŢIILOR AUTOMATE DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEŢUL CLUJ ......................................... 99
FIGURĂ 35. AMPLASAREA STAŢIILOR AUTOMATE DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI ÎN ORAȘUL CLUJ-NAPOCA ........................... 100
FIGURĂ 36. DISTRIBUȚIA UNITĂȚILOR CE SE SUPUN DIRECTIVEI 2008/1/CE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII
(IPPC) PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ. ...................................................................................................................... 107
FIGURĂ 37. DISTRIBUȚIA UNITĂȚILOR CE SE SUPUN DIRECTIVEI 2012/18/UE PRIVIND CONTROLUL PERICOLELOR DE ACCIDENTE MAJORE
CARE IMPLICĂ SUBSTANȚE PERICULOASE PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ. ........................................................................... 108
FIGURĂ 38. EVOLUȚIA NUMĂRULUI SURSELOR DE EMISIE DIN JUDEȚUL CLUJ ÎN PERIOADA 2013-2017 ........................................... 111
FIGURĂ 39. VALORI MAXIME ANUALE ALE OZONULUI (MEDIA MOBILĂ), ÎN JUDEŢUL CLUJ, ÎN PERIOADA 2014-2018 ......................... 115
FIGURĂ 40. TENDINȚA CONCENTRAŢIILOR MEDII ANUALE PENTRU BENZEN, ÎN JUDEŢUL CLUJ, 2014 – 2018 .................................... 116
FIGURĂ 41. TENDINȚA CONCENTRAŢIILOR PENTRU HAP, ÎN JUDEŢUL CLUJ, ÎN ANUL 2018 ............................................................ 117
FIGURĂ 42. CONTRIBUȚIA SECTOARELOR DE ACTIVITATE DIN ENERGIE LA EMISIILE DE SUBSTANȚE ACIDIFIANTE ................................... 119
FIGURĂ 43. CONTRIBUȚIA SECTOARELOR DE ACTIVITATE DIN AGRICULTURĂ LA EMISIILE DE PRECURSORI AI OZONULUI (NMVOC) ......... 132
FIGURĂ 44. CONTRIBUȚIILE SECTOARELOR DE ACTIVITATE DIN AGRICULTURĂ LA EMISIILE DE PARTICULE PRIMARE ............................... 133
FIGURĂ 45. DISTRIBUȚIA STAȚIILOR DE MĂSURARE A ZGOMOTULUI ÎN JUDEȚUL CLUJ ÎN ANUL 2019................................................ 144
FIGURĂ 46. POZIȚIONAREA STAȚIILOR DE MONITORIZARE A ZGOMOTULUI PE STRĂZI DE CATEGORIE TEHNICĂ II ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
ÎN ANUL 2019 ....................................................................................................................................................... 144
FIGURĂ 47. VALORILE MEDII ANUALE LA STAȚIILE DE MĂSURARE A ZGOMOTULUI ÎN JUDEȚUL CLUJ, ANUL 2014 ................................ 147
FIGURĂ 52. REȚEAUA DE MONITORIZARE A ”STĂRII” APELOR SUBTERANE ȘI DE SUPRAFAȚĂDE LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ .................. 155
FIGURĂ 53. STAREA ECOLOGICĂ A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ – RÂURI – DE LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ ÎN ANUL 2018 ......... 163
FIGURĂ 54. STAREA ECOLOGICĂ A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ – LACURI – DIN BAZINUL SUPERIOR AL SOMEȘULUI CALD ÎN 2018
........................................................................................................................................................................... 171
FIGURĂ 55. DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ A AGENȚILOR POLUATORI AI MEDIULUI ACVATIC DE SUPRAFAȚĂ ................................................. 172
FIGURĂ 56. ZONE VULNERABILE LA POLUAREA CU NITRAȚI DIN SURSE AGRICOLE .......................................................................... 176
FIGURĂ 57. REPARTIȚIA TERENURILOR PE CLASE DE CALITATE ÎN JUDEȚUL CLUJ (2018) ................................................................. 183
FIGURĂ 58. REPARTIȚIA TERENULUI ARABIL PE CLASE DE CALITATE ÎN JUDEȚUL CLUJ (2018) .......................................................... 183
FIGURĂ 59. REPARTIȚIA PĂȘUNILOR ȘI FÂNEȚELOR PE CLASE DE CALITATE ÎN JUDEȚUL CLUJ (2018) ................................................. 184
FIGURĂ 60. REPARTIȚIA LIVEZILOR PE CLASE DE CALITATE ÎN JUDEȚUL CLUJ (2018) ...................................................................... 184
FIGURĂ 61. REPARTIȚIA TERENURILOR CULTIVATE CU VII PE CLASE DE CALITATE ÎN JUDEȚUL CLUJ (2018) ......................................... 185
FIGURĂ 62. DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A TERENURILOR AFECTATE DE SĂRĂTURARE ÎN JUDEȚUL CLUJ ................................................ 187
FIGURĂ 63. DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ A TERENURILOR CU REACȚIE ACIDĂ ÎN JUDEȚUL CLUJ. .......................................................... 188
FIGURĂ 64. CONȚINUTUL ÎN HUMUS AL SOLURILOR AGRICOLE CARTATE LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ (HA) ........................................ 189
FIGURĂ 65. DISTRIBUTIA ECOSISTEMELOR DE PAJIȘTI DEGRADATE IN JUDETUL CLUJ ...................................................................... 189
FIGURĂ 66. SUPRAFAȚA CATEGORIILOR DE SITURI CONTAMINATE ISTORIC DE PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ (HA) ............................. 192
FIGURĂ 67. SITUAȚIA SITURILOR CONTAMINATE DIN JUDEȚUL CLUJ PE CATEGORII DE ACTIVITATE. ................................................... 193
FIGURĂ 68. DISTRIBUȚIA LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE DIN JUDEȚUL CLUJ .................................................................. 198
FIGURĂ 69. DISTRIBUȚIA PAJIȘTILOR CU ÎNALTĂ VALOARE NATURALĂ ........................................................................................ 200
FIGURĂ 70. DISTRIBUȚTIA PRACTICILOR AGRICOLE TRADITIONALE TRADIȚIONALE IN ÎN JUDETUL JUDEȚUL CLUJ ................................... 201
FIGURĂ 71. DISTRIBUTȚIA PAJISTILOR PAJIȘTILOR IMPORTANTE PENTRU SPECIILE DE PASARI PĂSĂRI LANIUS MINOR SI ȘI FALCO VESPERTINUS
IN ÎN JUDETUL JUDEȚUL CLUJ. .................................................................................................................................... 201
FIGURĂ 72. DISTRIBUȚIA PAJISȘTILOR IMPORTANTE PENTRU FLUTURI (MACULINEA SP.) IÎNN JUDEȚTUL CLUJ..................................... 202
FIGURĂ 73. DISTRIBUȚTIA TERENURILOR AGRICOLE (PAJIȘSTI ȘSI TERENURI ARABILE) IMPORTANTE CA ZONA ZONĂ DE HRANIRE HRĂNIRE
PENTRU ACVILA TIPATOARE ȚIPĂTOARE MICA MICĂ (AQUILA POMARINA). .......................................................................... 202
FIGURĂ 74. SUPRAFEȚTELE DE TEREN ELIGIBILE PENTRU AGRICULTURA AGRICULTURĂ ECOLOGICA ECOLOGICĂ IÎN JUDEȚTUL CLUJ, CONFORM
PNDR 2014-2010. .............................................................................................................................................. 204
FIGURĂ 75. ZONELE DE COLECTARE A DEŞEURILOR IÎN JUDETȚUL CLUJ........................................................................................ 216
FIGURĂ 76. INVESTIŢII PRIN SMID (DEPOZIT CONFORM ŞI STAŢII DE TRANSFER) .......................................................................... 217
FIGURĂ 77. DEPOZITE NECONFORME ÎNCHISE PRIN SMID....................................................................................................... 218
FIGURĂ 78. DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE COLECTATE ÎN JUDEŢUL CLUJ ÎN PERIOADA 2013 - 2017 ...................................... 220
FIGURĂ 79. DEŞEURI COLECTATE SEPARAT DE LA POPULAŢIE ÎN PERIOADA 2012-2017 ................................................................ 221
FIGURĂ 80. OPERATORII DE SALUBRITATE CARE OPEREAZĂ ÎN JUDEȚUL CLUJ ............................................................................... 225
FIGURĂ 81. DISTRIBUȚIA PROIECTELOR PHARE-CES LA NIVEL DE UAT PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ ............................................. 226
FIGURĂ 82. STAŢII DE SORTARE ŞI INSTALAŢII DE TRATARE A DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL CLUJ............................................................. 226
FIGURĂ 83. PLATFORME DE STOCARE TEMPORARĂ A A DEŞEURILOR ......................................................................................... 228
FIGURĂ 84. DEŞEURI DE AMBALAJE VALORIFICATE ÎN PERIOADA 2013-2017 ÎN JUDEŢUL CLUJ ...................................................... 233
FIGURĂ 85. SUPRAFAȚA OCUPATĂ DE ARIILE NATURALE PROTEJATE DIN REȚELELE UICN ȘI NATURA 2000 ....................................... 235
FIGURĂ 86. DISTRIBUȚIA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN REȚEAUA UICN PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ. ............................... 238
FIGURĂ 87. DISTRIBUȚIA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN REȚEAUA NATURA 2000 PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ ........................ 239
FIGURĂ 88. AMPLASAMENTUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE JUDEȚENE PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ. ........................................ 240
FIGURĂ 89. TEMPERATURA SUPRAFEȚEI IDENTIFICATĂ PE BAZA IMAGINII PRELEVATE DE MISIUNEA LANDSAT 8, ÎN DATA DE 1 SEPTEMBRIE
2018, ÎN INTERVALUL 9.00 -12.00 (OVR), ÎN CLUJ-NAPOCA ........................................................................................ 244
FIGURĂ 90. VARIAȚIA TEMPERATURII DE SUPRAFAȚĂ PE PROFILUL AA’ DETECTATĂ ÎN DATA DE 1 SEPTEMBRIE 2018, ÎN INTERVALUL 9.00 -
12.00 (OVR), ÎN CLUJ-NAPOCA: 1 – ZONĂ COMERCIALĂ STR. CALEA FLOREȘTI (BILLA); 2 – ZONĂ COMERCIALĂ STR. CALEA
MĂNĂȘTUR (PLATINIA SHOPPING CE ......................................................................................................................... 245
FIGURĂ 91. VARIAȚIA TEMPERATURII DE SUPRAFAȚĂ PE PROFILUL BB’ DETECTATĂ ÎN DATA DE 1 SEPTEMBRIE 2018, ÎN INTERVALUL 9.00 -
12.00 (OVR), ÎN CLUJ-NAPOCA: 1 – ZONĂ INDUSTRIALĂ STR. TUDOR VLADIMIRESCU; 2 – ZONĂ VERDE CART. DÂMBU ROTUND; 3
– ZONA INDUSTRIALĂ LÂNGĂ AUTO ............................................................................................................................ 245
FIGURĂ 92. VARIAȚIA TEMPERATURII DE SUPRAFAȚĂ PE PROFILUL CC’ DETECTATĂ ÎN DATA DE 1 SEPTEMBRIE 2018, ÎN INTERVALUL 9.00 -
12.00 (OVR), ÎN CLUJ-NAPOCA: 1 –ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE CART. DÂMBU ROTUND; 2 – ZONĂ VERDE CART. DÂMBU
ROTUND; 3 – ZONA COMERCIALĂ (DEDEMAN .............................................................................................................. 246
FIGURĂ 93. PUNCTELE DE MĂSURĂTORI FIXE ȘI PE PROFILE UTILIZATE PENTRU DETECTAREA ICUA IN CLUJ-NAPOCA ........................... 247
FIGURĂ 94. TEMPERATURA AERULUI ÎNREGISTRATĂ ÎN PUNCTELE FIXE ÎN TIMPUL CAMPANIEI DE PRIMĂVARĂ (13-14 MAI 2015); TIMPUL
ESTE DAT ÎN OVR (UTC + 3) .................................................................................................................................... 249
FIGURĂ 95. TEMPERATURA AERULUI ÎNREGISTRATĂ ÎN PUNCTELE FIXE ÎN TIMPUL CAMPANIEI DE VARĂ (22-23 IULIE 2015) (°C); TIMPUL
ESTE DAT ÎN OVR (UTC + 3) .................................................................................................................................... 250
FIGURĂ 96. TEMPERATURA AERULUI ÎNREGISTRATĂ ÎN PUNCTELE FIXE ÎN TIMPUL CAMPANIEI DE TOAMNĂ (24-25 OCTOMBRIE 2015) (°C);
ORELE SUNT DATE ÎN ORA LOCALĂTIMPUL ESTE DAT ÎN OVR (UTC + 3) ............................................................................. 251
FIGURĂ 97.ABATEREA TEMPERATURII AERULUI PE PROFILUL AA’ FAȚĂ DE PUNCTUL DE REFERINȚĂ (°C) ........................................... 252
FIGURĂ 98. ABATEREA TEMPERATURII AERULUI PE PROFILUL BB’ FAȚĂ DE PUNCTUL DE REFERINȚĂ (°C) ........................................... 253
FIGURĂ 99. ABATEREA TEMPERATURII AERULUI PE PROFILUL CC’ FAȚĂ DE PUNCTUAL DE REFERINȚĂ (°C) ......................................... 254
2018, ÎN INTERVALUL 9.00 - 12.00 (OVR), ÎN TURDA ................................................................................................. 255
12.00 (OVR), ÎN TURDA: 1 – ZONĂ INDUSTRIALĂ, STR. 22 DECEMBRIE 1989; 2 – SPAȚIU VERDE ÎN ZONA INDUSTRIALĂ; 3 – ZONĂ
INDUSTRIALĂ, STR. 22 DECE ..................................................................................................................................... 255
12.00 (OVR), ÎN TURDA: 1 – ZONA UNITĂȚII MILITARE; 2 – ZONĂ INDUSTRIALĂ, STR. 22 DECEMBRIE 1989; 3 – SPAȚIU VERDE ÎN
ZONA INDUSTRIALĂ; 4 – Z ........................................................................................................................................ 256
FIGURĂ 103. VARIAȚIA TEMPERATURII DE SUPRAFAȚĂ PE PROFILUL CC’ DETECTATĂ ÎN DATA DE 1 SEPTEMBRIE 2018, ÎN INTERVALUL 9.00
12.00 (OVR), ÎN TURDA: 1 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. SALINELOR; 2 – SPAȚIU VERDE, STR. SALINELOR; 3 – ZONĂ
REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. AVRAM IANCU; 4 – SPAȚIU VERDE ZONA STRĂZII ECATERINA TEODOROIU; 5 – ZONA CENTRALĂ,
TEATRUL MUNICIPAL TURDA; 6 – CIMITIRUL MUNICIPAL; 7 – TEREN FĂRĂ VEGETAȚIE; 8 – RÂUL ARIEȘ; 9 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE
CASE, STR. CÂNEPIȘTI; 10 – ZONĂ INDUSTRIALĂ, STR. MIHAI VITEAZU ............................................................................. 256
2018, ÎN INTERVALUL 9.00 - 12.00 (OVR), ÎN CÂMPIA TURDA ..................................................................................... 257
12.00 (OVR), ÎN CÂMPIA TURZII: 1 – TEREN FĂRĂ VEGETAȚIE ÎN ZONA COMBINATULUI; 2 – COMBINATUL SIDERURGIC CÂMPIA
TURZII; 3 – ZONĂ VERDE, STR. TRAIAN; 4 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. GHEORGHE LAZĂR; 5 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE
CASE, STR. 1 DECEMBRIE 1918; 6 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. TUDOR VLADIMIRESCU............................................ 258
12.00 (OVR), ÎN CÂMPIA TURZII: 1 – TEREN FĂRĂ VEGETAȚIE, EXTRAVILAN; 2 – TEREN FĂRĂ VEGETAȚIE, EXTRAVILAN; 3- TEREN CU
VEGETAȚI,E EXTRAVILAN; 4 – ZONĂ INDUSTRIALĂ, FABRICĂ DE MAȘINI; 5 – TEREN CU VEGETAȚIE ÎN INTRAVILAN; 6- COMBINATUL
SIDERURGIC CÂMPIA TURZII; 7- SPAȚIU VERDE ÎN VECINĂTATEA COMBINATULUI; 8- COMBINATUL SIDERURGIC CÂMPIA TURZII; 9-
ZONĂ VERDE, STR. LUNCII; 10 – TEREN ARABIL; 11 – RÂUL ARIEȘ; 12 – TEREN ARABIL ....................................................... 258
12.00 (OVR), ÎN CÂMPIA TURZII: 1 – TEREN ARABIL; 2 – AUTOSTRADA TRANSILVANIA; 3 – CIMITIR; 4 – TEREN ARABIL
EXTRAVILAN; 5 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI, STR. REPUBLICII; 6 – PARCUL BERC; 7 –TEREN ARABIL ............................ 259
2018, ÎN INTERVALUL 9.00 - 12.00 (OVR), ÎN DEJ...................................................................................................... 260
12.00 (OVR), ÎN DEJ: 1 – ZONĂ DE CASE, STR. URSULUI; 2 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. VÂNĂTORILOR; 3 – ZONĂ DE
PĂDURE LÂNGĂ PARCUL BALNEAR TOROC; 4 – ZONĂ CENTRALĂ, COLEGIUL NAȚIONAL “ANDREI MUREȘANU”; 5 – RÂUL SOMEȘ; 6,7
– TEREN ARABIL EXTRAVILAN FĂRĂ VEGETAȚIE; 8 – TEREN EXTRAVILAN ARABIL CU VEGETAȚIE; 9 – COMBINATUL DE CELULOZĂ ȘI
HÂRTIE; 10 – TEREN ARABIL ..................................................................................................................................... 260
12.00 (OVR), ÎN DEJ: 1 – BAZA SPORTIVĂ, STR. NICOLAE TITULESCU; 2 – ZONA CENTRALĂ, BISERICA REFORMATĂ; 3 – PĂDURE
URBANĂ, STR. CRIȘAN; 4 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. GHEORGHE LAZĂR; 5 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI, STR.
FRAGILOR; 6 – ZONĂ DE PĂDURE URBANĂ, STR. ECATERINA TEODOROIU; 7 – ZONĂ COMERCIALĂ ȘI DE SERVICII, STR. 1 MAI ..... 261
2018, ÎN INTERVALUL 9.00 - 12.00 (OVR), ÎN GHERLA................................................................................................ 262
12.00 (OVR), ÎN GHERLA: 1 – ZONĂ INDUSTRIALĂ, STR. HĂȘDĂȚII; 2 – ZONĂ COMERCIALĂ, PARCAREA KAUFLAND; 3 – ZONĂ
VERDE, PARCUL MIC; 4 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. MIHAI VITEAZU; 5 – INTERSECȚIE STR. ROMANĂ ȘI STR. LIVIU
REBREANU; 6 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. CIOCÂRLIEI ....................................................................................... 262
12.00 (OVR), ÎN GHERLA: 1 – PENITENCIARUL GHERLA; 2 – INTERSECȚIE STR. ROMANĂ ȘI STR. LIVIU REBREANU; 3 – ZONĂ
REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI, STR. VICTORIEI; 4 – CALEA FERATĂ; 5 – ZONĂ DE PĂDURE, STR. IZVORULUI ................................. 263
2018, ÎN INTERVALUL 9.00 - 12.00 (OVR), ÎN HUEDIN................................................................................................ 264
12.00 (OVR), ÎN HUEDIN: 1 – ZONA REZIDENȚIALĂ CU ARHITECTURĂ SPECIFICĂ POPULAȚIEI RROME; 2 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE
CASE, STR. HOREA; 3 – CURTE INTERIOARĂ ASFALTATĂ, STR. HOREA; 4 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. HOREA; 5 – ZONĂ
REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI, STR. AVRAM IANCU; 6 – TEREN ARABIL; 7 – TEREN ARABIL FĂRĂ VEGETAȚIE ................................. 265
12.00 (OVR), ÎN HUEDIN: 1 – TEREN ARABIL, DN1G; 2 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, DN1G; 3 – ZONĂ INDUSTRIALĂ LÂNGĂ
CALEA FERATĂ; 4 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, DN1G; 5 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI, STR. AVRAM IANCU; 6 – TEREN
ARABIL ................................................................................................................................................................. 265
12.00 (OVR), ÎN HUEDIN: 1 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. TRANDAFIRILOR; 2 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR.
SALCÂMULUI; 3 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI, DN1G; 4 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. APEI; 5 – CALEA FERATĂ; 6 –
TEREN ARABIL; 7 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. ECATERINA VARGA ........................................................................ 266
2018, ÎN INTERVALUL 9.00 - 12.00 (OVR), ÎN GILĂU .................................................................................................. 267
12.00 (OVR), ÎN GILĂU: 1 – TEREN AGRICOL CU GRAD REDUS DE ACOPERIRE CU VEGETAȚIE; 2 – ZONĂ DE PĂDURE; 3 – GILĂU VEST;
4, 5, 6 - ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE, STR. MORII – REPUBLICII; 7 – CANALUL SOMEȘUL MIC; 8, 9 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE
PE STRADA PRINCIPALĂ, E60; 10 – SPAȚIU VERDE ÎN APROPIERE DE AUTOSTRADA TRANSILVANIA; 11 – AUTOSTRADA TRANSILVANIA
........................................................................................................................................................................... 267
12.00 (OVR), ÎN GILĂU: 1, 2, 3, 4 – TERENURI AGRICOLE CU GRADE DIFERITE DE ACOPERIRE CU VEGETAȚIE ȘI ÎN DIFERITE STADII DE
EVOLUȚIE; 5 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE PE STRADA PRINCIPALĂ, E60; 6, 7 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE PE STRADA
PRINCIPALĂ, E60; 8 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE ÎN APROPIERE DE PRIMĂRIE; 9 – CANALUL SOMEȘU MIC; 10, 11 – ZONĂ
REZIDENȚIALĂ PE BRANIȘTE; 12 – AUTOSTRADA TRANSILVANIA ....................................................................................... 268
12.00 (OVR), ÎN GILĂU. LEGENDĂ: 1, 2, 3, 4, 5, 6 – TERENURI AGRICOLE CU GRADE DIFERITE DE ACOPERIRE CU VEGETAȚIE ȘI ÎN
DIFERITE STADII DE RECOLTĂ; 7 – RÂUL SOMEȘUL MIC; 8 – AUTOSTRADA TRANSILVANIA; 9 – ZONĂ VERDE, STR. ȘESUL DE JOS; 10 –
ZONĂ INDUSTRIALĂ - HALE ÎN APROPIERE DE AUTOSTRADA TRANSILVANIA; 11 – ZONĂ DE PĂDURE LÂNGĂ AUTOSTRADA
TRANSILVANIA ....................................................................................................................................................... 268
2018, ÎN INTERVALUL 9.00 - 12.00 (OVR), ÎN FLOREȘTI .............................................................................................. 269
12.00 (OVR), ÎN FLOREȘTI: 1 – CORIDOR VERDE ÎN APROPIEREA CANALULUI SOMEȘUL MIC; 2 – TEREN AGRICOL CU GRAD REDUS DE
ACOPERIRE CU VEGETAȚIE; 3 – CORIDOR VERDE ÎN APROPIEREA CANALULUI SOMEȘUL MIC; 4 – TEREN AGRICOL CU GRAD REDUS DE
ACOPERIRE CU VEGETAȚIE; 5, 6 – TEREN AGRICOL CU VEGETAȚIE PUȚINĂ/SOL DUPĂ RECOLTĂ; 7,8 – TEREN ARABIL CU DIFERITE TIPURI
DE CULTURI; 9 – TEREN ARABIL CU GRAD MAI REDUS DE ACOPERIRE CU VEGETAȚIE .............................................................. 269
12.00 (OVR), ÎN FLOREȘTI: 1 – AUTOSTRADA TRANSILVANIA; 2 – ZONĂ DE PĂDURE LÂNGĂ AUTOSTRADA TRANSILVANIA; 3, 4 –
TEREN AGRICOL CU GRAD REDUS DE ACOPERIRE CU VEGETAȚIE; 5 – ZONĂ DE PĂDURE; 6- TEREN AGRICOL CU GRAD REDUS DE
ACOPERIRE CU VEGETAȚIE; 7 - ZONĂ DE PĂDURE; 8 - ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI NOU CONSTRUITE, STR. MORII; 9 - ZONĂ
REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI NOU CONSTRUITE, STR. EROILOR; 10 – SPAȚIU VERDE ÎN ZONA STRĂZII ABATORULUI; 11 – SUPRAFAȚĂ
CONSTRUITĂ, STR. ABATORULUI; 12 – SPAȚIU VERDE ÎN ZONA PANORAMA FLOREȘTI; 13 – HALĂ ÎN SPATELE HOTELULUI WEST CITY;
14 – CENTRUL COMERCIAL METRO; 15 – SPAȚIU VERDE ÎN ZONA CENTRULUI COMERCIAL VIVO; 16 – ZONA CENTRULUI COMERCIAL
VIVO................................................................................................................................................................... 270
12.00 (OVR), ÎN FLOREȘTI: 1 – TEREN AGRICOL CU GRAD REDUS DE ACOPERIRE CU VEGETAȚIE LÂNGĂ AUTOSTRADA TRANSILVANIA;
2 – ZONĂ DE PĂDURE LÂNGĂ AUTOSTRADA TRANSILVANIA; 3 – TEREN AGRICOL CU GRAD REDUS DE ACOPERIRE CU VEGETAȚIE; 4 –
ZONĂ DE PĂDURE; 5 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI NOU CONSTRUITE, STR. EROILOR; 6 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE BLOCURI NOU
CONSTRUITE, STR. CETĂȚII; 7 –SPAȚIU VERDE, STR. SUB CETATE; 8 - ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE CASE NOU CONSTRUITE, STR. SUB
CETATE; 9 – SPAȚIU VERDE ÎN ZONA CAZARMĂ FLOREȘTI; 10 – SUPRAFAȚĂ CONSTRUITĂ ÎN ZONA PANORAMA FLOREȘTI; 11 –
SPAȚIU VERDE ÎN ZONA CENTRULUI COMERCIAL VIVO; 12 – CENTRUL COMERCIAL VIVO; 13 – SPAȚIU VERDE ÎN ZONA CENTRULUI
COMERCIAL VIVO.................................................................................................................................................... 270
FIGURĂ 126. VARIAȚIA TEMPERATURII DE SUPRAFAȚĂ PE PROFILUL DD’ DETECTATĂ ÎN DATA DE 1 SEPTEMBRIE 2018, ÎN INTERVALUL 9.00 -
12.00 (OVR), ÎN FLOREȘTI: 1, 2 – TEREN AGRICOL CU GRAD REDUS DE ACOPERIRE CU VEGETAȚIE ÎN PARTEA DE NORD A LOCALITĂȚII;
3 – RÂUL SOMEȘUL MIC; 4 – ZONĂ REZIDENȚIALĂ MIXTĂ, STR. SOMEȘULUI; 5 – SPAȚIU VERDE ÎN ZONA STRĂZII CETĂȚII; 6 – ZONĂ
DE PĂDURE ÎN PARTEA DE SUD A LOCALITĂȚII; 7 – TEREN AGRICOL CU VEGETAȚIE PUȚINĂ; 8 – ZONĂ DE PĂDURE ÎN PARTEA DE SUD A
LOCALITĂȚII; 9 – TEREN AGRICOL CU VEGETAȚIE PUȚINĂ; 10 – ZONĂ DE PĂDURE ÎN PARTEA DE SUD A LOCALITĂȚII .................... 271
FIGURĂ 127. PROGNOZA GENERĂRII DE DEŞEURI ÎN JUDEŢUL CLUJ PENTRU PERIOADA 2019-2028 ................................................ 302
FIGURĂ 128. ZONA 1 CLUJ-NAPOCA - ESTIMAREA CANTITĂŢILOR DE DEŞEURI COLECTATE ............................................................. 304
FIGURĂ 129. ZONA 2 HUEDIN - ESTIMAREA CANTITĂŢILOR DE DEŞEURI COLECTATE ..................................................................... 304
FIGURĂ 130. ZONA 3 MIHAI VITEAZU - ESTIMAREA CANTITĂŢILOR DE DEŞEURI COLECTATE ........................................................... 305
FIGURĂ 131. ZONA 4 GHERLA - ESTIMAREA CANTITĂŢILOR DE DEŞEURI COLECTATE ..................................................................... 305
FIGURĂ 132. ZONAREA TERITORIULUI JUDEȚEAN LA NIVEL DE MEZOSCARĂ ................................................................................. 311
FIGURĂ 133. ZONA MONTANĂ A JUDEȚULUI CLUJ ................................................................................................................. 312
FIGURĂ 134. ZONA DE DEAL A JUDEȚULUI CLUJ .................................................................................................................... 314
FIGURĂ 135. ZONA CÂMPIEI SOMEȘENE A JUDEȚULUI CLUJ .................................................................................................... 315
FIGURĂ 136. ZONA DE CULOAR AL SOMEȘULUI MIC ȘI A SOMEȘULUI MARE ............................................................................... 317
LISTA TABELELOR
TABEL 1. SUMELE MEDII ZILNICE LUNARE ALE RADIAȚIEI SOLARE GLOBALE PE SUPRAFAȚĂ ORIZONTALĂ (WH/M-2) LA STAȚIA RADIOMETRICĂ
CLUJ-NAPOCA ......................................................................................................................................................... 23
TABEL 2. TEMPERATURILE MEDII LUNARE ALE AERULUI (°C) ÎN JUDEŢUL CLUJ (1961-2013) ........................................................... 27
TABEL 3. TEMPERATURILE MEDII ANOTIMPUALE ŞI ANUALE ALE AERULUI (°C)................................................................................ 28
TABEL 4. CARACTERISTICILE CORPURILOR DE APE SUBTERANE ..................................................................................................... 42
TABEL 5. CARACTERISTICILE REGIMULUI HIDROLOGIC AL RÂURILOR DIN JUDEȚUL CLUJ, LA STAȚIILE HIDROMETRICE REPREZENTATIVE ........ 50
TABEL 6. PRINCIPALII PARAMETRI MORFOMETRICI AI ACUMULĂRILOR DIN BAZINUL SUPERIOR AL SOMEȘULUI MIC ................................ 52
TABEL 7. VOLUMELE CARACTERISTICE ALE LACURILOR DE ACUMULARE DIN BAZINUL SUPERIOR AL SOMEȘULUI MIC, DUPĂ ULTIMELE RIDICĂRI
BATIMETRICE (DUPĂ ȘERBAN, 2007) ........................................................................................................................... 52
TABEL 8. DEBITELE MEDII MULTIANUALE LA CAPTĂRILE DIN BAZINELE IAREI ȘI SOMEȘULUI RECE (DUPĂ ȘERBAN, 2007) ........................ 53
TABEL 9. CARACTERISTICILE MORFOMETRICE ALE PRINCIPALELOR LACURI SĂRATE DIN COMPLEXUL LACUSTRU SALIFER TURDA ................. 54
TABEL 10. VARIAȚIA ELEMENTELOR MORFOMETRICE ALE LACURILOR SĂRATE DE LA COJOCNA (DUPĂ ȘERBAN, ALEXE ȘI TOUCHART, 2005)
............................................................................................................................................................................. 57
TABEL 11. VARIAŢIA ELEMENTELOR MORFOMETRICE ALE LACURILOR SĂRATE DE LA DEJ................................................................... 58
TABEL 12. PRINCIPALELE ELEMENTE MORFOMETRICE ALE CELOR MAI IMPORTANTE LACURI DULCI DIN BAZINUL SOMEȘULUI AFERENTE
CÂMPIEI TRANSILVANIEI............................................................................................................................................. 59
TABEL 13. DINAMICA LACURILOR DE LA AGHIREȘU-BĂGARA ...................................................................................................... 60
TABEL 14. COTE, SUPRAFEȚE ȘI VOLUME CARACTERISTICE ALE LACURILOR DE ACUMULARE. .............................................................. 63
TABEL 15. LISTA MICROHIDROCENTRALELOR DE LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ................................................................................. 66
TABEL 16. AMENAJĂRILE DE DESECARE CU EVACUARE GRAVITAȚIONALĂ DIN CUSTODIA A.N.I.F........................................................ 69
TABEL 17. CARACTERISTICILE CLIMATICE ALE JUDEŢULUI CLUJ ŞI FAVORABILITATEA ACESTORA PENTRU PRINCIPALELE CULTURI ................ 73
TABEL 18. UNELE CARACTERISTICI ALE SOLURILOR DOMINANTE DIN JUDEŢUL CLUJ ......................................................................... 74
TABEL 19. ÎMPĂRȚIREA TERENURILOR AGRICOLE DIN JUDEȚUL CLUJ PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ ...................................................... 75
TABEL 20. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ZONELOR CLIMATICE DIN JUDEŢUL CLUJ .................................................................... 76
TABEL 21. EVOLUȚIA SUPRAFEȚEI FONDULUI FORESTIER (ADMINISTRAT ȘI CONTRACTAT) ÎN ANUL 2018, ÎN JUDEȚUL CLUJ (HA) .............. 79
TABEL 22. REPARTIȚIA TERENURILOR DIN FONDUL FORESTIER .................................................................................................... 80
TABEL 23. DISTRIBUȚIA OCOALELOR SILVICE PE TERITORIUL JUDEȚULUI CLUJ ȘI ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER .......................... 81
TABEL 24. SUPRAFEŢE DE PĂDURI REGENERATE, ÎN JUDEȚUL CLUJ ............................................................................................... 86
TABEL 25. SUPRAFEŢE DE PĂDURI REGENERATE, ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN ANUL 2018 -DISTRIBUȚIE PE TIPURI DE ADMINISTRARE ................. 87
TABEL 26. SUPRAFAŢA PARCURSĂ CU TĂIERI, PE TIPURI DE TĂIERI ÎN JUDEŢUL CLUJ (HA), ÎN PERIOADA 2014-2018 ............................. 88
TABEL 27. VOLUM DE MASA LEMNOASĂ RECOLTAT ÎN JUDEŢUL CLUJ (HA), ÎN PERIOADA 2014-2018 .............................................. 90
TABEL 28. STRUCTURA VOLUMULUI DE MASĂ LEMNOASĂ RECOLTAT, PE FORME DE PROPRIETATE ÎN JUDEŢUL CLUJ, ÎN ANUL 2018 ......... 91
TABEL 29. SUPRAFEŢELE FORESTIERE PARCURSE ȘI AFECTATE DE INCENDII DE PĂDURE, ÎN JUDEŢUL CLUJ ............................................. 93
TABEL 30. INDICATORI MONITORIZAȚI ÎN FUNCȚIE DE TIPUL STAȚIEI ........................................................................................... 101
TABEL 31. CONTRIBUȚIA SECTOARELOR DE ACTIVITATE DIN JUDEȚUL CLUJ, PRIVIND EMISIILE DE POLUANȚI CU EFECT DE ACIDIFIERE........ 103
TABEL 32. CONTRIBUȚIA DIFERITELOR SECTOARE DE ACTIVITATE LA EMISIILE DE PRECURSORI AI OZONULUI ........................................ 104
TABEL 33. EMISIILE DE PARTICULE PRIMARE ÎN SUSPENSIE DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE, JUDEȚ CLUJ............................................ 104
TABEL 34. EMISII DE METALE GRELE ÎN ATMOSFERĂ DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE ..................................................................... 105
TABEL 35. EMISIILE DE POLUANȚI ORGANICI PERSISTENȚI PE SECTOARE DE ACTIVITATE ÎN JUDEȚUL CLUJ ........................................... 105
TABEL 36. LISTA UNITĂȚILOR SEVESO IN JUDETUL CLUJ......................................................................................................... 109
TABEL 37. LISTA INSTALAȚIILOR/ACTIVITĂȚILOR CARE UTILIZEAZĂ SOLVENȚI ȘI SE SUPUN REGLEMENTĂRII DIRECTIVEI 1999/13/CE PRIVIND
REDUCEREA EMISIILOR DE COMPUȘI ORGANICI VOLATILI .................................................................................................. 109
TABEL 38. CONCENTRAŢIILE MEDII ANUALE ALE PULBERILOR ÎN SUSPENSIE PM10 DIN JUDEŢUL CLUJ ÎN PERIOADA 2014-2018 ........... 112
TABEL 39. CONCENTRAŢIILE MEDII ANUALE ALE PULBERILOR ÎN SUSPENSIE PM2,5 LA STAȚIA URBANĂ CJ2 ÎN PERIOADA 2014-2018 ... 112
TABEL 40. CONCENTRAŢIILE MEDII ANUALE ALE DIOXIDULUI DE SULF (SO2) DIN JUDEŢUL CLUJ....................................................... 113
TABEL 41. CONCENTRAŢIILE MEDII ANUALE ALE DIOXIDULUI DE AZOT (NO2) DIN JUDEŢUL CLUJ ..................................................... 114
TABEL 42. CONCENTRAŢIILE MEDII ANUALE ALE OZONULUI (O3) DIN JUDEŢUL CLUJ ..................................................................... 115
TABEL 43. CONCENTRAŢIILE MEDII ANUALE ALE MONOXIDULUI DE CARBON (CO) DIN JUDEŢUL CLUJ ............................................... 116
TABEL 44. EMISIILE DE SUBSTANȚE ACIDIFIANTE DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE ........................................................ 118
TABEL 45. EVOLUȚIA EMISIILOR DE NH3 DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE, TONE ........................................................ 119
TABEL 46. EVOLUȚIA EMISIILOR DE NOX DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE, TONE......................................................... 119
TABEL 47. EVOLUȚIA EMISIILOR DE SO2 DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE, TONE ......................................................... 120
TABEL 48. EMISIILE DE PRECURSORI AI OZONULUI DIN SECTORUL ENERGIE .................................................................................. 121
TABEL 49. EVOLUȚIA EMISIILOR DE NOX PRECURSORI AI OZONULUI DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE (TONE) .................... 121
TABEL 50. EVOLUȚIA EMISIILOR DE CO PRECURSORI AI OZONULUI DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE (TONE) ...................... 121
TABEL 51. EVOLUȚIA EMISIILOR DE NMVOC PRECURSORI AI OZONULUI DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE (TONE) .............. 122
TABEL 52. EVOLUȚIA EMISIILOR DE PARTICULE PRIMARE ȘI PRECURSORI SECUNDARI DE PARTICULE PRIMARE ÎN SECTOARELE DE ACTIVITATE
DIN ENERGIE .......................................................................................................................................................... 122
TABEL 53. EMISIILE DE METALE GRELE DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE ..................................................................... 124
TABEL 54. EVOLUȚIA EMISIILOR DE CADMIU DIN ENERGIE DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE ........................................... 124
TABEL 55. EVOLUȚIA EMISIILOR DE MERCUR DIN ENERGIE DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE ........................................... 124
TABEL 56. EVOLUȚIA EMISIILOR DE PLUMB DIN ENERGIE DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE ............................................. 125
TABEL 57. EMISIILE DE POLUANȚI ORGANICI PERSISTENȚI DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN ENERGIE ............................................ 125
TABEL 58. CONTRIBUȚIA SUBSECTOARELOR DE ACTIVITATE DIN INDUSTRIE LA EMISIILE DE POLUANȚI CU EFECT DE ACIDIFIERE ................ 126
TABEL 59. EMISIILE DE POLUANȚI PRECURSORI AI OZONULUI EMISE DIN ACTIVITĂȚILE SUBSECTOARELOR INDUSTRIALE ......................... 127
TABEL 60. EMISIILE DE PARTICULE PRIMARE ÎN SUSPENSIE DIN SUBSECTOARELE DE ACTIVITATE ALE INDUSTRIEI................................... 128
TABEL 61. EMISIILE DE METALE GRELE DIN SUBSECTOARELE DE ACTIVITATE ALE INDUSTRIEI ............................................................ 128
TABEL 62. EMISIILE DE POLUANȚI ORGANICI PERSISTENȚI ÎN SUBSECTOARELE DE ACTIVITATE DIN INDUSTRIE ...................................... 129
TABEL 63. EMISIILE DE SUBSTANȚE ACIDIFIANTE DIN ACTIVITATEA DE TRANSPORT ........................................................................ 129
TABEL 64. EMISII DE POLUANȚI ATMOSFERICI PRECURSORI AI OZONULUI .................................................................................... 130
TABEL 65. EMISII DE PARTICULE PRIMARE ÎN SUSPENSIE DIN ACTIVITATEA DE TRANSPORT .............................................................. 130
TABEL 66. EMISIILE DE METALE GRELE DIN ACTIVITATEA DE TRANSPORTURI ................................................................................. 131
TABEL 67. EMISIILE DE SUBSTANȚE ACIDIFIANTE DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN AGRICULTURĂ ................................................. 131
TABEL 68. EMISIILE DE POLUANȚI ORGANICI PERSISTENȚI DIN SECTOARELE DE ACTIVITATE DIN AGRICULTURĂ ..................................... 133
TABEL 69. NUMĂRUL DE DEPĂȘIRI ALE INDICATORULUI PM10 ÎNREGISTRATE LA STAȚIILE AUTOMATE DE MONITORIZAREA CALITĂȚII AERULUI
DIN JUDEȚUL CLUJ ÎN PERIOADA 2014-2018 ............................................................................................................... 134
TABEL 70. NUMĂRUL DE DEPĂȘIRI ALE VALORII - ȚINTĂ PENTRU PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII UMANE PENTRU OZON ÎNREGISTRATE LA STAȚIILE
AUTOMATE DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI DIN JUDETUL CLUJ ÎN PERIOADA 2014-2018 .......................................... 136
TABEL 71. NUMĂRUL DECESELOR ASOCIATE CU POLUAREA AERULUI ÎN PERIOADA 2014-2018, PE CATEGORII DE BOLI........................ 140
TABEL 72. AMPLASAREA STAȚIILOR DE MĂSURARE A NIVELULUI DE ZGOMOT ÎN JUDEȚUL CLUJ ........................................................ 143
TABEL 73. LIMITE MAXIM DE ZGOMOT ADMISE PENTRU DIFERITE SURSE DE ZGOMOT .................................................................... 146
TABEL 74. NUMĂRUL DE PERSOANE EXPUSE PRIN APLICAREA INDICATORULUI LZSN PENTRU SURSA DE ZGOMOT TRAFIC RUTIER (SITUAȚIE
COMPARATIVĂ 2016-2011) .................................................................................................................................... 152
TABEL 75. NUMĂRUL DE PERSOANE EXPUSE PRIN APLICAREA INDICATORULUI LNOAPTE PENTRU SURSA DE ZGOMOT TRAFIC RUTIER (SITUAȚIE
COMPARATIVĂ 2016-2011) .................................................................................................................................... 152
TABEL 76. NUMĂRUL DE PERSOANE EXPUSE PRIN APLICAREA INDICATORULUI LZSN PENTRU SURSA DE ZGOMOT TRAFIC FEROVIAR - TRAMVAI
(SITUAȚIE COMPARATIVĂ 2016-2011) ...................................................................................................................... 152
TABEL 77. NUMĂRUL DE PERSOANE EXPUSE PRIN APLICAREA INDICATORULUI LNOAPTE PENTRU SURSA DE ZGOMOT TRAFIC FEROVIAR -
TRAMVAI (SITUAȚIE COMPARATIVĂ 2016-2011) ......................................................................................................... 152
TABEL 78. NUMĂRUL DE PERSOANE EXPUSE PRIN APLICAREA INDICATORULUI LZSN PENTRU SURSA DE ZGOMOT ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE
TABEL 79. NUMĂRUL DE PERSOANE EXPUSE PRIN APLICAREA INDICATORULUI LNOAPTE PENTRU SURSA DE ZGOMOT ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE
TABEL 80. CALITATEA APEI SUBTERANE LA NIVELUL FORAJELOR DE MONITORIZARE ASOCIATE CORPURILOR DE APĂ SUBTERANĂ DIN JUDEȚUL
CLUJ (2009 - 2018) .............................................................................................................................................. 159
TABEL 81. STAREA ECOLOGICĂ ȘI CHIMICĂ A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ - RÂURILOR (2010-2013) .................................... 164
TABEL 82. STAREA ECOLOGICĂ ȘI CHIMICĂ A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ - RÂURILOR (2014-2018) .................................... 166
TABEL 83. STAREA ECOLOGICĂ ȘI CHIMICĂ A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ - LACURILOR (2010-2013) ................................... 169
TABEL 84. STAREA ECOLOGICĂ ȘI CHIMICĂ A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ - LACURILOR (2014-2018) ................................... 170
TABEL 85. PRINCIPALII POLUATORI AI MEDIULUI ACVATIC DIN JUDEȚUL CLUJ ÎN INTERVALUL 2015-2018 ......................................... 173
TABEL 86. CANTITĂȚILE DE POLUANȚI EVACUAȚI ÎN RECEPTORI NATURALI DE LA AGLOMERĂRILE UMANE DIN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA
2014-2018 ......................................................................................................................................................... 178
TABEL 87. CONCENTRAȚIA MEDIE LUNARĂ A INDICATORILOR APEI UZATE EVACUATE ÎN EMISAR DIN STAȚIA DE EPURARE CLUJ-NAPOCA ÎN
ANUL 2016 ........................................................................................................................................................... 179
TABEL 88. CONCENTRAȚIA MEDIE LUNARĂ A INDICATORILOR APEI UZATE EVACUATE ÎN EMISAR DIN STAȚIA DE EPURARE GHERLA ÎN ANUL
2016 ................................................................................................................................................................... 179
TABEL 89. CONCENTRAȚIA MEDIE LUNARĂ A INDICATORILOR APEI UZATE EVACUATE ÎN EMISAR DIN STAȚIA DE EPURARE DEJ ÎN ANUL 2016
........................................................................................................................................................................... 180
TABEL 90. CONCENTRAȚIA MEDIE LUNARĂ A INDICATORILOR APEI UZATE EVACUATE ÎN EMISAR DIN STAȚIA DE EPURARE HUEDIN ÎN ANUL
2016 ................................................................................................................................................................... 180
TABEL 91. DISTRIBUȚIA CATEGORIILOR DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR PE CLASE DE CALITATE ÎN JUDEȚUL CLUJ ÎN ANUL 2018 .............. 182
TABEL 92. CANTITATEA DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE FOLOSITE PE TERENURILE AGRICOLE DIN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 2014-2018 .. 194
TABEL 93. SUPRAFEȚELE DE TEREN AGRICOL DIN JUDEȚUL CLUJ PE CARE S-AU APLICAT FERTILIZANȚI CHIMICI, PE TIPURI DE CULTURI AGRICOLE
(2018). ............................................................................................................................................................... 194
TABEL 94. SUPRAFEȚELE DE TEREN AGRICOL DIN JUDEȚUL CLUJ PE CARE S-AU APLICAT FERTILIZANȚI NATURALI, PE TIPURI DE CULTURI
AGRICOLE (2018)................................................................................................................................................... 195
TABEL 95. CONSUMUL DE PRODUSE PENTRU PROTECȚIA PLANTELOR, LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ, PE PERIOADA 2014-2018 ............. 195
TABEL 96. EVOLUȚIA SUPRAFEȚELOR ACOPERITE CU LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE, ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 2014-2018
(SUPRAFAȚA BRUTĂ) ............................................................................................................................................... 196
TABEL 97. EVOLUȚIA SUPRAFEȚELOR ACOPERITE CU LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE, ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN PERIOADA 2014-2018
(SUPRAFAȚA NETĂ) ................................................................................................................................................. 196
TABEL 98. EVOLUȚIA SUPRAFEȚELOR CULTIVATE ÎN REGIM DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ, PE TIPURI DE CULTURI ÎN JUDEȚUL CLUJ, ÎN
PERIOADA 2014-2018 ........................................................................................................................................... 203
TABEL 99. SITUATIA PRIVIND CANTITĂŢILE DE DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE COLECTATE ÎN JUDEŢUL CLUJ, ÎN PERIOADA 2013 -–
2017 ................................................................................................................................................................... 219
TABEL 100. DEŞEURI COLECTATE SEPARAT DE LA POPULAŢIE ÎN PERIOADA 2012-2017 ................................................................ 221
TABEL 101. SITUAȚTIA PRIVIND CANTITĂŢILE DE DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE VALORIFICATE / ELIMINATE PRIN DEPOZITARE ÎN
JUDEŢUL CLUJ ÎN PERIOADA 2013 – 2017 ............................................................................................................... 222
TABEL 102. STAŢII DE SORTARE ÎN JUDEŢUL CLUJ .................................................................................................................. 227
TABEL 103. PLATFORME DE STOCARE TEMPORARĂ A DEŞEURILOR MUNICIPALE ........................................................................... 228
TABEL 104. CANTITĂŢI DE DEEE COLECTATE ÎN JUDEŢUL CLUJ ................................................................................................. 232
TABEL 105. CANTITĂŢI DE DEŞEURI DE AMBALAJE COLECTATE ÎN JUDEŢUL CLUJ ÎN PERIOADA 2013 -– 2017 .................................... 233
TABEL 106. RELAŢIA DINTRE OBIECTIVELE DE MANAGEMENT SI CATEGORIILE DE ARII PROTEJATE IUCN ............................................ 236
TABEL 107. DISTRIBUȚIA REZERVAȚIILOR ȘTIINȚIFICE (IUCN I) PE TERITORIUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL CLUJ .................................. 237
TABEL 108. DISTRIBUȚIA MONUMENTELOR NATURII (IUCN III) PE TERITORIUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL CLUJ ................................ 237
TABEL 109. ABATEREA TEMPERATURII AERULUI ÎN PUNCTELE FIXE FAȚĂ DE PUNCTUL DE REFERINȚĂ AL ZONEI RURALE CORECTATĂ ÎN FUNCȚIE
DE ALTITUDINE (°C) ................................................................................................................................................ 250
TABEL 110. DISFUNCŢIONALITĂŢI IDENTIFICATE ÎN URMA ANALIZEI CALITĂȚII AERULUI ȘI PROPUNERI DE REDUCERE / ELIMINARE A ACESTORA
........................................................................................................................................................................... 281
TABEL 111. PROPUNERI DE ELIMINARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR IDENTIFICATE ÎN URMA EVALUĂRII CALITĂȚII APELOR ...................... 283
TABEL 112. PROPUNERI DE ELIMINARE A DISFUNCŢIONALITĂŢILOR ÎN DOMENIUL CALITĂȚII SOLURILOR ............................................ 284
TABEL 113.OBIECTIVE ALE PLANULUI DE ACȚIUNE PENTRU GESTIUNEA SITURILOR CONTAMINATE DIN ROMÂNIA ................................ 286
TABEL 114.PROPUNERI DE ELIMINARE A DISFUNCŢIONALITĂŢILOR ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR .............................. 287
TABEL 115. PROPUNERI DE ELIMINARE A DISFUNCŢIONALITĂŢILOR ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI NATURAL PROTEJAT ........................ 289
TABEL 116. DISFUNCȚIONALITĂȚI IDENTIFICATE ÎN URMA ANALIZEI INSULELOR DE CĂLDURĂ URBANĂ ............................................... 290
TABEL 117.PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE ȘI ACȚIUNI PROPUSE PENTRU DIMINUAREA INSULELOR DE CĂLDURĂ URBANĂ ȘI A EFECTELOR
ACESTORA ............................................................................................................................................................. 291
TABEL 118. PROGNOZA DE MENȚINERE A EMISIILOR ATMOSFERICE LA NIVELUL ANULUI 2014, ....................................................... 292
TABEL 119. EXEMPLU DE REZULTAT AL MODELĂRII DISPERSIEI POLUANȚILOR PENTRU CÂTEVA ARII CU DENSITATE MARE A POPULAȚIEI DIN
JUDEȚUL CLUJ, ÎN CONDIȚIILE SCENARIULUI DE REFERINȚĂ (CF. PLANULUI DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI PENTRU JUDEȚUL CLUJ)
........................................................................................................................................................................... 294
TABEL 120. PROGNOZA EVOLUȚIEI EMISIILOR ATMOSFERICE PENTRU UN ORIZONT DE TIMP DE 5 ANI, .............................................. 296
TABEL 121. EXEMPLU DE REZULTAT AL MODELĂRII DISPERSIEI POLUANȚILOR PENTRU CÂTEVA ARII .................................................. 297
TABEL 122. PROGNOZA GENERĂRII DE DEŞEURI ÎN JUDEŢUL CLUJ PENTRU PERIOADA 2019-2028 .................................................. 302
TABEL 123. ESTIMAREA CANTITĂŢILOR DE DEŞEURI COLECTATE ÎN JUDEŢUL CLUJ ......................................................................... 303
1. DELIMITAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT
Acest studiu de fundamentare are ca principal obiectiv analiza cadrului natural, a zonele naturale
protejate și a calității mediului aerian, acvatic și pedosferic la nivelul Județului Cluj. Studiul își propune o
analiză critică a situației existente la nivelul fiecărei componente, urmată de identificarea
disfuncționalităților, de propuneri de diminuare și/sau eliminare a acestora, precum și de prezentarea
unor posibile scenarii de evoluție pentru fiecare componentă separat.
2. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE

2.1. Cadrul natural
2.1.1. Așezare
Județul Cluj, cu o suprafață de 6674 km², este situat în partea de NV a României, între paralelele de
46º24’47” şi 47º28’44” latitudine nordică şi meridianele de 23º39’22” şi 24º13’46” longitudine estică
(Figura 1). Acesta face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, fiind capitala acesteia şi totodată cel
mai dezvoltat județ din punct de vedere economic. Regiunea are o poziționare strategică, fiind situată la
granița cu Ungaria şi Ucraina, iar în interiorul ţării se învecinează cu regiunile Centru, Vest şi Nord-Est.
Suprafaţa regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul României. Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest se situează astfel pe locul 4 la nivel naţional în privinţa suprafeţei, respectiv
pe locul 29 între cele 271 regiuni ale Uniunii Europene. Regiunea este traversată de cinci drumuri
europene, are în construcţie o autostradă şi beneficiază de trei aeroporturi internaţionale. Cele mai
importante oraşe ale regiunii sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalău, Satu Mare şi Bistriţa. Acestea
sunt considerate poli regionali de dezvoltare economică şi oraşe cu un patrimoniu cultural şi istoric
deosebit. Regiunea cuprinde 421 unități administrativ-teritoriale: 6 județe, 42 de orașe din care 15
municipii și 398 comune și 1823 de sate.
Judeţul Cluj se învecinează la nord cu judeţul Sălaj, la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud,
la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţul Bihor. Din suprafaţa totală a judeţului
63,8 % este ocupată de terenuri agricole, 25,1 % de suprafeţe forestiere, 2,9 % de construcţii, 1,8 % de căi
de comunicaţii, iar 5 % de terenuri degradate şi neproductive.
Structura administrativă a judeţului Cluj se prezintă astfel: un municipiu de rang 1, reşedinţă de judeţ
(Cluj-Napoca), patru municipii de rang 2 (Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla), un oraş de rang 3 (Huedin)
şi 75 comune având subordonate 420 sate (Figura 1).
Principalul obiectiv ce vizează cooperarea internațională la nivelul Județului Cluj este realizarea politicilor
de integrare europeană, intensificarea relațiilor externe și adaptarea nivelului de dezvoltare economică a
județului la cerințele Uniunii Europene și a regiunilor înfrățite. Așadar, elementul central al politicii externe
este cooperarea cu regiuni din statele membre ale Uniunii Europene, dar şi regiuni externe Uniunii
Europene, care doresc să se dezvolte, prezentarea proiectelor investiționale şi a oportunităţilor de afaceri
oferite de către judeţul Cluj, precum și dobândirea de noi competențe în domeniul absorbției fondurilor
Uniunii Europene, şi a fondurilor de investiții. Regiunile cu care Județul Cluj a semnat un acord de
cooperare sunt: judeţul Fejer, judeţul Baranya, judeţul Hajdu-Bihar (Ungaria); Departamentul Allier
(Franţa); judeţul Malopolska (Polonia); Provincia Parma, Provincia Trento, Regiunea Veneto (Italia);
1
judeţul Blekinge (Suedia); Raionul Hînceşti (Republica Moldova); Provincia Armavir (Armenia); Provincia
Shandong (China); Provincia Jeollanamdo (Coreea de Sud) (Consiliul Judeţean Cluj).
Figură 1. Localizarea judeţului Cluj
Sursa datelor:
2.1.2. Relief
Relieful, prin acţiunea lui complexă, exercită o multitudine de influenţe asupra mediului şi a desfăşurării
activităţilor umane. Relieful reprezintă ansamblul formelor pozitive şi negative care se însumează în
alcătuirea suprafeţei uscatului şi a fundului bazinelor oceanice şi marine. Caracteristicile fizice principale
ale acestuia sunt: altitudinea, orientarea versanţilor în raport cu poziţia Soarelui şi cu deplasarea maselor
de aer, panta, tipul formei de relief (concavă, convexă, plană) şi constituţia sa petrografică.
Formele de relief au dimensiuni diferite si au rezultat prin acţiunea agenţilor endogeni (interni, se
manifestă în scoarţă sau de la contactul acesteia cu mantaua Pământului) şi exogeni (externi, ce provin
din alte medii - apă, aer, forme de viaţă, societatea umană) (Ielenicz, 2004).
Judeţul Cluj dispune de un relief caracterizat prin varietate şi dispunere în trepte. Cuprinde două forme
majore de relief (munte şi deal) ce scad din punct de vedere altitudinal de la vest la est dinspre aria
montană a Carpaţilor Occidentali spre aria mai joasă a Depresiunii Transilvaniei(Figura 2). Astfel, unităţile
2
majore de relief care definesc poziţia ariei analizate sunt: Carpaţii Occidentali (Grupa Munţilor Apuseni) şi
Depresiunea Transilvaniei.
Figură 2. Relieful judeţului Cluj
Sursa datelor: ALOS Global Digital Surface Model "ALOS World 3D - 30m (AW3D30)
Regiunea Munților Apuseni de pe teritoriul județului Cluj, prin caracteristicile naturale, etnografice,
demografice şi economice, constituie o entitate geografică, istorică şi economică bine definită. Aceasta
este situată în partea de vest a judeţului şi este formată din două subunităţile montane (Munţii Vlădeasa
și Munţii Gilăului – Muntele Mare) după unii autori, iar după alții din trei subunități montane (Munţii
Vlădeasa, Munţii Gilăului și Muntele Mare).
2.1.2.1. Zona montană
Este reprezentată de unitățile de relief cu înălţimile cele mai mari şi ocupă treimea vestică a teritoriului
studiat. Relieful structural al zonei montane prezintă o complexitate aparte, deşi dominante rămân
masivele cristaline. Este caracterizat prin pante ce depăşesc frecvent pragul de 20 grade, iar pe alocuri pe
cel de 30 de grade. Izolat, valorile pantelor pot atinge sau depăşi 40 – 50 grade (Figura 3). Formaţiunile
care determină reliefuri tectonostructurale şi structurale sunt: cristalinul, peticele de sedimentar permo-
mezozoice de pe cristalin şi formaţiunile terţiare ale transgresiunilor marginale. Pe acest suport, specificul
3
reliefului este impus de două sau trei elemente: fragmentarea tectonică dominată de horsturi şi grabeneşi
epigeniile marginale.
Figură 3. Distribuţia spaţială a pantelor în judeţul Cluj
Sursa datelor: ALOS Global Digital Surface Model "ALOS World 3D - 30m (AW3D30)
Fragmentarea tectonică a creat relieful tectono-structural de bază, în prim plan fiind dominanţa
horsturilor şi grabenelor, mai puţin a faliilor interioare (cu excepţia celor marginale) care au fost relativ
nivelate. Dispunerea horsturilor are un specific aparte. Se porneşte de la un masiv cristalin mai extins şi
situat central, Muntele Mare-Gilău, legat spre vest şi nord-vest de horstul Bihorului şi de Masivul Vlădeasa
(roci vulcanice mezozoice), din care pornesc culmi tipice de horsturi către sud-vest, vest şi nord.
Epigeniile marginale, foarte multe, au fost cauzate de transgresiunile terţiare (dominant badenian-
sarmaţiene şi panoniene) ce au acoperit un relief marginal al Apusenilor relativ fragmentat. S-a format
astfel o structură discordantă, pusă în evidenţă de către unele râuri care s-au impus pe alocuri epigenetic,
formând chei (în cristalin, calcare mezozoice, sau în eruptiv) şi lăsând în spate bazinete suspendate. Cheile
mai cunoscute au fost formate de râurile: Hăjdate (Cheile Turzii), Tureni (Tureni),Iara (Surduc).
Hidrografic, Munţii Apuseni sunt un adevărat „castel de ape”. Reţeaua de drenaj este foarte densă
datorită precipitațiilor bogate. Versanții de pe teritoriul Județului Cluj sunt drenați de Someşul Mic, Arieş
4
și Crișul Repede. Potențialul hidroenergetic bogat este valorificat prin lacurile de acumulare, realizate pe
Someşul Mic (Gilău), pe Someşul Cald (Tarniţa, Fântânele-Beliş) șiValea Drăganului (Floroiu), pe Crişul
Repede. Apele subterane cuprind pânze freatice lipsite de continuitate și areale carstice (Cocean, 2005).
Munţii Vlădeasa sunt situaţi în partea de nord-vest a judeţului. Aceștia fac parte din componenta înaltă,
central-nordică a Munţilor Apuseni, cu altitudini maxime de peste 1800 m, alături de Bihor şi Gilău–
Muntele Mare. Cel mai înalt pisc este Vârful Vlădeasa, cu o altitudine de 1836 m. Către nord se extind
până la râul Crișul Repede. La sud sunt despărțiți de Munții Bihor de o limită formată de Crișul Pietros –
Pârâul Boga – Șaua Cuciulat – Valea Răchițele. Spre vest limita către Munții Pădurea Craiului este Valea
Iadei, iar spre est sunt mărginiți de culmile situate la est de Valea Săcuieului și Valea Hențului. Această
delimitare este făcută pe baza structurii geologice, care este principala caracteristică de diferențiere a
masivului față de unitățile vecine. Masivul este împărțit de văile Drăganului și Hențului în trei mari
diviziuni: partea de vest (1), partea centrală (2) și cea estică (3).
1. culmea vestică, dintre Iada și Drăgan, cu altitudini peste 1400 m (1486 m Runcu Caprei, 1415 m
Muncelașu);
2. culmea centrală, între Valea Drăganului și Săcuieu (1836 m Vârful Vlădeasa, 1688 m Vârfurașu, 1694
m Cârligatele, 1.759 m Vârful Briței);
3. culmea estică situată între Valea Săcuieului și Depresiunea Huedin (1150 m Vârful Bogdanul).
Relieful, în ciuda fragmentării accentuate, are un caracter masiv, greoi. Astfel, înălțimile mai mari sunt
dominate de culmi largi, creste lungi și vârfuri rotunjite, care se datorează structurii geologice omogene
și a proceselor de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În decursul erelor geologice s-au format cele
trei suprafețe de nivelare, ale căror resturi se pot observa și astăzi. Nivelul de eroziune superior se
regăsește pe vârfurile Vlădeasa, Buteasa, Vârfurașu (1688 m) și Poieni (1627 m). Celelalte două suprafețe
de eroziune se găsesc la altitudinile de 700-800 m (suprafața Traniș) respectiv 600-700 m (nivelul Feneș-
Deva).
Se poate observa bogăția microreliefului. La altitudinile mai mari, ca urmare a forței de eroziune a gheții
și zăpezii, s-au creat multe forme de relief mici, care întrerup monotonia peisajului prin varietatea lor. Pe
culmi apar terase de soliflucțiune, iar pe alocuri versanții sunt acoperiți de curgeri de bolovani și pietriș.
Pe latura estică a vârfului Buteasa s-au format câteva circuri glacionivale de dimensiuni mici. Pe versanții
munților sunt dese rupturile spectaculoase și pereții abrupți cu stânci și bolovani. Așa sunt Pietrele Albe
și stâncile de la Custura, la sud de Stâna de Vale.
Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format chei
deosebite. cum sunt Cheile Iadului și Cheile Mișcu, iar pe pâraie numeroase cascade: Iadolina, Săritoarea
Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea Bohodeiului, cu înălțimea de 80 m. Cea mai renumită
este Cascada Răchițele, aflată la altitudinea de 1000 m. Pe rocile calcaroase întâlnim un relief diferit față
de regiunile vulcanice. Deși ocupă suprafețe reduse, prin bogăția și varietatea formelor, acestea conferă
un caracter aparte peisajului. Pereții stâncoși albi, cheile adânci și peșterile cu diferite dimensiuni
îmbogățesc regiunea. Dintre peșteri trebuie menționate Peștera cu apă de la Bulz, Peștera Izvorului și
Peștera de la Fața Apei, din Remeți. În apropierea Pietrelor Albe, în Valea Seacă, se găsește Peștera
Vârfurașu, cu lungimea de 2420 m, iar la sud-vest de Stâna de Vale se află Peștera Ferice, unde s-au găsit
oase ale ursului de cavernă.
5
Masivul Vlădeasa se prezintă ca un uriaş dom cu altitudine maximă de 1836 m, în formă de potcoavă, cu
deschidere generală spre nord datorită văii Drăgan care-l divide median în două laturi cvasi-simetrice.
Vârful Vlădeasa (1836 m alt.) este al doilea vârf ca înălţime al Munţilor Apuseni şi cel mai înalt de pe
teritoriul judeţului Cluj, dominând partea nordică a întregului grup muntos. Spre est se desfăşoară în
planuri succesive terminaţiile Munţilor Vlădeasa, retezate de culoarul adânc al văii Menţii, străjuit de
culmea prelungă, împădurită, Runcu – Bogdanul. Dincolo de ea se aşterne Depresiunea Huedinului cu sate
răsfirate şi reţeaua geometrică a lanurilor, cu livezi şi fîneţe pe plaiuri. Spre nord, dincolo de terminaţia
nordică a Vlădesei, se zăresc culmile domoale, împădurite, ale Munţilor Şes. Spre vest se evidențiază
complicata reţea de văi a bazinului Drăganului invadată de păduri întinse. Spre sud-vest apare în peisaj
culmea pleşuvă, largă a culmii centrale a Munţilor Vlădeasa, creasta Buteasa cu cele două vârfuri gemene
precum şi inserţia ei în creasta principală a masivului. Aceasta, poate fi urmărită aproape pe întreaga
lungime, de la vârful Briţei la stânga, prin vârful Micău, până mai aproape, în Vârfuraşul, pe care se zăreşte
drumul ce duce prin Nimăiasa şi Piatra Tâlharului spre Padiş. În zilele senine, deasupra acestora se zăresc
Bihorul nordic, cu Măgura Vânătă, vârful Bătrâna şi la orizont, culmea prelungă a Bihariei. Spre sud-est,
turul de orizont se închide pe masa enormă, greoaie, a Munţilor Gilău.
Baza Munților Vlădeasa este alcătuită din roci cristaline vechi formate în proterozoicul superior (cca. 550
milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la suprafață. Rocile dominante
din masiv sunt însă rocile magmatice datorate erupţiilor mezozoice superioare şi neozoice. Activitatea
vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-
a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite
și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice
intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836
m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Șisturile cristaline sunt localizate în nord
şi nord-vest, peste care s-au depus roci sedimentare, calcare, conglomerate şi gresii cretacice
predominante în partea de sud-est a Vlădesei. Rocile sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și
paleocenă se găsesc la vest de Răchițele (Pietrele Albe, 1100-1300 m) și la sud de Remeți, în Valea Iadului.
Acestea sunt materializate prin forme rezultate din procesele de eroziune diferenţiată şi cele de modelare
carstică, cele din urmă impunându-se peisagistic prin varietate şi monumentalitate, mai ales pe versantul
vestic al cursului superior al văii Săcuieu şi pe cel nordic de la obârşia Someşului Cald, mai ales afluenţii
acestora, Valea Stanciului, respectiv Valea Firii (Ciangă şi Vescan, 2007).
Climatul general este cel specific montan, cu manifestarea etajării elementelor climatice, temperaturi
medii anuale de 2-6 °C şi precipitaţii abundente de 800-1100 mm anual. Stâna de Vale este locul cu cea
mai mare cantitate de precipitații din țară (1632 mm). Pe Vârful Vlădeasa, în ciuda altitudinii mai mari,
precipitațiile sunt doar în jur de 1100 mm anual, deoarece norii și-au pierdut deja o bună parte din
conținutul de apă pe înălțimile mai reduse situate mai spre vest (Sandu, 2008). Iernile sunt lungi și reci, cu
temperatura medie a lunii ianuarie de -6 °C. Verile sunt scurte și răcoroase, temperatura medie a lunii
iulie fiind de 10 °C. Versantul vestic, aflat sub directa influenţă a maselor de aer vestice este mai umed (
în unii ani poate ajunge la peste 1500 mm precipitaţii). În opoziţie, pe latura sud-estică a ariei montane,
masele de aer sunt föhnizate, ducând la creşterea uşoară a temperaturii medii anuale şi scăderea
cantităților de precipitaţii. Depresiunile au un climat specific, cu frecvente fenomene de inversiune
termică, nebulozitate ridicată și ceaţă (Cocean, 2005).
Numărul maxim al zilelor cu ceață este între lunile noiembrie și martie, luna octombrie având cele mai
puține zile cețoase. Condițiile de vizibilitate sunt foarte bune în luna mai, dar furtunile puternice din
6
această perioadă pot perturba activitățile turistice. Luna iunie este, de asemenea, bogată în precipitații,
astfel perioada cea mai potrivită pentru excursii este august – septembrie.
Văile Iadului, Drăganului și Săcuieului adună apele masivului aproape în totalitate și se varsă în Crișul
Repede, înlesnind accesul dinspre nord spre aria centrală a munților. Pe valea Iadului s-a construit, în
1973, lacul de acumulare Leșu, cu o suprafață de 147 ha și cu 29 milioane m³ de apă. Pe valea Drăganului
se găsește lacul de acumulare Floroiu, având suprafața de 290 ha și capacitatea de 110 milioane m³.
Munţii Gilău – Muntele Mare sunt alcătuiţi preponderent din cristalin precambrian şi paleozoic ce a
mijlocit sculptarea unui relief greoi, masiv, cu culmi prelungi şi aplatizate în vreme ce văile au adâncimi
mari şi versanţi prelungi. În partea sa sud-estică se află o zonă constituită din calcare cristaline (culmile
Scăriţa-Belioara, Vulturese şi Leurda-Leaşu)fierăstruite de chei(Poşăgii, Runcului, Pociovaliştei) (Cocean,
2005).
Munţii Gilău – Muntele Mare reprezintă cel de-al doilea compartiment înalt al Munţilor Apuseni, situaţi
aproximativ în nord-estul acestora, fiind sprijiniți în nord pe Depresiunea Huedin, în sud pe Arieş, în timp
ce în est ajung până la Culoarul Iara - Săvădisla, iar în vest se întâlnesc cu Munţii Bătrâna şi Vlădeasa. Sunt
drenaţi de Someşul Rece şi Someşul Cald, de unele văi afluente ale Crişului Repede şi de o seamă de
afluenţi de stânga ai Arieşului (Iara şi Poşaga, în primul rând). Sunt constituiţi din şisturi cristaline şi
intruziuni granitice, acestea din urmă prezentându-se, relativ central, sub forma unui "L", la care se
alătură, în sud-vest, sedimentarul cretacic (pe suprafeţe reduse însă), în cadrul cărora văile s-au adâncit
puternic. În ansamblu, unitatea se caracterizează prin frecvenţa ridicată a culmilor rotunde şi a
suprafeţelor plane, de la care se lasă, spre văi, versante cu pantă accentuată. Acţiunea factorilor
subaerieni, începută în Danian, a condus la formarea suprafeţelor de nivelare: Fărcaş - Cârligaţi (Danian -
Oligocen), deasupra căreia se ridică unele vârfuri ce depăşesc 1600 m (Muntele Mare, 1826 m;
Balomireasa, 1632 m; Dumitreasa, 1638 m); Măguri - Mărisel (Sarmaţianul Mediu şi Superior). Marginal şi
de-a lungul unor văi este prezent nivelul inferior: Feneş – Deva (Pliocen – Cuaternar). Anumite suprafeţe
ale celor două masive sunt ocupate de calcare, în care s-a format relieful carstic: chei (Runcului, Valea
Ocoliş), izbucuri (izvor intermitent), cum sunt cele ale Bujorului (intermitent) şi Feredeului, ambele pe
Valea Poşaga.
În Munţii Gilău – Muntele Mare se identifică intruziuni granitice (un batolit de 20X8 km. Pe granitul de
Gilău s-a conservat bine pediplena carpatică. Munţii Gilău sunt formaţi din roci cristaline (metamorfice şi
vulcanite vechi), în general fără cuvertură sedimentară.
Masivul Muntele Mare este situat în partea de sud a Munților Gilău, între 46° 22´ si 46° 45´ latitudine
nordica si între 23° 5´ si 23° 40´ longitudine estica. Din punct de vedere administrativ, Muntele Mare se
găsește pe teritoriul judetelor Cluj și Alba. Se limitează la est şi nord-est cu linia de separație față de
depresiunea Iara - Vlaha - Săvădisla este marcată de o puternică dislocație, un front de falie, care
determină o diferență de nivel de 300 – 400 m față de zona depresionară. Valea Arieșului se impune ca o
limită clară spre sud și sud-est, mărginind masivul față de Munții Trascău și Munții Metaliferi. Limita
vestică este greu de fixat, cea convențională fiind Valea Bistra, o discontinuitate importantă, dar legată
mai mult de aspectul peisajului geografic, despărțind Muntele Mare de Munceii Arieșului, caracterizați
printr-o mare densitate a așezărilor de tip crânguri. În continuare, Muntele Mare se învecinează cu Munții
Gilăului, limita între cele două unități montane fiind reprezentată de Valea Someșului Rece, până la Gilău.
7
Masivul Muntele Mare constituie zona cea mai veche a munților Apuseni, împreună cu Munții Bihor și
Munții Vlădeasa, formează pivotul orografic al Apusenilor, dominând ca un bastion zonele înconjurătoare
(Valea Arieșului, depresiunea Iara – Vlaha – Savadisla, depresiunea Huedin). Nota dominantă a reliefului
este dată de larga desfășurare a suprafețelor de nivelare, reprezentate de culmi largi cu aspect de platou,
și de văile puternic adâncite, adesea cu caracter de defileu (V. Iara, V. Someșului Rece etc.). Urmele
evoluției îndelungate a acestor munți sunt concretizate prin prezența celor trei suprafețe de nivelare
sincrone celor din Carpații Meridionali: Farcaș - Cârligați (la 1600 - 1800 m altitudine), de o planitate
remarcabilă, Mărișel – Măguri (1000 -1300 m), cu multe așezări risipite de tip crâng, și Fenes (600 - 800
m), mai puțin dezvoltată. Altitudinea maximă se înregistrează în Vf. Muntele Mare, care cu cei 1826 m
este al treilea ca înălțime în Apuseni, după Cucurbata Mare (1849 m) și Vlădeasa (1836 m).
Substratul geologic prezintă o mare complexitate litologică și structurală. Fundamentul acestui masiv îl
constituie rocile cristaline vechi (din ciclurile orogenice pre baikalian și baikalian), al căror grad de
metamorfozare crește dinspre periferie spre zonele centrale. Aceste roci metamorfice sunt reprezentate
în principal din șisturi cloritoase și sericitoase, gnaise, filite, amfibolite etc. În axul acestui fundament
cristalin a fost injectată o puternică masă de granite sub forma unui batolit imens, cunoscut sub
denumirea de Granitul de Muntele Mare. Pe latura sudică și sud-estică își fac apariția și rocile sedimentare
de diferite vârste. Dispunerea unei bare de calcare carbonifere în partea de SE, coroborată cu acțiunea de
eroziune exercitată de factorii externi, a dus la apariția unor abrupturi și creste calcaroase spectaculoase
(Scarița - Belioara, Vulturesele, Leurda - Leașu) precum și unor pitorești sectoare de chei (Cheile Runcului,
Cheile Pociovaliștei, Cheile Poșegii etc.).
Masivul Gilău – Muntele Mare dispune de zăcăminte de fier cu conținut redus în metal. De asemenea,
diversitatea petrografică se remarcă şi în multitudinea de roci de construcţie exploatate: granit, bazalt,
andezit, calcare, marmură, travertin, pietriş şi nisip. Activităţile industriale sunt legate în principal de
resursele disponibile (lemn, minereuri, roci de construcţie).
Climatic, Masivul Gilău – Muntele Mare prezintă un climat de munte cu anumite nuanțări ce decurg din
poziția masivului față de circulația atmosferică dominantă și masivele muntoase învecinate, situat în sub
un efect de adăpostire de Munții Bihorului şi Vlădeasei, se caracterizează prin procese catabatice, cu
influenţe, în primul rând, în reducerea evidentă a cantităţilor de precipitaţii: 843 mm Ia Băişoara (1385 m
altitudine), 925 mm la Măguri – Răcătău (1219 m) şi 766 mm la Giurcuţa (1100 m).Circulatia generala a
maselor de aer este din sector vestic explică amplitudinile termice anuale mai mici decât în Carpații
Meridionali sau Carpații Orientali. Aceeași influență vestică determină căderea unor cantități mai mari de
precipitații În vestul masivului și pe versanții cu expoziție vestică.
Pe culmile înalte, la peste 1600 m, temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 3°C, pentru ca
la poale sa se ridice la 7-8 °C. În luna ianuarie, pe culmi, temperatura medie este de -5 °C, la poale -l °C pe
versanții vestici și sud-vestici și -3 °C pe cei nordici și nord-estici. În luna iulie, temperatura medie este de
10-11 °C pe culmi, iar la poale 17-18 °C pe versanții nordici și nord-estici și 17-19 °C pe versanții cu expoziție
sudică și vestică. De exemplu, în stațiunea Băișoara, la altitudinea de 1370 m, temperatura medie
multianuală este de 4,7 °C, iar cantitatea medie de precipitații de 977 mm, destul de redusă, din cauza
situării favorabile manifestării fenomenului de föehnizare. Nebulozitatea prezintă valori ridicate, cu
excepția lunilor octombrie și februarie.
Rețeaua hidrografică aparține bazinelor Mureșului și Someșului. Arieșul colectează apele de pe versantul
sudic, sud-estic, estic si nord-estic (văile Bistra, Bistricioara, Valea Mare, Valea Caselor, Lupșa, Sartăș,
8
Sălciuta, Poșaga, Ocolișul, Ocolișelul și Valea Ierii cu afluenții ei), iar Someșul Rece de pe versantul vestic
și nord-vestic (Valea Ursului, Irișoara, Săteanu, Făgetu, Negruța, Păltinița, Căprița, Bârlogu și Râsca).
Regimul hidrografic reflectă condițiile climatice specifice, înregistrându-se frecvente viituri iarna și o
scurgere maximă primăvara. De exemplu, Valea Ierii a înregistrat la Iara un debit mediu multianual de 3,16
mc/s ( 6,54 mc/s în mai și 1,73 mc/s în noiembrie). Odată cu realizarea sistemului hidroenergetic Someșul
Cald, au fost deviate prin tuneluri de aducțiune apele văilor Iara, Calu, Șoimu, Dumitreasa, Negruța și
Someșul Rece. Cu această ocazie au apărut și micile acumulări Bondureasa, Șoimu I și Șoimu II, Calul,
Dumitreasa, Someșul Rece (Izvorul Băii) și altele. În mai multe locuri (Bondureasa, Gura Irișorii) se văd
urmele vechilor baraje pentru plutărit.
Rețeaua hidrografică din nord-estul acestui masiv a fost amenajată în sistem complex: baraj de
anrocamente (aglomerare de materie, bolovani), pe Someşul Cald, la Beliş, cu o hidrocentrală subterană
la Mărişelu (220MW), baraj din beton în arc la Tarniţa (45 MW), apoi la Someşul Cald (12 MW) şi Gilău (5
MW), în acumulările de pe Someşul Cald fiind "întoarsă" apa şi din văile Iara şi Someşul Rece.
Prin amenajarea complexă de pe Someşul Cald, câştigul cel mai semnificativ constă în alimentarea cu apă
potabilă a orașului CIuj-Napoca, precum şi a altor centre mai apropiate sau mai îndepărtate: Gilău,
Floreşti, Aghireş şi cele de pe Someşul Mic, în aval de Cluj-Napoca până la Gherla. Resursele subsolului
sunt reprezentate prin: minereu de fier în zona Masca Băişoara, nisipuri cuarţoase la Făgetu Ierii, feldspat
la Someşul Rece (preparat la Căpuşu Mare, folosit în industria porţelanului), precum şi unele materiale de
construcţii. Valorificarea materialului lemnos se realizează prin producţia de cherestea Ia Valea Ierii,
precum şi prin numeroase unităţi mici ce au apărut după anul 1990.
Întregul teritoriu al Munţilor Vlădeasa, Gilău - Muntele Mare situați pe teritoriul județului Cluj dispune de
un potențial turistic natural şi antropic important, valorificarea acestuia fiind facilitată de prezenţa în
vecinătatea celor două centre urbane principale: Cluj-Napoca şi Turda. Atât pe Someşul Mic, în amonte
de Gilău, cât şi în zona Băişoara, cabanelor şi altor amenajări turistice mai vechi s-au adăugat, mai cu
seamă începând cu anul 1990, numeroase construcţii private de vacanţă.
2.1.2.2. Zona deluroasă
Zona deluroasă se extinde la vest de aria montană cuprinzând partea sud-estică a Podişului Someşan, pe
cea nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei, precum şi masivul Feleacului cu o altitudine de 832 m.
Podişul Someşan include mai multe subunităţi. Dintre acestea, unele apar ca depresiuni de contact cu
muntele (depresiunea Huedin şi depresiunea Iara).
Se pot identifica şi anumite culoare depresionare cum ar fi Alba Iulia – Turda precum şi culoarul
Someşului Mic (în zona Dej). Culoarul Someşul Mic se dezvoltă din localitatea Gilău, situată la
confluența Someşului Cald cu Someşul Rece. O primă lărgire importantă a văii are loc în zona
Apahida – Bonţida, iar următoarea lărgire este cea din zona municipiului Dej. Câmpiile, ca treaptă de
relief cu valori sub 200 m lipsesc integral din judeţul Cluj, acestea fiind suplinite de luncile râurilor
Someşşi Arieş. Altitudinea minimă din judeţul Cluj este de 227 m şi se înregistrează la ieșirea Someşului
din judeţ.
Valorile pantelor se încadrează de cele mai multe ori între valorile de 0 şi 20 grade. Pe fundul văilor şi
depresiune sunt caracteristice valori ale pantelor cuprinse între 0 şi 5 grade. Se observă înclinări foarte
reduse ale terenului în Depresiunea Turzii, Depresiunea Huedin şi Culoarul Someşului.
9
Dealul Feleacului este un areal situat între Munții Apuseni și Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Această
formațiune geomorfologică este o măgură de șisturi cristaline îngropată în sedimente miocene (badenian
– sarmațian), oligocene și eocene. Aceste șișturi cristaline apar dezgolite în Măgura Sălicii, iar în vârful
Peana s-a evidențiat prezența unor blocuri de șisturi în situri. O altă particularitate a litografiei de pe Dealul
Feleacului sunt trovanții sau bălătrucile de Feleac.
Sub aspect orografic, Dealul Feleacului este o culme unitară, de sine stătătoare, orientată pe direcție Est-
Vest, în lungul căreia se înșiră linia marilor înălțimi: Vf. Peana (832 m), Măgura Sălicii (825 m), Dealul Feleac
(744 m).
Văile de pe versantul nordic al Dealului Feleacului, precum Tăuți, Gârbău, Becaș, Murători, Zăpodie
prezintă un profil longitudinal accentuat, fiind puternic adâncite în depozitele sedimentare, fiind afluenți
de dreapta ai Someșului Mic (Gheorghieş, 2016).
Versantul sudic al Dealului Feleacului este drenat de câteva văi permanente: Racilor, Micușului și Hășdate
(aceasta reprezintă limita de sud). De-a lungul văii Racilor au fost amenajate o serie de iazuri, cu rolul de
a atenua undele de viitură produse în cursul superior, precum: Mărtinești, Rediu, Trei Hanuri, Tureni.
Valea Caldă Mare, considerată limita de est a Dealului Feleacului, este un afluent al Văii Racilor.
Valea Hășdatelor cu izvoare în Munții Gilăului reprezintă limita de sud a Dealului Feleacului, și este
principalul colector al văilor scurte care izvorăsc de pe flancul vestic și sud-vestic al Dealului Feleacului:
Sălicea, Ciurila, Pruniș, Săliște, Micuș (Gheorghieş, 2016).
Vegetația naturală este reprezentată de etajul fagului, etajul gorunului, etajul stejăretelor, la care se
adaugă vegetația intrazonală. Etajul fagului este reprezentativ pentru zonele situate la peste 700 m
altitudine. Etajul gorunului este bine reprezentat la altitudini de 400-700 m. Etajul stejăretelor se dezvoltă
la altitudini de sub 500 m. Fauna este diversă, fiind reprezentată prin: mistreț (Sus scrofa), căprior
(Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), vulpe (Vulpes vulpes).
Sub aspect pedologic, cernisolurile sunt prezente la marginea estică și sud-estică a Dealului Feleacului.
Cele mai larg răspândite sunt luvisolurile, specifice suprafețelor acoperite cu păduri de foioase. Există un
înveliș de soluri intens mozaicat, caracterizat print-o fertilitate bună (în cazul cernisolurilor), moderată
(luvisolurile), slabă (cambisolurile, protisolurile, salicisolurile).
Podişul Someşan este cea mai complexă unitate de relief din cele trei mari diviziuni ale Podişului
Transilvaniei. Individualitatea geografică este impusă nu numai de unitatea sistemului fluviatil, ci şi de
climatul relativ răcoros şi umed, determinat de predominanţa unui relief mai înalt şi advecţia relativ
uşoară a maselor de aer din vest şi nord vest (Sorocovschi et al., 2010). La acestea se adaugă
particularitățile învelișului biopedogeografic manifestate prin predominanța spaţiului forestier –păstrat
cu precădere în dealurile mai înalte – şi aluvisolurilor aflate în diferite grade de argiloiluviere (Sorocovschi
et al., 2010).
Întregul Podiş Someşan aparține cercului peritransilvănean, chiar dacă în sau lângă limitele lui (sud, vest,
nord) se află şi depresiuni sau dealuri submontane (Iara, Huedin). Sub aspect structural, acest sector
continuă părţile joase ale Apusenilor, realizând unirea cu subsectorul nordic al Orientalilor (Posea, 2005).
După rigidizarea fundamentului cristalino-mezozoic, formațiunile sedimentare ale podişului luat în sens
larg au suferit două perioade de uşoare deformări. Prima a afectat paleogenul şi începutul miocenului
impunându-i o înclinare către centrul Depresiunii Transilvaniei unde acestea apar la zi, iar a doua a fost
10
determinată de comportarea plăcii de sare (badenian) din cuveta propriu-zisă a depresiunii asupra
stratelor de deasupra (sarmato-pliocene), cărora le-a impus cute diapire marginale (Posea, 2005). Se
impune prin cele mai importante aliniamente de cueste (pe calcare eocene) din Transilvania.
Din cele cinci subunităţi care alcătuiesc Podișul Someșan, peste judeţul Cluj se suprapun Dealurile Clujului
şi Dealurile Dejului şi parţial se adaugă culoarele Someşelor.
Dealurile Clujului. Se desfăşoară între văile Căpuş – Someşul Mic şi Luna, fiind alcătuite din formațiuni
monoclinale paleogene în sud (calcare, marne, gipsuri, argile etc.) şi miocene în centru şi nord (însemnat
este orizontul tufurilor de Dej, aflat în est). Structura orografică evidențiază interfluvii lungi orientate NV
– SE, V – E, cu altitudini de ± 600 m (cele mai mari înălțimi apar pe tufuri, calcare şi gresii) separate de văi
asimetrice orientate spre Someşul Mic. Stratele de roci dure au favorizat fronturile de cuestă şi
menţinerea fizionomiei de podiş, pe când stratele marno-argiloase au stimulat de gradări de teren
(alunecări). Pădurile de cvercinee au fost, în mare măsură, defrişate pentru păşuni, fâneţe (39 % din
agricol) şi culturi (cereale, livezi). Satele din interior sunt mici, având ca element specific în economie
creşterea animalelor. Pe văile principale şi mai ales pe acelea pe care se află şi drumuri importante (Căpuş,
Nadăşu, Borşa) sunt sate mijlocii cu economie agricolă diversificată. Se exploatează nisipuri caolinoase,
silicoase folosite la Aghireş. Pentru turism sunt importante vestigiile reşedinţei voievodului Gelu de la
Dăbâca şi rezervaţia Fânaţele Clujului.
Dealurile Dejului. Se află între Someş (N) şi Valea Luna (S), sunt alcătuite din formaţiuni miocene în care
pentru relief (altitudini mari, cueste etc.) prezintă importanţă desfăşurarea orizontului tufului de Dej.
Reprezintă un masiv deluros bombat, cu înălţimi peste 600 m, fragmentat de văi cu orientare radiară. Este
încă bine împădurit, satele sunt mici şi au o economie dominant silvo-pastorală. Se adaugă pe văi unele
culturi (cerealiere, cartofi, livezi de meri şi pruni), exploatarea locală a sării (Ocna Dej) sau a tufurilor.
Pentru turism de reținut sunt monumentul de la Bobâlna, bisericile vechi şi stațiunea balneară Ocna
Dejului.
Culoarele Someşelor. Constituie o unitate joasă care separă, pe de o parte, Podişul Someşan şi Câmpia
Transilvaniei, iar pe de altă parte – unităţile din nordul de cele din sudul podişului. El este format din
subunităţile: Culoarul Someşului Mic, între Gilău şi Dej, cu terase extinse, desfăşurate monolateral sau
bilateral, pe care se află aşezări rurale mijlocii şi mari cu profil economic complex (culturi de câmp, livezi,
creşterea animalelor, balastiere, unităţi de morărit, hidrocentrale şi lacuri de acumulare – Gilău).Culoarul
Someşului Mare se întinde pe o porţiune mică pe teritoriul judeţului, prezintă o lăţime de mai mulţi
kilometri şi opt terase. Pe cele inferioare se află aşezări rurale mari în cadrul cărora se practică culturi
cerealiere şi pomicole.
Relieful structural al podişului poate fi grupat pe patru unităţi, dintre care numai două se suprapun peste
județul Cluj:
a) Latura sudică, cu Platoul Huedin-Păniceni, care se extinde din depresiunea Huedin până la Cluj.
Aici apar cele mai frumoase şi puternice cueste, uşor diferenţiate pe trei sectoare.
Sectorul Huedin are multe segmente de cueste, dar fără a forma şiruri unitare, deoarece aici văile
principale sunt cele consecvente, cuestele fiind determinate dominant de procesele denudaţionale şi nu
de văi subsecvente. De aceea apar şi mulţi martori structurali de mari dimensiuni şi înşeuări structurale.
Valea subsecventă principală este Crişul Repede, care a devenit chiar depresiune subsecventă, având şi
11
pe dreapta o cuestă mai joasă dar pe oligocen, atacată de eroziunea regresivă dinspre bazinul Almaşului.
Pentru aspectul specific local arealul Huedin a fost socotit ca un tip regional aparte.
Sectorul Podişului Păniceni, situat mai la est, păstrează cele mai întinse suprafeţe structurale, iar
abrupturile structurale sunt orientate către munte. Tot aici apare şi o bombare a stratelor calcaroase,
domul de la satul Leghia. Eroziunea regresivă a pârâului Leghia (afluent al Nadeşului) a golit acest dom, a
format o mare butonieră, delimitată de cueste circulare.
Sectorul Căpuş – Cluj se caracterizează prin şiruri de cueste care se desprind din Platoul Păniceni, aliniate
pe stânga râului Căpuş, continuat cu Someşul Mic până la Cluj, ca văi tipic subsecvente. Aici sunt trei
aliniamente de cueste: superioară (pe calcar eocen, dar spre Cluj frontul e preluat de strate oligocene;
frontul este continuu şi are o înălţime de 100-150 m), apoi cuesta medie (pe calcare grosiere inferioare,
foarte triturate, cea mai slab dezvoltată şi cu un abrupt de 40 m)şi cea inferioară (dezvoltată pe orizontul
cu numuliţi, este unitară numai pe Căpuş şi fruntea sa, de circa 100 m, are câte 3-4 trepte mici impuse de
stratele subţiri de calcare, gresie şi conglomerate). Spinarea cea mai dezvoltată este a cuestei superioare,
care coboară către râul Nadeş. Văile Crişul Repede (Huedin), Someşul Mic, Nadeşul şi Căpuşul sunt
subsecvente, iar la Leghia (bazinul Nadeş) s-a format cea mai frumoasă butonieră de dom din România.
b) Latura nordică – în arealul suprapus județului Cluj – are strate dominant mai noi. Se conturează
totuşi unele cueste dispuse în arcuri curbate către vest. Ele iau naștere la contactul dintre stratele
oligocene cu cele burdigaliene şi acestea cu cele badeniene, dar mai des sunt impuse de gresii (oligocene),
calcare marnoase (din burdugalian), sau tufuri (miocene). Versantul abrupt de pe stânga Someşului Mic,
între Apahida şi Dej, format la contactul cu aliniamentul diapir, poate fi socotit tot structural (Posea, 2005).
De la Turda către Huedin reapare un culoar de contact dar diferenţiat pe trei segmente: depresiunea
Vlaha-Hăjdate (între Gilău şi Turda), dublată local către munte de Depresiunea Iara; culoarul Căpuşului
(vale în parte subsecventă, în parte de contact) şi Depresiunea Huedin (un rest din Podişul Someşan, cu
cueste tipice şi cu valea subsecventă a Crişului Repede).
În Podişul Someşan alunecările de teren sunt relativ reduse şi noi, superficiale. Glimeile apar rar, se
numesc local holoambe şi apar la contactul sarmaţianului cu alte roci.
Climatul moderat (7 – 8 °C anual, 600 – 800 mm de precipitații) a favorizat dezvoltarea
dominantă a pădurilor de cvercinee la care se adaugă, pe culmile înalte, cele de fag, fag şi gorun. Sub ele
există argiluvisoluri (luvisoluri) şi, local, cambisoluri și rendzine.
Câmpia Transilvaniei prezintă unele asemănări cu Câmpia Moldovei, în sensul că în relief se impun rocile
moi (argile, marne, nisipuri), iar ca relief structural domină asimetriile determinate de monoclin. Totuşi,
aici apar în plus anticlinale diapire în vest (Dej – Turda) şi nord (Dej – Beclean).În afară de structura
amintită, factorii care impun un oarecare relief structural sunt şi: stratele subţiri de gresii (badeniene), sau
nisipuri uşor cimentate (sarmaţiene), dar mai ales tufurile (cu precădere cele de Ghiriş, apoi diferenţa de
permeabilitate a stratelor şi contactele dintre badenian şi sarmaţian care dau abrupturi structurale. Astfel,
aliniamentele marginale cu anticlinale diapire determină segmente de văi de anticlinal şi un început de
butoniere. Pe versanți apar poliţe, bârne, începuturi de cueste (majoritatea pe tufuri), iar pe interfluvii au
rămas uneori mici platouri structurale. (Posea, 2005).
12
Climatul moderat trece la o nuanţă uşor mai uscată (temperaturi anuale de 8 – 9 °C, precipitaţii în jur de
500 mm, deficit de umiditate în lunile de vară) . Reţeaua hidrografică de pe cea mai mare parte a ei are
caracteristic fenomenul de secare. Aportul însemnat de materiale spălate de pe versanţi a dat naştere la
acumulări ce au barat local albiile, creând iazuri.
Tufurile din aria joasă a judeţului ar a fi sincrone exploziilor neogene. Ele se găsesc intercalate diferitelor
strate sedimentare. Locul de provenienţă al lor este discutabil. Pentru morfologie, orizonturile de tufuri
joacă rolul unor strate mai dure (dau trepte structurale) şi pot servi uneori în determinarea vârstei
anumitor forme de relief. În Bazinul Transilvaniei se întâlnesc șapte orizonturi care sunt datate astfel: tuful
de Dej stă la baza badenianului; urmează alte două orizonturi cuprinse în badenian; tuful de Hădăreni este
la baza buglovianului; tuful de Ghiriş, la baza sarmaţianului; tuful de Sărmăşel, în sarmaţianul superior;
tuful de Bazna, la baza pliocenului (Posea, 2005).
2.1.3. Geologia
2.1.3.1. Aspecte introductive
Geologia este reprezentată, în aria montană a judeţului Cluj, de terenuri metamorfice și eruptive (Maivul
Gilău). Pe teritoriul Podișului Someșan, regiunea de cueste concentrice este formată pe seama calcarelor
eocene, a stratelor de Hida, (Helvețian) și a tufului de Dej (Tortonian) ca reflex al structurii homodinale a
acestor formațiuni, cu altitudine in medie sub 600 m. Fac excepție o serie de înălțimi denumite muncele
sau bobâlne cum ar fi: Vârful Muncelu (709 m) pe versantul de est al Someșului și Bobâlna (694 m) pe
versantul de vest al Someșului, la vest de Dej. În figura 4 este prezentată harta depozitelor geologice de
pe teritoriul judeţului Cluj.
La contactul platformei someșene cu Munții Gilău și cu Munții Meseșului apele au sculptat depresiuni de
contact: Huedin, Căpuș, și Agriș. Plafonul acestor depresiuni se găsește între 400 și 500 m și este dominat
de cueste festonate, formate, din strate de Hida. În partea de est a județului se întâlnesc petice de
depozite triasice.
Depresiunea Transilvaniei este o depresiune inter muntoasă, care s-a schițat în Paleogen, după faza
laramică definitivându-se în Neogen. Cuprinde depozite paleogene epicontinentale și neogene de molasă.
13
Figură 4. Harta geologică a judeţului Cluj
Sursa datelor : Harta Geologică a României 1:200.000, Institutul de Geologie şi Geofizică, Bucureşti.
2.1.3.2. Stratigrafie, petrografie și magmatism
Ante-proterozoic superior
Șisturile cristaline mezometamorfice din seria de Someș reprezintă produsele celui mai vechi ciclu tectonic
recunoscut în Munții Apuseni de nord și care a evoluat înaintea ciclului Baikalian. Formațiunile originare
au avut un caracter preponderent terigen și au fost metamorfozate regional în faciesul amfibolitic la
nivelul zonei cu staurolit și granat în cea mai mare parte. Șisturile cristaline atribuite seriei de Someș apar
în vecinătate a masivului granitic; ele suportă în special spre nord și est formațiunile epimetamorfice din
seria de Arada, peste care se dispun discordant sedimente cretacice și paleogene.
Din punct de vedere petrografic, seria de Someș este destul de uniformă, dezvoltându-se dominant rocile
din faciesul amfibolitic la nivelul zonei cu granat. O răspândire largă o au micașisturile și paragnaisele
biotitice cu sau fără granat, cu numeroase intercalații de cuarțite cu muscovit, biotit cu sau fără granat,
de cuarțite cu turmelină și de cuarțite negre magnetitice.
La partea superioară a stivei de șisturi mezometamorfice se întâlnesc frecvent o serie de roci cu caractere
de tranziție spre termenii metamorfici de tipul paragnaiselor muscovitice, micașisturi cu muscovit dirot și
14
biotit și cuarțite cu muscovit, clorit și biotit. După unii autori aceste șisturi reprezintă un facies
retrometamorf al seriei de Someș, generat de efectele metamorfismului regional manifestat, probabil, în
orogeneza principală a ciclului Baikalian, pe seama căruia s-au format șisturile cristaline încadrate în seria
de Arada.
În formațiunile cristaline atribuite seriei de Someș, apar sporadic de la est de masivul granitic o serie de
filoane discordante sau concordante precum și corpuri mici de pegmatite și filoane de cuarț la care apare
frecvent și turmalină.
Proterozoic superior – Paleozoic
Seria de Biharia reprezintă complexul șisturilor cristaline epizonale cu aport inițial mare de material
tufogen, metamorfozate la nivelul zonei cu granat în faciesul șisturilor verzi. Seria de Biharia are o
dezvoltare cu totul redusă și apare ca o fâșie îngustă la sud de Crișul Repede în vecinătatea rocilor eruptive
din Masivul Vlădeasa în bazinul văii Răchițele, la sud de localitatea cu nume omonim. La alcătuirea acestei
serii participă șisturi sericitoase-cloritoase cu o largă răspândire, șisturi cuarțitice cu sericit și clorit, șisturi
cuarțito-albitice cu clorit și cu intercalații subordonate de cuarțite grafitoase (IG, 1968). Pe acest fond se
detașează net, sub forma unor intercalații bine delimitate, șisturi cloritoase amfibolice cu albit, clorit și
epidot, asemănătoare din punct de vedere mineralogic rocilor descrise în zona de dezvoltare tipică a seriei
de Biharia. Paragenezele frecvent întâlnite sunt cuarțit, plagioclaz, muscovit și clorit. Calcarele cristaline
lipsesc aici.
Șisturile epimetamorfice din seria de Arada provin dintr-un material mixt, vulcanogen și sedimentogen,
primul ca produs al activității magmatismului inițial metamorfozat în ciclul baikalian, în faciesul șisturilor
verzi la nivelul zonei cu clorit și biotit. În majoritatea cazurilor întâlnite, șisturile seriei de Arada se
delimitează de cele aparținând seriei de Someș printr-o discordanță de metamorfism. La contactul dintre
cele două serii apar efectele retromorfismului.
Fondul petrografic al acestei serii care se dezvoltă în partea de est a seriei de Someș, în bazinul Someșului
sub forma unei fâșii înguste orientate ENE – VSV este constituit din șisturile cloritoase cu porfiroblaste de
albit în care se intercalează cuarțite negre grafitoase, amfibolite, șisturi actinolitice, șisturi cu zoizit, calcare
cristaline și cuarțite.
Extremitatea nordică a formațiunii granitului de Muntele Mare este constituită din roci cu structură
granulară care fac trecere spre partea centrală la un facies porfiroid și pegmatoid. Spre deosebire de zona
sudică, aici se evidențiază marcant fenomene de contact termic cu aport de substanță. Granitul de
Muntele Mare străbate ambele serii ale Cristalinului Gilăului. Petrografic, el este constituit dintr-o masă
fundamentală granodioritică și din megablaste de microclin formate prin endoblasteză. Se poate observa
apariția unui facies marginal cu textură gnaisică, prezentând fenomene de cataclază, ce face trecerea în
părțile centrale la granite microgranulare, porfiroide și pegmatoide. Limitele masivului eruptiv, atât cele
exterioare, cât și cele față de intercalațiile de șisturi cristaline din interiorul său sunt tranșante. În lungul
lor se pot constata evidente fenomene de contact termic atât în seria de Someș cât și în seria de Arada,
procesele de magmatizare fiind foarte reduse.
15
Carboniferul ocupă suprafețe reduse, în grabenul Someșului Cald.
Triasicul inferior se regăsește numai în imediata vecinătate a județului, la nord de Huedin și este alcătuit
din conglomerate, gresii cuarțite, roșcate și șisturi satinate violacee care formează câteva mici petice pe
seria mezometamorfice a Munților Meseșului.
În constituția masivului eruptiv al Vlădesei intră o gamă variată de roci, de la intermediare acide, cu texturi
și structuri variate, consolidate în condiții diferite de zăcământ. Produsele acestor manifestări magmatice,
eșalonate în timp între Cretacicul superior și Eocenul inferior, au fost atribuite etapei magmatismului alpin
subsecvent (banatitic). Prima manifestare a magmatismului are loc cu revărsări de andezite, în special în
partea de sud-est a masivului și de andezite piroxenice în partea de nord și de est. Rocile prezintă uneori
fenomene intense de autometamorfism, marcate prin albitizarea și epidotizarea plagioclazului și
cloritizarea elementelor femice. Aceste procese de transformare evoluează uneori până la sericitizarea
totală a feldpaților și descompunerea mineralelor colorate. O parte din riolitele Masivului Vlădeasa
aparțin de asemenea acestei faze subhercinice. În acest sens se evidențiază în dacitele de Vișag enclave
de sedimente cretacice care conțin la rândul lor blocuri de riolite. Cea de a doua fază, banatitică, se
caracterizează prin emisiuni de magme care au generat dacitele de Lunca, Vișag și de Poeni, masa mare a
riolitelor, precum și corpurile intrusive care au o dezvoltare subordonată. Dacitele apar exclusiv în partea
de nord-est a masivului la nord de văile Dara și Rencătăului. În general dacitele de Lunca prezintă o
compoziție mineralogică unitară în care participă cuarțitul, plagioclazul, hornblenda, biotitul și cloritul.
Dacitele de Vișag se deosebesc de primele prin caracterul microcristalin al pastei și prin aspectul lor mult
mai proaspăt. Dacitele de Poeni, care reprezintă roci cu trecere spre granodiorite, se dezvoltă exclusiv
între Rogojel și Săcuieu și la sud de Poieni. În pasta grosieră a dacitelor se dezvoltă fenocristale de cuarț,
plagioclaz, biotit și hornblendă.
Riolitele sunt rocile cele mai frecvent întâlnite în Munții Vlădeasa, ocupând o suprafață de circa 100 km2
în zona centrală și sudică a acestora. Forma de zăcământ, textura și structura rocilor variază în limite largi.
În zonele marginale ale corpului intrusiv, la contact cu sedimentele mezozoice, riolitele au un caracter
brecios și includ enclave de calcare, cuarțite permiene și șisturi cristaline. Frecvent se întâlnesc riolite cu
textură rubanată, fluidală, masivă sau brecioasă. Rocile prezintă fenomene de autometamorfism
evidențiate de formarea unor cuiburi și filoane de actinot și epidot, însoțite și de o piritizare difuză.
Corpurile intrusive, diferențiate într-o largă varietate petrografică (microgranite, porfire
microgranodioritice, porfire granodioritice, granodiorite, porfire dioritice și diorite), au în general
dimensiuni reduse și sunt scoase la zi în văile mai adâncite. Din relațiile pe care le au cu celelalte roci
eruptive descrise (străpungeri, fenomene de contact și calcare remaniate) acestea reprezintă cele mai
tinere manifestări magmatice ale fazei banatitice (IG, 1968).
În partea de sud-vest a Munților Vlădeasa se găsesc corpurile de granodiorite de la Budureasa și Pietroasa

care sunt străbătute de aplite și micropegmatite. Aceste depozite metamorfozează la contact depozitele
permiene și triasice. Dolomitele triasice au fost transformate în marmore cu brucit și fostenit, uneori cu
clinohumit care indică un aport de flor.
Roci banatitice înconjoară Munții Gilăului unde apar și vulcanite sub formă de curgeri sau de piroclastite.
Ele sunt legate de fracturi orientate fie pe direcția NE – SV, fie pe direcția NV – SE.
Rocile eruptive din Munții Vlădeasa s-au format pe seama diferențierii unei magme granodioritice sau pe
seama unor procese de hibridizare. Astfel, în ansamblu acești munți cu caracter tafrolitic s-au format pe
16
seama unor manifestări magmatice succesive, pe parcursul celor două faze (subhercinice și banatitice)
desfășurate pe o suprafață de minimă rezistență denumită grabenul Vlădesei delimitată de linia Bulzului
și Sohodolului.
Depozite neocretacice nu apar decât în două mici petice în Masivul Vlădeasa. Ele sunt constituite din brecii
și aglomerate cu matrice terigenă și vulcanogenă, gresii micacee și șisturi argiloase negricioase. O bogată
faună specifică Senonianului atestă vârsta Senoniană a acestor depozite și atestă prezența faciesului de
Gosau aici.
Magmatitele subhercinice apar dezvoltat în Munții Vlădeasa fiind reprezentate prin andezite și riolite.
Vârsta este demonstrată prin participarea materialului vulcanogen la alcătuirea depozitelor sedimentare
senoniene și prin intercalațiile de tufuri, aglomerate și curgeri de lave în acestea.
Santonianul și Camanianul sunt reprezentate sub faciesul de Gosău constituit dintr-o alternanță de
conglomerate, cu elemente de șisturi cristaline, brecii calcaloare, gresii fine sau grosiere și marne cenușii.
În acest complex se intercalează bancuri groase de 0,7 – 1 m de calcare cenușii, dure, cu hipuriți
gasteropode, hexacoralieri coloniali și solitari și calcare brecioase roșii cu hipuriți concrescuți în grupe ca
și coralii.
Maestrichtianului i se atribuie o serie de depozite dezvoltate în facies de fliș în care predomină gresii
calcaroase, cenușii, dure, fin micacee în plăci sau gresii calcaroase micacee mai grosiere, ce alternează cu
șisturi argiloase cenușii, fin micacee.
Rocile banatitice atribuite magmatismului subsecvent intrusiv se găsesc în unitatea Munților Apuseni, cât
și în legătură cu depozitele paleocen-ypresiene de pe rama de sud-vest a Depresiunii Transilvaniei.
Dezvoltarea lor maximă este în Munții Apuseni, iar petrografic banatitele din aceste unități sunt identice.
Rocile eruptive atribuite magmatismului banatitic sunt relativ bine reprezentate prin numeroase dyke-uri
și uneori chiar prin corpuri mai mari de andezite și dacite, predominant subvulcanice. Ele se dezvoltă în
lungul unor aliniamente principale mault mai bine individualizate în extremitatea lor sudică și sud-vestică,
care au favorizat dezvoltarea produselor magmatismului alpin într-o etapă subsecventă. Cele mai multe
dintre aceste produse apar în formațiunile cristaline epimetamorfice ale seriei de Arada și în depozitele
cretacice și paleocen-ypresiene dintre localitățile Păniceni și Gilău și subordonat în zona șisturilor
mezometamorfice din seria de Someș la vest de masivul granitic.
Produsele piroclastice ale acestui magmatism au fost rar întâlnite, uneori pe seama lor formându-se
intercalațiile lenticulare de bentonită semnalate în împrejurimile localității Căpușu Mic, în baza și în
cuprinsul orizontului argilelor vărgate inferioare de pe rama de sud-vest a Depresiunii Transilvaniei și în
depozitele de fliș ale Maestrichtianului din partea de nord-est a Munților Apuseni.
Analizele petrochimice arată că andezitele și dacitele din regiune se înscriu în grupa magmelor dioritice,
uneori cu treceri și la magme granitice. Din relațiile rocilor eruptive banatitice cu formațiunile cu care vin
în contact se consideră că ultimele veniri au o vârstă post-neocretacică, producându-se în timpul paleocen
– Ypresianului. În general, activitatea magmatică din această etapă în regiune nu este însoțită și de o
metalogeneză importantă (IG, 1968).
Au fost atribuite Pleistocenului inferior pietrișuri, bolovănișuri, cu grosimea de 1 – 4 m, situate pe

platforme montane.
17
Holocenului i-au fost repartizate nisipuri și pietrișuri groase de 2 – 6 m, aparținând luncii.
Depresiunea Transilvaniei este o depresiune intermuntoasă umplută cu depozite neozoice care s-a schițat
în Paleogen și Miocenul inferior și s-a definitivat în Miocenul mediu, superior și Pannonian. Paleogenul și
Miocenul inferior este dezvoltat sub facies epicontinental și s-a depus pe un șelf al unui masiv median din
interiorul sistemului orogenic carpatic, iar Miocenul mediu și superior și Pannonianul este dezvoltat sub
facies de molasă și s-a depus într-un bazin de subsidență inter-orogenic. După faciesurile Paleogenului și
repartiția Miocenului se pot distinge trei sectoare: Iara, Huedin – Cluj, iar la nord-vest de județ Jibou –
Ileanda.
În Neozoic, Paleocenul și Ypresianul sunt reprezentate prin complexul argilelor pestrițe (vărgate)
inferioare, format într-un mediu continental lacustru, complex construit din argile roșii micacee, pătate
cu verde, cu intercalații lenticulare de pietrișuri și nisipuri. Cercetările au arătat lipsa acestui orizont în
regiunea Cluj. Grosimea acestui complex de argile atinge circa 200 m în regiunea Cluj.
Argilele pestrițe inferioare formează o bandă la exteriorul Depresiunii Transilvaniei ce se dispune extensiv
pe marginea de vest a golfului Iara peste Cretacicul superior până în împrejurimile Căpușului, iar pe
marginea de est a golfului Huedin peste șisturile cristaline.
Lutețianul este reprezentat în regiunea Iara, Huedin și Cluj prin mai multe orizonturi: orizontul gipsului
inferior și marno-calcarelor cu Anomya, bancul cu Nummulites perforatus și orizontul argilelor cenușii. La
partea superioară a marnelor cu Anomya, în regiunea Căpușul Mic, se dezvoltă un nivel marnos bogat în
oolite feriginoase, în grosime de 1 – 8 m, cu importanță economică, ce conține numeroase exemplare de
Gryphaea esterhazyi Pav.
Prebonianul inferior este alcătuit în regiunea Iara și Huedin din calcarul grosier inferior și argilele pestrițe
superioare. Calcarul grosier inferior este un calcar organogen format exclusiv din foraminifere. Argilele
pestrițe superioare sunt alcătuite din argile roșii cu itercalații de nisipuri sau argile verzui.
Priabonianul superior este reprezentat în regiunea de sud a Munților Meseșului prin gipsuri superioare,
calcarul de Cluj, stratele de Nummulites fabianii și marnele cu briozoare. Gipsurile superioare sunt
constituite dintr-o alternanță de marne șistoase cu Anomya cu 2 – 3 bancuri de gips. Calcarul de Cluj se
prezintă în bancuri masive, bogate în lamelibranhiate, gasteropode și echinide pe baza cărora s-au separat
niveluri cu valoare locală. Nivelul cu Vulsella, nivelul cu Cerithium giganteum. În jumătatea superioară
aceste calcare prezintă și numuliți (Nummulites fabianii Prever, N. incrassatus Harpe). Marnele cu
Nummulites fabianii sunt constituite din marne calcaroase stratificate cu numeroși numuliți de talie mică
în care abundă specia Nummulites fabianii Prever în asociație cu N chavannesi Harpe și N incrassatus
Harpe. Marnele cu briozoare se caracterizează prin marea dezvoltare a briozoarelor și dezvoltarea mai
redusă a numuliților. În partea de nord-est a Județului Priabonianul superior este reprezentat printr-un
facies calcaros denumit seria calcaroasă, constituită din calcare în bancuri, relativ bogate în resturi
organice mai ales: moluște echinoderme, corali, numuliți mici și miliolide. Această serie comprehensivă a
fost sincronizată mai întâi cu gipsurile superioare, calcarul de Cluj, marnele cu N fabianii, marnele cu
briozoare și stratele de Hoia, după care stratele de Mera stau peste stratele de Hoia. Din punct de vedere
geomorfologic această carapace calcaroasă joacă un rol capital dând naștere la prima serie de cueste din
Depresiunea Transilvaniei din regiunea județului Cluj (IG, 1968).
18
Lattorfianul este reprezentat în regiunea Cluj și în estul și vestul golfului Huedin prin calcarul de Hoia sau
echivalentul stratigrafic al acestuia și stratele de Mera. Calcarul de Hoia din Dealul Hoia este format dintr-
un calcar grezos cu spărtură brecioasă cu lamelibranhiate, gasteropode și scutele. Se remarcă fragmente
de corali și numuliți. Acest calcar are o dezvoltare locală. Stratele de Mera constau dintr-o alternanță de
marne și argile nisipoase cenușii – verzui cu nisipuri verzui, gresii calcaroase și calcare grosiere în care se
pot distinge mai multe niveluri.
Rupelianului sunt atribuite stratele de Tic inferioare, din regiunea Cluj spre nord-est, până în regiunea
Moigrad. Stratele de Tic inferioare sunt alcătuite din argile roșii, verzui cu intercalații de gresii și nisipuri.
Stratele de Ileanda sunt formate dintr-un pachet de argile foioase ușor bituminoase cu solzi și schelete de
pești, pachet care spre partea superioară prezintă intercalații grezoase. În regiunea Cluj stratele de Bizușa
și Ileanda se dezvoltă numai în regiunea de nord, în regiunea de sud acestea lipsind, de unde s-a dedus că
stratele de Tic sunt discordante peste stratele de Mera. Având în vedere că în stratele de Tic superioare
s-au descris recent molari de Anthracotherium aff. Illirycum Teller și molari de Indricoteridae caracteristice
Stampianului superior și de stratele Bizușa – Ileanda sunt raportate Stampianului inferior, reiese heteropia
stratelor de Tic inferioare cu stratele de Bizușa – Ileanda.
Chattian – Aquitanianul este reprezentat începând din regiunea Cluj și până la est de Jibou, prin stratele
de Tic superioare, stratele de Cetățuia, stratele de Zimbor și stratele de Sîn-Mihai, depuse în mediu
salmastru și continental. Stratele de Tic superioare sunt alcătuite în regiunea Mera din marne cu
intercalații de bancuri grezo-calcaroase cu Lentidium și Polymesoda și cu intercalații de cărbuni (stratele
Francisc și stratele Rozalia), cu molari de Anthracotherium alf. illyricum Teller și Indricotheridae (IG, 1968).
Stratele de Cetățuia constau într-o serie de gresii și nisipuri cu o bogată faună de Lentidium și mai săracă
de Polymmsoda, Cardium, Congeria și Unio. Stratele de Zimbor conțin nisipuri albe cuarțoase pe alocuri
cărbunoase cu resturi de Antthcracotherium magnum Cuv. Stratele de Sîn-Mihai sunt alcătuite din argile
roșii nisipoase, gresii roșiatice, argile care trec lateral la cărbuni și șisturi cu mulaje de congerii mici,
Polymmesoda sp. și foraminifere.
Din analiza hărții geologice (IG, 1968) se remarcă lipsa Oligocenului în regiunea Iara, peste Priaboninul
superior stând discordant depozite miocene reprezentate peste Burdigalian, Tortonian, Buglovian, dar
mai ales prin Volhinian – Bessarabian inferior în dealul Feleacului.
Burdigalianul este reprezentat de stratele de Coruș și stratele de Chechiș și anume, Burdigalianului inferior
îi sunt atribuite stratele de Coruș, iar Burdigalianului superior stratele de Cherchiș.
Pe teritoriul județului Cluj, Helvețianul cuprinde stratele de Hida dezvoltate în facies de molasă
reprezentat printr-o serie marno-grezoasă cu intercalații lenticulare de conglomerate grosiere și care pe
meridianul Dej are o grosime de peste 1000 m. Pe paralela Coruș, grosimea variază de la 20 m la vest la
300 m spre nord-est din cauza că Tortonianului alcătuit din tuful de Dej este transgresiv. În regiunea
Chinteni la nord de Cluj-Napoca se citează în partea superioară a stratelor de Hida și o intercalație de tuf
dacitic. La sud de valea Nadășului, stratele de Hida nu mai aflorează fiind depășite de termeni superiori,
în special de Volhinian – Bessarabianul inferior din Dealul Feleacului.
Tortonianul, dispus discordant peste stratele de Hida, depășește în jurul localității Cluj-Napoca și alți
termeni mai vechi repauzând peste depozite pniaboniene. Depozite tortoniene se dezvoltă în mai multe
faciesuri și anume: pe rama vestică a bazinului Transilvaniei suprapus peste teritoriul județului Cluj,
calcare cu Lithothamnium și gipsuri, ultimele dezvoltate sub formă de lentile. Faciesul lagunar este
19
reprezentat prin masivele de sare de la Ocna Mureșului, Turda și Valea Florilor. El cuprinde trei orizonturi:
cel inferior, reprezentat prin tuful de Dej, orizontul mediu, reprezentat prin faciesul cu sare și faciesul
marnos cu gipsuri și orizontul superior, denumit orizontul marnelor cu Spirialis cu intercalații de tufuri
dacitice, orizonturi repartizate Tortonianului inferior, mediu și superior. Tortonianul inferior constituit din
tuful de Dej cuprinde trei niveluri: marne cu Globigerine, tuful grosier și tuful propriu-zis. Marnele cu
Globigerine, cu o grosime de circa 6 – 8 m, sunt alcătuite din nisipuri tufacee și marne cenușii cu o
microfaună săracă din punct de vedere calitativ, dar extrem de bogată cantitativ, care arată o erupție de
Globigerinide mari, reprezentate prin Candorbulina, Globigerina, Globigerinoides. Nivelul tufului grosier,
friabil, este constituit în principal din material piroclastic și din material detritic, slab cimentate, materialul
detritic pe alocuri atingând dimensiuni mari, tuful devenind un adevărat conglomerat, așa cum este la
Vultureni, pe versantul de vest al Someșului Mic, pârâul Borșa. Grosimea variază între 4 – 14 m.
Caracteristica acestui nivel este faptul că frecvent remaniază intraformațional bucăți de marne cu
globigerine din nivelul subiacent, iar la Cuzdrioara și Jichișul de Sus conține blocuri mari de dacite. Nivelul
tufului propriu-zis are o grosime de circa 35 m în jurul Dejului și se prezintă în strate cu grosime variabilă
de la câțiva centimetri până la un metru, căpătând caracter masiv, ce alternează cu intercalații marno-
argiloase având în general o culoare verde.
Din punct de vedere geomotfologic tuful de Dej dă naștere la a treia cunună de cueste festonată de
cursurile de apă subsecvente și consecvente. Dovada întinderii mai mari a tufului de Dej o constituie o
serie de calote ale tufului despărțite de eroziunea de masă continuă a cuestelor.
Tortonianul mediu cuprinde faciesul marnos de gipsuri lenticulare și faciesul cu sare ce se dezvoltă peste
complexul tufului de Dej. Faciesul cu sare se dezvoltă într-o zonă mai internă a depresiunii, la Ocna Dejului,
Nireș, Sic, Cojocna, Valea Florilor, în zona domurilor diapire de sare, unde sarea afloreayă, exceptând sarea
sarea de la Ocna Dejului, și în zona domurilor de gaze. La Ocna Dejului, acest facies formează o lentilă plan
convexă cu grosimea maximă de 100 m, având în pat tuful de Dej, iar în acoperiș o serie marnoasă cu slabe
intercalații de gresii în plăci și cu mai multe intercalații de tufuri dacitice.
Faciesul marnos cu gipsuri lenticulare apare într-o zonă mai externă. Gipsuri au fost întâlnite pe versantul
stâng al văii Popeștilor, versantul stâng al văii Chintenilor, pe valea Borșa, la sud de comuna Jichișul de Jos.
Marne cu Spirialis sunt întâlnite la Nireș, peste depozitele de sare. În regiunea Dejului, depozitele de sare
au fost paralelizate cu depozitele marnoase pe alocuri cu apariții lenticulare de gips, considerându-le ca
faciesuri heteropice ale Tortonianului mediu întrucât ambele au același pat constituit din tuful de Dej și
același acoperiș.
Tortonianul superior este alcătuit din orizontul marnelor cu Spirialis ce cuprinde o serie marnoasă cu
intercalații de tufuri. În regiunea Ocna Dejului, peste faciesul cu sare urmează o serie de marne, groasă de
circa 60 m, cuprinsă între două tufuri dacitice, unul la partea inferioară de 2 – 4 m și altul la partea
superioară gros de circa un metru.
Buglovianul a fost împărțit în Buglovianul inferior și cel superior. Acestuia i-au fost atribuite o serie de
marne de circa 300 m grosime care au la partea inferioară marnele cu Cibicides lobatulus, iar în acoperiș
tuful de Ghiriș cu circa 100 m intercalații de tufuri dacitice dintre care unul la circa 100 m mai jos de tuful
de Ghiriș, tuf cu răspândire regională care în regiunea Gherla – Dej, a fost numit tuful de Iclod.
Buglovianul inferior cuprinde o serie marnoasă cu o grosime de 200 m care are în acoperiș tuful de Iclod,
iar la mijloc un tuf dacitic de circa 2 m grosime, tuful de Bunești gros de 6 – 12 m, iar în jumătatea
20
superioară apar intercalații de gresii. Din marnele situate în partea inferioară a acestei serii din regiunea
de la est de Ocna Dejului și de pe valea Ormanului s-a recoltat o microfaună în care predomină Cibicides
lobatulus, caracteristică Buglovianului. Întrucât pe teren nu se poate separa strict Buglovianul inferior de
Tortonianul superior, Buglovianul inferior a fost înglobat convențional la Tortonian (IG, 1968).
Buglovianul superior este constituit dintr-o serie de marne cu intercalații nisipoase cu concrețiuni care are
în talpă tuful de Iclod și în acoperiș tuful de Ghiriș. Grosimea variază între 100 – 200 m. În regiunea Orman,
marnele din acoperișul tufului de Iclod prezintă o asociație faunistică în care predomină Spaniodontella,
Teinostoma și unele foraminifere, iar în regiunea Cojocna aceleași marne prezintă Sindesmya reflexa
Eichw., Ervilia trigonula Sok, și E. Dissita Eichw.
Tuful de Iclod are în regiunea Orman 5 m grosime și este constituit la bază dintr-o gresie cu elemente
eruptive, cu foarte multe urme de plante, apoi din marne tufacee, iar la partea superioară dintr-o
alternanță de strate de tuf cu marne. El a fost denumit și corelat cu tuful de Borșa separat în regiunea Cluj
și tuful de Hădăreni separat în regiunea în regiunea Câmpia Turzii.
Volhinian – Bessarabianul este reprezentat în cursul superior al pârâului Ghiriș printr-o serie marno-
nisipoasă cu intercalații de gresii și tufuri care are în pat tuful de Ghiriș. În vestul Dealului Feleacului pe
lângă gresiile cu concrețiuni, apar și și bolovănișuri și pietrișuri, aici lipsind tuful de Ghiriș, iar seria are un
caracter net transgresiv, depășind termeni mai vechi și venind în contact cu depozitele priaboniene și
formând umplutura golfului Iara. Fauna cuprinde Ervilia dissita Eichw., Cardium vindobonense (Partsch)
Laskarev, Cerithium rubignosum Eichw. și Potamides mitralis (Eichw.).
Pleistocenul mediu cuprinde depozitele terasei vechi reprezentate prin nisipuri și pietrișuri cu o grosime
de 1 – 4 m. Pleistocenului superior i-au fost atribuite depozitele terasei înalte formate din nisipuri și
pietrișuri, groase de 1 – 5 m, depozitele terasei superioare alcătuite din nisipuri și pietrișuri cu o grosime
de 1 – 7 m și depozitele terasei inferioare reprezentate prin nisipuri și pietrișuri de 1 – 7 m.
Holocenul cuprinde nisipuri și pietrișuri aparținând luncii.
2.1.3.3. Elemente structurale
Elementele structurale majore a Munților Vlădeasa au o orientare ENE – VSV. De la sud-est spre nord-
vest compartimentele tectonice sunt: Grabenul Someșului Cald, Grabenul Remeți, separat de precedentul
prin masivul eruptiv neocretacic-paleocen al Vlădesei. Tectonica actuală a Munților Gilău rezultă din
suprapunerea tectonicii alpine peste o tectonică mai veche, încă neelucidată. Teritoriul Munților Gilău
reprezintă prelungirea nordică a autohtonului de Bihor. Șisturile cristaline ce mărginesc la nord granitul
de Muntele Mare prezintă direcții nord-est cu înclinări spre sud-est și direcții nord-vest cu înclinări spre
nord-est. În partea de vest a granitului, în regiunea Beliș, direcția generală a șisturilor cristaline este NE –
SV, cu înclinări între 30 – 80 grade spre sud-est. Șisturile cristaline sunt afectate de o serie de falii ce se
pot încadra în două sisteme: unul orientat NE – SV (1) și altul cu orientare NV – SE (2). Primul sistem este
reprezentat prin mai multe falii de încălecare a seriei de Someș peste seria de Arada, cu vergență nord-
vestică și cu lățimea minimă a încălecării de circa 200 m, unele putând fi urmărite pe lungimi de 10 – 35
km. Al doilea sistem este reprezentat prin falii gravitaționale și decroșări. Se remarcă falia de la vest de
confluența Someșului Cald cu Someșul Rece, falia de la Căpușul Mic și falia de la Mănăstireni. Vârsta celor
două sisteme de falii prezintă incertitudini majore (IG, 1968).
21
În structura Munților Gilău – Muntele Mare se pot distinge elemente aparținând unei tectonici vechi
prealpine și elemente aparținând tectonicii alpine. Tectonica prealpină se manifestă prin intervenția a
două linii de încălecare, care se găsesc în baza a două unități: solzul de Drăghița-Lupșa, format din seriile
de Biharia și de Muncel (1) și solzul de Baia de Arieș, format din seria de Baia de Arieș. În șisturile cristaline
studiile microtectonice au pus în evidență prezența a două sisteme de elemente lineare mezoscopice,
congruente cu macrostructurile observate în teren. Sistemul mai vechi orientat VNV – ESE, se întâlnește
exclusiv în șisturile cristaline. Formarea sa este considerată a fi avut loc în faza de cutare bretonă și a fost
însoțită de un metamorfism regional de tip epizonal. Sistemul mai tânăr, orientat NE – SV, afectează atât
șisturile cristaline cât și formațiunile carbonifere și permian-inferioare. Formarea lui aparținând fazei
salice, a fost însoțită de un metamorfism de tip dinamic.
Tectonica alpină este caracterizată prin prezența pânzelor de șariaj de vârstă cretacică, cu direcția E – V în
partea sud-vestică a Munților Gilău și cu vergența nordică a structurilor.
În această regiune se disting mai multe stiluri tectonice în raport cu adâncimea. Un stil tectonic se
manifestă în depozitele paleogene miocen-inferioare și miocen-medii, inclusiv tuful de Dej. Un alt stil se
întâlnește în depozitele din acoperișul tufului de Dej. Primul stil menționat se prezintă ca o mare structură
homoclinală cu înclinări de 5 – 10 grade către interior, complicată în zona de margine cu câteva brahicute
și o serie de falii gravitaționale ce îmbracă structura fundamentului încadrându-se în stilul germanic. Al
doilea stil situat în partea mai estică a județului cuprinde domurile diapire de sare care se asociază cu o
serie de cute cvasilineare situate în releu. Cutele cvasilineare sunt datorate decolării depozitelor mai noi
decât sarea determinată de componența tangențială a gravității, iar domurile diapire sunt datorate
izostaziei.
Printre cute, remarcăm anticlinalul Jibou – Someș – Odorhei care la sud de Someș se deversează spre vest
până în regiunea Cojocna. Cuta este străbătută în trei locuri de sâmburi de sare la Sic, Cojocna și Valea
Florilor, unde iau naștere domuri diapire de sare. În regiunea Dej, la vest de anticlinalul Bunești, se
dezvoltă brahianticlinalul Ocna Dejului cu o lungime de 3 km, cu înclinări ale flancurilor de maxim 10 grade.
În sâmburele cutei se găsește o lentilă de sare, cu grosimea maximă de 100 m, concordantă cu flancurile,
având în pat tuful de Dej (Tortonian inferior) cu structură homoclinală de câteva grade spre interiorul
depresiunii, fapt care reiese din datele de suprafață și foraj, concretizate în alura izobatelor construite la
limita inferioară a tufului de Dej. La vest de anticlinalul Bunești – Valea Florilor, unde \ona cutată se
lățește, se dezvoltă încă 6 anticlinale lungi de câțiva km.
2.1.4. Clima
În acest sub-capitol sunt prezentate aspectele generale ale climei, cu referire la distribuția spațială a
valorilor medii multianuale în Județul Cluj. Aspectele referitoare la schimbările climatice survenite în
ultimele decenii atât pentru valorile medii, cât și pentru cele extreme ale variabilelor climatice sunt
prezentate în Studiul de Fundamentare privind riscurile naturale (Livrabilul 2.8).
2.1.4.1. Factorii climatogenetici
Judeţul Cluj este situat într-un climat temperat continental cu nuanţe oceanice. Caracteristicile climatice
şi variabilitatea valorilor parametrilor climatici sunt rezultatul interacțiunii complexe a factorilor
climatogeni: radiativi, dinamici, fizico-geografici şi, deloc neglijabili, cei antropici.
22
Sursa generatoare esenţială a climei geo sistemului este reprezentată de radiația solară, în timp ce radiația
atmosferică şi cea terestră au o pondere mai mică, uneori neînsemnată, şi care sunt tot un rezultat al
sursei principale, Soarele (Povară, 2004).
Radiația solară globală reprezintă suma radiaţiei solare directe şi difuze. Ea este considerată cel mai
important parametru radiativ deoarece este prezentă în tot cursul zilei şi al anului prin cel puțin una din
componentele sale. Mersul diurn şi anual al radiaţiei globale este influenţat de mersul celor două
componente (radiaţia solară directă şi radiaţia solară difuză), care la rândul lor sunt influenţate de unghiul
de înălţime al Soarelui deasupra orizontului, de starea optică a atmosferei, de gradul ei de opacitate şi de
nebulozitate. Cele mai mici valori sunt caracteristice lunilor de iarnă cu un minim anual în luna decembrie
(Tabelul 1). Dintre lunile de iarnă, cele mai mari sume zilnice se înregistrează în februarie atingând o
valoare maximă medie de 3053 Wh m-2. Vara, în lunile iunie – iulie sumele medii zilnice sunt cele mai mari,
depășind 6000 Wh m-2. Începând cu luna august, sumele medii zilnice încep să scadă odată cu micșorarea
duratei zilei.
Tabel 1. Sumele medii zilnice lunare ale radiației solare globale pe suprafață orizontală (Wh/m-2) la stația
radiometrică Cluj-Napoca
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Medii 1242 2106 3450 4476 5749 6022 6099 5356 4013 2611 1306 882
Maxime 1612 3053 4056 5321 6805 7233 7019 6229 4881 3433 1669 1117
Minime 935 1350 2744 3602 4772 5097 5044 4387 3108 2056 682 651
Sursa datelor : Administrația Naţională de Meteorologie
Factorii dinamici îşi pun amprenta asupra stărilor de vreme, aceştia fiind principalii responsabili de
producerea perturbaţiilor din ciclicitatea diurnă şi anuală a diferitelor elemente şi fenomene (Tănasă,
2011), extinzând nuanţele climatice în funcţie de tipul maselor de aer care traversează arealul în studiu.
Dacă factorii radiativi şi geografici determină coordonatele de ansamblu ale climei, deoarece acţiunea lor
rămâne aproximativ constantă în timp (cu excepţia celor 4 anotimpuri) şi spaţiu, cei dinamici aduc
modificări substanţiale în starea vremii de la un moment la altul.
Circulația vestică reprezintă tipul dominant de circulaţie în județul Cluj. Frecvenţa ei este cea mai ridicată
dintre toate formele principale de circulaţie (40%) (Budui, 2002; Văduva, 2008; Tahâs, 2011). Se
caracterizează prin persistenţă şi stabilitate mare. Această formă de circulaţie permite pătrunderea spre
interiorul continentului a maselor de aer maritim de deasupra Oceanului Atlantic. Acestea sunt mase de
aer cu conţinut mare de vapori de apă şi în funcţie de poziţia centrilor barici, evoluţia vremii în județul
analizat, la pătrunderea lor, poate să îmbrace două aspecte: vreme închisă, cu precipitaţii slabe sau
abundente, însoţite de descărcări electrice în sezonul cald; vreme predominant frumoasă, cu încălziri
importante în perioada de iarnă şi deseori cu condiţii de formare a precipitaţiilor. De asemenea trebuie
menţionat faptul că cele mai mari inundaţii, respectiv cele cu caracter catastrofal, ale ultimei jumătăţi de
secol (mai-iunie 1970, iunie-iulie 1975, 17-19 iunie 1985, 30 iunie 2006, 23-26 iulie 2008, 28-29 iunie 2010)
au fost cauzate de ploi care s-au produs în condiţii de circulaţie vestică.
23
Circulaţia polară are o frecvenţă de 30%, fiind generată, de obicei, de dezvoltarea şi extinderea către
Islanda, a Anticiclonului Azorelor, care capătă astfel un caracter dinamic (Văduva, 2008). Se caracterizează
prin deplasarea maselor de aer în cadrul perturbaţiilor atmosferice din sectorul nordic spre regiunile
sudice ale Europei, făcând ca aerul maritim de la latitudinile polare să determine pe teritoriul județului
Cluj răcirea vremii, creşterea umezelii, a nebulozităţii şi căderea de precipitaţii bogate sub formă de
aversă. În timpul iernii circulaţia polară este asociată cu intensificări ale vântului şi fenomene de viscol.
Circulația tropicală Se dezvoltă mai puţin asupra teritoriului studiat, având o frecvenţă de aproximativ
15%. Se caracterizează prin pătrunderea aerului cald tropical dinspre Africa de Nord, îmbogăţit în
umezeală la trecerea peste Marea Mediterană, ceea ce determină ierni blânde şi ploioase şi veri cu vreme
instabilă. Acest tip de circulaţie se mai caracterizează prin pătrunderea aerului uscat dinspre Orientul
Mijlociu determinând veri cu vreme deosebit de caldă şi secetoasă (Budui, 2002).
Circulația de blocaj Se produce în 10% din cazuri, caracterizându-se prin acţiunea de deviere a
perturbaţiilor ciclonice generate de Oceanul Atlantic către nordul şi nord-estul continentului european
ocolind astfel, partea centrală şi de sud-est a acestuia, unde predomină un puternic câmp anticiclonic,
atât în altitudine cât şi la nivelul solului. Asemenea situație determină o vreme deosebit de caldă și
secetoasă în anotimpul de vară și o vreme închisă, dar cu precipitații puține și temperatură mai scăzută în
perioada rece a anului (Sandu et al., 2008).
Proprietățile fizice şi structura suprafeţei active subiacente generează anumite condiţii de dezvoltare a
proceselor atmosferice, la aceasta contribuind şi diversitatea formelor de relief, a solurilor şi a asociaţiilor
vegetale, hidrografia şi, cu o pondere ascendentă, implicaţiile activităţii antropice. Ea are un rol activ în
geneza climei deoarece preia şi prelucrează selectiv radiaţia solară.
Principalul factor climatogen geografic care influențează repartiția parametrilor climatici în județul Cluj îl
constituie relieful. Caracteristicile fizice de bază ale acestuia sunt: altitudinea, orientarea versanților în
raport cu poziția Soarelui și cu deplasarea maselor de aer, tipul formei de relief și constituția sa
petrografică (Sandu et al., 2008). Dintre aceste caracteristici altitudinea are rolul cel mai important în
distribuția parametrilor climatici. Proporţional cu creşterea altitudinii, intensitatea radiaţiei solare şi
transparenţa aerului se măresc. Presiunea atmosferică, temperatura şi umiditatea scad către altitudinile
înalte. Nebulozitatea, mai ales vara, este crescută, în timp ce iarna plafonul norilor este mai jos şi
localităţile de mare altitudine beneficiază de un cer mult mai senin decât la câmpie. Cantităţile de
precipitaţii cresc până la o anumită altitudine, după care reducerea cantităţii de vapori de apă din
atmosferă are ca efect reducerea precipitaţiilor. Viteza vântului creşte şi ea o dată cu altitudinea,
deoarece, de-a lungul pantelor, frecarea aerului de suprafaţa subiacentă este foarte mare (Povară, 2004).
Practic, toți parametrii climatici își modifică valorile în funcție de altitudine. Astfel, în ceea ce privește
temperatura aerului rezultă un gradient vertical mediu de 0,57 °C / 100 m. Prin urmare, în timp ce pe
latitudine temperatura medie anuală nu suferă variaţii sesizabile, la nivelul teritoriului județului, pe
altitudine aceasta scade cu circa 6 °C pe vârfurile montane cele mai înalte din aria studiată faţă de
Depresiunea Transilvaniei situată la altitudinile cele mai joase. Cantităţile de precipitaţii sunt, de
asemenea, puternic influenţate de relief. Acestea prezintă o creștere odată cu altitudine, datorită
convecției dinamice impuse maselor de aer, de la 500-600 mm anual în zonele joase, la peste 1000 – 1100
mm în zona montană înaltă. Valorile medii anuale ale vitezei vântului cresc pâna la circa 5 m/s pe cele
mai inalte vârfuri.
24
Așezarea şi dispunerea formelor de relief au o însemnătate deosebită din punct de vedere climatic,
influenţând factorii dinamici ai climei. Astfel, lanţul Carpaţilor Occidentali constituie o adevărată barieră
climatică în faţa maselor de aer vestice. Datorită predominării circulaţiei vestice şi dispunerii reliefului în
trepte ce coboară de la vest la est, deşi reduse ca amploare, apar efecte ale föehnizării la coborârea aerului
de pe pantele estice ale Munţilor Vlădeasa și Munţilor Gilăului – Muntele Mare spre văile, depresiunile și
ariile joase la est de aceștia (ex. Depresiunea Huedin, Depresiunea Iara). Aceste elemente determină, de
asemenea, creşterea temperaturii aerului şi solului de la vest spre est şi scăderea generală a cantităţilor
de precipitaţii pe aceeași direcţie, respectiv creşterea frecvenţei şi duratei medii a intervalelor secetoase.
Modificarea pluvio-termică generală de la vest spre est influenţează şi celelalte elemente climatice
precum nebulozitatea, umezeala relativă, durata de strălucire a Soarelui, viteza şi frecvenţa vânturile etc.
O altă caracteristică a reliefului este reprezentată de forma de relief și extinderea ei în suprafață. Cele
două forme fundamentale de relief, concave și convexe, generează efecte climatice diferite. Extinderea
lor în suprafață contribuie atât la amplificarea cât și la creșterea complexității acestor efecte. Formele
concave reprezentate de văi și depresiuni oferă adăpost față de circulația maselor de aer și diminuează
radiația solară, favorizând astfel o repartiție verticală stabilă prin acumularea aerului rece pe fundul
acestora, determinând fenomenul de inversiune termică, preponderent în perioada rece a anului (Sandu
et al., 2008).
Orientarea și înclinarea pantelor constituie particularități ale teritoriului care contribuie la diversificarea
cantității de căldură în raport cu unghiul de incidență al razelor solare. Rezultă astfel că pantele orientate
spre sud primesc cantități sporite de energie în tot cursul anului. În condițiile foarte diversificate ale
teritoriului județului Cluj, în timpul zilelor senine de vară, încălzirea suprafeței subiacente se face foarte
diferit, ceea ce duce la apariția unor procese active de convecție termică și turbulențe.
2.1.4.2. Temperatura aerului
Temperatura aerului reprezintă unul dintre elementele principale care stau la baza stabilirii specificului
climatic al unei regiuni. Ca urmare a interacţiunii dintre radiaţia solară, ca factor fundamental, a circulaţiei
atmosferice şi a particularităţilor suprafeţei active, temperatura aerului prezintă deosebiri importante
atât în timp, cât şi ca repartiţie în spaţiu (Piticar, 2013).
Pentru analizarea temperaturii aerului în judeţul Cluj s-au utilizat datele climatice extrase din setul de date
zilnice gridate ROCADA la o rezoluție spaţială de 0.1º (≈10 km)(Birsan şi Dumitrescu, 2015).
Distribuția spațială a temperaturii medii anuale a aerului prezintă o creştere generală de la vest spre est
(Figura 5). Temperaturile cele mai ridicate, cuprinse între 8,1 și 9°C, sunt specifice regiunilor centrale și
vestice ale județului, iar cele mai coborâte, sub 5-6 °C, apar în treimea vestică a județului Cluj. Dinspre est,
temperatura medie, scade treptat pe direcţia vest, acest lucru explicându-se în principal prin creşterea
progresivă a altitudinii reliefului.
Din datele de observaţii pentru intervalul de 53 de ani (1961-2013) rezultă că temperatura medie anuală
cea mai mare a fost înregistrată la Cluj-Napoca (8,6 °C), urmată îndeaproape de valoarea medie de la
Turda (8,5 °C). Aceste valori se explică prin dependenţa procesului de încălzire de altitudine, de suprafaţa
subiacentă, dar si de circulaţia generală a atmosferei, făcând ca aceste regiuni să înregistreze cele mai
ridicate temperaturi. Spre vest, odată cu creşterea altitudinii, temperatura medie anuală a aerului scade
25
treptat până la valori medii cu 6 °C mai mici decât în ariile Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei,
observându-se o dependenţă clară a temperaturii aerului faţă de factorul altitudinal.
Temperaturile medii lunare se caracterizează printr-o curbă ascendentă în prima parte a anului, cu un
maxim în luna iulie (între 10,9 °C şi 19,1 °C), după care curba de variaţie se dispune descendent coborând
până la valoarea minimă din luna ianuarie (între -5,3 °C şi -3,1 °C), după cum se poate observa din Tabelul
2 şi Figura 6. Începând din luna martie, ca urmare a creşterii intensităţii fluxului radiativ, temperaturile
medii lunare devin pozitive cu excepţia ariei montane şi a regiunilor înalte ale acesteia unde temperaturile
medii se menţin negative inclusiv în luna martie (Tabelul2). Astfel temperaturile continuă să crească
progresiv până în iulie când ating valoarea cea mai ridicată, după care încep să coboare rămânând pozitive
până în luna noiembrie (cu excepţia regiunilor înalte ale sectorului carpatic din judeţul Cluj.
Figură 5. Distribuţia spaţială a temperaturii medii anuale a aerului în judeţul Cluj (1961-2013)
Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie
26
Tabel 2. Temperaturile medii lunare ale aerului (°C) în judeţul Cluj (1961-2013)
Staţia I F M A M I I A S O N D
Băişoara -4,5 -4,0 -1,2 3,7 8,8 11,8 13,6 13,5 9,7 5,8 1,5 -3,0
Cluj-Napoca -3,5 -1,4 3,5 9,4 14,4 17,4 19,1 18,6 14,3 9,0 3,5 -1,6
Dej -3,8 -1,7 3,0 9,0 14,0 17,0 18,7 18,1 13,7 8,6 3,4 -1,8
Huedin -3,1 -1,3 3,1 8,8 13,7 16,8 18,5 18,1 13,8 8,8 3,4 -1,4
Turda -3,6 -1,4 3,4 9,2 14,3 17,3 19,0 18,5 14,2 9,0 3,3 -1,7
Vlădeasa -5,3 -4,8 -2,8 1,9 6,0 9,0 10,9 10,7 7,6 4,2 -0,1 -4,3
Figură 6. Regimul lunar al temperaturii aerului în judeţul Cluj (1961-2013)
Temperaturile medii anotimpuale sunt prezentate in tabelul 3. Temperaturile medii din timpul iernii sunt
cuprinse între -4,8 °C şi -1,9 °C. Primăvara, valorile cantităţii de energie radiantă receptată de suprafaţa
terestră cresc determinând totodată creşterea temperaturilor medii ale aerului, acestea variind între 1,7
°C şi 9,1 °C. Temperaturile mai ridicate din timpul primăverii contribuie la topirea zăpezii de pe sol, a gheţii
de pe lacuri şi râuri aducând un aport semnificativ de apă regimului hidric al râurilor ce străbat regiunea
analizată. Vara, temperatura medie este cea mai ridicată pe toată suprafaţa studiată, aceasta având valori
cuprinse între 10, 2 °C şi 18,4 °C. Modificarea regimului nebulozităţii şi în general a stărilor de vreme din
timpul verii, determină variaţii importante ale temperaturii medii ale acestui anotimp. Vara diferenţele
27
regionale dintre vest şi est se menţin pe teritoriul judeţului Cluj, temperatura aerului scăzând treptat
dinspre regiunile montane spre cele joase. Toamna răcirea aerului se produce mai lent decât încălzirea de
primăvară pentru că solul, apele şi toată suprafaţa activă au acumulat în anotimpul de vară o rezervă
termică pe care o cedează treptat aerului de deasupra. Astfel, anotimpul de toamnă este mai cald decât
cel de primăvară datorită inerţiei termice ce se manifestă la tranziţia vară – toamnă.
Tabel 3. Temperaturile medii anotimpuale şi anuale ale aerului (°C)

Staţia Iarna Primăvara Vara Toamna Anual
Băişoara -3,8 3,8 13,0 5,7 4,7
Cluj-Napoca -2,2 9,1 18,4 8,9 8,6
Dej -2,4 8,7 17,9 8,6 8,2
Huedin -1,9 8,5 17,8 8,7 8,3
Turda -2,2 9,0 18,3 8,8 8,5
Vlădeasa -4,8 1,7 10,2 3,9 2,8
28
2.1.4.3. Precipitațiile atmosferice
Precipitațiile atmosferice reprezintă totalitatea produselor de condensare şi cristalizare a vaporilor de apă

din atmosferă, care cad din nori şi ajung la suprafaţa terestră sub formă lichidă, solidă sau sub ambele
forme în acelaşi timp (Şerban, 2008). Acestea reprezintă unul dintre cele mai importante elemente
climatice cu o influenţă deosebită asupra mediului ambiant şi cu un rol foarte important în atmosfera
terestră.
Regimul precipitaţiilor atmosferice, datorită complexităţii factorilor care participă la geneza şi evoluţia
proceselor pluviogenetice, prezintă aspecte foarte variate atât sub raport calitativ şi cantitativ, cât şi ca
repartiţie teritorială (Tahâş, 2011).
Precipitaţiile au un rol foarte important asupra tuturor învelişurilor Pământului. Ele influenţează în acelaşi
timp celelalte elemente climatice, modificând continuu relieful, ca factor modelator extern. Sunt foarte
importante în configurarea reţelei hidrografice, în formarea şi dezvoltarea vegetaţiei şi implicit a faunei şi
solurilor (Tănasă, 2011). Pentru analizarea cantităţilor de precipitaţii în judeţul Cluj s-au utilizat datele
climatice extrase din setul de date zilnice gridate ROCADA la o rezoluţie spaţială de 0.1º (≈10 km) (Birsan
şi Dumitrescu, 2015).
Radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei, dominantă din sectorul vestic, în corelaţie cu factorii
geografici locali (relieful, prezenţa vegetaţiei arborescente, a bazinelor acvatice, a zonelor cu exces de
umiditate din lungul culoarelor de văi sau din spaţiile joase depresionare, prezenţa aşezărilor umane mari,
deasupra cărora convecţia termică este mai activă, iar poluarea conduce la mari cantităţi de nuclee de
condensare din atmosfera urbană), determină împreună diferenţieri pluviometrice pe teritoriul analizat.
29
Figură 7. Distribuţia spaţială a cantităţilor medii anuale de precipitaţii în judeţul Cluj (1961-2013)
Astfel, cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice variază în judeţul Cluj intre 500 şi 1100 mm
(Figura 7). Aceasta scade treptat de la vest spre est ca urmare a scăderii altitudinii reliefului pe această
direcţie și a frecvenţei mai mari a maselor de aer mai umede din vest, de origine oceanică, care în
deplasarea lor spre est pierd treptat din umezeală, la aceasta adăugându-se şi un efect de föehnizare
(Figura 7).
Mediile anuale ale cantităţilor de precipitaţii în aria montană sunt cuprinse între 800 şi 1100 mm. Podisul
Someşan este dominat de valori anuale cuprinse între 601 şi 700 mm. Cele mai mici valori se înregistrează
în aria municipiului Cluj-Napoca, în Depresiunea Turzii şi în Câmpia Transilvaniei.
Pe teritoriul judeţului Cluj, precipitaţiile cresc treptat de la valorile cele mai mici din lunile ianuarie şi
februarie până în iunie, când se înregistrează maximul, după care scad până ating, din nou, minimul în
ianuarie şi februarie (Figura 8). În perioada rece a anului (octombrie-martie) scăderea temperaturii
determină înregistrarea celor mai scăzute cantităţi de precipitaţii, din cauza diminuării convecţiei termice,
a frecvenţei inversiunilor termice din depresiuni şi din ariile joase. În lunile de iarnă, ianuarie şi februarie,
masele de aer din zona anticiclonului eurasiatic au o frecvenţă destul de ridicată, aducând uscăciune şi
vreme geroasă. Sistemele noroase legate de fronturile ciclonilor mediteraneeni sunt dirijate în special
peste Câmpia Panonică, la vest de barajul orografic al Carpaţilor Occidentali reuşind să pătrundă doar
arareori pe teritoriul judeţului Cluj.
30
În condiţii de timp stabil cu regim anticiclonic şi vreme rece sau geroasă, convecţia termică se diminuează
până la dispariţie. Toate acestea duc la înregistrarea în lunile ianuarie şi februarie a celor mai mici cantităţi
de precipitaţii din timpul unui an. În cursul anului, precipitaţiile cele mai bogate se produc în perioada
caldă (aprilie-septembrie), distribuţie favorabilă desfăşurării proceselor biologice ale plantelor. Maximul
pluviometric din luna iunie se datorează invaziilor de aer umed de la periferia dorsalei Anticiclonului Azoric
şi a convecţiei termice intense, specifice lunilor de vară. Această dispunere a valorilor lunare exprimă
condiţiile de formare a precipitaţiilor specifice regiunilor continentale de tranziţie din zona temperată,
caracterizate iarna prin predominarea unui regim de presiune ridicată cu vreme rece și relativ secetoasă,
iar vara prin frecvente invazii de aer rece și umed favorabile formării ploilor sub formă de averse (Tahâş,
2011).
Figură 8. Regimul lunar al precipitaţiilor atmosferice în judeţul Cluj (1961-2013)
Cantităţile anotimpuale de precipitaţii şi variabilitatea lor în timp permit o apreciere mai detaliată a
regimului precipitaţiilor în județul Cluj, acestea modificându-şi cantitatea de la un anotimp la altul, în
funcţie de schimbările ce survin în dinamica generală a atmosferei şi în raporturile dintre radiaţia solară şi
suprafaţa activă. Mediile anotimpuale relevă faptul că vara, cantitatea de precipitaţii este cea mai mare,
reprezentând mai mult de 40% din cantitatea anuală, urmată de primăvară şi toamnă când cantitatea
acestora este de aproximativ 25%, respectiv 20% (Figura 9). În anotimpul de iarnă cad cele mai reduse
cantităţi anotimpuale de precipitaţii (aproximativ 10-15%).Distribuţia procentuală a cantităţilor de
precipitaţii pe anotimpuri nu diferă semnificativ de la o staţie la alta.
31
Figură 9. Repartiţia pe anotimpuri a cantităţilor medii de precipitaţii în judeţul Cluj (1961-2013)
2.1.4.4. Vântul
Pe teritoriul judeţului Cluj, vântul este determinat de circulaţia generală a atmosferei, mai exact de acţiunea
centrilor barici principali, ce îşi pun amprenta asupra principalelor caracteristici ale regimului vântului
(frecvenţă, direcţie, viteză). Relieful, prin prezenţa Carpaţilor la vest, imprimă caracteristici determinante
regimului vântului, influenţându-i direcţia şi viteza de deplasare şi acţionând ca un baraj în calea maselor de
aer vestice. Altitudinile mai reduse şi interfluviilor line spre est, cu văile râurilor orientate pe direcţia vest-
est din zona deluroasă îşi pun amprenta şi ele asupra direcţiei şi vitezei vântului. Obstacolele naturale şi
antropice de diferite dimensiuni (păduri, aşezări umane), pot, de asemenea, influenţa direcţia de deplasare
şi viteza vântului prin blocare, deviere sau canalizare. Suprafaţa subiacentă, prin regimul diferenţiat de
încălzire, impune acelaşi regim al aerului de deasupra, favorizând circulaţia locală a acestuia.
Vitezele mari intensifică evapotranspiraţia, iar calmul atmosferic permite încălziri inegale şi acumulări de
vapori, în funcţie de caracteristicile locale ale suprafeţelor terestre, înlesnind, prin temperaturi şi umidităţi
ridicate, formarea celulelor convective şi generatoare de precipitaţii sub formă de averse, bogate
cantitativ (Tănasă, 2011). Datele utilizate pentru analizarea acestui element climatic au fost extrase din
setul de date lunare gridate WorldClim Version 2, la o rezoluţie spaţială de 30 secunde (Fick şi Hijmans,
2017).
În judeţul Cluj, viteza medie anuală a vântului este cuprinsă între 1 şi 5 m/s (Figura 10). Cele mai mari
valori sunt, aşa cum era de aşteptat, în regiunile înalte, acolo unde calmul atmosferic are frecvenţa anuală
cea mai mică. Cele mai mari valori se întâlnesc în Masivul Vlădeasa, iar cele mai mici acolo unde şi calmul
are cea mai mare frecvenţă şi anume în depresiuni, în zonele adăpostite şi în zona deluroasă.
32
Figură 10. Distribuţia spaţială a vitezei medii anuale a vântului în judeţul Cluj (1970-2000)
Sursa datelor : WoldClim – Global Climate Data, Version 2.0
În figura 11 sunt prezentate frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii la staţia meteorologică Cluj-Napoca. Se
evidenţiază circulaţia vestică cu frecvenţa cea mai mare a vânturilor din direcţiile nord-vest, vest şi sud-
vest. De asemenea, frecvenţa vântului din direcţia nord-este prezintă o valoare ridicată. În ceea ce priveşte
viteza vântului, se observă că vânturile din direcţiile nord-vest şi sud est au celel mai mari valori.
33
Figură 11. Roza anuală a vântului la Cluj-Napoca (1961-2000)
2.1.4.5. Regionare topoclimatică
Pe lângă caracteristicile generale subliniate anterior, în funcţie de particularităţile regionale şi locale au

rezultat o serie de nuanţe climatice cu o arie de răspândire redusă, în care elementele meteorologice sunt
influenţate de suprafaţa activă. Astfel, în cadrul județului Cluj identificăm mai multe tipuri de topoclimate,
cu particularizarea elementelor climatice în funcţie de caracteristicile sale geografice. Principalele
topoclimate prezente pe teritoriul judeţului Cluj sunt: topoclimatul vârfurilor înalte și al culmilor montane
înalte, topoclimatul versanților, topoclimatul văilor, topoclimatul depresiunilor, topoclimatul de pădure,
topoclimatul suprafeţelor acvatice şi topoclimatul urban.
Topoclimatul vârfurilor înalte și al culmilor montane înalte
Sunt prezente cu precădere în partea vestică a judeţului în cadrul ariei montane ce se desfăşoară pe
teritoriul judeţului. Sectoarele de culme principală, orientate nord-sud, adică în calea maselor de aer
umede oceanice, primesc o mare cantitate de precipitaţii, cum este cazul masivului Vlădeasa unde se
înregistrează cea mai mare cantitate de precipitaţii. O parte a versanţilor înalţi situaţi pe teritoriul
judeţului Cluj sunt orientaţi spre nord, deci în calea maselor de aer reci şi umede ce vin din direcţia nord
34
sau nord-vest, primind astfel o cantitate mare de precipitaţii în urma cărora rezultă o puternică activitate
torenţială.
În cazul culmilor înalte, cu orientare vest-est, versanţii nordici primesc o cantitate mai mare de precipitaţii
şi au temperaturi mai reduse cu cca. 1-2°C faţă de versanţii sudici, mai însoriţi şi cu valori de precipitaţii
mai reduse. Sectoarele de culme situate mai spre est au valori mai mici de precipitaţii. În cazul culmii
principale temperatura aerului scade pe verticală, deci pe vârfuri de regulă temperatura aerului este mai
scăzută, precipitaţiile şi vânturile în schimb mai intense decât pe văi (ultimele dovedite şi de arbori-steag).
Dar, totodată, se înregistrează deseori inversiuni termice. Culmile secundare despart văi ale aceluiaşi bazin
hidrografic şi, ca urmare, sunt mai joşi altitudinal şi de cele mai multe ori sunt acoperite de păduri de
foioase, elemente vegetale care arată un climat de adăpost, deci un climat mai blând decât culmile
principale.
Culmile secundare din partea de est a celor principale, orientate pe direcţia vest-est suferă din plin
acţiunea descendentă a maselor de aer vestice şi astfel sunt mai uscate. Ca şi în cazul culmilor principale,
cele cu orientare spre nord sunt mai reci decât cele cu direcţie vestică sau sudică.
Topoclimatul versanților
Versanţii din regiunea studiată au orientări diferite şi prin urmare condiţii climatice diferite, acestea
depinzând de pante, de gradul şi felul de acoperire cu vegetaţie şi de tipul rocilor. Versanții cu orientare
vestică se găsesc sub influenţa maselor de aer vestice, oceanice şi ca atare sunt mai umezi decât cei estici
şi mai acoperiţi de vegetaţie forestieră dar care este repartizată de-a lungul versantului în funcţie de
repartiţia temperaturilor (sunt frecvente şi inversiunile de temperatură): la bază sunt păduri de foioase
iar în partea superioară păduri de amestec foioase-conifere, de la cca 700-800 m în sus, iar de la 1000 m
apare vegetaţia de conifere. Versanţii vestici, abrupţi, opresc acţiunea vânturilor şi sub acţiunea insolaţiei
primesc un flux important de căldură în timpul zilei iar noaptea se răcesc mai mult decât versanţii estici.
Versanţii cu expoziţie nordică sunt mai umezi şi mai reci decât cei sudici, pădurile fiind mai bogate pe
aceştia. Versanţii nordici ajung sub influenţa vânturilor de nord, de nord-vest şi de est, realizându-se o
temperatură scăzută (cca 2°C) şi o cantitate mare de precipitaţii (Indrieş, 2010).
Versanţii cu orientare sudică sunt mai călduroşi, cu precipitaţii mai reduse, cu temperaturi mai adecvate
pentru aşezări umane; sunt mai feriţi de vânturile de vest, de nord ca şi de cele de est, dar sub influenţa
vânturilor ce vin dinspre sud, ca şi sub influenţa brizelor montane de culme-vale. Totuşi, versanţii sudici
situaţi în “umbră de versant” faţă de munţii înalţi din sudul lor, au o situaţie de versant nordic, deci
temperaturi medii relativ scăzute, fapt dovedit de prezenţa coniferelor ce coboară până la baza lor şi până
la altitudinea de cca 600 m (Indrieş, 2010).
Versanţii cu expunere estică sunt în general cu un climat de adăpost, favorabil aşezărilor umane. Sunt
versanţi feriţi de vânturile de vest şi de nord şi, în schimb, se găsesc sub influenţa celor de est dar care
ajung sporadic în aceste regiuni şi la mare înălţime. Prezintă, deci, un climat de adăpost, cu fenomene de
tip foehnal şi cu frecvente inversiuni termice faţă de văile de la baza lor. Faţă de versanţii vestici sunt cu
ceva mai reci dar mai săraci în precipitaţii (Indrieş, 2010).
35
Topoclimatul văilor
Văile cu orientare vestică se găsesc sub influenţa vânturilor de vest, fiind aşadar ventilate şi destul de
calde, dar cu numeroase cazuri de inversiuni termice. Cele cu orientare nordică sunt mai reci şi mai umede
decât văile cu altă direcţie de scurgere, iar cu cât sunt mai adânci, cu atât sunt mai reci, fiind sub influenţa
maselor de aer reci şi umede ce sosesc dinspre nord şi nord-vest. Văile cu orientare sudică sunt mai calde
în general, fapt dovedit de prezenţa aşezărilor umane chiar şi pe văi nu numai pe versanţi sau pe culmi,
cu excepţia sectoarelor de chei. Sunt ferite de vânturile de nord, rămânând în general sub acţiunea
vânturilor sudice. Din acest motiv, aceste văi sunt mai calde decât cele nordice, cu 1-2°C în medie, şi sunt
mai sărace în precipitaţii, mai însorite datorită scurgerii şi înclinării profilului longitudinal spre sud. Aceste
văi sunt afectate, de asemenea, de fenomenele de inversiune termică, mai ales în sezonul rece.
Văile cu orientare estică au o răspândire foarte restrânsă în arealul analizat. Acestea sunt destul de reci
dar totuşi cu ceva mai calde decât cele nordice. Aceste văi se găsesc sub influenţa vânturilor estice şi
suferă un fenomen de foehn, cu temperaturi prielnice locuirii şi cantităţi de precipitaţii moderate.
Frecvente sunt, şi în cazul acesta, inversiunile termice (Indrieş, 2010).
Topoclimatul depresiunilor
În depresiuni se produc deseori fenomene de inversiuni de temperatură (diferenţele termice culme-baza

platoului pot ajunge la 1-2°C) fapt ce are repercusiuni asupra răspândirii vegetaţiei. Între fundul platourilor
şi culmi există un schimb de energie datorat brizelor montane de culme şi de vale. Viteza medie a vântului
are valori mici, predominand calmul atmosferic.Prezenţa versanţilor ce mărginesc depresiunile determină
neuniformitatea cantităţilor de energie solară primită de către diferite suprafeţe, deci un grad diferit de
încălzire. Ceaţa se manifestă mai frecvent în interiorul depresiunilor.
Topoclimatul de pădure
Dintre toate asociațiile vegetale, pădurea exercită cel mai activ rol în conturarea de topoclimate prin
extinderea în suprafață, speciile componente și dimensiunea și desimea copacilor. Un rol aparte în
modificarea climei zonelor împădurite îl au procesele fiziologice de transpirație și respirație, prin care se
eliberează în atmosferă o cantitate importantă de apă, oxigen și dioxid de carbon. Procesele de
descompunere a resturilor vegetale duc, de asemenea, la producerea de dioxid de carbon și metan.
În funcție de speciile componente, se disting două categorii principale de asociații vegetale de pădure:
păduri de foioase și păduri de conifere, la acestea adăugându-se suprafețe restrânse de păduri de
amestec. Pădurile ocupă suprafețe mai însemnate în partea de vest și de nord a județului. Pădurile de
foioase sunt specifice atât zonelor de dealuri, cât și zonelor montane până la altitudini de 1000 – 1200 m.
Dacă la altitudinile mici domină speciile de stejar, spre limita superioară a acestor păduri se impune fagul
ca specie dominantă. Elementele comune ale acestor păduri sunt: structurarea pe cel puțin trei straturi
vegetale (arbori înalți, arbuști și stratul erbaceu) și căderea frunzelor în sezonul rece. Din punct de vedere
climatic, parcurgerea unui ciclu anual de vegetație echivalează cu transformări succesive ale stratului activ
subiacent (coroanele copacilor) astfel: înfrunzirea, frunzișul matur, desfrunzirea și pauza vegetativă.
Pădurile de conifere formate în cea mai mare parte din brad, molid și pin extinzându-se de la altitudini de
1000 – 1200 m la aproximativ 1800 m. Față de foioase, speciile de conifere au caracteristici radical
deosebite. Frunzele aciculare determină o mare capacitate de reținere a apei din precipitații. Culoarea
36
verde închis a frunzelor conferă un albedou scăzut. Persistența frunzelor în cursul anului face ca pădurile
de conifere să exercite același tip de influență asupra climei
Pădurea, la nivelul suprafeţei subiacente, dată de coronamentul arborilor, poate reflecta între 5 - 20% din
radiaţia primită, la nivelul suprafeţei solului putând ajunge între mai puţin de 1 - 20% din radiaţia
incidentă, restul fiind absorbită. Iarna, însă la amiază în pădure valoarea radiaţiei incidente poate creşte
la 90% în cazul pădurilor de foioase. Ziua şi vara, temperatura în pădure este mai mică decât cea din
câmpul deschis, noaptea şi iarna diferenţele sunt mai mici şi de semn contrar. Regimul termic moderat cu
izotermii şi inversiuni, umezeala mai mare a aerului (între 10% vara şi 5% iarna, mai mare decât în exterior)
şi a solului, durata mai mare a stratului de zăpadă (1,5 săptămâni faţă de terenul din jur), înregistrarea în
pădure a unor cantităţi mai mari de precipitaţii, dincolo de intercepţia netă exercitată de prezenţa
arborilor, predominarea calmului în interior, circulaţia de tip briză la periferie, micşorarea încălzirii şi răcirii
solului, perturbarea deplasării pe orizontală a unei mase de aer la trecerea peste o pădure cu apropierea
liniilor de curent şi mărirea vitezei deasupra pădurii în condiţii de turbulenţă ce se resimt până la 200 –
300 m înălţime, micşorarea duratei zilei în favoarea nopţii, pledează împreună pentru rolul
topoclimatologic al pădurii (Mihăilă, 2006).
Trăsăturile de ansamblu ale asociaţiilor vegetale din cuprinsul ariei de studiu, sunt o reflectare a condiţiilor
de mediu, proprii fiecărei trepte de relief şi a climatului corespunzător. Pe lângă ele intervin o serie de
factori locali care influenţează calitativ şi cantitativ învelişul vegetal al teritoriului. Etajarea reliefului de la
est la vest a impus şi o etajare pe verticală a componentelor biogeografice în strânsă concordanţă cu
caracteristicile solurilor şi a parametrilor climatici.
Pădurile ocupă suprafeţe modeste în regiunile estice şi centrale ale ariei analizate, acestea fiind
reprezentative vestului regiunii, îndeosebi în aria montană.
Defrişarea pădurilor reprezintă cea mai timpurie intervenţie antropică asupra mediului şi, prin aceasta,
modificarea vegetaţiei naturale iniţiale, prin reducerea suprafeţelor împădurite. Ritmul despăduririlor,
impus deseori de factorii politici şi economici a crescut foarte mult în condiţiile unei agriculturi extensive,
deci a unei necesităţi tot mai mari de teren agricol, rolul climatic al pădurilor fiind diminuat odată cu
reducerea suprafeţelor acestora.
În concluzie, pentru trăsăturile climatice generale ale regiunii studiate, vegetaţia arborescentă ce
formează păduri compacte cu precădere în ariile montane are un rol topoclimatic, în general ca moderator
al variaţiei elementelor climatice, în tot timpul anului.
Topoclimatul suprafeţelor acvatice
Alături de celelalte elemente ale mediului natural, reţeaua hidrografică, prin densitatea ei, precum şi prin
gradul de dezvoltare a cursurilor de apă, poate influenţa direct sau indirect condiţiile climatice cu care se
află într-un strâns raport de cauzalitate reciprocă. Ştiind că suprafeţele acvatice se comportă diferit ca tip
de suprafaţă activă, faţă de celelalte tipuri de suprafeţe (având căldura specifică mai mare de 2 – 3 ori
decât a unui sol obişnuit, conductibilitatea calorică mai mare, încălzindu-se şi răcindu-se mai greu,
prelungind anotimpurile de tranziţie în preajma lor, întreţinând o evaporare intensă cu creşterea umezelii
relative şi a precipitaţiilor de natură convectivă şi jucând un rol important, în distribuţia presiunii
atmosferice, în special în anotimpul cald), vom înţelege relaţia directă ce se stabileşte între aceasta şi
climă. Astfel, rolul lor topoclimatic şi microclimatic pentru județul Cluj este lesne de remarcat.
37
Apele subterane de adâncime nu influenţează, în general, clima, iar apele subterane libere pot influența
albedoul unor suprafeţe prin cantităţile de săruri (sulfatice, carbonatice etc.) antrenate pe verticală
datorită procesului de evaporaţie, formând astfel cruste de săruri, dar pe spatii restrânse şi mai ales în
zona de contact versanţi – şesul râurilor, pe glacisurile coluvio-proluviale, cu capacitate de reflecţie
ridicată a razelor solare. De asemenea, atunci când apele subterane ajung la suprafaţă, datorită aportului
pluvio-nival, umectând solul sau chiar ocupând concavităţile scoarţei, rolul lor microclimatic creşte
considerabil, solurile umede comportându-se similar faţă de radiaţia solară ca şi suprafeţele acvatice,
având rol de moderator termic (Mihăilă, 2006).
Lacurile naturale, dar mai ales cele antropice au o influenţă relativ mare asupra climei. Construite pentru
producerea de energie electrică, pentru regularizare şi alimentare cu apă, aceste lacuri au căpătat o gamă
funcţională diversă. Reprezentative prin volum şi dimensiune sunt lacurile Beliș-Fântânele (460 ha),
Tarnița (215 ha) și Gilău (75 ha). Pe lângă acestea, în componența județului Cluj mai intră câteva zeci de
unități lacustre de dimensiuni mai mici. Suprafeţele tuturor acestor corpuri de apă induc modificări locale
importante în caracteristicile climatice. Printre acestea numărându-se uşoara creştere a umidităţii relative
deasupra lacurilor; inerţia lor termică mare manifestată în sezoanele de tranziţie; atenuarea regimului
termic mai ales vara, uşoarele adieri ale vântului sub formă de brize lacustre manifestate tot în acest
anotimp; o mai mare frecvenţă a fenomenelor de rouă, ceaţă (de radiaţie, advecţie, evaporaţie); îngheţuri
şi brume mai târzii toamna.
Influenţa climatogenă a arterelor hidrografice din aria județului Cluj este dată de modul de alimentare al
acestora, debite, regimul scurgerii, regimul termic, îngheţ. Făcând abstracţie de acumulările de apă din
lungul acestor, putem spune că influenţa lor asupra climei este redusă, manifestându-se strict local mai
ales de-a lungul văilor prin care curg. Prezenţa vegetaţiei de luncă, suprafaţa luciului şi volumul mare de
apă de pe cursurile mai consistente, duc, mai ales vara, la ameliorarea condiţiilor termice excesive printr-
o creştere a umezelii atmosferice datorită intensificării evapotranspiraţiei. În condiţiile absenţei mişcărilor
maselor de aer pe culoarul de vale, temperaturile ridicate cumulate cu umezeala relativă mare,
declanşează procese convective locale de intensitate deosebită, culoarul de vale fiind deseori însoţit de
precipitaţii de origine convectivă ce cad mai ales după amiază. Roua, bruma, ceață, înghețul etc. sunt
fenomene ce au o frecvenţă mare pe valea acestui râu, atunci când stratificaţia aerului este de tip stabil
(Mihăilă, 2006). De asemenea, râurile prin văile săpate, pot canaliza şi curenţii de aer mărindu-le viteza şi
intensitatea.
Topoclimatul urban
Topoclimatul urban este specific orașelor, fiind mai pronunțat în orașele de dimensiuni considerabile, cum
este Cluj-Napoca. Acesta se formează din cauza extinderii orizontale și verticale a ariilor urbane,
materialelor utilizate pentru construcții, poluării și a activităților desfășurate în spațiul urban.
Caracteristicile oraşelor contribuie în mod sensibil la modificarea topoclimatului, prin reducerea

evaporaţiei reale şi mărirea coeficientului scurgerii superficiale a apelor meteorice. Existenţa unui albedo
specific, ca şi a unei surse suplimentare de căldură în atmosfera urbană, la care se adaugă şi impurificarea
aerului, care micşorează radiaţia nocturnă a suprafeţei subiacente determină valori medii mai mari cu 0,5
– 1,5°C faţă de acelea din zona periurbană (Ciulache, 2002). Micşorarea albedoului stratului de zăpadă din
interiorul oraşului este provocată de impurificarea cu pulberi a suprafeţei acesteia. În aceste condiţii,
dezvoltarea plantelor în oraş este avansată cu o săptămână (liliacul înfloreşte cu 5 - 10 zile mai repede în
interiorul oraşului). Aşa cum rezultă şi din observaţiile vizuale, ultimele îngheţuri de primăvară apar mai
38
devreme în ariile urbane, decât în ariile exterioare lor, iar primele îngheţuri de toamnă se produc mai
târziu cu 4 – 5 zile (Tănasă, 2011). Umezeala relativă este mai mică în oraş cu 3 – 15%, iar viteza vântului
în interior este micşorată în medie cu 2 – 4 m/s, mărind numărul de zile cu calm şi fără viscol, de unde şi
grosimea stratului de zăpadă este mai mare în oraş decât în împrejurimi. Convecţia puternică din timpul
amiezii şi prezenţa în atmosferă a multor nuclee de condensare accentuează nebulozitatea ducând la
declanşarea unor averse de ploaie, iar ceaţa are frecvența, intensitatea şi durata mai mare în ariile urbane.
Oraşul, prin profilul său arhitectonic, se constituie ca un obstacol în calea vântului, insula de căldură ce se
manifestă mai ales noaptea şi iarna, este cauza declanşării deplasării aerului mai rece şi mai curat dinspre
înălţimile din jur spre oraş, formându-se astfel briza urbană, în zilele călduroase de vară când convecţia
termică este puternică (Mihăilă, 2006).
În timpul verii valurile de căldură pot fi mai intense în spațiul orașelor sub efectul geometriei și
proprietăților termice ale suprafeței acestora. În corelație cu efectul insulei de căldură urbane acestea pot
avea consecințe negative asupra societății, în special a asupra sănătății (Herbel et al., 2018).
39
2.1.5. Hidrografia
2.1.5.1. Considerente generale
Județul Cluj se află situat pe interferența a trei unități morfologice majore reprezentate de Munții Apuseni
(în partea vestică), Podișul Someșan (spre nord și nord-vest), respectiv Câmpia Transilvaniei (la est și sud-
est). Hidrografia județului este corelată cu morfologia generală a reliefului, în ceea ce privește organizarea
sistemelor hidrografice majore (Figura 12).
Figură 12. Organizarea rețelei hidrografice în raport cu orientarea și dezvoltarea reliefului
Sursa datelor : date prelucrate după http://geoportal.ancpi.ro
Astfel, pe teritoriul județului se individualizează trei mari bazine hidrografice: Someșul, Crișul Repede și
Arieșul, care sunt monitorizate prin intermediul structurilor aferente Administrației Naționale Apele
Române, respectiv A.B.A Someș-Tisa, A.B.A. Crișuri și A.B.A. Mureș.
40
Factorii care condiționează organizarea rețelei hidrografice (precipitațiile, evapo-transpirația, geologia,
relieful și textura solurilor) impun o distribuție diferențiată a rețelei hidrografice atât la suprafață, cât și în
subteran. Astfel, pentru analiza componentei hidrografice au fost investigate patru categorii de structuri
acvatice, respectiv acviferele, cursurile de apă, unitățile lacustre și apele minerale – un element aparte,
derivat din componenta subterană, dar cu particularități ce le definesc ca având un potențial diferit de
utilizare. 2.1.5.2. Apele subterane
Caracteristicile apelor subterane sunt dependente de structura geologică și orografie, atât din punct de
vedere al aprecierilor cantitative și calitative ale apelor freatice, cât și pentru cele de adâncime. Astfel,
în spațiul montan, definit de formațiuni geologice dominant compacte (șisturi cristaline și magmatite),
apele subterane se caracterizează prin resurse reduse, anumite rezerve fiind prezente doar în arealele
mai restrânse ale calcarelor mezozoice, în timp ce unitatea de dealuri dispune de cantități destul de
importante de apă mai cu seamă din categoria celor freatice.
Resursele de apă freatică se regăsesc în depozitele de vârstă cuaternară ale principalelor culoare de vale:
Arieșului Inferior, Someșului Mic, Someșului Mare și Someșului, precum și în depresiunile Iara, Hășdate și
Huedin. De asemenea rezerve mai puțin importante sunt cantonate și în lungul afluenților ce drenează
Dealurile Clujului și Dejului, respectiv a celor ce provin din Câmpia Transilvaniei cu drenaj spre Someșul Mic.
De altfel, în ultima regiune menționată apele freatice au un grad ridicat de mineralizare pe fondul prezenței
unor concentrații mari de carbonat de calciu, sulfați sau a unor impurități de natură biologică.
Apele de adâncime au fost remarcate preponderent în partea estică, suprapusă Câmpiei Transilvaniei,
unde au fost realizate numeroase foraje de interceptare a rezervelor de gaz metan. Condițiile geologice
de stocaj au confirmat faptul că apele de profunzime prezintă o mineralizare ridicată, improprie pentru
integrarea lor în consum.
În ceea ce privește abordarea apelor subterane, conform Directivei Cadru Apă 60/2000, s-au identificat la
nivelul județului un număr de cinci corpuri de apă, după cum urmează (Tabelul 4):
• în bazinul hidrografic al Someșului se găsesc trei corpuri de apă subterană: corpul de apă freatică
ROSO04 – Munții Bihor Vlădeasa, dezvoltat în partea vestică, montană a județului, interdependent
hidrografic cu Crișul Pietros și valea Sebișelului; corpul de apă freatică ROSO09 – Someșul Mare,
lunca și terasele, ce ocupă o suprafață redusă în extremitatea nordică a județului, suprapusă peste
valea Someșului Mare; corpul de apă freatică ROSO10 – Someșul Mic (lunca și terase), dezvoltat
în culoarul Someșului Mic, aval de localitatea Gilău, respectiv pe afluenții Nadăș, Borșa și Gădălin.
• în cadrul bazinului hidrografic al Mureșului se află corpul de apă freatică ROMU02 Lunca și terasele
râului Arieș, aferent cursului inferior al Arieșului, suprapus aproape în totalitate peste aria
depresionară Turda – Câmpia Turzii.
• în cadrul bazinului hidrografic al Crișului Repede se găsește corpul de apă subterană ROCR02 Zece
Hotare (Munții Pădurea Craiului), ce ocupă o suprafață redusă, în extremitatea vestică a județului.
41
Tabel 4. Caracteristicile corpurilor de ape subterane
Supr.
Utilizarea Grad de protecție
Cod – Nume corp de apă subterană totală Tip Poluatori
2 apei globală
(km )
ROSO04 - Munții Bihor-Vlădeasa 469 K+F PO, P PU, PVU
ROSO09 - Someșul Mare, lunca şi terase 585 P PO, I, P I, M PG, PM
ROSO10 - Someșul Mic, lunca şi terase 315 P PO, I, Z I, Z, M PG, PM
ROMU02 - Lunca și terasele râului Arieș 192 P PO, I,AL I, Z PG
ROCR02 - Zece Hotare (Munții Pădurea Craiului) 463 K+F PO PU, PVU
Tip predominant: P-poros; K- carstic; F-fisural.

Utilizarea apei: PO-alimentari cu apă populație; IR-irigații; I-industrie; P-piscicultură; Z-zootehnie.
Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici
Gradul de protecție globala: PG - bună; PM - medie; PU - nesatisfăcătoare; PVU – puternic nesatisfăcătoare
Sursa datelor : A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș și A.B.A. Crișuri
Resursele hidrominerale beneficiază în general de cel mai înalt grad de valorificare dintre toate resursele
acvatice. Calitatea apei minerale este asigurată prin încărcarea cu elemente minerale şi gaze aflate în stare
dizolvată sau în soluție în cadrul apei subterane. Prin proprietățile terapeutice pe care le au asupra
organismului uman, o parte din apele minerale au un rol curativ. La nivelul județului Cluj se regăsesc
puține locații care dispun de ape minerale. Astfel, putem aminti de apele sulfuroase de la Băița,
aliniamentul apelor clorurate care începe de la Turda și se continuă spre nord pe la Cojocna, Someșeni,
Ocna Dej, Mica, Sic și Sânmărghita, respectiv apele sulfatate de la Leghia. În prezent, exploatarea acestora
este deficitară, cu excepția celor asociate sărate, care sunt înglobate în circuitul turistic.
Analiza detaliată a distribuției și capacității acviferelor, a pus în evidență diferențieri importante în ce

privește condițiile de acumulare a apei subterane. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai
pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanță pentru alimentări cu apă și anume debite
exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiții locale de acumulare a
apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru
60/2000.
Principalele corpuri de apă identificate la nivelul județului au fost identificate în spațiul montan, din
extremitatea vestică, respectiv de-a lungul culoarului Someșului Mic, aval de Gilău și în conul depresionar
al Arieșului Inferior în depresiunea Turda-Câmpia Turzii (Figura 13).
42
Figură 13. Harta distribuției corpurilor de apă subterane la nivelul județului Cluj
Sursa datelor : date prelucrate după A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș și A.B.A. Crișuri
a. Corpul de apă subterană ROSO04 - Munții Bihor – Vlădeasa este de tip carstic-fisural. Depozitele
carbonatice triasic-cretacice cu fragmentare ridicată au permis crearea unor sisteme carstice
majore, cu importante rezerve de apă subterană. Debitele izvoarelor carstice au valori cuprinse
între 0.04-550 l/s, un pH ușor bazic (7.1-7.8) și o mineralizație totală ce oscilează între 125-530
mg/l, conform evaluărilor făcute de A.B.A. Someș-Tisa în cadrul Planului de management al
spațiului hidrografic Someș-Tisa (2015). Hidrochimic, apele se încadrează în clasa bicarbonatată,
grupa calcică sau magneziană.
b. Corpul de apă subterană ROSO09 - Someșul Mare, lunca si terasele este de tip poros permeabil,
ocupând depozitele aluvionare din cadrul luncii și teraselor râului Someșul Mare. Pe teritoriul
județului Cluj, acest corp ocupă o porțiune foarte redusă, în aria de confluență din vecinătatea
municipiului Dej. Depozitele, formate din nisipuri, pietrișuri și bolovănișuri cu granulometrie
variabilă, ce asigură debite specifice importante. Prezența cutelor diapire, influențează
hidrochimic apele acviferului, acestea fiind de tip clorurat – bicarbonatat-sodico-calcic.
c. Corpul de apă subterană ROSO10 – Someșul Mic, lunca și terasele este cel mai reprezentativ corp
de apă subterană de la nivelul județului Cluj. Încadrându-se în tipologia tipului poros-permeabil,
acviferul este localizat în depozitele cuaternare ale luncii și teraselor râului Someșul Mic, respectiv
pe afluenții majori, aval de Cluj-Napoca: râul Căpuș, Nadăș, Borșa, Lonea (afluenți de stânga) și
43
d. valea Fizeșului și Gădălinului (afluenți de dreapta). Petrografia este reprezentată de o asociere
tipică aluvială de nisipuri, pietrișuri și bolovănișuri, cu grosimi variabile, cuprinse între 2 și 11 m.
Conform evaluărilor făcute de A.B.A. Someș-Tisa, nivelul hidrostatic este situat la adâncimi relativ
mici 1-3 m, cu debite specifice ce oscilează între 1 și 4 l/s/m. Hidrochimia apelor este variabilă,
fiind asociate cel mai frecvent tipurilor bicarbonatate-sulfatate-calcice, respectiv celor sulfatate-
bicarbonatate-sodice.
e. Corpul de apă subterană ROMU02 - lunca și terasele râului Arieș, este unul de tip poros permeabil,
ocupând depozitele cuaternare aluviale din lunca și terasele râului Arieș, în aria depresionară
asociată aglomerației urbane Turda-Câmpia Turzii. Petrografia este dominată de pietrișuri și
bolovănișuri, cu apariții subordonate de nisipuri, grosimea depozitelor oscilând între 5 și 10 m, cu
debite specifice cuprinse între 6-9 l/s/m, conform informațiilor redate în Planul de management
al spațiului hidrografic Mureș. Ca și în celelalte cazuri, clasa hidrochimică predominată este cea
bicarbonatată, cu asocierea grupelor calcice și magneziene.
f. Corpul de apă subterană ROCR02 Zece Hotare, Munții Pădurea Craiului se dezvoltă preponderent
în aria montană menționată, având câteva prelungiri suprapuse peste aria județului Cluj.
Depozitele de vârstă mezozoică, sunt reprezentate de calcare și dolomite, care prezintă un grad
ridicat de fracturare. Sistemele carstice sunt printre cele mai reprezentative din Munții Apuseni,
asigurând tranzitul unor volume apreciabile de apă de bună calitate, încadrate hidrochimic în
tipurile bicarbonatat-calcic, respectiv bicarbonatat sodic, așa cum reiese din Planul de
management al spațiului hidrografic Crișuri, elaborat de A.B.A. Crișuri.
2.1.5.3. Apele de suprafață
Componenta hidrografică de suprafață este reprezentată de o rețea densă de cursuri de apă, care datorită
configurației reliefului, exprimată prin prezența catenelor montane ale Vlădesei, Gilăului și Muntele Mare,
se drenează în general spre est (sistemele hidrografice ale Someșului Mic, respectiv Arieșului), cu excepția
rețelei aferente Crișului Repede, care are o direcție vestică (Figura 14).
Unitățile lacustre sunt asociate unor tipuri genetice diverse: lacuri de acumulare cu folosințe complexe,
unități lacustre cu funcție piscicolă, lacuri naturale și antropice cu ape sărate, lacuri formate în micro-
depresiuni reziduale industriale.
Principalul curs de apă care drenează teritoriul județului Cluj este Someșul Mic, cu o dezvoltare amplă, pe
toate treptele altitudinale. Acesta deține o suprafață bazinală de 3773 km2 și o lungime totală de 178 km.
El se formează prin unirea Someșului Cald cu Someșul Rece, râuri cu izvoare în Munții Vlădeasa, respectiv
în Munții Gilău. Are o pantă medie de 8‰ și un coeficient de sinuozitate de 1.68. Al doilea curs, ca
importanță este reprezentat de sectorul inferior al râului Arieș, cu un bazin hidrografic dezvoltat în partea
sudică a județului, pe flancurile estice ale Munților Trascău, respectiv Muntele Mare și suprapus de
asemenea peste arealul depresionar Turda-Câmpia Turzii. Pe teritoriul județului Cluj, Arieșul are o lungime
de circa 61 km și un bazin hidrografic ce ocupă o suprafață de 1296 km2. Al treilea curs reprezentativ este
Crișul Repede, ce își dezvoltă bazinul superior, în partea vestică a județului, drenând flancurile munților
Vlădeasa și aria depresionară a Huedinului. Lungimea acestuia pe teritoriul județului Cluj este de 48 km și
are o suprafață bazinală de 778 km2. Porțiuni mai reduse ca suprafață sunt ocupate de bazinul hidrografic
al Someșului Mare și afluenții Someșului, aval de orașul Dej, bazinele hidrografice ale unor afluenți
tributari Mureșului, respectiv Almașului.
44
Figură 14. Rețeaua hidrografică de suprafață – aspecte generale
2.1.5.3.1. Cursurile de apă. Analiza hidrografică preliminară
a. Someșul Mic
În cadrul bazinului Someșului Mic, drenajul general al apei se face pe o direcție sud-vest – nord-est, până
în aval de Apahida, după care direcția de curgere se orientează pe axa sud-nord. Bazinul Someșului Mic se
dezvoltă pe flancul nord-estic al Munților Apuseni, suprapunându-se peste unitățile morfologice asociate
celor trei masive montane: Munții Gilăului - Muntele Mare, Masivul Vlădeasa și Munții Bătrâna componentă
a Masivului Bihorului. Obârșia râului este definită de două ramuri, relativ paralele, ca direcție generală de
curgere, însă cu particularități foarte diferite, inclusiv din punct de vedere al amenajărilor hidrotehnice.
Someșul Cald izvorăște din Munții Bihorului, de la limita platoului Padiș, într-o regiune carstică, fapt ce îi
conferă o alternanță de drenaj fie la suprafață, fie în subteran. Cei mai importanți afluenți sunt reprezentați
de Valea Bătrâna, Valea Firii, Belișul, Valea Neagră, Râșca și valea Agârbiciului. Cursul râului este puternic
modificat prin prezența a patru lacuri de acumulare, prevăzute cu centrale hidrotehnice, care cumulează
circa 280 MW putere instalată: Beliș-Fântânele (795,67 ha, 18,95 km lungime), Tarnița (206,99 ha, 8,40 km),
Someșul Cald (81,27 ha, 4,25 km) și Gilău (66,15 ha, 2,34 km). Suprafețele acestor lacuri scade o dată cu
altitudinea, fiind cel mai important areal hidroenergetic din Munții Apuseni.
45
Figură 15. Rețeaua hidrografică de suprafață – bazinul Someșului
Sursa datelor : date prelucrate după A.B.A. Someș-Tisa
Cursul râului se închide în acumularea Gilău, unde confluează cu cealaltă ramură hidrografică: Someșul
Rece. Someșul Rece izvorăște din masivul Muntele Mare, prin pârâul Zboru, cu obârșia sub Vârful
Balomireasa, la aproape 1600 m altitudine. Zona de obârșie este definită de un relief plat, cu tinoave
întinse (mlaştini de altitudine, numite aici molhaşuri), unele fiind rezervații naturale (Molhaşurile
Căpăţânii). Afluenții sunt reprezentați de cursuri de apă scurte, cu debit relative bogat: Fieşul, Ursul și
Negruţa. Drenajul natural este influențat de un sistem transversal de aducțiuni subterane, prin care se
suplimentează debitele uzinate prin hidrocentralele situate pe cursul Someșului Cald. În sectorul superior
se individualizează o singură acumulare, cu hidronim identic cu al râului, ce preia apele captate ale
afluenților râului Iara, iar mai apoi le trimite prin valea Răcătăului către acumularea Beliș-Fântânele (Șerban,
2007). Sectorul inferior se închide printr-o deltă evazată în capătul amonte al lacului Gilău. În aval de lacul
de acumulare de la Gilău, Someșul Mic, trece din spațiul montan în zona de culoar. Până la Cluj-Napoca,
traversează alte două mici acumulări: Florești I și II, după care primește ca afluenți o serie de pâraie cu
dezvoltare bazinală redusă (Figura 15).
Ulterior, dinspre Podișul Someșan, culege alți trei afluenți de stânga, cu bazine importante: Nadășul, Borșa
și Lonea, iar dinspre Câmpia Transilvaniei, încă doi afluenți de dreapta: valea Gădălinului și valea Fizeșului,
pe care se găsesc mai multe lacuri cu funcție piscicolă.
46
b. Arieșul
Râul Arieș își are izvoarele în masivul Bătrâna, la o altitudine de 1108 m, Arieșul este compus din două
ramuri hidrografice ce drenează, flancul estic al Munților Bihor: Arieșul Mare și Arieșul Mic, care
confluează amonte de Câmpeni, în acumularea Mihoieşti. În sectorul mijlociu, acesta primește o serie de
afluenți, dintre care mai importanți sunt: Abrudul, Valea Șesei, Bistra, Poșaga și Ocolișul. O dată intrat pe
teritoriul județului Cluj, în perimetrul localității Lungești, râul prezintă deja un curs bine conturat
hidrologic, mai ales din perspectiva menținerii unor debite relativ constante de-a lungul anului. Cel mai
important afluent de stânga, râul Iara, se varsă în Arieș în dreptul localității Buru, fiind unul din cursurile
de apă reprezentative din partea sudică a județului (Figura 16). Acesta drenează flancurile estice ale
masivului Muntele Mare, asigurând prin afluenții din partea superioară, un volum suplimentar în lacurile
de acumulare de pe Someșul Cald.
Figură 16. Rețeaua hidrografică de suprafață – bazinul Arieșului
Sursa datelor : date prelucrate după A.B.A. Mureș
În arealul depresionar Turda-Câmpia Turzii, Arieșul prezintă o pantă redusă de curgere, concomitent cu
dezvoltarea unui sistem de terase asimetric. Principalii afluenți colectați pe acest sector, sunt pe partea
dreaptă: Valea Plăieşti (L=11 km, F=29 km2), Bădeni (L=9 km, F=14 km2) şi Odăii Beteag (L=6 km, F=25 km2),
respectiv pe partea stângă: râul Hăşdate (L=32 km, F=213 km2), Valea Racilor (L=25 km, F=166 km2), Valea
47
Sărată (L=8 km, F=395 km2), Valea Florilor (L=19 km, F=64 km2) și Valea Largă (L=24 km, F=193 km2). Arieșul
de varsă în Mureș, în dreptul localității Grigorești.
c. Crișul Repede
Crișul Repede drenează versanții nordici ai masivelor Gilău-Vlădeasa și Pădurea Craiului. Asimetria
bazinului este foarte pregnantă, fiind în favoarea afluenților de stânga, ce prezintă o dezvoltare generoasă,
mai ales în sectorul superior (Figura 17). Râul izvorăște de la altitudinea de 670 m în apropiere de
localitatea Izvorul Crișului, situate într-o zona deluroasă, pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului.
Sectorul superior este marcat de alternanța unor sectoare înguste, de tip chei cu zone depresionare,
tectonic-erozive ce au permis definirea unor pante contradictorii. Astfel, dacă la izvoare râul prezintă
pante mari, în depresiunea Huedinului acestea se reduc simțitor. Cei mai importanți afluenți ce provin din
aria montană sunt: Călata, Săcuieul, Drăganul și Iada. De altfel, pe ultimii doi, ca urmare a unei scurgeri
bogate, au fost amenajate lacuri de acumulare, completate cu un sistem de aducțiuni pentru a putea
valorifica generosul potențial hidroenergetic.
Figură 17. Rețeaua hidrografică de suprafață – bazinul Crișului Repede
Sursa datelor : date prelucrate după A.B.A. Crișuri
48
Datorită unui context morfologic aparte, exprimat prin ponderea importantă a două unități majore de
relief: spațiul montan și cel deluros, cursurile de apă prezintă caracteristici specifice fiecărui sector. Astfel,
în spațiul montan, în contextul unei alimentări pluvio-nivale, râurile prezintă o scurgere permanentă. În
sectorul deluros, caracterul permanent se menține doar pe râurile mai mari (Căpuș, Nadăș, Borșa și Fizeș),
cele mai mici având caracter semipermanent sau intermitent (Chinteni, Valea Caldă, Gădălin, Valea
Florilor, Valea Largă). Densitatea rețelei hidrografice oscilează între 1 și 0.4 km/km2, cu valori maxime în
arealul montan. Scurgerea medie lichidă este parametrul cel mai uzual de cuantificare a cursurilor de apă.
Din spațiul montan, volumul cel mai ridicat este adus de către Someșul Mic (13 m3/s) și Crișul Repede (11
m3/s). În spațiul colinar, în cadrul bazinului Someșului Mic, cursurile de apă au contribuții modeste la
formarea scurgerii anuale, fapt rezultat din compararea debitelor la Cluj-Napoca (14,6 m3/s) cu cel de la
Salatiu, aproape de confluența cu Someșul Mare (21,2 m3/s). Astfel, deși tranzitează un spațiu amplu,
drenat de afluenții care vin dinspre Dealul Feleacului, Dealurile Clujului și Dejului și Câmpia Transilvaniei,
aportul acestora este modest, fiind în jur de 6,6 m3/s. Majoritatea afluenților pe acest sector deluros, au
debite medii multianuale subunitare: Gădălinul (0,518 m3/s), Nadășul (0,895 m3/s), Borșa (0,624 m3/s). De
altfel, prin poziția sa centrală pe suprafața județului, dar și prin reperele cantitative și calitative pe care le
deține, râul Someșul Mic, este considerat cursul principal al județului. Aval de municipiul Dej, după
confluența cu Someșul Mare, se formează unul din cele mai importante râuri din Transilvania: Someșul.
2.1.5.3.2. Analiza hidrologică cantitativă
Monitorizarea hidrologică a cursurilor de apă se realizează prin intermediul unui număr de 32 de stații
hidrometrice de râu, distribuite reprezentativ la nivelul rețelei hidrografice. Astfel, în bazinul Someșului
funcționează 19 stații, în cel al Arieșului (tributar Mureșului), și în cel al Crișului Repede, câte 7 stații pentru
fiecare (Tabelul 5).
Unitățile majore de definesc relieful județului, spațiul montan și cel de dealuri, cu particularitățile fizico-
geografice de specificitate, imprimă râurilor caracteristici distincte corespunzătoare etajului altitudinal
traversat. Astfel, în zona de munte, urmare în principal a tipului de alimentare pluvio-nival, scurgerea
râurilor este permanentă, cu debite destul de ridicate, în timp ce la nivelul unității deluroase, caracterul
de permanență se menține doar pe cursul mijlociu și inferior al văilor importante (Căpuș, Nadăș, Borșa,
Lujerdiu, Fizeș, etc.), cele mai scurte având caracter semipermanent sau intermitent (Chinteni, Valea
Caldă, Măru, Orman, Salca, Olpret, Gădălin, Valea Florilor, Valea Largă etc.).
Valorile cele mai mari ale scurgerii lichide se înregistrează în lunile martie – aprilie, urmate apoi de o serie
de viituri de primăvară-vară, în lunile mai – iunie.
49
Tabel 5. Caracteristicile regimului hidrologic al râurilor din județul Cluj, la stațiile hidrometrice reprezentative
Q Q
F H Q Y
Bazin Stație q
Nr. Curs de apă multianual 2
hidrografic hidrometrică max min. (l/s/km )
(km2) (m) (m3/s) 3 3 (mm)
(m /s) (m /s)
1 Arieș Buru 1960 945 23.4 822 1,640 377 11.9
2 Arieș Turda 2358 892 24.9 950 1,400 333 10.6
3 Iara Valea Ierii 107 1359 0.678 86 0.036 200 6.3

ARIEȘ
4 Iara Iara 273 1120 0.877 77.4 0.053 101 3.2
5 Hășdate Petreștii de Jos 189 629 0.591 64.8 0.03 99 3.1
6 Valea Largă Viișoara 200 395 0.31 27.1 0.02 49 1.6
7 Someșul Cald Smida 103 1295 3.22 108 0.146 987 31.3
8 Beliș Poiana Horea 85.1 1256 1.8 36.1 0.048 667 21.2
SOMEȘUL MIC
9 Someșul Rece Someșu Rece-sat 328 1223 5.19 158 0.005 499 15.8
10 Someșul Mic Gilău 878 1143 13.5 272 0.156 485 15.4
11 Răcătău Răcătău 101 1242 2.11 63.2 0.031 659 20.9
12 Călata Călata 74 890 1.01 4.81 0.019 431 13.6
13 Crișul Repede Ciucea 814 904 11.9 50.2 0.673 461 14.6
14 Crișul Repede Vadu Crișului 1328 821 20.5 98.9 1.35 486 15.4
CRIȘUL REPEDE
15 Valea Drăganului Valea Drăganului 228 1161 6.79 33.7 0.39 940 29.8
16 Poicu Vânători 37 638 0.384 2.26 0.022 328 10.4
17 Valea Stanciului Răchițele 55.6 1118 1.14 5 0.063 647 20.5
18 Săcuieu Henț 209 1006 3.28 14.5 0.194 495 15.7
50
2.1.5.4. Lacurile
Lacurile din județul Cluj, sunt destul de numeroase, fiind încadrate în diverse tipuri genetice. Cele mai
reprezentative sunt cele cu funcție complexă (energetică, de alimentare cu apă, respectiv de atenuare a
undelor de viitură). Astfel, în bazinul râului Someșul Cald, se află cea mai mare salbă de lacuri de acumulare
cu funcții complexe din spațiul Apusenilor, care cumulează circa 280 MW putere instalată. Cele patru mari
lacuri de acumulare, ordonate descrescător altimetric sunt: Lacul Fântânele (Beliș) - 795,67 ha suprafață,
18,95 km lungime, Lacul Tarnița - 206,99 ha, 8,40 km, Lacul Someșul Cald - 81,27 ha, 4,25 km și Gilău - 66,15
ha, 2,34 km. Pe locul secund în ceea ce privește importanța unităților lacustre se află lacul Drăgan, situat pe
valea omonimă, un afluent de stânga al Crișului Repede, ce drenează flancul nordic al munților Vlădeasa.
Inventarul lacustru continuă cu un tip genetic de mare valoare turistică, reprezentat de lacurile sărate.
Acestea se regăsesc la nivelul județului distribuite pe un aliniament nord-sud, ce cuprinde următoarele
localități: Dej, Sic, Cojocna și Turda. Cel mai important areal, în acest sens, se află la Turda, unde se găsesc
două concentrări de lacuri sărate: unul în cadrul Băilor Turda și al doilea în vecinătatea intrării noi de la Salina
Turda. Este de menționat și faptul că în cadrul acesteia, în mina Terezia, se găsește un lac sărat subteran,
valorificat turistic, prin amenajare recentă și dotat cu ambarcațiuni de mici dimensiuni pentru agrement
nautic. O categorie cu intensă exploatare este cea a lacurilor din spațiile urbane, respectiv lacul Chios și
lacurile din cartierul Gheorgheni.
Un număr important de lacuri cu apă dulce, din cadrul celor cu destinație piscicolă din categoria iazurilor, se
regăsesc pe valea Fizeșului și afluenții săi, pe valea Racilor (pe flancul sudic al masivului Feleac), pe valea
Hășdate, în amonte de sectorul Cheilor Turzii. Cele mai numeroase iazuri se află în bazinul hidrografic al
Fizeșului: Cătina, Popii I, Popii II, Geaca, Sucutard, Țaga Mare, Țaga Mică, iar pe afluenții Fizeșului: lacul
Știucii (cunoscut și sub numele de lacul Săcălaia) pe valea Bonțului, Sântejude (Lacul Nou) pe valea Coastei
și lacul Legii pe Valea Mociului. De asemenea putem menționa și lacul Chinteni.
O categorie aparte o reprezintă lacurile de carieră, din perimetrul fostei exploatări de nisipuri caolinoase de
la Aghireșu, Unul din lacurile existente în acest areal, a obținut în timp, datorită cromaticii deosebite a apei,
un nume aparte: “Laguna Albastră”.
Lacurile naturale sunt reprezentate de unități acvatice de tipul iazurilor, apoi a celor cu apă sărată.
Principalele unități lacustre naturale se află cantonate în Câmpia Transilvaniei.
Lacurile sărate sunt reprezentate de mai multe complexe lacustre, după cum urmează: lacurile de la Turda,
cele de la Cojocna, Sic și Ocna Dej.
Lacurile artificiale (antropice) cu profil hidroenergetic se regăsesc în sectorul superior al Someșului Mic,
respectiv pe Valea Drăganului.
2.1.5.4.1. Lacurile din bazinul superior al Someșului Mic și al Crișului Repede
Acestea sunt reprezentate de cele patru mari acumulări de pe valea Someșului Cald (Fântânele, Tarnița,
Someșul Cald și Gilău), respectiv acumularea Someșul Rece de pe cursul omonim. Se mai adaugă și câteva
captări și aducțiuni în bazinul Someșului Rece și al Iarei, destinate suplimentării debitului afluent în cele
patru lacuri.
51
Valorile elementelor morfometrice ale acumulărilor descresc din amonte spre aval odată cu dimensiunile
acestora, ca de altfel și influența pe care ele o exercită asupra proceselor şi fenomenelor hidrice şi
morfologice din sectoarele mijlociu și inferior ale cursului principal (Tabelul 6).
Tabel 6. Principalii parametri morfometrici ai acumulărilor din bazinul superior al Someșului Mic
N.N.R. Raport
Nr. Lungime Lățime
Curs de apă Acumulare Suprafața (ha)
crt. (km) maximă (m)
(m-M.N.) L/B
1. Someșul Cald F ntânele 991,00 815 19,13 748 25,57
2. Someșul Cald Tarnița 521,50 220 8,40 597,8 14,05
3. Someșul Cald Someșul Cald 441,00 85 4,25 423,5 10,04
4. Someșul Mic Gilău 420,10 72 2,34 497,3 4,70
5. Someșul Rece Someșul Rece I 1020,5 8,9 1,12 145,8 7,68
Sursa datelor : Șerban, 2007
Volumele caracteristice oferă informații asupra capacităților totală şi utilă ale acumulărilor, precum și
asupra funcției de atenuare a viiturilor. Valorile deosebit de reduse ale volumului neutilizabil, în
comparație cu volumul total, pun în evidență un stadiu accentuat de colmatare a unor lacuri (Tabelul 7).
Tabel 7. Volumele caracteristice ale lacurilor de acumulare din bazinul superior al Someșului Mic, după ultimele
ridicări batimetrice (după Șerban, 2007)
Volume caracteristice (mil. m3)
Nr. crt. Acumularea
Total Brut Util Rezervă de fier Mort Atenuare
1. F nt nele 244,69 207,59 186,93 10,17 10,50 37,00
2. Tarnița 75,25 68,08 13,79 39,08 5,62 6,90
3. Someșul Cald 8,45 6,45 0,86 3,41 2,18 1,99
4. Gilău 4,10 2,90 0,80 1,60 0,50 1,21
5. Someșul Rece I 1,67 1,34 0,98 - - 0,33
6. Captare Iara - 0,001 - - - -
7. Captare Răcătău - 0,002 - - - -
52
Pentru suplimentarea aportului de apă în lacurile de pe Someşul Cald au mai fost date în folosință încă o
acumulare cu funcție de captare (Someșul Rece I, pe Someşul Rece) şi o serie de captări cu suprafețe ale luciului
de apă sub un hectar. Patru dintre acestea sunt dispuse în bazinul Someșului Rece: Dumitreasa pe valea
Dumitreasa, Negruța pe Pârâul Negru, Răcătău pe valea Răcătău și Someșul Rece II pe râul Someșul Rece. Alte
patru captări se regăsesc în bazinul Iarei superioare: Iara pe râul Iara, Lindrul pe valea Lindrul, Șoimul pe pârâul
Șoimul și Calul pe Valea Calu (Tabelul 8).
Tabel 8. Debitele medii multianuale la captările din bazinele Iarei și Someșului Rece (după Șerban, 2007)
Suprafața aferentă Altitudinea Debitul mediu
Nr. crt. Captarea
(km2) barajului (m) multianual (m3/s)
1. Răcătău 79 1010 1,52
2. Someșul Rece I 110 1035 2,29
3. Dumitreasa 13 1046 0,18
4. Negruţa 7 1055 0,10
Total bazin Someşul Rece I 209 - 4,09
5. Iara 45 1075 0,95
6. Lindrul 4 1070 0,06
7. Şoimul 23 1065 0,52
8. Calul 12 1062 0,25
Total bazin Iara 84 - 1,78
Total aferent acumularea F nt nele 293 - 5,87
9. Someşul Rece II 67 0,80
Total interbazinal Someşul Rece II 67 - 0,80
TOTAL GENERAL CAPTAT 360 - 6,67
La debușarea în acumularea Fântânele, aducțiunea Iara-Fântânele este dimensionată spre a asigura,

pentru un an mediu, un debit de apă de 5,87 m3/s. Debitul provine din bazinul superior al Iarei (1,78 m3/s)
şi din cel superior al Someșului Rece (4,09 m3/s), situație redată în tabelul 8.
Debitul mediu multianual transportat de aducțiunea captării Someșul Rece II, lungă de 3 km, este de 0,800
m3/s. Cumulând debitul mediu multianual al aducțiunii Iara-Fântânele cu cel al Someșului Cald în
53
secțiunea barajului (6,81 m3/s), se obține un debit mediu multianual afluent în acumulare de 12,68 m3/s.
Prin urmare, aproape jumătate din debit provine din sistemul de captări și aducțiuni.
Lacul Floroiu de pe Valea Drăganului face pate din sistemul amenajării complexe a bazinului superior al
Crișului Repede, alături de stabilimentele hidrotehnice de pe valea Iadei.
2.1.5.4.2. Lacurile sărate
Lacurile sărate de la Turda s-au format prin acumularea apei în camerele de exploatare părăsite (lacuri
saline subterane), în urma prăbușirii materialului ce acoperea fostele galerii și camere de exploatare a
sării (lacuri antroposaline), sau prin dizolvare şi acumularea apei în doline formate pe masivul de sare
(lacuri carstosaline). Caracteristicile morfometrice ale celor mai importante cuvete lacustre din complexul
lacurilor de la Turda, sunt prezentate în tabelul 9. Pe baza tipului genetic, dar și a localizării spațiale, se
pot distinge trei areale cu lacuri sărate: lacurile subterane, lacurile de pe Valea Sărată și lacurile din
Complexul Băilor Turda.
Tabel 9. Caracteristicile morfometrice ale principalelor lacuri sărate din Complexul lacustru salifer Turda
Adâncime
Perimetru Suprafața Lățimea
Nr. Denumirea Adâncime Lățimea Volumul
maximă
crt. lacului maximă medie (m) medie (m) (m3)
(m) (m2) (m)
(m)
1 Tarzan 229 3589 10.1 4.93 58.3 44.9 17864
2 Roman 280 4591 3.75 2.22 79.8 42.7 10205
3 Csiky 357 5805 4.5 1.67 60.3 47,0 9719
4 Privighetoarea 116 937 6.3 1.76 33.5 22.4 1651
5 Durgău 365 7178 3.5 1.74 86.3 57.0 12493
6 Marinel 118 917 31.2 3.53 31.6 24.4 3238
7 Ocnei 176 2134 33.3 12.3 51.3 35.7 26249
8 Rotund 97 624 13.8 3.28 25.5 19.0 2050
9 Sulfuros 154 1439 45.2 3.45 32.8 23.4 4962
Sursa datelor : Alexe, 2010
a. Lacurile saline subterane (de interior) s-au format în urma infiltrării apelor de suprafață şi freatice,
de-a lungul unor fisuri şi a cantonării lor în câteva camere de exploatare expuse. Lacul I – din mina
Cojocneană, părăsită în anul 1790, are o adâncime de 120 m şi diametrul de 80 m. Lacul interior de
pe vatra minei are o adâncime necunoscută iar pentru reducerea infiltrațiilor de apă şi evitarea
depozitării deșeurilor, suitoarele au fost astupate. Lacul II – din mina Anton, ce a fost abandonată
54
b. în 1862. Camera are o adâncime de 108 m şi diametrul de 77 m, având aceleași caracteristici ca și
mina Cojocneană. La baza minei, s-a format un lac hipersalin care prezintă o insulă de sare dispusă
central (înălțime de 10 m), rezultată în urma aruncării sterilului de la exploatare din minele vecine.
Adâncimea medie a lacului este doar de 1,5 m, însă de-a lungul puțului de prospectare aceasta
atinge 90 m. Lacul III – din Mina Terezia, care a fost abandonată în 1880 şi are o adâncime de 112
m şi un diametru de 70 m. Acumularea apei la baza camerei de exploatare, începe în 1920, în urma
infiltrațiilor de apă provenite din Mina Romană. Aceasta din urmă, a fost afectată de prăbușirea
tavanului şi s-a transformat într-o dolină care în prezent captează apa de ploaie și funcționează ca
lac salmastru. În prezent mina Terezia este cea mai veche mină de tip clopot vizitabilă din țară
(1690). Lacul de la vatră are o adâncime maximă de 8 m, cu o concentrație de sare de 430 g/l şi o
insulă centrală, înaltă de 5 m, formată în același mod ca şi în cazul minei Anton (Bătinaș et al, 2006).
c. Lacurile de exterior din Complexul Valea Sărată – Durgău cuprind un ansamblu de unități acvatice
de mărimi diferite, unele fiind incluse recent în circuitul turistic, ca și lucii de apă pentru balneație.
Lacul Carolina s-a format pe locul unei vechi saline numite Ocna cea Mică, părăsită în anul 1765, la
o adâncime de cca. 100 m, din cauza infiltrațiilor de apă şi a pericolului de surpare. Aflat în ultima
fază de evoluție, puternic afectat de colmatare, sub influența alunecărilor de teren din vecinătate,
lacul va dispare cu timpul ca entitate hidrografică. Adâncimea actuală a lacului este de 2 m, iar
salinitate apei de 50 g/l la 0,5 m adâncime. Lacul Durgău (Rotund) s-a format pe locul salinei Ocna
cea Mare părăsită în 19 iunie 1762 din aceleași cauze prezentate pentru lacul anterior. Cuveta
lacului este puternic colmatată, ceea ce a condus la o îndulcire a apei acestui, sub influența apelor
meteorice şi a celor freatice (izvorul văii Sărata). Ca urmare, salinitatea apei este de 27 g/l la 0,5 m
adâncime. Cuvetele celor două lacuri: Carolina și Durgău sunt aproape unite iar procesul de pseudo-
carstificare foarte accentuat. Lacul Șerpilor s-a format prin prăbușirea și inundarea minei Puțul de
Sus în anul 1800, la o adâncime de 120 m. Lacul prezintă un abrupt marginal deosebit de accentuat
aproape de verticală, având o adâncime maximă de 36 m, diametrul de 5 m şi o salinitate de 25 g/l
la 0,5 m adâncime. Lacul Doctorilor s-a format pe locul minei Puțul de Jos, în anul 1800, la o
adâncime de 115 m. În prezent lacul are o adâncime de 33 m, diametrul de 20 m şi o salinitate de
158 g/l la 0,5 m adâncime. Lacul Bătrânilor s-a format pe locul unei vechi saline exploatate pe la
mijlocul evului mediu. Adâncimea maximă atinge 15 m, diametrul tot 15 m, iar salinitatea la 0,5 m
adâncime este cea mai ridicată din zonă (163 g/l). Lacul Dulce s-a format pe locul unei vechi saline,
abandonată din cauza infiltrațiilor de apă la o adâncime necunoscută. Forma de exploatare inițială
a fost cea de tip clopot. În momentul de față cele două suitori sunt blocate în partea de jos a galeriei
de admisie realizându-se o ecranare între lacul de suprafață cu apă salmastră și cel din interiorul
clopotului cu apă suprasaturată. Adâncimea maximă în dreptul suitorilor este de 47 m.
d. Lacurile de exterior din Complexul Băilor Turda se constituie într-un complex lacustru, caracterizat
de valențe terapeutice deosebite, valorificate încă din secolul XIX. Complexul lacustru cuprinde 11
lacuri formate pe locul fostelor exploatări de sare, de pe vremea romanilor, până în evul mediu
târziu. Cele mai importante lacuri sunt: Csiky, Privighetoarea, Tarzan şi Roman, pe amplasamentul
căruia s-a amenajat ștrandul stațiunii Turda Băi. Lacul Csiky (denumit după numele unei familii care
a locuit în vecinătatea lui) are o suprafață de 0,58 ha, și o adâncime maximă de circa 4.5 m. Lacul
Privighetoarea cu o suprafață de 0,09 ha, și o adâncime maximă de 6,30 m, a fost botezat cu acest
nume de către cercetătorul limnolog Ion Al. Maxim în 1937. Lacul Tarzan cunoscut și sub numele
de Lacul fără Fund deține o suprafață 0,35 ha, și o adâncime maximă de circa 10 m. Lacul este
amplasat pe locația celei mai vechi mine exploatată în perioada secolelor al XII-lea și al XIII-lea. Lacul
Roman amenajat în prezent ca și ștrand public, ocupă o suprafață de 0,46 ha, o adâncime cuprinsă
55
e. între 3,15 - 3,75 m, cu o salinitate medie de 40 g/l. Lucrările de amenajare care au început încă din
anii '20 ai secolului trecut i-au schimbat radical aspectul inițial, transformându-l într-un veritabil
”bazin amenajat”. Tot în acest areal, dar cu suprafețe mai mici se regăsesc următoarele unități
lacustre: Lacul Kimpel Lacul Vajas, Lacul Mocirlos, Lacul Bătrânescu, Lacul Băltoaca, Lacul Grădinii
Zoologice, Lacul Pisicii și Lacul Troacelor care este singurul lac natural dezvoltat pe carst salin din
acest areal (suprafață – 0,11 ha, adâncime -1,5 m).
Lacurile de la Cojocna formează un complex ce cuprinde trei unități, a căror cuvete cantonează apă sărată
(Durgău sau Toroc, Băilor şi Lacul nr. 2). În afară de acestea mai există şi urme de bazine cu apă sărată sau
salmastră, în totalitate sau în fază avansată de colmatare, dispuse în afara incintei băilor, respectiv la
poalele Dealului Plop. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor sunt prezentate în tabelul 10.
a. Lacul Durgău (Toroc) a rămas şi în prezent cel mai important, atât în ceea ce privește suprafața
ocupată, cât și ca volum de apă cantonată. El s-a format prin surparea tavanului a două saline
învecinate, iar umplerea cu apă a gropilor rezultate s-a intensificat începând cu anii 1925-1926.
Nivelul apei a ajuns la suprafață abia în anul 1954, când s-au individualizat cele două compartimente
ale viitorului lac. Unirea compartimentelor prin creșterea nivelului apei s-a produs în anul 1965, când
a fost acoperită în totalitate puntea dintre acestea, ajungându-se la configurația actuală.
b. Lacul Băilor (Ștrandului), situat la extremitatea nord-vestică a incintei complexului, este lacul
antroposalin cel mai vechi din cadrul acestuia, suportând o amenajare pentru băi reci încă de la
începutul secolului al XX-lea (1913). Formarea sa este legată de surparea unei saline de tip clopot
situată la baza versantului vestic al micro-depresiunii Cojocna. Forma conturului, inițial ovoidală, a
devenit hexagonală după amenajarea lacului, iar malurile au fost consolidate cu un zid de beton pe
laturile nordică, estică şi sudică. A rămas neconsolidată latura vestică, de unde se produce un aport
natural de apă şi aluviuni de pe versant prin intermediul unui torent.
c. Lacul nr. 2 este situat în nord-estul incintei stațiunii, fiind format în bazinetul rezultat în urma surpării
din 1935 a ultimei saline exploatate la Cojocna. Conturul său este aproape circular, iar forma cuvetei
este una de trunchi de con.
56
Tabel 10. Variația elementelor morfometrice ale lacurilor sărate de la Cojocna (după Șerban, Alexe și Touchart,
2005)
Lacul Durgău Lacul Băilor Lacul nr. 2
Nr.
Elemente morfometrice
crt.
1969 2001 1969 2001 1969 2001
1 Suprafața (m2) 2635,0 2406,79 2100,6 2150,92 142,2 224,85
2 Lungimea (m) 81,90 86,29 60,00 57,75 16,50 18,93
3 Lățimea medie (m) 32,02 27,89 35,01 37,24 9,34 11.88
4 Lățimea maximă (m) 56,40 66,01 53,5 52,5 13,5 16,95
5 Adâncimea medie (m) 6,51 9,19 3,21 3,51 1,96 1,50
6 Adâncimea maximă (m) 49,05 43,8 13,50 12,00 5,20 3,50
7 Axa mare (m) 81,00 85,65 57,00 56,50 16,50 18,50
8 Axa mică (m) 52,20 53,13 43,50 42,25 13,5 16,15
9 Perimetrul (m) 217,4 204,65 172,8 192,5 45,6 54,36
10 Coefic de sin. al malurilor 1,19 1,18 1,03 1,18 1,08 1,02
11 Panta cuvetei (m/km) 93,014 89,75 6,595 6,21 4,063 3,46
12 Volumul (m3) 17065,1 22117,8 6731,1 7558,85 278,5 338,135
Sursa datelor : Alexe, Șerban și Touchart, 2005
Lacurile de la Ocna Dej s-au format în perimetrul actualei exploatări de sare, în bazinele hidrografice ale
văilor Codor, Ocnei (pârâul Sărat) și văii Săcădaș. Numărul cuvetelor lacustre a scăzut dramatic, în ultimii
zeci de ani, în general ca urmare a colmatării accelerate, sau a unor lucrări de rambleiere (ansamblul
operațiilor de umplere cu steril, cu deșeuri rezultate de la prepararea substanțelor minerale utile, cu nisip,
cu prundiș etc. a golurilor rămase în urma unor excavări subterane). Dacă în 1969, aici se puteau identifica
14 lacuri, în prezent mai sunt active doar două: Lacul Cabdic/Toroc și lacul Minei Mari. Primul este intrat
în circuitul turistic, fiind obiectul unui amplu proiect de reabilitare (finalizat în 2017) a Băilor Ocna Dej,
cunoscute în prezent sub titulatura de Parcul Balnear Toroc. Datele disponibile asupra parametrilor
morfometrici ai celor două lacuri sunt prezentate în tabelul 11.
57
Tabel 11. Variaţia elementelor morfometrice ale lacurilor sărate de la Dej
Lacul Cabdic Lacul Minei Mari
Nr.
Elemente morfometrice / Lacul / An
crt.
1969 2004 1969 2004
1 Suprafața (m2) 1 3 2,0 154,0 189,0 240,9
2 Adâncimea maxima (rn) 1 350, 0 1524,8 2 7 1 5,0 3468,1
3 Adâncimea medie (m) 4 1,0 38,2 2,85 2,5
4 Lungimea (m) - - 275,08 275,50
5 Lățimea maximă (m) 7,67 8,85 1, 5 8 1,2 1
6 Lățimea medie (m) 45,0 53,9 69,3 78,2
7 Axa mare (m) 42,0 42,1 57,5 65,1
8 Axa mică (m) 30,0 28,3 39,35 44,35
9 Coeficientul de sinuozitate al malurilor 1,02 1,11 1,02 1,15
10 Volumul (m3) 10359,2 13499,5 4281,9 4204,6
Sursa datelor : Alexe, 20122.1.5.4.3. Lacurile dulci – cu caracter piscicol
Lacurile de pe valea Fizeșului s-au format ca urmare a unor condiții locale, impuse de tectonica regiunii,
a prezenței domurilor și a sinclinalelor dintre ele, corelate cu intervenția antropică, de construcție a
barajelor de mică înălțime construite pentru stocajul apei. Astfel, în profilul longitudinal al văii Fizeșului se
înșiră un număr de zece iazuri cu profil piscicol, din amonte spre aval: Cătina, Tăul Popii, Sf. Florian, Geaca
I, Geaca II, Geaca III, Sucutard I, Sucutard II, Țaga Mare, Țaga Mică (Tabelul 12). Alte câteva iazuri se găsesc
pe afluenții Fizeșului. Astfel, pe Valea Ciortuș se află iazul Roșieni, pe Valea Mociului se află Lacul Legii (la
origine lac natural), pe Valea Suciuaș se află Lacul Năsal, iar pe Valea Sicului sunt iazurile Sântejude și
Borzaș. Pe valea Bonțului se află Lacul Săcălaia (Sic sau Știucii). Dezvoltat inițial ca și lac de dizolvare pe
diapir, lacul Ştiucii a evoluat spre forma cuvetelor de tip iaz (cu patul albiei plat), grație unui transport de
aluviuni deosebit de intens realizat de organismele torențiale din bazinul de recepție. Urmarea a fost
separarea etanșă a sării faţă de apa lacului de către un strat gros de mâl, ceea ce a dus la o îndulcire a apei
şi la explozia vegetației şi a faunei specifice cu o evoluție spre faza eutrofia. Conform formularului standard
al sitului Natura 2000 – Bazinul Fizeșului, lacul Știucii prezintă trei caracteristici distincte: este singurul lac
natural din Transilvania care nu a suferit nici o influență antropică, este cel mai adânc lac natural (dulce)
al Transilvaniei și singurul lac al Transilvaniei pe care se formează plaur.
58
Tabel 12. Principalele elemente morfometrice ale celor mai importante lacuri dulci din bazinul Someșului aferente
Câmpiei Transilvaniei
Nr. Supr. Lung. Lăț. max. Adân. max Volum
Lacul
crt. (ha) (km) (km) (m) (mil.m3)
1 Cătina 49.1 2.03 0.61 1.6 2.025
2 Tău Popii 29.9 1.53 0.5 2.15 0.997
3 Sf. Florian 9.4 0.71 0.13 1.39 0.079
4 Roşieni 20.64 1.19 0.34 1.9 0.2
5 Geaca 1 14.78 0.92 0.44 1.92 0.252
6 Geaca 2 5.4 1.27 0.13 1.5 0.113
7 Geaca 3 5.64 1.07 0.16 1.8 0.111
8 Sucutard 1 8.35 1.05 0.39 1.05 0.345
9 Sucutard 2 24.45 1.97 0.28 2.4 0.492
10 Ţaga Mare 103 3.3 0.45 2.5 2.01
11 Ţaga Mică 15.5 0.58 0.35 1.9 0.23
12 Borzaş 11 0.64 0.22 1.85 0.223
13 Sântejude 31.22 1.91 0.25 2.6 0.789
14 Lacul Ştiucii 57.35 1.555 0.662 6.8 1.88
Sursa datelor : Sorocovschi, 2005
Lacul Chinteni este o unitate lacustră situată pe valea Chintenilor, cu funcție piscicolă. Suprafața lacului
este de circa 13,4 ha și are o adâncime medie de 0,75 m. Lungimea lacului este de circa 530 m, iar lățimea
medie este de 25 m. Volumul total 100 mii mc (Fodorean, 2010).
Complexul lacurilor de la Aghireșu cuprinde o serie de unități acvatice care au rezultat ca urmare a unor
activități de extracție a nisipurilor caolinoase și cuarțifere ce au permis formarea unor micro-depresiuni,
favorabile acumulării apei meteorice (Tabelul 13). Lacurile sunt grupate în patru zone distincte (Șerban et
al, 2009):
- zona de nord, caracterizată prin existența inițială a trei lucii de apă - Lacul 1 – N, Lacul 2 – N și Lacul
3 –N; dintre acestea, în momentul de față, se mai păstrează doar lacurile 1 și 3, cu mari variații de suprafață,
în timp ce din lacul 2 a rămas doar un mic bazinet fără apă;
59
- zona centrală, aflată încă în exploatare, se remarcă printr-o dinamică deosebită a unităților lacustre;
dacă la nivelul anului 2004 existau doar patru lucii de apă, între care şi „perla zonei – Laguna Albastră”, în
prezent numărul acestora se ridică la nouă, pe fondul dispariției Lacului 5 și a apariției a șase noi lacuri în
bazinele rămase în urma exploatărilor;
- zona de est, include șase unități lacustre, dintre care patru lacuri noi; acestea din urmă se adaugă
lacurilor 2 şi 3, care sunt cunoscute ca lacurile de la Cornești și care au apărut anterior anului 2000, ca şi
„Laguna Albastră”; ele au fost populate cu faună piscicolă şi sunt des frecventate de pescarii amatori din
zonă sau din vecinătate (municipiul Cluj-Napoca);
- zona de sud, cuprinde unități lacustre antropice de mari dimensiuni, respectiv iazurile de decantare
de la Băgara – Aghireșu; acestea se află într-o fază avansată de colmatare.
Tabel 13. Dinamica lacurilor de la Aghireșu-Băgara

Coeficient de
Suprafață (m2) Lungime (m) Lățime (m) Perimetru (m)
Nr. sinuozitate
Lac / An
crt.
2004 2008 2004 2008 2004 2008 2004 2008 2004 2008
1 Lac 1 - N 4762 7657 105 133 72 75 282 400 1.15 1.29
2 Lac 2 - N 2517 - 75 - 49 - 194 - 1.09 -
3 Lac 3 - N 22613 7883 330 212 91 96 788 535 1.48 1.70
4 Laguna Albastră 19588 21719 256 266 149 154 686 823 1.38 1.58
5 Laguna Mică 1086 2306 67 96 23 32 156 222 1.34 1.30
6 Lac 1 - C - 1221 - 62 - 28 - 146 - 1.18
7 Lac 2 - C - 4258 - 106 - 72 - 286 - 1.24
8 Lac 3 - C - 3241 - 96 - 62 - 258 - 1.28
9 Lac 4 - C 6380 2336 122 64 66 49 317 193 1.12 1.13
10 Lac 5 - C 3483 - 96 - 49 - 264 - 1.26 -
11 Lac 6 - C - 2600 - 92 - 39 - 243 - 1.34
12 Lac 7 - C - 3242 - 151 - 45 - 421 - 2.09
13 Lac 8 - C - 1886 - 76 - 47 - 216 - 1.40
14 Lac 1 - E - 3699 - 114 - 51 - 302 - 1.40
15 Lac 2 - E 16458 14384 228 240 93 94 597 717 1.31 1.69
16 Lac 3 - E 10445 8517 162 154 97 88 417 460 1.15 1.41
60
Coeficient de
Suprafață (m2) Lungime (m) Lățime (m) Perimetru (m)
Nr. sinuozitate
Lac / An
crt.
2004 2008 2004 2008 2004 2008 2004 2008 2004 2008
17 Lac 4 - E - 903 - 61 - 24 - 195 - 1.83
18 Lac 5 - E - 665 - 39 - 22 - 111 - 1.21
19 Lac 6 - E - 1752 - 65 - 48 - 237 - 1.60
20 Iaz Aghireşu 120090 102050 489 421 398 368 1418 1477 1.15 1.30
21 Iaz Băgara 1 244288 220202 1002 926 363 390 2400 2406 1.37 1.45
22 Iaz Băgara 2 541260 494475 1120 1082 678 634 3354 3452 1.29 1.39
23 Iaz Băgara 3 157863 161082 548 645 337 334 1597 1681 1.13 1.18
24 Iaz Băgara 4 24762 30862 332 353 122 163 758 853 1.36 1.37
2.1.5.5. Amenajările hidrotehnice din județul Cluj
Județul Cluj dispune de inventar relativ bogat de structuri hidrotehnice, reprezentat de lacuri de
acumulare de mare capacitate, diguri, derivații de ape, acumulări nepermanente. O parte din aceste
structuri au fost analizate în capitolul dedicat hazardelor și riscurilor hidrice. În ceea ce privește, structurile
majore, acestea sunt concentrate în aria montană a județului, fiind dispuse pe văile Someșului Cald,
Someșului Rece, Drăgan.
Între anii 1968 și 1988, în bazinul hidrografic al râului Someșul Mic s-a desfășurat un amplu program de
construcții hidroenergetice, într-o concepție modernă, care s-a finalizat cu o cascadă de hidrocentrale
realizata în 8 trepte, constând din 5 baraje, 8 centrale hidroelectrice și peste 30 de km de aducțiuni
principale și secundare.
61
Figură 18. Amenajarea hidrotehnică a Someșului Mic, amonte de Cluj-Napoca
Sursa datelor : Hidroelectrica S.A.
Volumul de apă acumulat în cele 5 lacuri de acumulare este de cca. 290 milioane m 3. Schița sistemului
hidrotehnic din bazinul superior al Someșului Mic este prezentată în figura 18. Cu aceste construcții
hidrotehnice se valorifică potențialul bazinului hidrografic Someșul Mic, amonte de municipiul Cluj
Napoca, pe o diferență de nivel de cca. 650 m, care a permis obținerea unei puteri instalate de 300 MW
în cele 8 centrale hidroelectrice și a unei producții de energie electrică, într-un an hidrologic mediu, de
534 milioane KWh [Pliant Hidroelectrica].
a. Dintre amenajările hidroenergetice realizate se detașează A.H.E. Someș - Mărișelu, care este prima
treaptă în cascada și cuprinde în principal barajul cu lacul de acumulare Fântânele și Centrala
Hidroelectrică Mărișelu. Barajul Fântânele, amplasat pe râul Someșul Cald, este un baraj din
materiale locale (anrocamente), cu o mască de beton pe paramentul amonte, având înălțimea de
92 m și lungimea la coronament de 410 m. Lacul de acumulare Fântânele, realizat în urma barării
râului Someșul Cald, are un volum total de cca. 213 milioane m3, care permite regularizarea
rnultianuală a unui debit mediu de cca. 12 m3/s, producerea de energie electrică, oferind totodată
și funcția de protecție contra viiturilor. Din cei 12 m3/s, un aport important il are râul Someșul Cald
cu cei 6,55 m3/s, diferența de 5,45 m3/s este asigurată prin aportul celor 8 captări secundare din
bazinele hidrografice Iara (4) și Someșul Rece (4) a căror apă ajunge în acumularea Fântânele
parcurgând peste 24 km de galerii și aducțiuni subterane, ceea ce reprezintă cca. 45% din debitul
afluent in lac. Aducțiunea principală Fântânele - Mărișelu, cu o lungime totală de 8,7 km, dirijează
apa spre Centrala Hidroelectrica Mărișelu, o centrală subterană, care prin puterea instalată de 220
62
b. MW, prin producerea unei energii anuale de 390 GWh, prin serviciile de sistem oferite se situează
printre cele mai importante centrale ale Sistemului Energetic Național. Centrala Hidroelectrica
Mărișelu s-a pus în funcțiune în anul 1977 și este echipată cu 3 hidroagregate verticale, acționate de
turbine FRANCIS de fabricație românească (U.C.M. Reșița), având o putere unitară de 75 MW
(puterea unitară medie la funcționarea simultană cu toate hidroagregatele este de 73,5MW).
c. Amenajarea Hidroenergetică Someș – Tarnița reprezintă treapta a doua din cascadă și este alcătuită
în principal din barajul, lacul de acumulare și centrala hidroelectrică. Barajul Tarnița, amplasat pe
râul Someșul Cald, este un baraj de beton în arc cu dubla curbură, având înălțimea de 97m și
deschiderea la coronament de 232 m, fiind cel mai suplu baraj de acest tip din Romania. Lacul de
acumulare Tarnița, cu un volum total de cca. 70,3 mil. m3 permite regularizarea anuală a debitelor
afluente în lac, producerea de energie electrică, atenuarea undelor de viitură (Vatenuare = 8,5 mil. m3),
cât și asigurarea cu apă a folosințelor complexe situate în aval de acumulare (Tabelul 14). Centrala
Hidroelectrica Tarnița este o construcție supraterană amplasată la piciorul barajului Tarnița și este
echipată cu 2 turbine tip FRANCIS, având o putere instalată de 45 MW. Este prima centrală
hidroelectrică care s-a pus în funcțiune în această cascadă de lacuri, în anul 1974.
Tabel 14. Cote, suprafețe și volume caracteristice ale lacurilor de acumulare.

V N max N min expl Q afl.
NRN Supr.la V NRN N max V N min energ
Acumulare
(mdM) NRN (ha) (mil.m3) (mdM) (mil.m3)
(mil.m3) (mdM) (m3/s)
Fântânele 991 784 212,93 994,76 243,87 941 10,74 12,0
Tarnița 521,5 244 70,3 524,6 77,4 514,5 52,2 13,4
Someșul Cald 441 86 7,47 443 9,52 440,5 6,86 13,6
Gilău I 420,1 6,7 2,45 421,8 3,57 418 0,07 13,9
Florești II 374 2,8 0,89 376,25 1,97 373 0,54 14,2
Someșul Rece I 1020,5 7,1 0,72 1024 1,07 1003 0,05 5,45
Drăgan 851 290 111,95 854,6 122,8 785 8,04 7,96
Sursa datelor : Hidrolectrica S.A.
d. Amenajarea Hidroenergetică Someșul Cald, a treia treaptă din cascadă, cuprinde în principal barajul
și lacul de acumulare, precum și centrala hidroelectrică. Barajul Someșul Cald, amplasat pe râul
Someșul Cald, este un baraj de greutate din beton, având înălțimea de 33,5 m și o lungime la
coronament de cca. 130 m. Lacul de acumulare Someșul Cald, cu un volum total de cca. 7,5 mil. m3,
constituie și o sursă secundară de alimentare cu apă pentru stația de tratare Gilău, care furnizează
apa potabilă pentru sistemul regional hidro-edilitar deservit de Compania de Apă Someș. Centrala
Hidroelectrică Someșul Cald a început să producă energie electrică în anul 1983 și este o centrală
amplasată la piciorul barajului, fiind echipată cu o turbină verticală tip KAPLAN de 12 MW.
63
e. Centrala Hidroelectrică Gilău I, pusă în funcțiune în anul 1977, este o centrală supraterană amplasată
pe malul drept al râului Someșul Mic, la piciorul barajului Gilău, fiind echipată cu o turbină verticală
tip KAPLAN de 5,4 MW și 2 microturbine tip EOS 1100, de 0,615 MW. Captarea apei pentru această
centrală se face din lacul de acumulare Gilău, ce aparține de Administrația Bazinală Someș - Tisa.
Lacul Gilău este sursa principală de alimentare cu apă potabilă și industrială pentru sistemul regional
hidro-edilitar ce deservește localități de pe valea Someșului Mic, afluenții acestuia, dar și localități
din județul Sălaj. Centrala Hidroelectrică Gilău II, pusă în funcțiune între anii 1986 - 1987, este o
centrală pe derivație, fără acumulare, amplasată pe malul drept al râului Someșul Mic, fiind echipată
cu o turbină verticală tip KAPLAN de 5,4 MW și 2 microturbine tip EOS 1100 de 0,75 MW. Centrala
Hidroelectrică Floreștii I s-a pus în funcțiune în anul 1987 și este tot o centrală pe derivație, fiind
echipată identic cu C.H.E. Gilău II. Amenajarea Hidroenergetică Florești II este constituită în principal
din barajul, lacul de acumulare și centrala hidroelectrică. Barajul Florești II, amplasat pe râul
Someșul Mic, este un baraj din beton, tip deversor de suprafață cu prag lat, cu o înălțime de 13 m.
Centrala cu același nume, amplasată la piciorul barajului, pusă în funcțiune în anul 1986, este
echipată cu 6 microturbine de tip EOS 1100, având o putere unitară de 0,217 MW. Atât centrala, cat
și lacul de acumulare Florești II, cu un volum total de cca 1 milion m3 asigură regularizarea debitului
de apă pe râul Someșul Mic, în aval, până la confluența cu râul Someșul Mare [Pliant Hidroelectrica].
f. Microhidrocentrala Cluj I, ultima treapta din cascadă, pusă în funcțiune în anul 1988, este o centrală
situată pe malul drept al Someșului Mic, la intrarea acestuia în municipiul Cluj Napoca, în zona
pragului deversor Mănăștur, fiind echipată cu 6 microturbine tip EOS 1100 de 0,157 MW fiecare.
Figură 19. Amenajarea hidrotehnică a bazinului hidrografic superior al Crișului Repede
Sursa datelor : Hidroelectrica S.A.
64
Lucrările de amenajare din bazinul hidrografic Crișul Repede s-au desfășurat în două etape, începând cu
anul 1973. Astfel, pe teritoriul județului Cluj, au fost realizate amenajări pe afluenții de stânga ai cursului
principal, respectiv pe valea Drăganului și Săcuieu (Figura 19).
Barajul Drăgan, amplasat pe râul cu același nume, este un baraj din beton, în arc cu dublă curbură. Acesta
are o înălțime de 120 m și o deschidere la coronament de 442 m, fiind cea mai mare din Romania.
Acumularea Drăgan, cu un volum total de 112 mil. m3, permite regularizarea anuală a unui debit de 8,7
m3/s, producerea de energie electrică, alimentarea cu apă a folosințelor complexe și atenuarea viiturilor
(Figura 19). Din debitul afluent în lac (8,7 m3/s), un aport de 60% îl are râul Drăgan cu bazinul său
hidrografic amonte de baraj, iar diferența de cca. 40% o aduc cele 10 captări secundare din bazinele
hidrografice ale râurilor lad (1), Drăgan - aval (2) și Săcuieu (7), care gravitațional își trimit apele în
acumularea Drăgan prin galerii și aducțiuni secundare cu lungimea totală de cca. 26 km. Stația de pompe
Săcuieu, pusă în funcțiune în 1991, amplasată pe râul Săcuieu, este echipată cu 2 pompe verticale cu o
putere unitara de 5 MW, care ridică apa din acumularea Săcuieu într-o aducțiune secundară, din care
gravitațional apa ajunge în lacul Drăgan [Pliant Hidroelectrica].
În cadrul județului Cluj, producția de hidroenergie este asigurată și prin intermediul unor micro-
hidrocentrale. Conform datelor furnizate de către Agenția de Protecția Mediului Cluj, la nivelul județului,
sunt în funcțiune sau în curs de construcție/avizare/proiectare un număr de 12 unități de producție, cu
capacități variate, localizate preponderent în sectoarele superioare ale bazinelor hidrografice ale
Someșului Rece, Crișului Repede, respectiv Iara (Tabelul 15).
În ultimii ani, s-a format un curent de opinie nefavorabil, legat de construcția de noi microhidrocentrale,
în contextul în care o parte din ele sunt localizate în ariile montane ale României, suprapuse peste arii cu
regim de protecție. Astfel, intențiile de valorificare energetică pe tronsoanele hidrografice cu potențial
ridicat sunt contracarate în general de organizații non-guvernamentale sau activiști de mediu, prin ample
și mediatizate contradicții de opinie, vizând viabilitatea unor astfel de proiecte, în contextul păstrării unui
echilibru natural, din ce în ce mai fragil, în ultimii ani.
65
Tabel 15. Lista microhidrocentralelor de la nivelul județului Cluj
Investiția/ proiectul este în funcțiune?
Nr. Denumire Loc amplasare Denumirea (DA/NU)
Codul corpului de Denumirea corpului Putere
investiție/ investiție/ cursului de Titular Investiție
Crt. apă de apă instalată (Dacă DA s-a precizat anul punerii în
proiect proiect apă
funcțiune)
CHEMP în
bazinul
Budureasa,
hidrografic RORW3.1.44.5.3_ Sebeș - izvor - în Ac. DA, în județul Cluj PS2-MHCS2 pusa in
1 jud. Bihor și râul Sebeș SC Seb Energy SRL 1288 KW
Crisuri pe B1 Drăgan funcțiune in anul 2013
Poeni, jud. Cluj
raul
Sebesel
Amenajare
hidroenerg Someș Rece-derivație
Măguri
etică pe râul Someșul Someș Rece I-derivatei SC ATS Energy
2 Răcătău, RORW2.1.31.9_B2 3015 KW NU, parțial lucrări începute În 2011
râul Rece Someș Rece II și Rece SRL
jud. Cluj
Someșul afluenți
Rece
Amenajare
hidroenerg Măguri Someș Rece-derivație
râul Râșca
3 etică pe Răcătău, RORW2.1.31.9_B3 Someș Rece II-cf. SC ATS Proiect SRL NU
Mare
râul Râșca jud. Cluj Someș Cald și afluenți
Mare
Amenajare
Someșul Rece-
hidroenerg Măguri
derivație Someș Rece
4 etică pe Răcătău, râul Răcătău RORW2.1.31.9_B2 SC ATS Energy SRL 1382 KW DA, 2013
I-derivație Someș Rece
râul jud. Cluj
II și afluenți
Răcătău
Someș Rece-derivație
SC Hidroelectrica
CHEMP râul Someș Someș Rece I-derivație
5 Gilău, jud. Cluj RORW2.1.31.9_B2 SA SC Three Pharm 280 KW DA, 1983
Someș Rece Rece Someș Rece II și
SRL
afluenți
Microhidro Răchitele, râul Valea Săcuieu - izvor - conf. SC Beta energie

6 RORW3.1.44.4_B1 998 KW DA, 2013
centrala pe comuna Stanciului Mărgăuța + afluenți Regenerabila SRL
66
Investiția/ proiectul este în funcțiune?
Nr. Denumire Loc amplasare Denumirea (DA/NU)
Codul corpului de Denumirea corpului Putere
investiție/ investiție/ cursului de Titular Investiție
Crt. apă de apă instalată (Dacă DA s-a precizat anul punerii în
proiect proiect apă
funcțiune)
Valea Margău, jud.

Stanciului Cluj
SC Hidroelectrica
MHC Băișoara, jud. RORW4.1.81.28.4 Valea Sălașelor și
7 râul Sălașele SA SC Three Pharm 25 KW DA, 1993
Sălașele I Cluj _B1 afluenții
SRL
SC Hidroelectrica
MHC Băișoara, jud. RORW4.1.81.28.4 Valea Sălașelor și
8 râul Sălașele SA SC Three Pharm 25 KW DA, 1993
Sălașele II Cluj _B1 afluenții
SRL
SC Hidroelectrica
CHEMP Băișoara, jud. RORW4.1.81.28.4 Valea Sălașelor și
9 râul Huza SA SC Three Pharm 208 KW DA, 1988
Huza I Cluj _B1 afluenții
SRL
SC Hidroelectrica
CHEMP Băișoara, jud. RORW4.1.81.28.4 Valea Sălașelor și
10 râul Huza SA SC Three Pharm 360 KW DA, 1994
Huza II Cluj _B1 afluenții
SRL
CHEMP
Mănăstirea Sat
SC Hidroelectrica
Dej 2 (pe Mănăstirea, Raul
11 Raul Someșul Mic SA SC Three Pharm 378 KW DA, 1983
râul comuna Mica, Someșul Mic
SRL
Someșul județul Cluj
Mic)
CHEMP
Mănăstirea Sat
SC Hidroelectrica
Dej 1 (pe Mănăstirea, Raul
12 Raul Someșul Mic SA SC Three Pharm 366 KW DA, 1984
canalul râul comuna Mica, Someșul Mic
SRL
Someșul județul Cluj
Mic)
Sursa datelor: APM Cluj
67
2.1.5.6. Lucrările de îmbunătățiri funciare care implică apa
În cadrul acestor tipuri de lucrări se identifică trei categorii majore de structuri teritoriale, ce implică
resursa de apă: lucrările din amenajările de irigații, lucrările din amenajările de desecare, respectiv cele
care vizează combaterea eroziunii solului.
Lucrările din amenajările de irigații care cuprind prize, stații de pompare de bază inclusiv cele reversibile,
stații de repompare, canale și conducte de aducțiune, transport și distribuție a apei de irigații până la
stațiile de pompare de punere sub presiune, inclusiv construcțiile hidrotehnice și instalațiile aferente,
stațiile de pompare de punere sub presiune, rețele interioare de irigații formate din conducte,
construcțiile hidrotehnice si instalațiile aferente.
Lucrările din amenajările de desecare cu evacuare prin pompare și/sau gravitațională care cuprind canale
colectoare principale, secundare, canale de desecare de ordin inferior (terțiare) cu stațiile de pompare și
construcțiile hidrotehnice aferente și rețeaua de drenaj subteran compusă din drenuri absorbante și
colectoare.
Figură 20. Lucrările din amenajările de irigații și desecare de la nivelul județului Cluj
Sursa datelor : date prelucrate după ANIF – Filiala Cluj
68
În cadrul ultimei categorii sunt incluse lucrări de combatere a eroziunii de adâncime prin baraje,
traverse, praguri, consolidări de mal, ziduri de sprijin, plantații antierozionale a eroziunii de suprafață
prin terase, benzi și fâșii înierbate, valuri de pământ și lucrări de evacuare a apei prin captări izvoare,
canale (de coastă, marginale), debușee și construcțiile hidrotehnice aferente.
Conform datelor transmise de către Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala Cluj
(A.N.I.F.), în inventarul județului sunt cuprinse un număr de 79 de amenajări, cu următoarele destinații:
62 de amenajări pentru combaterea eroziunii solului, ce însumează circa 114536 ha, 20 de amenajări de
desecare cu evacuare gravitațională, ce se întind pe circa 3098 ha și o singură amenajare de irigații,
desfășurată pe o suprafață de 5943 ha (Figura 20). Aceasta din urmă se extinde peste următoarele unități
administrativ-teritoriale: Mihai Viteazu, Moldovenești, Călărași, Turda și Câmpia Turzii.
Suprafețele de teren ce prezintă amenajări de desecare aflate în custodia A.N.I.F., sunt prezentate în
tabelul 16.
Tabel 16. Amenajările de desecare cu evacuare gravitațională din custodia A.N.I.F.

Nr. Denumirea amenajării de Suprafață Nr. Denumirea amenajării de Suprafață
crt. desecare (ha) crt. desecare (ha)
1 DES Valea Crișului 120.00 11 DES Valea Hăjdate 493.25
2 DES Valea Crișului 392.54 12 DES Valea Hăjdate 18.94
3 DES Bedeciu 30.67 13 DES Fâneața Vacilor 26.16
6 DES Valea Mare 150.05 16 DES Fâneața Vacilor 10.85
7 DES Sde Cluj 159.86 17 DES Fâneața Vacilor 41.02
8 DES Maraloiu 229.17 18 DES Valea Soporului 289.45
9 DES Valea Zăpodiei 141.02 19 DES Căian 145.22
10 DES Valea Hăjdate 116.86 20 DES Valea Cojocnei 251.85
TOTAL JUDEȚUL CLUJ 3098.21
Sursa datelor : ANIF – Filiala Cluj
69
2.1.6. Solurile și utilizarea terenurilor
2.1.6.1. Zonele pedoclimatice ale județului și favorabilitatea pentru culturile agricole
Suprafața agricolă a județului Cluj era de 432835 ha la data de 31.12.2018, conform datelor preluate de
la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj. Oficiul de Studii
Pedologice și Agrochimice Cluj oferă o valoare ușor diferită pentru această suprafață, de 426205 ha.
Conform informațiilor furnizate de OSPA Cluj, această suprafață este împărțită pe 10 zone pedoclimatice,
după cum urmează (OSPA Cluj, 2019) (figura 21):
Zona 1 - Huedin (7,7% din agricol și 5,8% din arabil) situata în partea de vest a județului, are un relief cu
specific depresionar, ondulat, cu soluri din clasa luvisolurilor, climat răcoros (temperatura medie anuală
6,8-7°C) si un plus de precipitații față de celelalte zone agricole din județ. Principalul mod de folosință il
reprezintă pajiștile naturale, având o pondere de peste 50%, urmat de arabil cu 46%. Gradul de fertilitate
a solurilor, ca de altfel, ansamblul condițiilor naturale este puțin favorabil culturilor agricole, nota medie
de bonitate pentru arabil este de 23 fata de 49 in zonele 6-7, Câmpia Turzii, Mihai Viteazu. Culturile cu
favorabilitate maximă în zona sunt: plantele furajere, cartofi, cereale păioase (ovăz, orzoaica, secara,
triticale). Prioritățile includ îmbunătățirea resursei funciare prin mijloace specifice si reorientarea
producției pentru diversificarea activităților de prelucrare a produselor vegetale si animale. In evoluția de
dezvoltare a zonei, producția zootehnica va fi prioritara.
Zona 2 - Panticeu (19,6% din agricol, 2,2% din arabil) este cea mai intinsă zona in cadrul județului, dispusa
in Podisul Somesan, caracterizata prin dealuri inalte, soluri cu fertilitate diferita, adesea cu un inalt grad
de eroziune, cu frecvente ploi torentiale, temperaturi scazute primavara si brume timpurii toamna.
Pondererea cea mai mare in terenul agricol o detine categoria de folosinta arabil (53,2%) urmat de pajisti
43,4%. Cerealele paioase (grau, secara, orzoaica de primavara, ovaz) pot ocupa 30-32% din structura
culturilor, urmate de porumb, plante tehnice (in fibra), trifoi. Prioritati sunt lucrarile de combatere a
eroziunii solului, stabilizarea alunecarilor de teren, diferentierea tehnologiilor agricole. In ponderea
productiei agricole, productia vegetala si animala au participare practic egala.
Zona 3 - Chiuiesti (2,9% din agricol, 2,7% din arabil) este situata in nord-vestul judetului Cluj, intr-un relief
de dealuri inalte, soluri slab fertile, erodate, terenul arabil are ponderea cea mai redusa din judet 39,5%,
urmat de pajisti cu 56%. Prioritati: promovarea unor tehnologii agricole durabile, diferentiate in scopul
consolidarii gospodariilor taranesti, productia zootehnica impunandu-se in mod clar ca pondere. Dintre
culturi se recomanda grau, secara, triticale, orzoaica, ovaz, plante furajere.
Zona 4 - Unguras (7,1% din agricol, 8,5% din arabil) cuprinde dealurile inalte ale Ungurasului, fragmentate
de vai adanci, teren greu mecanizabil, climat potrivit pentru cultura pomilor fructiferi, indeosebi cires.
Structura culturilor include, alaturi de grau, orzoaica, ovaz si porumb, urmat de culturi de cartofi, in fibra,
culturi furajere.
Zona 5 - Mociu (22,1% din agricol, 30,9% din arabil) este situata in centrul Campiei Transilvaniei, avand
soluri de tipul cernoziomului, cu eroziuni de diferite grade si un climat arid, indeosebi pe versanti cu
expozitie sudica. Nota de bonitare pentru arabil este 44 (media pe judet 43, pe tara 54 puncte), iar
ponderea din agricol 64,1%. Pajistile ocupa 34% si 1,8% livezile. In structura culturilor, alaturi de grau
(25%), orz toamna, porumb 30-35%, sunt conditii favorabile pentru sfecla de zahar, plantele oleagjnoase,
70
cartofi, soia, tutun, floarea soarelui si plante furajere. Caracterul cerealier al zonei motiveaza si
dezvoltarea sectorului zootehnic.
Zona 6 - Campia Turzii (2,2% din agricol, 3,6% din arabil) include lunca si terasele Arieșului, fiind cea mai
fertila zona din judet, nota de bonitare pentru arabil 74% (media județului 43). In aceasta zona se poate
cultiva cel mai larg sortiment de plante, inclusiv legume cu aplicarea tehnologiilor de mecanizare integrala.
Ponderea arabilului este de 75%, pajiștile 23%. Zona 6 are terenuri amenajate pentru irigat. Priorități -
elaborarea de programe sectoriale speciale de redresare a culturilor de sfecla de zahar, tutun, plante
oleaginoase si canepa, pe langa grau, orz de toamna, porumb, legume, floarea soarelui; dezvoltarea
fermelor mixte.
Zona 7 - Mihai Viteazu (3,7% din agricol, 5,1% din arabil) cuprinde o parte din terasele Ariesului, complet
mecanizabile, cat si dealurile limitrofe. Spre deosebire de zona 6, terenul este mai puțin fertil si climat mai
răcoros. Nivelul de intensificare a producției in aceasta zona este ridicat si are la baza favorabilitatea buna
pentru cereale de toamna - 70 puncte, porumb - 54 puncte (media pe județ 32 puncte), sfecla de zahar -
62 puncte, legume - 54-63, lucerna - 69 (media pe județ 37). Condițiile naturale, economice si tradiția
cultivatorilor pot asigura definirea zonei: lapte-porumb-grâu si sfecla de zahar, legume si cartofi, precum
si orz de toamna, floarea soarelui, porumb.
Zona 8 - Ciurila (9,9% din agricol, 9,7% din arabil) situata in partea estica a Muntilor Apuseni, are un relief
mai putin framantat, incluzand depresiunea Iara-Savadisla, respectiv Valea Hasdate, cu luvosoluri si
rendzine. Climatul zonei este destul de rece. Din suprafata agricola, peste 50% este ocupata de teren
arabil, 47% pajisti naturale si diferenta alte categorii de folosinta, inclusiv livezi. Priorități: tehnologii de
cultivare diferentiate si corelarea suprafetelor agricole cu incarcatura de animale. Se recomanda: grâu,
secară, orzoaica de primavara, ovăz.
71
Figură 21. Zonarea pedoclimatică a teritoriului agricol al județului Cluj
Sursa datelor : prelucrare după datele OSPA Cluj și după blocurile fizice APIA
Zona 9 - Culoarul Somesului (8,3% din agricol, 9,6% din arabil) se situeaza in lunca Somesului Mic, intre
Cluj si Dej, care pe langa terenuri plane cu soluri aluviale si lacovisti, cuprinde si versanti limitrofi cu
preluvosoluri, faeoziomuri, afectate de eroziune. Zona este pretabila pentru arabil, fanete, iar in zona Dej
si pentru livezi. Prioritatile constau in tehnologii diferentiate si prevenirea inundatiilor, indeosebi in
sectorul Dej, Cășei si Câțcău. Se cultivă: grâu, porumb, legume, cartofi, sfeclă de zahăr.
Zona 10 - Măguri Răcătău (16,4% din agricol, 2,8% din arabil) se caracterizeaza ca zona montana cu
specific al Munților Apuseni, in care produsele agricole sunt nepoluate si de inalta calitate biologica.
Strategia specifica prezintă particularitățile zonei montane.
Centralizarea pretabilității acestor zone pedoclimatice la diferite culturi agricole este prezentată în tabelul
17, zonele cu similitudini semnificative sub aspectul pretabilității fiind agregate și exprimate prin localități
sau unități naturale reprezentative. Nu a putut fi obținută distribuția acestor zone pedoclimatice la nivel
de UAT, aceasta fiind în consecință o propunere de îmbunătățire pe viitor a bazei de date județene.
Învelișul de soluri pentru teritoriul județului Cluj cuprinde următoarele categorii (clase și tipuri): protisoluri
24,98% (litosol 0.25%; aluviosol 24,73%); cernisoluri 10,76% (cernoziom 0,65%; faeoziom 9,32%; rendzină
0,79%); cambisoluri 23,51% (eutricambosol 6,47%; districambosol 17,04%); luvisoluri 30,61% (preluvosol
72
4,91%; luvosol 25,70%); spodisoluri 4,68% (prepodzol); pelisoluri 1,26% (vertosol); hidrisoluri 1,89%
(gleiosol 1,88%; stagnosol 0,01%); salsodisoluri 0,03% (solonceac); antrisoluri 2,28% (erodosol).
Principalele caracteristici fizico-chimice ale acestora sunt prezentate în tabelul 18:
Tabel 17. Caracteristicile climatice ale judeţului Cluj şi favorabilitatea acestora pentru principalele culturi
Excedent sau
Temperatura Numărul
Nr. Localitatea Altitudine, Precipitaţii deficit de
medie anuală, zilelor fără Favorabilitate
Crt reprezentativă M 0 mm umiditate,
C îngheţ
mm
1 CÂMPIA TURZII 250-350 8-9 176-200 500-550 - 149 ... - 50 Grâu, orz, porumb,
rapiţă, sfeclă, cânepă,
legume
2 CEANU MARE 250-500 8-9 176-200 551-600 - 100 ... - 50 Grâu, orz, porumb,
rapiţă, sfeclă, tutun
3 CLUJ -DEJ 250-500 8-9 151-175 601-700 - 49 ... + 50 Grâu, orz, porumb,
rapiţă, orzoaică,
legume, plante
furajere
4 PANTICEU – 400-600 7-8 151-175 601-700 + 50 ... + 150 Orzoaică, grâu, in,
UNGURAŞ cartof, plante furajere
5 HUEDIN – IARA 501-750 6-7 151-175 601-700 + 150 ... + Secară, in, cartof
300
6 CHIUEŞTI 501-750 6-7 sub 150 701-800 +150 ... + Secară, cartof, plante
300 furajere
7 MĂRIŞEL – 750-1000 4-6 sub 125 701-900 + 301 ... + Ovăz, secară, cartof
BĂIŞOARA 500
8 VLĂDEASA – 1000 1-4 sub 100 1000 + 601 ... + -

MUNTELE 800
MARE
Sursa datelor : OSPA Cluj
73
Tabel 18. Unele caracteristici ale solurilor dominante din judeţul Cluj
Suprafaţă arabilă, Grosimea
Pantã, Texturã Texturã în Humus în pH
Tipul de sol jud. Cluj orizont A,
% în Ap subarabil Ap, % în Ap
ha % cm
Cernoziom 44789 25 5-20 40-50 LL/LA LA 4-5 6,2-7
Rendzină 1700 1 10-25 20-30 LA LA 4-6 7-8,3
Faeoziom 1675 1 5-20 30-40 LA AL 4-5 7-7,8
Preluvosol 35657 20 2-20 20-30 LL/LA LA/AL 2-3 6-7
Luvosol 10093 6 2-10 10-20 LN/LL LA/AL 1-2 4,8-6
Luvosol albic 6000 3 2-5 10-20 LN LA/AL 1-2 4-5,2
Districambosol 5810 3 5-20 20-30 LL LL 3-6 4,5-5
Gleiosol 7737 4 <2 15-40 LL/LA LL/LA 3-7 5-8
Stagnosol 13446 7 2-8 25-30 LA LA/AL 3-6 6-6,8
Solonceac, 156 1 <5 15-25 LL LL/LA 1-2 8,3-9

soloneț
Aluviosol 17054 10 <2 15-30 LL/LN LN/LA 1-3 6-8
Coluvisol 5791 3 2-7 10-40 LL/LA LL/LA 2-6 6-8
Regosol şi 32238 16 10-20 5-25 LL/LA LL/LA 1-2 6-7

erodosol
Total judeţ 182146 100
2.1.6.2. Împărțirea terenurilor pe categorii de folosință
Suprafața agricolă a județului, conform Direcției pentru Agricultură Județeană Cluj, este împărțită astfel
pe principalele categorii de folosință a terenului (pășunile și fânețele fiind încadrate împreună, spre
deosebire de conținutul Ordinului MADR 278/2011) (Tabelul 19).
74
Tabel 19. Împărțirea terenurilor agricole din județul Cluj pe categorii de folosință
Suprafața (ha)
Nr. Crt. Folosința
Totală Cartată
Total 432835 212270
1 Arabil 182570 106342
2 Pășuni+Fânețe 245482 94107,7
3 Livezi 4536 2389
4 Vii 247 240
Sursa datelor : Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj
Având în vedere caracteristicile pedoclimatice și de relief ale teritoriului județului, precum și natura
substratului, această distribuție este firească, dominând terenurile din categoriile arabil (peste 182000
ha), fânațe (peste 85000 ha) și pășuni (peste 153000 ha) (Figura 22). Procentul cartării terenurilor agricole
diferă de la 58% în cazul terenurilor arabile, la 38% în cazul pășunilor și fânațelor. Livezile și pepinierele
pomicole sunt cartate în procent de 52%, în timp ce viile și pepinierele viticole, în suprafață mult mai mică,
sunt cartate în procent de 97%.
Figură 22. Categoriile de folosință a terenurilor în județul Cluj (2018)
Sursa datelor : Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj
75
Distribuția terenurilor arabile pe unități morfo-climatice ale județului este ilustrată în tabelul 20:
Tabel 20. Principalele caracteristici ale zonelor climatice din judeţul Cluj
Alti- T.m.a. P.m.a. Pmax/ Excedent, Arabil din total
Relief
Denumirea zonei tudine, 24 h deficit de jud. Cluj
specific 0
m C mm mm umiditate ha %
Lunca râurilor Someş 250-375 luncă, 8,2-8,4 552-613 65-96 +50…+70 20380 11
şi Arieş terase
Câmpia Transil - 300-500 dealuri, 8,0-9,0 538-666 65-88 +50….-200 71357 39

vaniei văi adânci
Podişul Someşan 300-525 dealuri, 7,0-8,0 632-700 70-110 +50 ..+100 81410 45
văi
înguste
Montană 500-100 versanţi 4,0-6,0 800-1000 72-97 +300..+500 8999 5

puternic
înclinaţi
Total judeţul Cluj 182146 100
2.1.7. Vegetația
2.1.7.1. Trăsături generale ale vegetației
În zona de munte, dintre asociaţiile vegetale caracteristice pentru regiunea montană a judeţului Cluj, cele
forestiere şi cele de pajişti sunt cele mai importante, atât datorită suprafeţelor însemnate ocupate la nivel
regional (55 % păduri şi 17,4 % pajişti), cât şi datorită rolului pe care acestea l-au avut şi îl au în economia
montană. Vegetaţia forestieră este reprezentată îndeosebi de păduri de foioase (79 % din suprafaţa totală
de păduri), cu suprafeţe mult mai mici apărând pădurile de conifere (12,35 %) şi cele de amestec de
foioase şi conifere (3,5 %). A doua categorie de asociaţii vegetale de importanţă deosebită pentru sistemul
montan o reprezintă pajiştile. Cu excepţia unor mici suprafeţe de păşuni naturale de altitudine,
majoritatea covârşitoare a păşunilor şi fâneţelor montane suntsecundare, instalate în urma defrişării
pădurilor (Drăgan, 2011).
Peste altitudinea de 1500 m se întinde zona pășunilor subalpine. Aici se întâlnesc în multe locuri și desișuri
de jneapăn și ienupăr. Sub această altitudine versanții montani sunt acoperiți cu păduri de fag și de
conifere. Pe alocuri, în văile adânci, din cauza inversiunii termice și etajarea vegetației este inversă,
coniferele situându-se sub etajul pădurilor de foioase. O prezență exotică pentru această zonă o
reprezintă arborele de sequoia de pe Dealul Domnului din Săcuieu, cu o vârstă estimata la circa 100 de
ani. Pietrele Albe sunt cunoscute și prin flora lor deosebită. Aici se găsesc argințica (Dryas octopetala),
piciorul cocoșului (Ranunculus oreophilus), vătămătoarea de munte (Anthyllis alpestris), ochincelele
(Gentiana clusii), fierea pământului (Gentiana utriculosa) și rogozul (Carex rupestris). În anul 1970, I.
Resmeriță a publicat cartea 'Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul Vlădeasa', la editura
76
Academiei, București. În conspectul vegetației sunt surprinse asociații din 14 clase de vegetație, aspecte
de dinamică a vegetației precum și experiențe privind potențialul productiv al pajiștilor și al pădurilor.
Vegetaţia naturală forestieră, reprezentată prin molid şi brad, apoi fag şi mai jos celelalte foioase, a fost
supusă unei accentuate acţiuni de intervenţie antropică (umană), mai ales în Munţii Gilăului, unde a fost
îndepărtată de pe suprafeţe întinse pentru a face loc păşunilor şi fâneţelor secundare. Aceste teritorii,
îndeosebi Munţii Gilăului, corespund cu fixarea a numeroase aşezări de tip risipit, deosebit de specifice
fiind Mărişel şi Măguri.
Masivul Muntele Mare mai adapostește elemente biogeografice relicte de mare valoare în turbăriile din
zona izvoarelor Someșului Rece. Cunoscute sub denumirea de tinoave, asemenea turbării apar la altitudini
ridicate, în condiții climatice specifice pădurilor de conifere, pe roci silicioase impermeabile și ape sărace
în substanțe minerale nutritive (mlaștini de tip oligotrof). Apar predominant pe terenuri plane, supuse
unei umidități accentuate, unde lipsește aerisirea și există condiții de acumulare a resturilor vegetale.
Tinoavele se dezvoltă centrifug, având o formă convexă, bombarea la centru datorându-se creșterii rapide
a mușchilor de turbă (Sphagnum și Polytrichum) situați în zona centrală. De jur împrejurul lor se formează
un inel mlăștinos cu apă acidă, unde își fac apariția rogozuri, bumbăcarița, afinul, merișorul, răchitele,
roua cerului, carora li se adaugă arbuști piperniciți. Aici întâlnim relicte glaciare caracteristice tundrelor
mlăștinoase, păstrate din timpul perioadelor glaciare: Carex mageltanica, Carex limosa, Carex pauciflora,
Drosera rotundifolia, Eriophorum vaginatum, Vaccinum oxycoccos.
Pe versanții Văii Ierii, în câteva puncte, apare liliacul ardelenesc (Syringa josikea), arbust cu flori roz,
întâlnit numai în Apusenii nordici și în Carpații Păduroși.
În zona deluroasă, pădurile de cvercinee au acoperire naturală aproape completă. Treptat, dar mai ales în
ultimele secole, locul lor a fost luat de fâneţe şi păşuni (cca. 30 %), precum şi de terenuri de cultură (cca.
60 %), dar şi de o vegetaţie ierboasă şi arbustivă xerofilă ce evidenţiază în prezent areale mici cu caracter
stepic şi silvostepic. Ca urmare, alături de solurile brune de pădure (luvisoluri) s-au individualizat
cernoziomuri cambice şi mai ales argiloiluviale (cernoziomuri şi faeoziomuri). Vegetaţia pe pantele însorite
are o acoperire relativ redusă. Aceasta nu poate reţine decât un procent mic din apa precipitaţiilor, care
se infiltrează greu în solurile argilo-marnoase. Astfel, cea mai mare cantitate din apă se pierde scurgându-
se în văi, producând fenomene de eroziune. Pierderea este în funcţie de înclinaţia pantei şi de consistenţa
vegetaţiei. Partea superioară a pantelor însorite are caracter xeroterm. În aceste porţiuni se dezvoltă
fitocenoze care aparţin asociaţiilor cu un caracter excesiv stepic cum sunt Stipetum lessingiatae sau
Festuco rupicolae-Caricetum humilis. Acestea sunt frecvente pe pantele însorite din zonele Suatu, Frata,
Soporul de Câmpie, Viişoara. Partea inferioară a pantelor variază mult în funcţie de forma lor. Acţiunea de
uscare (föehnizare) a vânturilor este mai slabă, iar eroziunea de suprafaţă este mai mică. Regimul hidric
al solului satisface şi necesităţile unor plante mezofile, astfel că în compoziţia vegetaţiei, pe lângă cele
xerofite, care imprimă caracterul stepic, uneori se înregistrează cu valori mari de acoperire specii mezofile.
Speciile floristice de importanță comunitară, extrase din formularele standard ale celor 30 de situri de
interes comunitar prezente pe suprafața județului, grupate pe principalii taxoni, conform Anexei II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE, sunt următoarele:
77
1389 Meesia longiseta
1477 Pulsatilla patens
1689 Dracocephalum austriacum
1758 Ligularia sibirica
1898 Eleocharis carniolica
1902 Cypripedium calceolus
1903 Liparis loeselii
2132 Astragalus peterfii
2170 Ferula sadleriana
2186 Syringa josikaea
4067 Echium russicum
4068 Adenophora lilifolia
4070 Campanula serrate
4087 Serratula lycopifolia
4091 Crambe tataria
4097 Iris aphylla ssp. Hungarica
4098 Iris humilis
4116 Tozzia carpathica
6948 Pontechium maculatum subsp. Maculatum
2.1.7.2. Administrarea fondului forestier în județul Cluj
Informațiile cuprinse în prezentul paragraf se referă la pădurile județului Cluj incluse în fondul forestier și
nu la totalitatea suprafețelor județului acoperite cu arbori. Aceste suprafețe sunt atât proprietate publică,
cât și proprietate privată, fiind administrate prin intermediul ocoalelor silvice și private.
După forma de proprietate, fondul forestier al județului Cluj se poate găsi în una din cele 4 situații:
a) fond forestier proprietate publică a statului;
b) fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
78
c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
d) fond forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale.
O mențiune importantă pe care o adaugă Codul Silvic la această încadrare pe tipuri de proprietate este că
fondul forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinde păşunile împădurite,
incluse în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Dată fiind această împărțire după forma de proprietate, precizăm că, la nivelul județului Cluj, informații
cu privire la administrarea pădurii au fost obținute din 2 surse, de la Direcția Silvică Cluj, pentru o parte a
fondului forestier (în totalitate fondul forestier proprietate publică a statului și parțial fond forestier
privat), precum și de la Garda Forestieră Cluj, pentru întregul fond forestier al județului. Astfel, acolo unde
au fost disponibile, am utilizat informațiile primite de la Garda Forestieră Cluj, pentru a reflecta cât mai
complet situația pădurilor de la nivelul întregului județ, iar unde acestea au lipsit, ne-am raportat doar la
informații cu privire la pădurile administrate de Direcția Silvică.
Conform datelor comunicate de Direcția Silvică Cluj și preluate de noi din Raportul privind starea mediului
în județul Cluj pe anul 2018, suprafaţa fondului forestier administrat de către Regia Națională a Pădurilor
– Romsilva în intervalul 2014-2018, este prezentată în Tabelul 21:
Tabel 21. Evoluția suprafeței fondului forestier (administrat și contractat) în anul 2018, în județul Cluj (ha)
Anul
Suprafață 2014 2015 2016 2017 2018
fond forestier (ha)
Fond forestier
55245 54841 54702 54702 54395
proprietate a statului
Fond forestier administrat sau cu contracte 54849 49525 50146 49655 49236
Total Direcția Silvică, jud. Cluj 110094 104366 104848 104260 103631
Sursa datelor : Direcția Silvică Cluj
Suprafața fondului forestier aflat în proprietatea statului (“Fondul forestier proprietate publică a statului
se administrează de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub
autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, Institutul de Cercetări
şi Amenajări Silvice şi de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", prin ocolul
silvic propriu constituit în condiţiile legii.” (Lege nr. 146, 2008)) a avut permanent o tendință
descrescătoare pe toată perioada evidențiată. În anul 2015 suprafața fondului forestier administrat sau
cu contracte a avut o scădere semnificativă față de anul 2014. Ulterior aceasta înregistrează doar ușoare
fluctuații.
Situația globală, a întregului fond forestier, pe tipuri de proprietate, comunicată de Garda Forestieră, ne
este redată doar pentru anul 2018, conform tabelului 22:
79
Tabel 22. Repartiția terenurilor din fondul forestier
Suprafaţa
Forma de proprietate
(ha)
Fond forestier proprietate a statului 56.497
Fond forestier proprietate publică a UAT 53.451
Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice 48.167
Fond forestier proprietate privată a UAT 10.019
Total 168.134
Sursa datelor : Garda Forestieră Cluj
Figură 23. Repartiția procentuală a terenurilor din fondul forestier în județul Cluj în anul 2018
Fond forestier proprietate a

statului
6%
34% Fond forestier proprietate
28%
publică a UAT
Fond forestier proprietate

32% privată a persoanelor fizice şi
juridice
Fond forestier proprietate
privată a UAT
În anul 2018 56.497 ha (33%) din suprafața fondului forestier a județului Cluj se aflau în proprietatea
statului, 53.451 ha (32%) în proprietate publică a unității administrative teritoriale, 10.019 ha (6%) în
proprietate private a unității administrative teritoriale, iar 48.167 ha (29%) în proprietăți persoane fizice
și juridice.
Împărțirea administrativă a fondului forestier județean se face prin intermediul a 11 ocoale silvice, dintre
care 8 sunt administrate de Direcția Silvică Județeană (primele din tabelul 23), celelalte fiind ocoale silvice
de regim (ultimele 3 din tabelul 23):
80
Tabel 23. Distribuția Ocoalelor silvice pe teritoriul județului Cluj și administrarea fondului forestier
Ocolul silvic/ suprafață (ha)
Vale Vlădeas
Huedi Someșul
Beliș Cluj Dej Gilău Gherla Turda Margău a a
n Rece
Ierii Huedin
Suprafața
administrată
11103 3863 12195 10467 13944 15900 9840 14178 6760 6584 11892
/prestări servicii
silvice
2.1.7.3. Structura pădurii
În raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc, pădurile din România se încadrează în două grupe funcționale:
− grupa I, care cuprinde păduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei și a
obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului și a
ecofondului, precum și pădurile din ariile naturale protejate de interes național;
− grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcții de producție și de protecție, în care se urmăresc
realizarea masei lemnoase de calitate superioară și a altor produse ale pădurii, precum și,
concomitent, protecția calității factorilor de mediu.
În cazul primeia dintre acestea varietatea de situații care necesită amenajarea de păduri de protecție este
foarte mare, astfel încât grupa a fost clasificată pe 6 subgrupe:
1) Păduri cu funcții de protecție a apelor, funcții predominant hidrologice;
2) Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice;
3) Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcții predominant
climatice;
4) Păduri cu funcții de protecție, predominant sociale;
5) Păduri de interes științific, de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier și a altor ecosisteme

cu elemente naturale de valoare deosebită;
6) Păduri cu funcții speciale pentru conservarea și ocrotirea biodiversității.
Pe de altă parte, în cea de-a doua grupă funcțională se încadrează:
− Arboretele destinate să producă, în principal, arbori groși și foarte groși de calitate superioară, în
vederea producerii de lemn de rezonanță și claviatură;
− Arboretele destinate să producă, în principal, lemn gros și foarte gros pentru furnire estetice și
tehnice;
− Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea;
81
− Arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii și subțiri pentru celuloză, construcții
rurale și alte produse din lemn.
Fiecare dintre aceste grupe și subgrupe funcționale sunt împărțite pe categorii, astfel: pădurile din grupa
I în 57 de categorii și pădurile din grupa a II-a în 3 categorii. Fiecăreia din aceste categorii îi este asociată
una dintre cele 6 tipuri funcționale, după cum urmează:
− Categoriilor specifice grupei I funcționale le sunt atribuite tipurile: păduri destinate ocrotirii
integrale a naturii, păduri supuse regimului special de conservare, păduri cu funcții speciale de
protecție de mare importanță, păduri cu funcții speciale de protecție de importanță medie, în timp
ce
− Categoriilor specifice celei de-a doua grupe funcționale le sunt atribuite tipurile: păduri cu funcții
de protecție și producție destinate să producă sortimente lemnoase de calitate superioară, păduri
cu funcții de protecție și producție destinate să producă sortimente lemnoase obișnuite.
Pe raza judetului Cluj fondul forestier administrat de Direcția Silvică Cluj este situat în proporție de 60% în
zona de munte, restul ocupând regiunile deluroase și, într-o mult mai mică măsură, cele de câmpie (figura
24).
Figură 24. Distribuția suprafețelor cu pădure pe teritoriul județului Cluj, evidențiindu-se și densitatea
coronamentului, la nivelul anului 2015
Sursa datelor : date prelucrate după https://land.copernicus.eu/pan-european/high-resolution-layers/forests
82
Situația generală a distribuției pădurilor pe teritoriul județului, exprimată în imaginea anterioară, este
întregită de aspectele calitative ale acesteia, văzută la adevărata sa valoare, ca un ecosistem cu funcții
complexe. De la rolul de reglator al climei, la alimentarea bazinelor hidrografice, la susținerea
biodiversității, până la rolul său de producție de bunuri și servicii pentru populația umană, pădurea este
parte a unui sistem complex de relații cu celelalte componente ale mediului.
Din aceste considerente derivă și multitudinea de provocări la care este supusă pădurea, direct sau
indirect, din partea oamenilor, dar și din partea factorilor naturali limitativi. Presiuni precum intensificarea
utilizării lemnului în diverse activități, construcția rețelelor de transport și extinderea urbană sunt printre
cele mai importante, la acestea adăugându-se transformări în structura habitatelor, de tipul fragmentării
acestora, precum și riscuri sporite legate de speciile invazive, de poluare și de schimbările climatice.
O imagine sintetică a pădurilor afectate de diverși factori limitativi – de origine naturală sau antropică –
este oferită de distribuția diferitelor tipuri de ecosisteme forestiere degradate și semidegradate pe
teritoriul județului. Astfel, ecosistemele forestiere eligibile pentru finanțare in cadrul acțiunii Menţinerea
şi refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate
în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu, inclusiv în mediul marin
din cadrul OS 4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor
degradate sunt prezentate în figura 25 (imaginea conține distribuția tuturor ecosistemelor forestiere
degradate și semidegradate, indiferent dacă sunt situate în interiorul sau în afara ariilor naturale
protejate). Aceste ecosisteme au fost cartate în urma derulării proiectului Dezvoltarea capacității
administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a implementa politica în domeniul
biodiversității- SIPOCA 22, Activitatea A.1.4: Cartarea ecosistemelor naturale și seminaturale degradate la
nivel național.
83
Figură 25. Distribuțtia ecosistemelor forestiere degradate și semidegradate îin județtul Cluj
Sursa datelor : Sipoca 22: Cartarea ecosistemelor naturale și seminaturale degradate la nivel național
Din punct de vedere al structurii pe specii, cel mai răspândit este molidul, care ocupă 29% din suprafață,
urmat de stejar 21% și de fag cu 19%, după cum se poate observa din figura 26. Sub aspect teritorial,
distribuția pădurilor județului pe principalele biomuri de foioase și conifere, realizată prin tehnica
extragerii învelișului foliar de pe imaginile satelitare (https://land.copernicus.eu/pan-european/high-
resolution-layers/forests), la nivelul anului 2015, este prezentată în figura 27.
84
Figură 26. Distribuția pădurilor pe specii și grupe de specii în județul Cluj în anul 2018
molid
4%3%2%
29% diverse tari
19%
stejar
fag
21% 22% diverse moi

alte rășinoase
brad
Figură 27. Distribuția pădurilor de foioase și a celor de conifere pe teritoriul județului Cluj (anul 2015)
85
În anul 2018 suprafața pădurilor din grupa funcțională I (păduri cu funcții speciale de protecție) a
reprezentat 52% din totalul suprafeței administrate de Direcția Silvică Județeană, 48% fiind procentul
pădurilor din grupa funcțională II (păduri cu funcție de protecție și producție). Sub aspectul distribuției
tipurilor funcționale de pădure, grupa I conține păduri din tipurile I si II (păduri destinate ocrotirii integrale
a naturii și păduri supuse regimului special de conservare) în procent de 30%, restul pădurilor fiind
încadrate în tipurile III și IV (păduri cu funcții speciale de protecție de mare importanță și păduri cu funcții
speciale de protecție de importanță medie) (Direcția Silvică Cluj, 2018).
2.1.7.4. Regenerarea pădurilor
Precizări introductive:
− Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor se realizează în concordanţă cu

prevederile amenajamentelor silvice şi/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate în
conformitate cu normele tehnice specifice.
− La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se conservarea genofondului şi a

ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea cu continuitate
de către acestea a funcţiilor de protecţie (Codul Silvic actualizat, 2019).
Regenerarea pădurilor cultivate presupune două categorii de intervenții: regenerarea pe cale naturală și
regenerarea artificială.
Regenerarea naturală presupune obținerea în urma efectuării de tăieri de regenerare a unei noi generații
din sămânța diseminată de arbori sau pe cale vegetativă, în timp ce regenerarea artificială presupune
instalarea unui nou arboret cu material de reproducere produs după o tehnologie specifică. Instalarea se
poate face artificial prin semănături directe, prin plantații sau prin butășiri directe (Palaghianu, 2015).
În anul 2018, la nivelul fondului forestier administrat de Direcția Silvică Cluj au fost efectuate regenerări
de pădure naturală şi artificială (împăduriri) pe o suprafață totală de 427 ha (Tabelul 24, Figura 28).
Tabel 24. Suprafeţe de păduri regenerate, în județul Cluj

2014 2015 2016 2017 2018
Suprafața regenerată natural - ha 153 150 223 329 217
Suprafața regenerată artificial - ha 243 230 224 221 210
TOTAL 396 380 447 550 427
În anul 2017 s-a înregistrat cea mai mare suprafață de pădure regenerată din ultimii 5 ani. Este prima dată,
în anul 2017, când suprafața pădurilor regenerate natural a fost mai mare decât cea regenerată artificial.
Această tendință se păstrează și în anul 2018, doar că suprafața totală este mai mică decât în anii 2016-
2017.
86
Suprafețele de pădure regenerată în județul Cluj, la nivelul întregului fond forestier județean, indiferent
de tipul administrării, în anul 2018, se prezintă conform tabelului 25.
Figură 28. Tipurile de regenerări aplicate în fondul forestier administrat de Direcția Silvică Cluj
Suprafața regenerată
natural
49% 51%
Suprafața regenerată
artificial
Tabel 25. Suprafeţe de păduri regenerate, în județul Cluj, în anul 2018 -distribuție pe tipuri de administrare
Total OS OS
DS OS OS OS
an Valea OS Vlădeasa Horea
Cluj Margău Blidaru Abrud
2018 Ierii Apuseni
TOTAL suprafată 691 427 28 28 3 1 72 132

regenerată (ha)
Suprafață regenerată 407 217 20 3 0 0 57 109

natural (ha)
Suprafață regenerată 284 210 8 25 3 1 15 23

artificial (ha)
2.1.7.5. Exploatarea pădurilor în județul Cluj
2.1.7.5.1. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri
Conform datelor furnizate de Garda Forestieră Cluj, în perioada 2014-2018 suprafaţele din fondul forestier
parcurse cu tăieri la nivelul judeţului Cluj sunt prezentate în tabelul 26, precizându-se suprafețele
destinate fiecărui tip de tăieri în parte.
Conform datelor prezentate în tabel, suprafața totală de pădure parcursă cu tăieri în judeţul Cluj în
intervalul 2014 – 2018 a avut o tendință crescătoare până în anul 2017, scăzând în 2018.
87
În anul 2018 suprafața parcursă cu tăieri a fost de 5.048 ha din care 4.524 ha, adică 90% cu scopul
conservării. Pentru regenerare în codru au fost parcurse cu tăieri 474 ha adică 9%, iar 50 de ha (1%) din
tăieri s-au făcut pentru substituiri - refaceri a arboretelor slab productive și degradate. Tăierile de pădure
în crâng pentru regenerare au fost de doar 12 ha, adică 0,003% din suprafața totală.
Tabel 26. Suprafaţa parcursă cu tăieri, pe tipuri de tăieri în judeţul Cluj (ha), în perioada 2014-2018
Tipuri de tăieri 2014 2015 2016 2017 2018
Tăieri de regenerare în codru (ha), din care: 718 622 629 1090 474
− tăieri succesive (ha) 37 53 36 175 43

− tăieri progresive (ha)
− tăieri rase (ha) 619 500 559 870 383
− tăieri grădinărie (ha)
62 69 34 45 39
- - 0 0 9
Tăieri de regenerare în crâng (ha) 25 70 18 21 12
Tăieri substituiri-refaceri a arboretelor slab productive și degradate 76 70 67 70 50

(ha)
Tăieri de conservare (ha) 632 501 11782 3859 4524
Suprafața totală parcursă cu tăieri (ha) 1.375 1.193 2.429 6.221 5.048
88
Procentual, în anul 2018 tipurile de tăieri de pădure pentru regenerare în codru (474 ha) în județul Cluj s-
au prezentat conform figurii 29.
Figură 29. Tăiere de regenerare forestieră în codru în județul Cluj, în anul 2018
8% 2% 9%
tăieri succesive
tăieri progresive
tăieri rase
tăieri grădinărie
81%
2.1.7.5.2. Masa lemnoasă recoltată
Masa lemnoasă din fondul forestier național e reprezentată de:
a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;
b) produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire şi conducere a arboretelor;
c) produse accidentale, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici destabilizatori sau din
defrişări de pădure legal aprobate;
d) produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;
e) alte produse: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieţi şi diferite produse
din lemn.
Pentru întreg fondul forestier din județul Cluj, în perioada 2014-2018 evoluţia volumului de masă
lemnoasă recoltată este reprezentată în tabelul 27:
89
Tabel 27. Volum de masa lemnoasă recoltat în judeţul Cluj (ha), în perioada 2014-2018
Volumul recoltat
2014 2015 2016 2017 2018
(mii mc)
Rășinoase 112,1 139,4 112 104,7 162,9
Fag 43 54 44 52,6 43,9
Stejar 21,6 30,5 33 33,4 39,4
Diverse tari 27,9 32,6 31 68,7 35,6
Diverse moi 6 8,9 13 9,7 9,6
Volumul total 211,3 265,4 233 239,1 291,4
Din datele furnizate de Garda Forestieră Cluj, pentru intervalul de timp pentru care am avut date la
dispoziție, tendința volumului de masa lemnoasă exploatată a fost fluctuantă, cu cea mai consistentă
creștere între anii 2017 și 2018. Esențele moi ocupă o mai mare pondere în cantitatea de lemn recoltat,
comparativ cu esențele tari. Pentru anul 2018, distribuția procentuală a volumului de lemn exploatat, pe
specii, este redată în figura 30:
Figură 30. Volumul total de masa lemnoasă recoltat pe tipuri de arbori, în județul Cluj, în anul 2018
3%
12%
Rășinoase
14%
Fag
56%
Stejar
15%
Diverse tari
Diverse moi
90
Cantitatea cea mai mare de masă lemnoasă recoltată a fost din categoria rășinoaselor, reprezentând
aproape 60% din cantitatea totală recoltată, în timp ce lemnul de esență tare este exploatat în proporții
relativ egale între fag, stejar și alte esențe tari.
Volumul de masă lemnoasă recoltat în anul 2018, exprimat pe forme de proprietate, este prezentat în
tabelul 28. Chiar dacă principalii proprietari de pădure din județ (statul român, UAT-urile și proprietarii
privați) dețin suprafețe de pădure aproape egale (a se vedea tabelul 22 și figura 23), exploatarea lemnului
s-a făcut disproporționat, cele mai mari cantități exploatate provenind din pădurile statului român.
Aceeași situație, redată procentual, este prezentată în Figura 31.
Tabel 28. Structura volumului de masă lemnoasă recoltat, pe forme de proprietate în judeţul Cluj, în anul 2018
Volumul,
Volum de masă lemnoasă recoltată
mii mc
Proprietate publică a statului 127,7
Proprietate privată (pers. fizice și juridice) 72,2
Proprietate publică UAT 85,3
Vegetație din afara fondului forestier național 6,2
TOTAL- mii mc 291,4
Figură 31. Volumul total de masa lemnoasă recoltat pe forme de proprietate, în județul Cluj, în anul 2018
Structura volumului de masă lemnoasă recoltată

funcție de formele de proprietate în județul Cluj,
în anul 2018
Proprietate publică a statului

2%
29%
44%
Proprietate privată( pers.
fizice și juridice)
25%
Proprietate publică UAT
Vegetație din afara fondului

forestier național
91
Pe lângă aceste date statistice, evoluția în suprafață a pădurilor pe teritoriul județului Cluj este reflectată
de analiza succesivă a unor imagini satelitare, prin extragerea suprafeței ocupate de coronamentul
arborilor. Un astfel de exercițiu ne oferă programul european Copernicus, prin produsele sale Tree Cover
Density din anii 2012 și 2015 - din care a fost derivat produsul Tree Cover Density Change
(https://land.copernicus.eu/pan-european/high-resolution-layers/forests). Diferențele în suprafața
ocupată de coronamentul arborilor, exprimate în procente, pentru perioada 2012-2015, sunt redate în
figura 32.
Figură 32. Diferențele de densitate a coronamentului în pădurile județului Cluj (perioada 2012-2015)
2.1.7.6. Incendiile de pădure
Inspectoratul general pentru situații de urgență definește incendii de pădure situațiile în care este distrusă
suprafața minimă de un hectar oi cel puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau
arborilor (https://www.igsu.ro/documente/informare_preventiva/Padurea_aurul_verde.pdf).
92
În funcție de caracteristicile vegetației și condițiile climatice (în principal forța și direcția vântului), se
disting trei tipuri de incendii de pădure:
• incendiu de sol - atunci când arde materia organică conținută de litieră, humus sau turbă;
• incendii de suprafață - atunci când ard straturile joase ale vegetației, adică partea
superioară a litierei, iarba ori partea lemnoasă de talie joasă;
• incendii de coronament - atunci când arde partea superioară a arborilor și formează o

coroană de incendiu. Ele eliberează în general mari cantități de căldură, iar viteza de
propagare este foarte ridicată. Aceste incendii sunt cu atât mai dificil de stins cu cât vântul
este mai puternic iar combustibilul mai uscat.
În perioada 2014 – 2018 suprafața forestieră parcursă, respectiv afectată de incendiile de pădure în
județul Cluj este redată în tabelul 29.
În anul 2018 suprafața de pădure parcursă de incendii a fost de 5 ha însă suprafața afectată a fost de 3,7
ori mai mare, adică 18,8 ha. Acest raport, cel mai mic din perioada analizată, este o consecință a
intervenției eficiente pentru limitarea și izolarea incendiilor. Comparativ cu anul 2018, în anul 2014, deși
suprafața parcursă cu incendii a fost tot de 5 ha, suprafața afectată a fost de 76,3 ha, adică de peste 15
ori mai mare.
Tabel 29. Suprafeţele forestiere parcurse și afectate de incendii de pădure, în judeţul Cluj
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
Suprafața parcursă de incendii (ha) 5 3 2 4 5
Suprafața afectată de incendii 76,3 58 9 71,6 18,8
(ha)
2.1.8. Fauna
Cadrul natural al județului Cluj cuprinde condiții biopedoclimatice variate, unitățile montane, cele
deluroase, depresionare și de culoar creând o varietate semnificativă de peisaje. Suprafața județului este
împărțită între bioregiunile alpină și continentală, diversitatea biologică fiind semnificativ sporită de
prezența unor importante suprafețe lacustre și de zone umede.
Singura evidență clară a speciilor faunistice de importanță conservativă rezultă din consultarea
formularelor standard Natura 2000, întocmite pentru siturile Natura 2000 de pe teritoriul județului.
Desigur că aceasta nu este o situație absolut valabilă pentru a exprima biodiversitatea faunistică a
județului, însă este cea mai apropiată de realitate. Vom prezenta în continuare aceste specii, grupate pe
principalii taxoni, conform Anexei II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
93
a. Mamifere:
1303 Rhinolophus hipposideros
1304 Rhinolophus ferrumequinum
1305 Rhinolophus Euryale
1306 Rhinolophus Blasii
1307 Myotis blythii
1308 Barbastella barbastellus
1310 Miniopterus schreibersi
1321 Myotis emarginatus
1323 Myotis Bechsteini
1324 Myotis myotis
1335 Spermophilus citellus
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra
1361 Lynx lynx
2021 Sicista subtilis
b. Amfibieni și reptile
1166 Triturus cristatus
1188 Bombina bombina
1193 Bombina variegate
1220 Emys orbicularis
4008 Triturus vulgaris ampelensis
4121 Vipera ursinii rakosiensis
94
c. Nevertebrate
1016 Vertigo moulinsiana
1052 Euphydryas maturna
1059 Maculinea teleius
1060 Lycaena dispar
1061 Maculinea nausithous
1065 Euphydryas aurinia
1074 Eriogaster catax
1078 Callimorpha quadripunctaria
1083 Lucanus cervus
1087 Rosalia alpina
1093 Austropotamobius torrentium
4011 Bolbelasmus unicornis
4012 Carabus hampei
4014 Carabus variolosus
4020 Pilemia tigrina
4028 Catopta thrips
4030 Colias myrmidone
4031 Cucullia mixta
4034 Glyphipterix loricatella
4035 Gortyna borelii lunata
4036 Leptidea morsei
4039 Nymphalis vaualbum
4043 Pseudophilotes bavius
4048 Isophya costata
95
4050 Isophya stysi
4052 Odontopodisma rubripes
4054 Pholidoptera transsylvanica
4057 Chilostoma banaticum
d. Pești
1122 Gobio uranoscopus
1130 Aspius aspius
1134 Rhodeus sericeus amarus
1138 Barbus meridionalis
1146 Sabanejewia aurata
1149 Cobitis taenia
1160 Zingel streber
1163 Cottus gobio
2511 Gobio kessleri
4123 Eudontomyzon danfordi
5197 Sabanejewia balcanica
5264 Barbus carpathicus
5329 Romanogobio vladykovi
5339 Rhodeus amarus
6143 Romanogobio kesslerii
6145 Romanogobio uranoscopus
9903 Eudontomyzon danfordi
Speciile sus-menționate au fost extrase din formularele standard ale celor 30 de situri de interes
comunitar prezente pe suprafața județului, integral sau parțial.
96
Alături de aceste specii, sunt listate și un număr important de specii de păsări în cadrul celor 5 arii speciale
de protecție avifaunistică (specii de păsări conform anexei nr. I a Directivei Consiliului 2009/147/EC), după
cum urmează:
1. ROSPA0104 Bazinul Fizeșului - Erete vânăt (Circus cyaneus) Erete sur (Circus pygargus) Șerpar
european (Circaetus gallicus) Erete de stuf (Circus aeruginosus) Fluierar de mlaștină (Tringa glareola)
Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos Syriacus) Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) Egretă albă
(Egretta alba) Egretă mică (Egretta garzetta) Șoim de iarnă (Falco columbarius) Cufundac polar (Gavia
arctica) Cufundac mic (Gavia stellata) Stârc mic (Ixobrychus minutus) Sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius
minor) Sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio) Pescăruș mic (Larus minutus) Ciocârlie de pădure (Lullula
arborea) Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) Viespar (Pernis apivorus) Bătăuș (Philomachus pugnax)
Ghionoaie sură (Picus canus) Cresteț pestriț (Porzana porzana) Cresteț cenușiu (Porzana parva) Chiră de
baltă (Sterna hirundo) Huhurez mare (Strix uralensis) Silvie porumbacă (Sylvia nisoria) Pescăraș albastru
(Alcedo atthis) Fâsă de câmp (Anthus campestris) Acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina) Rață roșie
(Aythya nyroca) Buhai de baltă (Botaurus stellaris) Caprimulg (Caprimulgus europaeus) Chirighiță cu obraji
albi (Chlidonias hybridus) Chirighiță neagră (Chlidonias niger) Barză albă (Ciconia ciconia) Cresteț de câmp
(Crex crex) Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) Gușă vânătă (Luscinia svecica);
2. ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa - Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)

Ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos) Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) Șoim călător
(Falco peregrinus) Ghionoaie sură (Picus canus) Huhurez mare (Strix uralensis) Ciocârlie de pădure (Lullula
arborea) Sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio) Minuniță (Aegolius funereus) Acvilă de munte (Aquila
chrysaetos) Ieruncă (Bonasa bonasia) Buhă mare (Bubo bubo) Caprimulg (Caprimulgus europaeus) Șerpar
european (Circaetus gallicus) Cresteț de câmp (Crex crex) Muscar gulerat (Ficedula albicollis) Muscar mic
(Ficedula parva) Ciuvică (Glaucidium passerinum) Viespar (Pernis apivorus) Ciocănitoare de munte
(Picoides tridactylus);
3. ROSPA0087 Munții Trascăului - Buhă mare (Bubo bubo) Ieruncă (Bonasa bonasia) Caprimulg
(Caprimulgus europaeus) Barză albă (Ciconia ciconia) Barză neagră (Ciconia nigra) Ciocănitoare de stejar
(Dendrocopos medius) Ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos) Șerpar european (Circaetus
gallicus) Erete de stuf (Circus aeruginosus) Erete vânăt (Circus cyaneus) Erete sur (Circus pygargus) Șoim
de iarnă (Falco columbarius) Șoim călător (Falco peregrinus) Muscar gulerat (Ficedula albicollis) Muscar
mic (Ficedula parva) Fâsă de câmp (Anthus campestris) Ciocârlie de pădure (Lullula arborea) Viespar
(Pernis apivorus) Ghionoaie sură (Picus canus) Pescăraș albastru (Alcedo atthis) Cresteț de câmp (Crex
crex) Acvilă de munte (Aquila chrysaetos) Acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina) Sfrâncioc roșiatic
(Lanius collurio) Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius);
4. ROSPA0113 Cânepiști - Stârc pitic (Ixobrychus minutus) Barză albă (Ciconia ciconia) Acvilă de
munte (Aquila chrysaetos) Erete de stuf (Circus aeruginosus) Erete vânăt (Circus cyaneus) A097 Vânturelul
de seară (Falco vespertinus) Cresteț de câmp (Crex crex) Fluierar de mlaștină (Tringa glareola) Pescăraș
albastru (Alcedo atthis) Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos Syriacus) Fâsă de câmp (Anthus campestris)
Silvie porumbacă (Sylvia nisoria) Strâncioc cu frunte neagră (Lanius minor) Sfrâncioc roșiatic (Lanius
collurio);
5. ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului – Muscar Mic (Ficedula parva) Acvilă de
munte (Aquila chrysaetos) Ghionoaie sură (Picus canus) Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)
Muscar gulerat (Ficedula albicollis) Pescăraș albastru (Alcedo atthis) P Viespar (Pernis apivorus) Ieruncă
97
(Bonasa bonasia) Cresteț de câmp (Crex crex) Ciuvică (Glaucidium passerinum) Minuniță (Aegolius
funereus) Huhurez mare (Strix uralensis) Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) Ciocârlie de pădure
(Lullula arborea) Sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio) Buhă mare (Bubo bubo) Ciocănitoare cu spatele alb
(Dendrocopos leucotos).
2.2. Analiza stării actuale a mediului și aspectele teritoriale ale acestuia

2.2.1. Calitatea aerului
2.2.1.1. Monitorizarea calității aerului
Monitorizarea calităţii aerului este esențială, deoarece atmosfera oferă cele mai bune condiţii de
propagare a poluanţilor, ale căror efecte se resimt de la nivel local până la nivel global.
Cadrul legislativ privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător este reglementat prin Legea nr.
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător care transpune în legislaţia naţională Directiva 2008/50/CE
a Consiliului European din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer curat pentru Europa,
numită şi Directiva CAFÉ (Clean Air for Europe). Aceasta stabileşte necesitatea de a reduce poluarea la un
nivel care să minimizeze efectele nocive asupra sănătăţii umane, de a îmbunătăţi monitorizarea şi
evaluarea calităţii aerului şi de a furniza informaţii publicului.
În vederea implementării Directivei CAFÉ una dintre obligaţiile asumate de România a fost înființarea
Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului.
Calitatea aerului din judeţul Cluj este monitorizată de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, atât prin
intermediul analizelor efectuate cu ajutorul aparaturii din dotarea laboratorului de analize fizico-chimice,
cât şi prin intermediul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în cele 5 puncte de
prelevare din judeţ. De asemenea, monitorizarea calităţii aerului din judeţul Cluj se realizează şi prin
intermediul determinărilor efectuate de către laboratoarele celor mai importanţi agenţi economici
poluatori.
2.2.1.1.1. Stații de monitorizare la nivelul județului Cluj
La nivelul județului Cluj, monitorizarea calităţii aerului se realizează în cadrul sistemului național de
monitorizare continuă a calităţii aerului, în cele cinci staţii automate, cu transmitere online a datelor,
amplasate în zone reprezentative ale judeţului. Funcţionarea celor cinci staţii este continuă, 24 ore din 24,
şapte zile pe săptămână (figurile 33 și 34).
Municipiul Cluj-Napoca are cel mai puternic efect de polarizare, concentrând 43,94% din populația
județului, exercitând efecte negative asupra dezvoltării celorlalte centre urbane din județ. Având în vedere
aceste aspecte, în oraș au fost amplasate 4 stații automate pentru monitorizarea aerului, iar în municipiul
Dej o altă stație automată după cum urmează:
1. CJ-1 - Municipiul Cluj-Napoca, Str. Aurel Vlaicu (este situată în stația de autobuz, în fața
blocului 5B) – stație de tip trafic;
2. CJ-2 – Municipiul Cluj-Napoca, Str. Constanța, nr. 6 (în curtea interioară a Liceului Teoretic
Nicoale Bălcescu) – stație fond urban;
98
3. CJ-3 – Municipiul Cluj-Napoca, Blvd. 1 Decembrie 1918 (cartierul Grigorescu, lângă garajul
RATUC) – stație de tip suburban;
4. CJ-4 – Municipiul Cluj-Napoca, Str. Dâmbovița (în zona Expo Transilvania) – stație de tip
industrial;
5. CJ-5 – Municipiul Dej, Str. 21 Decembrie colț cu Str. Vasile Alecsandri (în fața imobilului
cu nr. 2) – stație de fond urban.
Figură 33. Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calității aerului în judeţul Cluj
Sursa datelor : Raport privind starea mediului în judeţul Cluj (2018)
Desigur că un număr mai mare de stații de monitorizare ar fi necesar la nivelul județului, în special pentru
trafic, pe sectoarele de drumuri naționale și județene intens circulate, în special în localitățile intens
tranzitate (Turda, Câmpia Turzii, Huedin, Florești, Baciu, Cluj-Napoca-intrare Someșeni, sens giratoriu
intrare Dej dinspre Baia Mare etc.). Adițional, datorită schimbărilor semnificative în structura economică
a localităților, în sensul dispariției multor unități industriale și înființării unor obiective noi sau convertirii
unora dintre vechile platforme de producție, poziția stațiilor de tip industrial ar trebui regândită. Astfel,
unitățile autorizate de APM în baza Directivei IED (prevenirea și controlul integrat al poluării) reprezintă
un important punct de pornire în alegerea unor noi amplasamente pentru stații de tip industrial. Având în
99
vedere extinderea intravilanului unor localități – localitățile urbane și comunele suburbane în special -,
exprimată în cadrul PUG-urilor actualizate pentru majoritatea orașelor și comunelor județului, precum și
propunerile de restructurare a intravilanului, avem la dispoziție un reper relevant în alegerea poziției
stațiilor de tip suburban. În fine, pentru a avea o imagine mai amplă asupra poluării aerului, este
recomandat ca stațiile de monitorizare a calității aerului să fie dotate și cu instrumentarul necesar
măsurării parametrilor meteorologici, pentru a putea realiza și analize detaliate de dispersie și
comportament chimic al poluanților.
În concluzie, acest aspect ar trebui să constituie unul din subiectele de analiză interdisciplinară sectorială
în vederea elaborării strategiei de dezvoltare a județului. Pe de altă parte, sugerăm introducerea sa pe
lista temelor ce necesită analize și decizii în consecință în procedura de avizare de mediu a fiecărui PUG.
Figură 34. Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calității aerului în orașul Cluj-Napoca
2.2.1.1.2. Indicatori monitorizați
Datele furnizate zilnic de aceste staţiile sunt validate de către A.P.M. Cluj şi sunt interpretate în baza
prevederilor Ordinului nr. 1095/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, în vederea facilitării
informării publicului.
Se determină indicii specifici de calitate a aerului, care reprezintă un sistem de codificare a concentraţiilor
înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi:
100
I. dioxid de sulf (SO2),
II. dioxid de azot (NO2),
III. monoxid de carbon (CO),
IV. ozon (O3),
V. pulberi în supensie (PM10 și PM2.5),
VI. benzen (C6H6),
VII. metale grele (plumb, cadmiu, nichel, arsen, mercur),
VIII. hidrocarburi aromatice policiclice.
Indicatorii monitorizați în cele 5 stații automate pentru monitorizarea aerului diferă de tipul stației și sunt
prezentați în tabelul 30:
Tabel 30. Indicatori monitorizați în funcție de tipul stației

Cod
Oraş Adresă Tip stație Indicatori analizaţi
stație
Cluj Str. Aurel Vlaicu CJ1 trafic dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NOx, NO2), monoxid
Napoca (în faţa blocului de carbon (CO), benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen,
5B, lângă OMV) p-xilen, pulberi în suspensie (PM10) gravimetric și pulberi în
cod poştal 400690 suspensie (PM10) automat, HAP.
Cluj Str. Constanţa CJ2 urban dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO,NOx,NO2), benzen,
Napoca nr.6, cod poştal toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen, p-xilen, pulberi în
400158 suspensie (PM2,5) și (PM10) gravimetric şi parametrii meteo
(direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţie
solară, umiditate relativă, precipitaţii)
Cluj Bdul 1 Decembrie CJ3 suburban dioxid de sulf (SO2), oxizi de

Napoca 1918, cod poştal azot (NO, NOx, NO2), monoxid
400699 de carbon (CO), ozon (O3), şi pulberi în suspensie (PM10)
gravimetric.
Cluj Str. Dâmboviței, CJ4 industrial dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NOx, NO2), ozon (O3),
Napoca cod poştal 400584 pulberi în suspensie (PM10) automat şi parametrii meteo
(direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia
solară, umiditate relativă, precipitaţii).
Dej Intersecția str. 21 CJ5 urban dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NOx, NO2), monoxid
Decembrie, colț de carbon (CO), ozon (O3), benzen, toluen, etilbenzen,
cu str. Vasile oxilen, m-xilen, p-xilen şi pulberi în suspensie (PM10)
Alecsandri (în fața gravimetric.
imobilului cu nr.
2)
101
Note: Staţia automată de monitorizare a calităţii aerului de tip trafic evaluează influenţa traficului asupra calităţii aerului şi are
raza ariei de reprezentativitate de 10-100 m; Staţia automată de monitorizare a calităţii aerului de tip urban evaluează influenţa
"aşezărilor umane" asupra calităţii aerului şi are raza ariei de reprezentativitate de 1-5 km;Staţia automată de monitorizare a
calităţii aerului de tip suburban evaluează influenţa "asezarilor umane" asupra calitatii aerului şi are raza ariei de
reprezentativitate de 10-15 km; Staţia automată de monitorizare a calităţii aerului de tip industrial evaluează influenţa
activităţilor industriale asupra calităţii aerului şi are raza ariei de reprezentativitate de 100m – 1km.
2.2.1.2. Principalele surse de poluare atmosferică și tipuri de emisii
Emisiile de poluanţi atmosferici provin din majoritatea activităţilor industriale şi sociale, reprezentând un
risc real pentru ecosisteme şi sănătatea populaţiei.
Emisiile poluante produc acidifierea atmosferei, măresc concentraţia în atmosferă a particulelor în

suspensie, a particulelor cu metale grele şi a gazelor cu efect de seră, epuizînd astfel stratul de ozon şi
provocând schimbări climatice.
2.2.1.2.1. Sectoare de activitate
Principalele grupe de activități generatoare de emisii poluante atmosferice sunt:
▪ Sector energetic reprezintă principala sursă de poluare a aerului cu emisii de SO2 și NOx.
Producţia şi distribuţia energiei: emisii din generarea de căldură şi energie electrică în instalaţii mai mari
de 50 MW termici;
Utilizarea energiei în industrie: emisii din procesele de ardere utilizate în industria prelucrătoare, inclusiv
cazane, turbine cu gaz şi motoare staţionare;
▪ Transporturi
Transportul nerutier: utilaje mobile nerutiere utilizate în agricultură şi silvicultură.
Transportul rutier: vehicule utilitare uşoare şi grele, autoturisme şi motociclete. Transportul rutier
constituie o sursă importantă de poluare pentru emisiile de NOx, PM2,5, CO și compuși organici volatili
nemetanici.
▪ Industrie
Procese industriale: emisii provenite din procesele non-ardere, cum ar fi producţia de minerale, produse
chimice şi producţia de metale.
▪ Agricultură
Managementul gunoiului de grajd, aplicarea fertilizatorilor, arderea pe teren a deşeurilor agricole.
▪ Gospodării: Energia utilizată în gospodării (combustibili ca lemnul sau cărbunele) constituie sursa
principală a emisiilor de PM2,5.
102
▪ Deşeuri: incinerare, gospodărirea apelor uzate.
▪ Altele: emisii incluse în totalul naţional pentru întregul teritoriu și nealocate unui alt sector.
2.2.1.2.2. Emisii specifice
Emisiile de substanțe acidifiante
O categorie importantă de emisii de poluanţi atmosferici este reprezentată de emisiile de substanțe cu

efect acidifiant, acestea putând prejudicia sănătatea umană, ecosistemele, clădirile și materialele prin
coroziunea chimică.
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca
urmare a prezenței unor compuși care determină o serie de reacții chimice în atmosferă, conducând la
modificarea pH-ului precipitațiilor și chiar al solului.
Emisiile de gaze cu efect acidifiant sunt reprezentate de emisiile de: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx)
şi amoniac (NH3), sursele din care provin cu precădere fiind: arderea combustibililor pentru producția de
energie, în industria de fabricare, încălzirea comercială și instituțională, încălzirea rezidențială, metalurgie,
agricultură și trafic rutier.
La nivelul județului Cluj, din datele înregistrate în Inventarul de emisii realizat pentru anul 2017, emisiile
de gaze acidifiante (oxizi de azot, oxizi de sulf şi amoniac) au însumat un total de de 8415,56 t poluanţi, a
căror proveniență pe sectoare de activitate este reprezentată în tabelul 31:
Tabel 31. Contribuția sectoarelor de activitate din județul Cluj, privind emisiile de poluanți cu efect de acidifiere
Sectoare de activitate SO2 (tone) NOx (tone) NH3 (tone)
Energie 369,54 1401,63 313,02
Industrie 95,52 50,20 0,00
Transport 0,00 5700,22 39,52
Agricultură 0,00 0,00 442,97
Deșeuri 1,03 1,89 0,00
TOTAL 466,0982 7153,9433 795,5085
Din analiza acestor date, sectorul energetic are ponderea cea mai mare în emisia de SO2 (79,28%), sectorul
transport prezintă ponderea cea mai mare de NOx (79,67%), iar cantitatea de NH3 provine în primul rând
din agricultură (55,68%).
103
În capitolul următor vom prezenta evoluția emisiilor de poluanți atmosferici cu efect acidifiant pe fiecare
sector de activitate.
Emisii de precursori ai ozonului
Din Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă realizat la nivelul județului Cluj, pentru anul 2017,
s-a calculat contribuția diferitelor sectoare industriale de activitate la emisiile de substanțe poluante
evacuate în atmosferă și considerate precursoare ale ozonului: oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon
(CO), și compuși organici volatili nemetanici (COVNM), valorile obţinute fiind prezentate în tabelul 32:
Tabel 32. Contribuția diferitelor sectoare de activitate la emisiile de precursori ai ozonului

Sectoare de activitate NOx CO NMVOC
Energie 1401,6317 17904,9437 2713,8460
Industrie (tone)
50,2043 (tone)
260,8730 (tone)
522,5114
Transport 5700,2190 7348,8034 1388,6028
Agricultura 0,0000 0,0000 9,7402
Deșeuri 1,8883 1,4086 1275,8215
Total 7153,9433 25516,0287 5910,5219
Cantitățile cele mai mari de poluanți precursori ai ozonului exprimați în NMVOC au provenit în anul 2017
din activităţile energetice de ardere, urmate de transport și depozitarea şi incinerarea deșeurilor.
Emisiile de NOx au înregistrat cele mai mari valori în anul 2017 pentru sectorul transporturi.
Emisii de particule primare și precursori secundari de particule
Contribuția sectoarelor de activitate industriale la emisiile de particule primare în suspensie PM2,5 și

PM10, în anul 2017, pentru județul Cluj, este afișată în Tabelul 33.
Tabel 33. Emisiile de particule primare în suspensie din sectoarele de activitate, județ Cluj
Sectoare de activitate PM2,5 PM10
Energie 3291,3647 3389,6091
Sectoare
Industrie de activitate (tone)
46,7667 (tone)
409,8936
Transport 224,4098 261,2956
Agricultura 11,5600 28,1812
Deșeuri 0,0279 0,1805
Total 3574,1291 4089,1600
Cantitățile cele mai mari de PM2,5 și PM10, sunt emise din activitatea de producere a energiei, mai ales
pentru încălzirea rezidențială.
104
Emisii de metale grele
Din Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă în județul Cluj, pentru anul 2017, rezultă cantitățile
de Cd, Hg și Pb menționate în tabelul 34.
Tabel 34. Emisii de metale grele în atmosferă din sectoarele de activitate

Sectoare de activitate Cd (kg) Hg (kg) Pb (kg)
Energie 61,9745 4,7958 144,3088
Industrie 0,6019 3,8935 139,2893
Transport 3,0239 0,0000 128,7460
Agricultura 0,0000 0,0000 0,0000
Deşeuri 2,8069 50,0852 33,7083
Total 68,4072 58,7745 446,0524
Observăm din prezentarea grafică contribuția sectorului energetic în generarea crescută de Cd din totalul
de sectoarelor de activitate (90,60%), în timp ce sectorul deșeuri generează peste 85% din totalul cantității
de Hg.
Emisii de poluanți organici persistenți
Din Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă realizat în județul Cluj pentru anul 2017, rezultă
situația privind emisiile de poluanți organici persistenți din tabelul 35.
Tabel 35. Emisiile de poluanți organici persistenți pe sectoare de activitate în județul Cluj
Sectoare de activitate HCB (g) PCDD/F (g) PCB (g)
Energie 26,0869 3,4838 7,9943
Industrie 0,91074 0,0927 75,1117
Transport 0 0 0
Agricultura 7306245 0 0
Deşeuri 93,2283 37,1779 18,5448
Total 7306365,226 40,7544 101,6508
Sectorul Industrie este cel mai mare generator de PCB, sectorul agricultură este cel mai mare generator
de HCB, iar sectorul deșeuri generează cele mai mari cantitați de HCB și PCDD/F.
105
2.2.1.2.3. Agenți economici cu rol important în emisiile atmosferice
În județul Cluj își desfășoară activitatea o serie de agenți economici care au un rol important în emisiile
atmosferice și care se supun prevederilor Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (IED).
Această directivă acoperă ca zonă de reglementare următoarele şapte directive, adunând astfel într-un
singur instrument legislativ un set de norme comune pentru autorizarea şi controlul instalaţiilor
industriale, având drept scop reducerea emisiilor industriale de pe teritoriul Uniunii Europene cu
precădere printr-o mai bună aplicare a celor mai bune tehnici disponibile, astfel:
- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC);

- Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la
instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP);
- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor;
- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuși
organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi și instalaţii;
- Directiva 78/176/CE privind deșeurile din industria dioxidului de titan;
- Directiva 82/883/CE privind modalităţile de supraveghere și control al zonelor în care există emisii
provenind din industria dioxidului de titan;
- Directiva 92/112/CE privind procedurile de armonizare a programelor de reducere, în vederea
eliminării, a poluării cauzate de deșeurile din industria dioxidului de titan.
De asemenea, a fost aprobată Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului din 25
noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații
medii de ardere (1-50 MW). Directiva stabilește normele de control al emisiilor în atmosferă de dioxid de
sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) și pulberi provenite de la instalațiile medii de ardere, și, astfel, să conducă la
reducerea emisiilor în atmosferă și a riscurilor potențiale pentru sănătatea umană și pentru mediu,
reprezentate de aceste emisii.
La nivelul județului Cluj există unități care se supun următoarelor reglementări:
▪ Directivei 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) – a se vedea

informația din Anexa 1 și figura 35;
▪ Directivei SEVESO III – Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie
2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de
modificare si ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (tabelul 37 și figura 36); în
cazul acestor unități, ne-am raportat la datele primite de la APM Cluj și de la ISU Cluj, informațiile
fiind în aceste 2 cazuri similare; se remarcă diferența de raportare față de Planul de menținere a
calității aerului pentru județul Cluj 2017-2022;
▪ Directivei 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuși
organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi și instalaţii (a se vedea
informația din tabelul 38).
106
Figură 35. Distribuția unităților ce se supun Directivei 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
(IPPC) pe teritoriul județului Cluj.
Notă: Conform datelor primite de la APM Cluj în anul 2019, cumulate cu informațiile extrase din Registrul european al poluanților
(European Pollutant Release and Transfer Register (E-PRTR) - https://prtr.eea.europa.eu/#/home); se remarcă diferența de
raportare față de ce;e înscise în Planul de menținere a calității aerului pentru județul Cluj 2017-2022
Sursa datelor : APM Cluj
Conform Anexei 1 a Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al
poluării), unitățile vizate de aceasta sunt grupate pe 6 categorii, astfel:
• Industrii producătoare de energie

• Producția și prelucrarea metalelor
• Industria mineralelor
• Industria chimică
• Gestionarea deșeurilor
• Alte activități (cu 11 subcategorii, dintre care în județul Cluj sunt reprezentate subcategoriile 6.1.
Producerea în instalații industriale de: (a) celuloză din lemn și din alte materiale fibroase; (b) hârtie
sau carton cu o capacitate de producție de peste 20 de tone pe zi; (c) unul sau mai multe din
următoarele tipuri de panouri din lemn...., 6.5. Eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale
107
• sau a deșeurilor animale, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone pe zi și 6.6. Creșterea
intensivă a păsărilor de curte și a porcilor).
Cele mai multe unități care se supun Directivei IPPC situate pe teritoriul județului sunt din categoria
Creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, mai exact 12 unități. Acestea sunt distribuite în
regiunile centrale și sudice ale județului în marea lor majoritate (depresiunea Tutda-Câmpia Turzii, Gilău-
Florești, Podișul Someșan, depresiunile Iara-Hășdate), alături de unități pe teritoriul localităților Jucu și
Țaga. Urmează unități cu potențial poluator major din categoria Producția și prelucrarea metalelor, mai
exact Prelucrarea metalelor feroase (Metalic Plast Dej și Industria Sârmei Câmpia Turzii) și Tratarea de
suprafaţă a metalelor sau a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice în care volumul
cuvelor de tratare este mai mare de 30 m3 (unități din Turda, Cluj-Napoca și Metalic Plast Dej). Și industria
chimică este reprezentată prin 5 unități de producție, pentru producerea compuşilor chimici organici, a
compușilor chimici anorganici și pentru fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice (S.C.
BIODIESEL POWER S.R.L. Cluj-Napoca, S.C. SADACHIT PRODCOM S.R.L. Turda, S.C. RELCON CONSULTING
S.R.L. Turda, S.C. GLUE CHIM S.R.L. Gilău, S.C. MAC FARMACONS S.R.L., comuna Jucu).
Figură 36. Distribuția unităților ce se supun Directivei 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore
care implică substanțe periculoase pe teritoriul județului Cluj.
108
Unitățile industriale care implică pericol de accidente majore dețin depozite de carburanți (Lukoil, OMV
Petrom, Grandemar), depozite de explozibili (Maxam România și Grandemar), depozite de substanțe
chimice cu potențial inflamabil ori explozibil (Farmec SA) sau utilizează substanțe corozive, gaze oxidante,
prezentând risc major pentru sănătatea umană și pentru mediu.
Tabel 36. Lista unităților SEVESO in judetul Cluj

Nr. crt. Agent economic Adresa
1 S.C. OMV PETROM S.A. mun. Cluj-Napoca, Calea Dezmirului nr. 42H, jud. Cluj
2 S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. mun. Cluj-Napoca, str. Beiușului, nr.74, jud. Cluj
3 S.C. HENKEL ROMANIA S.R.L. loc. Câmpia Turzii, str. Iancu Jianu 33, jud. Cluj
4 S.C. SADACHIT PRODCOM S.R.L. mun. Turda, str. Nicolae Teclu, nr. 3, jud. Cluj
5 S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L. loc. Cornesti, com. Gârbău, jud. Cluj
6 S.C. GRANDEMAR S.A. Cariera Poieni, loc. Poieni, jud. Cluj
7 S.C. HOLCIM S.A. Cariera Săndulești din loc. Săndulești, jud. Cluj
Sursa datelor : Plan de menținere a calității aerului pentru județul Cluj 2017-2022
(se remarcă diferența de raportare față de APM Cluj și de ISU Cluj)
Tabel 37. Lista instalațiilor/activităților care utilizează solvenți și se supun reglementării Directivei 1999/13/CE
privind reducerea emisiilor de compuși organici volatili
Nr.
Agent economic Adresa
crt.
1. S.C. GPV ROMANIA PRODCOM SERV mun. Cluj Napoca, str. P-ța 1 Mai, nr. 4-5, jud. Cluj
S.R.L.
2. S.C. REMARUL 16 FEBRUARIE S.A. mun. Cluj Napoca, str. Tudor Vladimirescu, nr. 2-4, jud. Cluj
3. S.C. MEDIA SISNET S.R.L. mun. Cluj Napoca, str. Uliului, nr. 4, jud. Cluj
4. S.C. EMERSON S.R.L. mun. Cluj, str. Emerson, nr. 4 (Parc Industrial Tetarom III), jud.
Cluj
5. S.C. TRICOTAJE SOMESUL S.A. mun. Cluj, Bd. Muncii, nr. 18, jud. CLuj
6. S.C. PERLA CLEJEAN CURATATORIE mun. Cluj Napoca, str. Brașov, nr. 46, jud. Cluj
S.R.L.
7. S.C. AIDA INTERNATIONAL S.R.L. mun. Cluj, P-ta 1 Mai, nr. 4-5, jud. Cluj
8. S.C. BORZA ZIMMERLIN S.R.L. mun. Cluj Napoca, str. Observatorului, nr. 109, jud. Cluj
9. S.C. CLASS SHOE S.R.L. mun. Cluj, str. Martin Optiz, nr. 12-24, jud. Cluj
10. S.C. CLUJANA S.A. mun. Cluj Napoca, P-ța 1 Mai, nr. 4-5, jud. Cluj
11. S.C. CURATATORIE EXPRES S.R.L. mun. Cluj Napoca, str. Horea, nr. 14, ap. 6, jud. Cluj
12. S.C. FORTEX IMPEX S.R.L. mun. Cluj Napoca, str. Măceșului, nr. 1-5, jud. Cluj
13. S.C. LA IMACULATA EXPRES S.R.L. mun. Cluj Napoca, str. Bucegi, nr. 19, jud. Cluj
14. S.C. TOPCLEAN S.R.L. mun Cluj Napoca, str. Alexandru Vaida Voievod, nr. 53-55, jud.
Cluj
15. S.C. FRONTANOT RO S.R.L. loc. Baciu, str. Calea Baciului, nr. 2-4
16. S.C. CLEAN UP S.R.L. loc. Floresti, str. A. Iancu, nr. 492, jud. Cluj
17. S.C. SAMUS MEX S.A. mun. Dej, str. Bistriței, nr. 63-65, jud. Cluj
109
Nr.
Agent economic Adresa
crt.
18. S.C. COTRUSA S.R.L. mun. Dej, str. H. Coandă, nr. 6, jud. Cluj
19. S.C. MAGREB KNITWEAR EAST S.A. mun. Turda, str. 22 Decembrie 1989, jud. Cluj
20. S.C. HIGH TECH TECNOSKY S.R.L. loc. Gilău, Ferma nr. 8, hala 19, jud. Cluj
21. S.C. ROTAPRINT S.R.L. loc. Apahida, str. Libertatii, nr. 295, jud. Cluj
22. S.C. BEKER ROMANIA S.R.L. loc. Gherla, str. Clujului, nr. 7, jud. Cluj
23. PF PENTRA SI PF BOCICA loc. Gherla, str. Bobâlna, nr. 12, jud. Cluj
24. S.C. SORTILEMN S.R.L. loc. Gherla, str. Clujului, nr. 7, jud. Cluj
Sursa datelor : Plan de menținere a calității aerului pentru județul Cluj 2017-2022
Este importantă amplasarea acestor instalații pe teritoriul județului, deoarece sunt surse importante de
emisie (NMVOC) pentru precursorii de ozon.
Prin stabilirea principalelor tipuri de surse de emisie și pe baza datelor de activitate din industrie,
agricultură, depozitarea deșeurilor, transport, activități sociale, etc, se realizează estimarea emisiilor
pentru fiecare tip de poluant atmosferic. S-au analizat și interpretat date obținute din Inventarul privind
emisiile de poluanți în atmosferă realizat la nivelul județului Cluj pentru anii 2013 – 2017. Datele aferente
anului 2018 încă nu sunt disponibile.
2016 633
2015 601
2014 582
2013 527
0 100 200 300 400 500 600 700
110
Figură 37. Evoluția numărului surselor de emisie din județul Cluj în perioada 2013-2017
3000
2500 2659
2000 2206 2211

2125
2024
1500
1000
500
0
2013 2014 2015 2016 2017
APM Cluj realizează Inventarul privind emisiile poluanților atmosferici în baza raportărilor anuale
efectuate de către operatori economici și instituții de pe raza județului Cluj, în conformitate cu prevederile
Ordinului M.M.P. 3299/2012. Numărul raportorilor a crescut de la un an la altul (Figura 37), crescând astfel
și numărul surselor de emisie (Figura 38).
2.2.1.3. Emisii de poluanți atmosferici
2.2.1.3.1. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale poluanţilor atmosferici monitorizați
Pentru interpretatea valorilor măsurate în rețeaua de monitorizare a calității aerului din județul Cluj
concentrațiile de referință sunt cele din Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
(http://www.anpm.ro/documents/12220/2050524/LEGEA++Nr.+104+actualizata.pdf/1d1efd7a-4f9e-
4421-bcba-1b97c42d35ae), menționate pentru fiecare poluant în parte pe portalul www.calitateaaer.ro
și extrase în Anexa 1.
a) Pulberi în suspensie
Metoda de referință pentru prelevarea şi măsurarea PM10 și PM2,5 este cea prevăzută în standardul EN
12341 «Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea gravimetrică pentru determinarea
fracției masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în suspensie».
111
Tabel 38. Concentraţiile medii anuale ale pulberilor în suspensie PM10 din judeţul Cluj în perioada 2014-2018
Metoda gravimetrică
Stația
CJ-1 CJ-2 CJ-3 CJ-5 Valoarea
Anul trafic (µg/m3) urban (µg/m3) suburban (µg/m3) urban (µg/m3) limită anuală
2014 - )* - - 40
2015 28,56 )* 27,40 - 40
2016 26,61 )* 25,24 - 40
2017 24,83 )* 26,21 26,77 40
2018 26,93 28,01 27,63 25,58 40
Notă: *Stația automată de monitorizare a calității aerului CJ-2 a fost dotată cu echipament pentru monitorizarea
pulberilor în suspensie, fracția PM10, în luna decembrie 2017.
Sursa datelor : Raport privind starea mediului în județul Cluj (2018)
În perioada 2014-2018, evoluţia concentraţiilor medii anuale ale pulberilor în suspensie PM10 înregistrate la staţiile
automate de monitorizare a calităţii aerului Cluj se prezintă relativ uniform, cu valorile cele mai mari, de circa 30
µg/m3 înregistrate în anul 2015 atât la staţia de trafic, cât şi la cea de fond urban. În 2017 s-a înregistrat o scădere
uşoară, pentru ca în anul 2018 să se apropie din nou de valoarea de 30 µg/m3. Valorile sunt însă sub limita maximă
legală anuală, respectiv 40 µg/m3 (tabelul 38).
Nu sunt prezentate date referitoare la concentraţiile medii anuale de PM10 în perioda 2014 - 2018 la toate
staţiile de monitorizare a calității aerului deoarece, din motive tehnice, nu există date sau datele colectate
sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate privind captura de date, conform Legii 104/2011.
Conform datelor prezentate se observă o tendință în scădere a concentrației medii anuale pentru acest
poluant la stația CJ-5 și o ușoară creștere a concentrației medii anuale la stațiile CJ-1 și CJ-3.
Indicatorul pulberi în suspensie PM2,5 este monitorizat doar la stația urbană CJ2 situată în incinta
Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu din municipiul Cluj-Napoca. Valorile concentrațiilor medii anuale
înregistrate pentru indicatorul PM2,5 în perioada 2014–2018 sunt evidenţiate în tabelul 39.
Tabel 39. Concentraţiile medii anuale ale pulberilor în suspensie PM2,5 la stația urbană CJ2 în perioada 2014-2018
Anul Concentraţia medie anuală PM2,5 µg/m3
2014 -
2015 17,30
2016 -
2017 17,74
2018 21,25
112
În Raportul privind starea mediului pe anul 2018 nu sunt prezentate date referitoare la concentraţiile
medii anuale de PM2,5 pentru toată perioada 2014 -2018, deoarece, din motive tehnice, nu există date
sau datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate privind captura de date,
conform Legii 104/2011.
Cât priveşte tendința concentraţiilor a medii anuale pentru indicatorul PM2,5, în judeţul Cluj, pentru
intervalul temporal 2014 – 2018, conform datelor prezentate pe cei 3 ani în care s-au măsurat valorile
acestui indicator, se observă o creștere a concentrației medii anuale de PM2,5 în fiecare an, însă valoarea
mediei anuale se situează sub valoarea limită.
b) Dioxid de sulf (SO2)
În perioada 2014-2018, evoluţia concentraţiilor medii anuale ale dioxidului de sulf înregistrate la staţiile
automate de monitorizare a calităţii aerului din județul Cluj este redată în tabelul 40.
Tabel 40. Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de sulf (SO2) din judeţul Cluj
Stația CJ-2 urban CJ-3 suburban CJ-4 industrial CJ-5 urban
CJ-1 trafic (µg/m3)
Anul (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3)
2014 - - 6,53 -
2015 - - 10,70 6,79 -
2016 - - 9,13 - 8,97
2017 5,54 8,05 5,56 7,12 6,14
2018 11,51 - 11,41 6,63 5,42
Indicatorul dioxid de sulf a fost urmărit la toate cele 5 stații de monitorizare de la nivelul județului Cluj,
însă nu sunt prezentate date în fiecare an referitoare la concentraţiile medii anuale de SO2 în perioda 2014
- 2018 la toate staţiile de monitorizare a calității aerului, deoarece, din motive tehnice, nu există date sau
datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate privind captura de date, conform
Legii 104/2011.
Din datele prezentate anterior se observă că în perioada 2014 - 2018, la staţiile de monitorizare a calităţii
aerului din județul Cluj, a fost înregistrată o tendinţă de menţinere a concentraţiei medii anuale pentru
dioxidul de sulf la valori scăzute, sub nivelul critic de 20 ug/m3 - nivel critic pentru protecția vegetației, an
calendarisitic și iarnă (1 octombrie - 31 martie). Astfel, dioxidul de sulf nu este un motiv de îngrijorare
pentru sănătatea populaţiei în zona urbană sau suburbană și nu este un factor de risc pentru
biodiversitatea din ecosistemele sensibile din mediul terestru şi acvatic.
c) Dioxid de azot (NO2)
La fel ca în cazul indicatorilor prezentați anterior, și pentru acest indicator valorile înregistrate în stațiile
de monitorizare a calității aerului din Cluj-Napoca și Dej sunt incomplete, neputând oferi așadar o imagine
de ansamblu asupra evoluției sale în ultimii 5 ani. Valorile medii înregistrate sunt redate în tabelul 41.
113
Tabel 41. Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de azot (NO2) din judeţul Cluj
Stația
CJ-1 trafic CJ-2 urban CJ-3 suburban CJ-4 industrial CJ-5 urban
(µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3)
Anul
2014 - - - - -
2015 - - - - -
2016 - - - 20,58 20,76
2017 51,74 37,81 39,11 38,14 26,20
2018 55,91 - 38,56 - 26,85
În Raportul privind starea mediului în anul 2018 nu sunt prezentate date referitoare la concentraţiile medii
anuale de NO2 în perioada 2014 - 2018 la toate staţiile de monitorizare a calității aerului, deoarece, din
motive tehnice, nu există date sau datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate
privind captura de date, conform Legii 104/2011. Astfel, pentru acest indicator s-au înregistrat date
începând cu anul 2016.
Conform datelor prezentate, se observă valori ridicate ale indicatorului dioxid de azot, precum și o
tendință în creștere a concentrațiilor medii anuale pentru acest poluant. La stația de monitorizare CJ1 de
tip trafic se constată depășiri constante ale valoarii limite anuale pentru protecția sănătăţii umane de 40
ug/m3 NO2. Totodată, nivelul critic pentru protecția vegetației, de 30 ug/m3, este depășit la toate stațiile
de monitorizare din municipiul Cluj Napoca (CJ1 – CJ4).
Din acest motiv municipiul Cluj-Napoca este declarat zonă de gestionare a calităţii aerului pentru dioxidul
de azot.
Trebuie implementate în continuare planuri de gestionare a calităţii aerului la nivel local, care să includă
iniţiative ca declararea unor zone cu emisii scăzute sau taxarea pentru aglomerarea traficului, în zonele
cu aer poluat. Aceste acţiuni completează măsurile luate la nivel naţional, ca de exemplu politicile de
stabilire a plafoanelor naţionale de emisie, care reglementează emisiile din surse mobile şi staţionare,
introducerea unor reglementări privind calitatea carburanţilor şi stabilirea standardelor privind calitatea
aerului ambiental.
d) Ozon (O3)
În cazul ozonului, doar pentru 3 din cele 5 stații funcționale în județ se monitorizează acest indicator, și în
acest caz, la fel ca în situațiile anterioare, înregistrările nefiind complete. Ele se pot analiza în tabelul 42.
114
Tabel 42. Concentraţiile medii anuale ale ozonului (O3) din judeţul Cluj
Stația CJ-3 CJ-4 CJ-5
Anul suburban Industrial urban
2014 - 25,90 -
2015 26,53 20,65 -
2016 28,41 54,66 31,53
2017 27,83 32,61 32,20
2018 22,85 26,30 46,84
În Raportul privind starea mediului în anul 2018 nu sunt prezentate date referitoare la concentraţiile medii
anuale de O3 în perioda 2014 - 2018 la toate cele 3 staţii de monitorizare a calității aerului la care se
urmărește indicatorul ozon, deoarece, din motive tehnice, nu există date sau datele colectate sunt
insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate privind captura de date, conform Legii 104/2011.
Figură 38. Valori maxime anuale ale ozonului (media mobilă), în judeţul Cluj, în perioada 2014-2018
2018
2017
2016
2015
2014
0 50 100 150 200 250
CJ-5 Maximul anual medie mobila Valoare [µg/m³]

Sursa datelor : date prelucrate după Raportul privind starea mediului în județul Cluj (2018)
Din analiza graficului exprimat în figura 39, se observă depășiri față de valoarea țintă la toate cele 3 stații
de monitorizare a calității aerului, astfel:
▪ Stația de monitorizare CJ-3 suburban: depășire în anul 2015;

▪ Stația de monitorizare CJ-4 industrial: depășire în anii 2014, 2015 și 2017;
▪ Stația de monitorizare CJ-5 urban: depășire în anii 2014, 2016 și 2018.
115
e) Monoxid de carbon (CO)
Și în acest caz doar în două din stațiile amplasate în intravilanul orașului Cluj-Napoca, precum și în stația
din Dej, au fost făcute măsurători, seturile de date având însă semnificative întreruperi, practic doar în
anul 2017 având o înregistrare completă a valorilor CO-ului (tabelul 43). Valorile sunt, în general, extrem
de mici, nepunându-se în discuție apropierea de valorile maxim admise, de 10 µg/m3.
Tabel 43. Concentraţiile medii anuale ale monoxidului de carbon (CO) din judeţul Cluj
Stația
CJ-1 CJ-3 CJ-5
trafic (µg/m3) suburban (µg/m3) urban (µg/m3)
Anul
2014 - - -
2015 - 0,13 -
2016 - - 0,27
2017 0,29 0,34 0,32
2018 - 0,18 -
f) Benzen (C6H6)
Situația este similară în cazul benzenului, atât în ceea ce privește înregistrarea sa în stațiile județului, cât și
în ceea ce privește continuitatea înregistrărilor, astfel că tendința evolutivă este redată în figura 40.
Figură 39. Tendința concentraţiilor medii anuale pentru benzen, în judeţul Cluj, 2014 – 2018
µg/m3
6
5
CJ-1
4
CJ-2
3
CJ-5
2
1 VL anuală
0
2014 2015 2016 2017 2018
116
Concentrațiile medii anuale ale indicatorului benzen sunt relativ constante pe perioada analizată,
situându-se mult sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane de 5 ug/m3.
g) Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)

În perioada 2014-2018, Indicatorul Benzo(a)piren a fost monitorizat de către APM Cluj doar la stația
automata Cj1 și numai în anul 2018. Valoarea medie a indicatorului benzo(a)piren pentru anul 2018 a fost
de 0,39 ng /m3, însă procentual din numărul total de zile calendaristice, indicatorul a fost monitorizat doar
34,25% (Figura 41).
Figură 40. Tendința concentraţiilor pentru HAP, în judeţul Cluj, în anul 2018
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
Din analiza figurii de mai sus se observă valori crescute ale HAP în perioadele februarie – martie, respective
septembrie – noiembrie, însă aceste valori nu depășesc valoarea țintă de 1 ng/m3.
În Raportul privind starea mediului în judeţul Cluj pentru anul 2018 nu sunt prezentate alte date
referitoare la evoluția concentraţiilor medii anuale pentru indicatorii metale grele: As, Cd, Ni, Pb la staţiile
de monitorizare în perioada 2014- 2018 deoarece, din motive tehnice datele colectate sunt insuficiente
pentru a respecta criteriile de calitate privind captura de date, conform Legii 104/2011.
2.2.1.3.2. Emisii de poluanți pe sectoare de activitate
Estimarea emisiilor pentru fiecare tip de poluant atmosferic se realizează prin stabilirea principalelor tipuri
de surse de emisie și pe baza datelor de activitate din industrie, agricultură, depozitarea deșeurilor,
transport, activități sociale, etc.
Emisiile de poluanţi atmosferici provin din majoritatea activităţilor industriale şi sociale, reprezentând un
risc real pentru ecosisteme şi sănătatea populaţiei. Problemele cele mai importante privind poluarea
aerului sunt generate de emisiile poluante.
117
Inventarul privind emisiile poluanților atmosferici a fost realizat în baza raportărilor anuale efectuate de
către operatori economici și instituții de pe raza județului Cluj, în baza Ordinului M.M.P. 3299/2012.
Numărul raportorilor a crescut de la un an la altul.
a. Sectorul Energie
a.1. Emisiile de substanțe acidifiante
Cantitățile de substanțe acidifiante emise în atmosferă ca urmare a activității desfășurate în sectorul de

activitate energetică în județul Cluj, la nivelul anului 2017 sunt prezentate în tabelul 44.
Tabel 44. Emisiile de substanțe acidifiante din sectoarele de activitate din energie
SO2 NH3
Sectoare de activitate din energie NOx (tone)
(tone) (tone)
Producția de energie și căldură 0 42,64095 0
Arderi în industria de fabricare 266,2777 529,66755 0,036951
Încălzire comercială instituțională 45,59221 177,86479 16,841583
Încălzire rezidențială 57,65555 642,99578 296,118561
Încălzire în agricultură 0,01596 3,29028 0,01896
Arderi în surse staționare 0,00183 5,17252 0
Total energie 369,5432 1401,63173 313,01606
Contribuţia sectoarelor de activitate din energie la emisiile de poluanţi cu efect de acidifiere, la nivelul
judeţului Cluj în anul 2017, este reprezentată grafic în figura 42.
Din analiza reprezentării grafice se observă că cea mai mare cantitate de NOx provine din arderile din
industria de fabricație urmată de cele pentru încălzirea rezidențială și de arderile pentru încălzirea
comercială-instituțională.
Emisiile de SO2 rezultă aproape în totalitate din arderile în încălzirea rezidențială și de încălzirea comercială
și instituțională.
Emisia de NH3 se datorează aproape în exclusivitate arderilor pentru încălzirea rezidențială și cea
comercială și instituțională.
Datele necesare pentru stabilirea evoluției emisiilor de substanțe acidifiante în sectorul de activitate
energetic la nivelul județului Cluj pentru perioada 2013-2017 au fost obținute din inventarul locale de
emisii și sunt prezentate în tabelele 45-47.
118
Figură 41. Contribuția sectoarelor de activitate din energie la emisiile de substanțe acidifiante
Contribuția sectoarelor de activitate din energie la

emisiile de poluanți
700.00 643.00
600.00 529.67
500.00
400.00 296.12
266.28
300.00
177.86
200.00
42.64 45.59 57.66
100.00 0.00 0.00 0.04 16.84 0.023.290.02 0.005.170.00
0.00
Producția de Arderi în Încălzire Încălzire Încălzire în Arderi în
energie și industria de comercială rezidențială agricultură surse
căldură fabricare instituțională staționare
SO2 (tone) NOx (tone) NH3 (tone)
Tabel 45. Evoluția emisiilor de NH3 din sectoarele de activitate din energie, tone
Sectoare de activitate 2013 2014 2015 2016 2017
Producția de energie și căldură 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000
Arderi în industria de fabricare 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0369
Încălzire comercială instituțională 0,0000 0,0000 0,0000 20,7148 16,8415
Încălzire rezidențială 20,0418 24,6638 295,9609 309,8420 296,1185
Încălzire în agricultură 0,0000 0,0000 0,0180 0,0189 0,0189
Arderi în surse staționare 0,0000 0,0004 0,0000 0,0000 0,0000
Total energie 20,0418 24,6642 295,9790 330,5757 313,0160
Tabel 46. Evoluția emisiilor de NOx din sectoarele de activitate din energie, tone

Total energie 1203,1708 1350,266 1377,719 1274,8716 1394,3241
119
Tabel 47. Evoluția emisiilor de SO2 din sectoarele de activitate din energie, tone

Arderi în industria de fabricare 0,0000 5,9638 0,0000 0,2061 0.0086
Total energie 0,0000 397,9082 171,2280 124,5696 103,2742
Creșterea anuală a emisiilor de poluanți cu efect de acidifiere NH3 se datorează creșterii de la an la an a

numărului de agenți economici, instituții și primării care au raportat în Inventarul local al emisiilor de
poluanți în atmosferă și a cantițăților de combustibili utilizate de aceștia. Anul 2017 a înregistrat o ușoară
scădere datorită cantității mai mici de combustibil utilizat la încălzire.
În anul 2014, emisia de SO2 crește semnificativ, deoarece aceste emisii din arderi în industrie și încălzire
comercială și instituțională au fost calculate diferit față de anii anteriori, prin introducerea metodei de
calcul a bilanțului masic pe baza conținutului de sulf din combustibilii utilizați.
În anii 2016 și 2017 s-a înregistrat o scădere a cantității de SO2 datorită reducerii consumului de
combustibili.
a.2. Emisii de precursori ai ozonului
Emisiile de compuși organici volatili nemetanici (NMVOC), oxizi de azot (NOx) și monoxid de carbon (CO)
contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului (troposferă).
Ozonul este un oxidant puternic, iar ozonul troposferic poate avea efecte adverse asupra sănătății umane
și a ecosistemelor. Este o problemă în special în timpul lunilor de vară. Concentrațiile mari de ozon la
nivelul solului afectează în mod negativ sistemul respirator uman și există dovezi că expunerea pe termen
lung accelerează declinul funcției pulmonare cu vârsta și poate afecta dezvoltarea funcției pulmonare.
Unele persoane sunt mai vulnerabile la concentrații mari decât altele, cu efectele cele mai grave, în
general, la copii, asmatici și persoanele în vârstă.
Concentrațiile mari în mediul înconjurător sunt dăunătoare culturilor și pădurilor, cauzând pagube
frunzelor și reducănd rezistența la boli.
Din Inventarul emisiilor privind emisiile de poluanți în atmosferă din activitatea desfășurată pe parcursul
anului 2017 în județul Cluj, rezultă cantitățile de precursori ai ozonului cuprinse în tabelul 48.
120
Tabel 48. Emisiile de precursori ai ozonului din sectorul energie
Sectoare de activitate din energie NOx CO NMVOC
(tone) (tone) (tone)
Producția de energie și căldură 42,6409 47,3788 3,8482
Arderi în surse staționare 5,1725 2,5087 0,1119
Total energie 1394,3241 17904,9437 2713,846
Cea mai importantă contribuție la emisiile de precursori ai ozonului o are încălzirea rezidențială, prin
cantitățile cele mai mari de CO, NMVOC și NOx, urmată la mare distanță de arderile din industria
prelucrătoare și de încălzirea comercială instituțională.
Pentru perioada 2013-2017, evoluția emisiilor de precursori ai ozonului este prezentată în tabelele 49-51,
datele fiind preluate din Inventarele locale ale emisiilor de poluanți atmosferici realizate la nivelul
județului Cluj.
Tabel 49. Evoluția emisiilor de NOx precursori ai ozonului din sectoarele de activitate din energie (tone)
Arderi în industria de 327,93 387,74 394,2603 380,9012 522,3675
Încălzire comercială 183,52 248,04 217,9860 176,3768 177,8647
fabricare
instituțională
Arderi în surse staționare 0 1,6875 0,1281 4,8664 5,1725
Total energie 1203,2 1350,3 1377,7194 1274,8716 1394,3241
Tabel 50. Evoluția emisiilor de CO precursori ai ozonului din sectoarele de activitate din energie (tone)
Total energie 24963,42 30992,5 17879,1443 18621,0639 17904,9437
121
Tabel 51. Evoluția emisiilor de NMVOC precursori ai ozonului din sectoarele de activitate din energie (tone)

Total energie 4931,773 6101,287 2720,2457 2853,0047 2713,846
În anii 2013 și 2014 se observă valori mai ridicate ale emisiilor de precursori ai ozonului datorate
raportărilor unui număr tot mai mare de agenți, instituții publice și primării economici de la un an la altul
în Inventarul local al emisiilor de poluanți în atmosferă pentru județul Cluj. Scăderea înregistrată în anul
2015 se datorează modificării factorilor de emisie conform tehnologiilor aplicate din Corinair 2013, iar
valorile relativ mici din anul 2017 se datorează reducerii cantităților de combustibil consumate în
instalațiile de ardere.
a.3. Emisii din particule primare și precursori secundari de particule
Particulele fine au efecte adverse asupra sănătății umane și pot fi responsabile pentru și/sau să contribuie
la o serie de probleme respiratorii. În acest context, particulele fine se referă la particulele primare în
suspensie (PM2,5 și PM10) și emisiile de precursori ai particulelor secundare (NOx, SO2 și NH3). Precursorii
secundari de particule sunt poluanți transformați parțial în particule prin reacții fotochimice care se
produc în atmosferă.
Evoluţia emisiilor de particule în perioada 2013 – 2017 pe sectoare de activitate din energie este
prezentată în tabelul 52.
Tabel 52. Evoluția emisiilor de particule primare și precursori secundari de particule primare în sectoarele de
activitate din energie
Sectoare de
activitate din PM2,5 (tone) PM10 (tone)
energie
2013 2014 2015 2016 2017 2013 2014 2015 2016 2017
Producția de
energie și căldură 0,86 15,95 133,70 116,55 70,02 0,98 18,37 155,82 135,83 81,60
Arderi în
industria de 15,66 1,59 10,38 4,40 3,91 15,78 1,63 10,94 4,60 3,92
fabricare
Încălzire
comercială 8,51 38,06 71,84 79,66 70,91 9,59 38,25 73,38 81,34 72,96
instituțională
Încălzire 3251,55 3999,65 3144,73 3290,95 3146,40 3251,55 3999,65 3229,24 3379,47 3230,99
rezidențială
122
Sectoare de
activitate din PM2,5 (tone) PM10 (tone)
energie
2013 2014 2015 2016 2017 2013 2014 2015 2016 2017
Încălzire în 0,0098 0,046 0,11 0,092 0,092 0,0098 0,0461 0,12 0,094 0,093
agricultură
Arderi în surse
staționare 0 0,11 0,0008 0,038 0,042 0 0,11 0,0008 0,038 0,042
Total energie 3276,52 4055,41 3360,76 3491,68 3291,37 3277,92 4058,05 3469,48 3601,37 3389,61
Din datele prezentate în tabel se observă o tendință de creștere a cantității de pulberi total emise, urmată
de o scădere din anul 2015 a cantității de pulberi PM2,5 și PM10 aceasta datorându-se scăderii factorilor
de emisie odată cu implementarea Corinair 2013. Anul 2016 prezintă din nou tendința de creștere a
pulberilor în timp ce anul 2017 înregistrează valori mai mici ale pluberilor PM2,5 și PM10.
a.4. Emisii metale grele
Metalele grele sunt eliberate în aer atât din surse naturale, cât mai ales din cele antropogene. Există patru
categorii de surse de emisie: staționare (procesele industriale, arderile industriale și casnice), mobile
(traficul auto), naturale (erupții vulcanice, incendii de pădure) și poluările accidentale (deversări, incendii
industriale). Din Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă pentru anul 2017, aferent județului
Cluj, situația emisiilor de metale grele provenite din sectoarele de activitate industrială este redată în
tabelul 53.
Emisiile de Cd, Hg și Pb au provenit în cantitatea cea mai mare din arderile pentru încălzirea rezidențială
urmată de cele pentru încălzirea instituțională și de arderile din producția de energie și căldură. În
perioada 2013-2017 emisiile de metale grele în județul Cluj se prezintă conform datelor din tabelele 54-
56.
123
Tabel 53. Emisiile de metale grele din sectoarele de activitate din energie
Cd Hg Pb
Sectoare de activitate din energie
(kg) (kg) (kg)
Arderi în surse staționare 0 0,0092 0
Total energie 61,9745 4,7958 144,3088
Tabel 54. Evoluția emisiilor de Cadmiu din energie din sectoarele de activitate din energie
Sectoare de activitate din energie 2013 2014 2015 2016 2017
Total energie 10,1307 19,6383 63,3699 66,4240 61,9745
Tabel 55. Evoluția emisiilor de Mercur din energie din sectoarele de activitate din energie
Arderi în surse staționare 0 0 0 0 0,0092
Total energie 4,505 11,9354 6,6551 5,6823 4,7958
124
Tabel 56. Evoluția emisiilor de Plumb din energie din sectoarele de activitate din energie
Total energie 184,9352 323,3474 162,6244 157,8764 144,3088
Cantitățile de emisii de metale grele au crescut de la an la an în județul Cluj, în perioada 2013-2015, din
cauza numărului tot mai mare al operatorior economici, instituțiilor și primăriilor care au raportat în
Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă, cu excepția cantității de mercur și plumb care a scăzut
începând cu anul 2015 ca urmare a modificării valorilor factorilor de emisie.
Cantitățile de emisii de cadmiu, mercur și plumb au scăzut în anul 2017 față de anul anterior, acest lucru
a fost posibil datorită scăderii activității de producție.
a.5. Emisii de poluanți organici persistenți
Poluanții organici persistenți sunt substanțe chimice care persistă perioade lungi în mediul înconjurător,
se bioacumulează în organismele vii și sunt toxice pentru acestea. Efectele poluanților organici persistenți
asupra sănătății omului sunt deosebit de grave.
Din sectorul de activitate energie a rezultat în anul 2017, conform Inventarului privind emisiile de poluanți
în atmosferă, cantitățile de poluanți organici persistenți cuprinse în tabelul 57.
Cele mai ridicate valori provin din sectorul de activitate încălzire rezindențială pentru indicatorii HCB și
PCDD/F, iar pentru indicatorul PCB valoarea cea mai ridicată este dată de sectorul Încălzire comercială
instituțională.
Tabel 57. Emisiile de poluanți organici persistenți din sectoarele de activitate din energie
Sectoare de activitate din energie HCB PCB PCDD/F
Arderi în industria de fabricare 0,0031 (g) 0,00004 (g) 0,0005 (g)
Arderi în surse staționare 0 0 0
Total energie 26,0869 7,9943 3,4838
125
b. Sectorul Industrie
b.1. Emisii de substanțe acidifiante
Din Inventarul emisiilor de poluanți în atmosferă pentru județul Cluj, rezultă că în anul 2017, din totalul
emisiilor de substanțe acidifiante, sectoarele de activitate din industrie au contribuit cu cantităţi relativ
mici (145,728 tone) la emisiile de poluanți cu efect de acidifiere, cel mai important poluant fiind SO 2,
valorile de emisie ale acestuia fiind prezentate în tabelul 58.
Tabel 58. Contribuția subsectoarelor de activitate din industrie la emisiile de poluanți cu efect de acidifiere
Subsectoare de activitate din industrie SO2 NOx
Fabricare fontă și oțel 0,0000 0,0000
Fabricare celuloză și hârtie (tone)
94,492 (tone)
47,246
Incinerare deșeuri medicale 1,0199 1,6691
Incinerare deșeuri industriale 0,0118 0,2193
Altele 0,0000 1,0699
Total industrie 95,5238 50,2043
În anul 2017 contribuția cea mai mare la emisia de SO2 și NOx din industrie a avut-o industria de fabricare
a celulozei şi hârtiei (98,92%).
b.2. Emisii de precursori ai ozonului
Comparativ cu celelalte sectoare analizate, industria este un sector cu emisii relativ scăzute de precursori
ai ozonului.
Din Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă realizat la nivelul județului Cluj, pentru anul 2017,
s-a calculat contribuția diferitelor sectoare industriale de activitate la emisiile de substanțe poluante
evacuate în atmosferă și considerate precursoare ale ozonului: oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon
(CO), și compuși organici volatili nemetanici (COVNM). Valorile înregistrate sunt prezentate în tabelul 59.
Din sectoarele de activitate din industrie, emisiile cele mai mari de NOx și CO rezultă din procesele de
fabricare a hârtiei (tabelul 60).
Cantitățile cele mai mari de NMVOC provin din activitățile de tipărire, vopsire, utilizarea diluanților și
adezivilor.
Subsectorul industrial de Fabricare celuloză și hârtie este responsabil de producerea celor mai mari
cantități de poluanți precursori ai ozonului în județul Cluj, la nivelul anului 2017.
Industria este un sector important de emisii de particule primare în suspensie după sectorul Energie.
126
Tabel 59. Emisiile de poluanți precursori ai ozonului emise din activitățile subsectoarelor industriale
NOx CO NMVOC
Sectoare de activitate
(tone) (tone) (tone)
Fabricare fontă și oțel 0 0 4,5498
Fabricare celuloză și hârtie 47,246 259,853 94,492
Aplicare vopsele în scop industrial 0,0000 0,0000 99,9934
Degresarea 0,0000 0,0000 26,58
(Acoperire
Procesareasuprafeţe)
lemnului 0,87 1,02 11,7572
Curaţarea chimică (uscată) 0,0000 0,0000 36,6661
Industria alimentară 0,0000 0,0000 41,9973
Tipărire 0,0000 0,0000 144,8186
Distribuție și depozitare produse 0,0000 0,0000 16,2606
Utilizarea altor produse 0,0000 0,0000 15,1478
Petroliere
Asfaltare drumuri 0,0000 0,0000 1,3525
Altele 1,9123 0,0000 28,8961
Total industrie 50,2043 260,8730 522,5114
Procesele de producție care au emis cantitățile cele mai mari de PM2,5 și PM10, au fost în anul 2017 cele
de asfaltare a drumurilor, producția de mixturi asfaltice, fabricarea de gips și a produselor din gips,
celuloză și hârtie.
Subsectorul industrial de fabricare a celulozei și hârtiei este responsabil de producerea celor mai mari
cantități de particule în suspensie PM2,5 în județul Cluj, la nivelul anului 2017, iar subsectorul de asfaltare
a drumurilor de producerea celor mai ridicate cantități de PM10.
127
Tabel 60. Emisiile de particule primare în suspensie din subsectoarele de activitate ale industriei
Sectoare de activitate din industrie PM2,5 PM10
Fabricare fontă și oțel 4,2306 5,4384
Fabricare celuloză și hârtie 28,3476(tone) 37,7968 (tone)
Procesarea lemnului 0,0000 1,3350
Asfaltare drumuri 8,4531 169,0614
Construcții și demolări 3,6841 36,8407
Altele 2,0513 159,4213
Total industrie 46,7667 409,8936
b.3. Emisii de metale grele
Din analiza Inventarului privind emisiile de poluanți în atmosferă în județul Cluj, pentru anul 2017, din
totalul contribuției sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele la nivelul județului Cluj, sectorul
industrie generează:
- 31,23% Pb
- 6,62% Hg
- 0,88% Cd
Repartizarea emisiilor de metale grele în atmosferă pe subsectoarele industriale de activitate în anul 2017
sunt prezentate în tabelul 61.
Tabel 61. Emisiile de metale grele din subsectoarele de activitate ale industriei
Sectoare de activitate din industrie Cd (kg) Hg (kg) Pb (kg)
Fabricare fontă și oțel 0,6019 3,0192 139,2893
Alte produse minerale 0,0000 0,8743 0,0000
Total industrie 0,6019 3,8935 139,2893
În sectorul “Alte produse minerale” sunt cuprinse emisiile produse de vehiculele nerutiere si alte utilaje
mobile din industrie, iar în sectorul “Fabricare fontă și oțel” sunt incluse procesele de tratamente termice
și forjare.
b.4. Emisii de poluanți organici persistenți
Dintre toate sectoarele de activitate, industria este la nivelul anului 2017 cel mai mare generator de PCB
(73,89%). Cantitățile de poluanți organici persistenți emise în atmosferă din procesele industriale sunt
prezentate în tabelul 62.
128
Tabel 62. Emisiile de poluanți organici persistenți în subsectoarele de activitate din industrie
Sectoare de activitate din industrie HCB (g) PCDD/F (g) PCB (g)
Fabricare fontă și oțel 0,91074 0,0927 75,1117
Fabricare aluminiu 0,00000 0,00000 0,00000
Total industrie 0,91074 0,0927 75,1117
c. Sectorul Transport
c.1. Emisii de substanțe acidifiante
Din analiza datelor privind Contribuția sectoarelor de activitate din județul Cluj, privind emisiile de
poluanți cu efect de acidifiere, pentru anul 2017 sectorul transport prezintă ponderea cea mai mare de
emisii de NOx (99,31%).
Din Inventarul privind emisiile de poluanți atmosferici emiși în anul 2017, la nivelul județului Cluj,
cantitățile de emisii de substanțe acidifiante, în tone, pe tipuri de vehicule și transport evacuate în
atmosferă din activitatea de transport sunt prezentate în tabelul 63.
Cantitatea cea mai mare de NOx provine din traficul cu vehicule grele, în cazul NH3 de la traficul cu
autoturisme, iar poluantul SO2 nu rezultă din utilizarea categoriilor de autovehicule menționate.
c.2. Emisii de precursori ai ozonului
Din analiza Contribuției sectoarelor de activitate la emisiile de poluanți precursori ai ozonului la nivelul
anului 2017, sectorul transporturi a înregistrat cele mai mari valori ale emisiilor de NOx.
Conform datelor din Inventarul de emisii de poluanți în atmosferă pentru anul 2017 realizat la nivelul
județului Cluj, din activitatea de transport au rezultat cantitățile de emisii de precursori ai ozonului
prezentate în tabelul 64.
Tabel 63. Emisiile de substanțe acidifiante din activitatea de transport

Tipuri de vehicule și transport Nox NH3 SO2
Transport de pasageri 1195,5310 33,4687 0,0000
Vehicule ușoare 470,8512 (tone) 2,5305 (tone) 0,0000 (tone)
Vehicule grele 3659,9110 3,4839 0,0000
Motorete și motociclete 3,1086 0,0181 0,0000
Transport feroviar 127,7111 0,0171 0,0000
Transport nerutier 733,8400 0,0161 0,0000
Transport aerian 243,1061 0,0000 0,0000
Total transport 5774,0580 39,5345 0,0000
129
Tabel 64. Emisii de poluanți atmosferici precursori ai ozonului
Tipuri de vehicule și transport CO (tone) NMVOC (tone) NOx (tone)
Transport de pasageri 4897,7936 940,4753 1195,5310
Vehicule ușoare 910,8107 126,8141 470,8512
Vehicule grele 1008,6557 264,5573 3659,9110
Motorete și motociclete 147,6619 45,4227 3,1086
Transport feroviar 26,0748 11,3331 127,7111
Transport nerutier 27,4215 7,2893 733,8400
Transport aerian 357,8029 0 243,1061
Total transport 7376,2211 1395,8918 5774,0580
Cantitatea cea mai mare de CO și de NMVOC emisă în atmosferă în anul 2017 la nivelul județului Cluj a
rezultat din activitatea de transport pasageri, în timp ce traficul vehiculelor grele a generat cantitatea cea
mai mare de NOx.
c.3. Emisii de particule primare și precursori secundari de particule
Conform datelor din Inventarul de emisii de poluanți în atmosferă pentru anul 2017, în județul Cluj, au
rezultat din activitatea de transport, cantitățile de particule primare în suspensie cuprinse în tabelul 65.
Tabel 65. Emisii de particule primare în suspensie din activitatea de transport

Tipuri de vehicule și transport PM2,5 (tone) PM10 (tone)
Transport de pasageri 60,1500 73,7639
Vehicule ușoare 34,0388 38,9663
Vehicule grele 124,8195 144,1718
Motorete și motociclete 0,8156 0,8838
Transport feroviar 3,3390 3,5096
Transport nerutier 3,8976 3,8976
Transport aerian 1,2467 0,0000
Total transport 228,3072 265,1930
c.4. Emisii de metale grele
Din Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă în județul Cluj, pentru anul 2017, au rezultat din
activitatea de transporturi, emisii de Pb și Cd în cantitățile prezentate în tabelul 66.
130
Tabel 66. Emisiile de metale grele din activitatea de transporturi
Tipuri de vehicule și transport Pb (kg) Cd (kg)
Transport de pasageri 43,7349 1,2182
Vehicule ușoare 15,7951 0,3581
Vehicule grele 69,0069 1,4169
Motorete și motociclete 0,2091 0,0063
Transport feroviar 0,0000 0,0243
Transport nerutier 0,0000 0,0186
Transport aerian 0,0000 0,0000
Total transport 128,7460 3,0424
c.5. Emisii de poluanți organici persistenți
Din Inventarul emisiilor de poluanți în atmosferă pentru anul 2017, în județul Cluj nu rezultă emisii de
poluanți organici persistenți din activitatea de transport.
d. Sectorul Agricultură
d.1. Emisii de substanțe acidifiante
Din analiza datelor privind Contribuția sectoarelor de activitate din județul Cluj, privind emisiile de
poluanți cu efect de acidifiere, pentru anul 2017 cantitatea de NH3 provine exclusiv din sectorul agricultură
(100%).
Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă aferent anului 2017, au arătat că la nivelul județului
Cluj, emisiile de substanțe acidifiante provenite din sectoarele de activitate din agricultură sunt
reprezentate de amoniac. Cantitățile de substanțe acidifiante emise pe ramuri de activitate din agricultură
Tabel 67. Emisiile de substanțe acidifiante din sectoarele de activitate din agricultură
Sectoare de activitate din agricultură NH3 (tone)
Porcine 41,0463
Gaini ouătoare 0,0000
Pui de carne 258,6698
Operațiunile agricole la nivel de fermă, inclusiv îngraşăminte chimice 143,2579
Pesticide 0,0000
Total agricultură 442,9740
131
d.2. Emisii de precursori ai ozonului
Din analiza Contribuției sectoarelor de activitate la emisiile de poluanți precursori ai ozonului la nivelul
anului 2017, din sectorul agricultură provin doar poluanți precursori ai ozonului exprimați în NMVOC,
cantitățile fiind reduse comparativ cu restul sectoarelor analizate.
Conform aceluiași document de referință, folosit pentru a exprima toare aceste valori de emisie în aer
(Inventarul privind emisiile de poluanți în atmosferă), la nivelul județului Cluj, în anul 2017, au fost emise
din activitățile agricole cantitățile de NMVOC prezentate în figura 43.
Figură 42. Contribuția sectoarelor de activitate din agricultură la emisiile de precursori ai ozonului (NMVOC)
Pesticide 0
îngraşăminte chimice 8.525
Pui de carne 0
Gaini ouătoare 0
Porcine 1.2144
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
d.3. Emisii de particule primare și precursori secundari de particule
La nivelul județului Cluj, cantitățile de PM2,5 și PM10 emise de activităţile din sectoarele specifice
agriculturii, rezultate din Inventarul emisiilor de poluanți în atmosferă pentru anul 2017, sunt
reprezentate grafic în figura 44.
132
Figură 43. Contribuțiile sectoarelor de activitate din agricultură la emisiile de particule primare
Pesticide 0
0
îngraşăminte chimice 15.4654

0.5948
Pui de carne 10.5819

10.5819
Găini ouătoare 0
0
Porcine 2.1239
0.3748
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
PM10 (tone) PM2,5(tone)
Sursa datelor: Raport privind starea mediului în județul Cluj (2018)
În anul 2017, la nivelul județului Cluj, sectorul de activitate din agricultură care a generat cea mai mare
cantitate de PM2,5 a fost creșterea puilor de carne, pentru PM10 cantitatea cea mai mare a fost generată
de operațiunile agricole desfășurate la nivel de fermă inclusiv utilizarea îngrășămintelor și de creștere a
puilor de carne.
d.4. Emisii de poluanți organici persistenți
Poluanţii organici persistenți specifici pentru sectoarele de activitate din agricultură sunt:
- HCB (Hexachlorobenzene),
- PCDD/F (Polychlorinated dibenzodioxins/ polychlorodibenzofurans),
- PAH (Polycyclic aromatic hydrocarbon).
Din Inventarul emisiilor de poluanți în atmosferă rezultă că în anul 2017 din agricultură au fost emişi doar
HCB. La nivelul anului 2017, dintre toate sectoarele de activitate, sectorul Agricultură este cel mai mare
generator de HCB (91,22%). Cantitățile de poluanți organici persistenți emişi din agricultură în anul 2017
Tabel 68. Emisiile de poluanți organici persistenți din sectoarele de activitate din agricultură
Sectoare de activitate din agricultură HCB (tone) PCDD/F (tone) PAH (tone)
Porcine 0,0000 0,0000 0,0000
Gaini ouătoare 0,0000 0,0000 0,0000
Pui de carne 0,0000 0,0000 0,0000
Îngrasaminte chimice 0,0000 0,0000 0,0000
Pesticide 7,3062 0,0000 0,0000
Total agricultură 7,3062 0,0000 0,0000
133
Cantitatea de poluanți organici persistenți (HCB) emişi în atmosferă în anul 2017 din sectoarele de
activitate din agricultură provine din aplicarea de pesticide pe terenurile agricole cultivate.
Singura subactivitate urmare a căreia se generează de poluanți organici persistenți, respectiv HCB, este
cea de aplicare a de pesticide pe terenurile agricole cultivate.
2.2.1.4. Evoluția calității aerului
Creșterea anuală a emisiilor de poluanți se datorează creșterii de la an la an, a numărului de agenți

economici, instituții și primării care au raportat în Inventarul local al emisiilor de poluanți în atmosferă.
Poluanți atmosferici monitorizați
a) Particulele fine
În perioada 2014-2018 numărul depășirilor înregistrate de stațiile automate de monitorizare a calității

aerului din județul Cluj pentru indicatorul PM10 s-a menținut scăzut, acest lucru datorându-se în principal
măsurilor cuprinse în Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului elaborat de APM Cluj în anul
2010 (Tabelul 69).
Tabel 69. Numărul de depășiri ale indicatorului PM10 înregistrate la stațiile automate de monitorizarea calității
aerului din județul Cluj în perioada 2014-2018
Nr. depășiri a valorii limită zilnice pentru PM10
Anul CJ-1 trafic CJ-2 urban CJ-3 suburban CJ-5 urban
2014 3 )* 6 -
2015 5 )* 6 -
2016 6 )* 5 -
2017 6 )* 9 8
2018 6 8 9 4
)*Stația automată de monitorizare a calității aerului CJ-2 a fost dotată cu echipament pentru monitorizarea pulberilor în
suspensie, fracția PM10, în luna decembrie 2017.
La stația de monitorizare CJ-5 în perioada 2014-2016 din motive tehnice nu există date sau datele
colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate privind captura de date conform Legii
104/2011.
Din analiza datelor prezentate mai sus în perioada 2014 – 2018, se observă o tendință crescătoare a
numărului de depășiri ale indicatorului PM10.
În anul 2018, numărul depăşirilor pentru indicatorul PM10 în aglomerarea Cluj- Napoca a fost de 6 depăşiri
la staţia CJ-1 de tip trafic 8 depășiri la stația CJ-2 de tip urban și 9 depăşiri la staţia de tip suburban CJ-3.
În municipiul Dej au fost înregistrate un număr de 8 depășiri a valorii limită zilnice pentru indicatorul
PM10.
134
În judeţul Cluj, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru PM10, în special datorită:
- traficului rutier
- lucrărilor de construcţie;
- aplicării materialului antiderapant, în perioada de iarnă;
- activităţii industriale din judeţ.
Numărul de depăşiri ale valorii limită zilnice la PM10 raportat la numărul maxim de depăşiri permise (35,
conform Legii 104/2011) este însă scăzut.
b) Ozon
Conform Legii 104/2011, pentru O3 pragul de informare =180 µg/m3, pragul de alertă =240 µg/m3 (valori
medii orare) iar valoarea ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore = 120 µg/m3.
Numărul de depăşiri ale valorii-țintă pentru protecția sănătății umane, de 120 μg/m3 ca maximă zilnică a
mediilor pe 8 ore (media glisantă) pentru ozon, înregistrate la staţiile automate de monitorizare a calităţii
aerului din judeţul Cluj, în perioada 2014-2018 sunt prezentate în tabelul 70.
c) Dioxid de azot
În conformitate cu Legea nr 2104/2011, două valori-limită au fost stabilite pentru protecţia sănătăţii
umane cu referire la concentraţiile de dioxid de azot:
▪ valoare-limită ca medie orară de 200 μg NO2/m3; acest nivel nu trebuie depăşit mai mult de
18 ori într-un an calendaristic.
▪ valoare-limită ca medie anuală de 40 μg NO2/m3;
Referitor la Valoarea limită orară de 200 μg/m3, pe parcursul anului 2018 au fost înregistrate 2 depășiri
ale acestei valori la stația de monitorizare CJ-5 de tip urban, din municipiul Dej.
În anul 2018 s-a înregistrat depășirea valorii limită anuală de 40 μg/m3 pentru dioxidul de azot la stația de
monitorizare CJ-1 de tip trafic situată pe strada Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca.
Însă, raportat la numărul maxim de depășiri a valorii concentrației medii orare pentru dioxidul de azot
înregistrate la stațiile de monitorizare din județul Cluj în anul 2018 nu s-au constatat depășiri.
135
Tabel 70. Numărul de depășiri ale valorii - țintă pentru protecția sănătății umane pentru ozon înregistrate la stațiile
automate de monitorizare a calității aerului din judetul Cluj în perioada 2014-2018
Anul Nr. depășiri valoare țintă pentru O3
CJ-3 suburban CJ-4 industrial CJ-5 urban
2014 )* 1 4
2015 2 0 )*
2016 0 0 2
2017 0 1 0
2018 0 0 1
Nota: )* Din motive tehnice nu există date sau datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform
Legii 104/2011.
Sursa datelor : Raport privind starea mediului în judeţul Cluj – 2018
Conform datelor prezentate și analizate în perioada 2014-2018 se constată valori ridicate ale indicatorului
dioxid de azot, precum și o tendință în creștere a concentrațiilor medii anuale pentru acest poluant. La
stația de monitorizare CJ1 de tip trafic se constată depășiri constante ale valoarii limite anuale pentru
protecția sănătăţii umane de 40 ug/m3 NO2.
Deoarece după evaluarea calităţii aerului s-a înregistrat depăşirea valorii limită prevăzută în L104/2011
pentru concentraţia de NO2/NOx, pentru municipiul Cluj-Napoca este necesară elaborarea unui plan
integrat de gestionare a calității aerului pentru reducerea în continuare a concentraţiei de NO2 și PM10 în
aerul ambiental, conform cerinţelor HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a
planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a
calităţii aerului.
d) Dioxid de sulf
Indicatorul dioxid de sulf a fost urmărit la toate cele 5 stații de monitorizare de la nivelul județului Cluj,
dar nu au fost furnizate date în fiecare an referitoare la concentraţiile medii anuale de SO2 în perioda
2014 – 2018.
Din datele prezentate anterior se constată că în perioada 2014 - 2018, la staţiile de monitorizare a calităţii
aerului din județul Cluj, a fost înregistrată o tendinţă de menţinere a concentraţiei medii anuale pentru
dioxidul de sulf la valori scăzute, sub nivelul critic de 20 ug/m3 - nivel critic pentru protecția vegetației, an
calendarisitic și iarnă (1 octombrie - 31 martie).
Astfel, dioxidul de sulf nu este un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei în zona urbană sau
suburbană și nu este un factor de risc pentru biodiversitatea din ecosistemele sensibile din mediul terestru
şi acvatic.
e) Monoxid de carbon
Conform datelor prezentate pentru perioada 2014 – 2018 se constată o tendință în creștere a
concentrațiilor medii anuale pentru monoxidul de carbon, valorile concentrației de monoxid de carbon
situându-se mult sub valoarea limită de 10 mg/m3.
136
f) Benzen
Concentrațiile medii anuale ale indicatorului benzene sunt relativ constante pe perioada analizată 2014 –
2018, situându-se mult sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane de 5 ug/m3.
g) Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)
Pentru perioada analizată 2014-2018 sunt date doar la nivelul anului 2018, deoarece indicatorul
Benzo(a)piren a fost monitorizat de către APM Cluj numai în acest an, indicatorul fiind monitorizat pe tot
teritoriul județului doar într-o singură stație - stația automata: Cj1 Cluj Napoca.
Pentru anul 2018 valoarea medie a indicatorului benzo(a)piren a fost de 0,39 ng / m3, însă procentual din
numărul total de zile calendaristice, indicatorul a fost monitorizat doar 34,25%, Valorile înregistrate nu
depășesc valoarea țintă de 1 ng/ m3.
Astfel, referitor la evoluția concentrațiilor acestiu indicator pentru perioada analizată 2014-2018 nu se
pot face interpretări nefiind date disponibile.
2.2.1.5. Efectele poluării aerului
Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importantă în relaţia dintre starea de confort şi sănătate a
populaţiei pe de o parte şi calitatea mediului în zonele locuite pe de altă parte, o deţine aerul.
Poluarea aerului are atât efecte directe cât şi efecte indirecte asupra sănătăţii populaţiei, dar și asupra
ecosistemelor și biodiversității. Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de
sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţii poluanţi. Efectele indirecte sunt reprezentate de
modificări produse de poluarea aerului asupra mediului şi indirect asupra sănătăţii umane – schimbările
climatice, deprecierea stratului de ozon.
De asemenea, zgomotul, datorită ritmului alert de desfăşurare a activităţilor zilnice, zgomotul devine unul
dintre cei mai influenţi factori de stres, care conduce la creşterea oboselii şi perturbează activităţile
umane, fiind considerat ca unul dintre "efectele secundare" negative ale civilizației.
2.2.1.5.1. Efectele poluanților atmosferici asupra sănătății umane și asupra calității vieții
Substanțe acidifiante:
Emisiile de substanțe acidifiante pot prejudicia sănătatea umană, ecosistemele, clădirile și materialele
(prin coroziune chimică). Efectele asociate fiecărui poluant depind de potențialul de acidifiere al acestuia
și de proprietățile ecosistemelor și ale materialelor.
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul
de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la
concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar.
Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii,
disfuncţii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile
pulmonare conducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant
137
sunt copiii. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate
provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii şi
persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe
termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator.
Monoxidul de carbon este un gaz toxic, în concentraţii mari fiind letal (la concentraţii de aproximativ 100
mg/m3) prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra sistemului
respirator şi a sistemului cardiovascular.
La concentraţii relativ scăzute:
- afectează sistemul nervos central;

- slăbeşte pulsul inimii, micşorând astfel volumul de sânge distribuit în organism;
- reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică;
- expunerea pe o perioada scurtă poate cauza oboseală acută;
- poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
- determină iritabilitate, migrene, respiraţie rapidă, lipsa de coordonare, greaţă, ameţeală,
confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populaţie cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii,
vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.
Ozonul:
Ozonul este un oxidant puternic, iar ozonul troposferic poate avea efecte adverse asupra sănătății umane.
Este o problemă în special în timpul lunilor de vară. Concentrațiile mari de ozon la nivelul solului afectează
în mod negativ sistemul respirator uman și există dovezi că expunerea pe termen lung accelerează declinul
funcției pulmonare cu vârsta și poate afecta dezvoltarea funcției pulmonare. De asemenea produce
iritarea ochilor. Unele persoane sunt mai vulnerabile la concentrații mari decât altele, cu efectele cele mai
grave, în general, la copii, asmatici și persoanele în vârstă.
Materii în suspensie:
Particulele fine au efecte adverse asupra sănătății umane și pot fi responsabile pentru și/sau să contribuie
la o serie de probleme respiratorii. În acest context, particulele fine se referă la particulele primare în
suspensie (PM2,5 și PM10) și emisiile de precursori ai particulelor secundare (NOx, SO2 și NH3). Precursorii
secundari de particule sunt poluanți transformați parțial în particule prin reacții fotochimice care se
produc în atmosferă.
În perioada 2014-2018 numărul depăsirilor înregistrate de stațiile automate de monitorizare a calității

aerului din județul Cluj pentru indicatorul PM10 s-a menținut scăzut, acest lucru datorându-se în principal
măsurilor cuprinse în Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului elaborat de APM Cluj în anul
2010.
Poluanți organici:
Efectele poluanților organici persistenți asupra sănătății omului sunt deosebit de grave: afectează sistemul
imunitar, majoritatea sunt cancerigene, influențează negativ graviditatea, afectează ficatul, tiroida,
138
rinichii și alte organe. Un aspect unic al poluanților organici persistenți este că acestea pătrund în lanțul
trofic, având posibilitatea de a trece de la mamă la copil prin placentă și laptele matern.
După tipul de acţiune a poluanţilor atmosferici asupra organismului, se disting următoarele categorii de
poluanți:
- poluanţi cu acţiune iritantă: SO2, NOx, NH3, ozonide, pulberi; bolile favorizate: bronşita cronică,
emfizemul pulmonar, astmul bronşic;
- poluanţi cu acţiune alergizantă: pulberi minerale sau organice, substanţe volatile din insecticide,
detergenţi, mase plastice, medicamente; bolile favorizate: rinite acute, traheite, astm, manifestări
oculare, manifestări cutanate;
- poluanţi cu acţiune infectantă: diverşi germeni patogeni; bolile favorizate: difteria, scarlatina,
tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, gripa;
- poluanţi cu acţiune asfixiantă: CO; combinându-se cu hemoglobina formează carboxihemoglobina
şi produce în funcţie de concentraţie intoxicaţii cronice sau chiar moartea;
- poluanţi cu acţiune fibrozantă: pulberi (mai ales cele cu densitate mare); boala favorizată: fibroza;
- poluanţi cu acţiune cancerigenă: hidrocarburi policiclice aromatice, insecticide organoclorurate,
monomeri folosiţi la fabricarea maselor plastice, azbest, arsen, crom, nichel, cobalt, beriliu.
- poluanţi cu acţiune toxică sistemică: Pb, Cd, Hg, pesticide organoclorurate şi organofosforice;
determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe.
În perioada 2014-2018, conform datelor primite de la Direcția de sănătate publică a județului Cluj, s-au
înregistrat anual în județul Cluj un număr de câteva zeci de decese care au fost asociate direct sau indirect
cu poluarea aerului. Comparația urban-rural nu este edificatoare, raportul dintre valorile specifice celor
două categorii fiind foarte fluctuant, chiar dacă, la nivel general, numărul deceselor astfel contorizate este
mai mare în mediul urban (tabelul 71).
139
DIAGNOSTICUL LA DECES Tabel 71. Numărul deceselor asociate cu poluarea aerului în perioada 2014-2018, pe categorii de boli
ACUTA SAU CRONICA
PULBERI NEOGANICE
BRONSITA CRONICA
BRONSITA CRONICA
MEDIUL DE DOMICILIU
SI FARA PRECIZARE
PNEUMOCOCIOZA
SIMPLA SI MUCO-
DATORITA ALTOR
NEPRECIZATA CA
OBSTRUCTIVE
PULMONARE
PURULENTA
BRONSITA
ALTE BOLI
CRONICE
ASTM
TOTAL
FAI
ANUL
J40 J41 J42 J44 J45-J46 J63-J64

2014 URBAN 2 0 0 53 1 0 56
DIAGNOSTIC PRINCIPAL
2014 RURAL 0 0 2 62 0 0 64
2015 URBAN 0 1 1 95 0 0 97
2015 RURAL 0 0 0 68 0 0 68
2016 URBAN 0 0 0 88 0 0 88
2016 RURAL 0 0 0 74 1 0 75
2017 URBAN 0 1 1 67 1 0 70
2017 RURAL 0 0 0 80 2 0 82
2018 URBAN 0 0 1 57 2 0 60
2018 RURAL 0 1 0 50 0 0 51
2014 URBAN 0 0 2 58 5 0 65
DIAGNOSTIC SECUNDAR
2014 RURAL 0 0 0 56 2 0 58
2015 URBAN 0 0 0 3 0 0 3
2015 RURAL 0 0 0 2 0 0 2
2016 URBAN 0 0 0 8 0 0 8
2016 RURAL 0 0 0 3 0 0 3
2017 URBAN 0 0 0 22 1 1 24
2017 RURAL 0 0 0 28 2 0 30
2018 URBAN 0 0 1 57 2 0 60
2018 RURAL 0 0 0 27 0 0 27
Sursa datelor: Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj
2.2.1.5.2. Efectele poluanților atmosferici asupra ecosistemelor și biodiversității
Poluarea este privită ca o cale de deteriorare a mediului. La aceasta trebuie adăugate o serie de alte căi
de deteriorare, ca: extragerea din ecosisteme a unor componenti abiotici sau biologici, introducerea de
elemente biologice (floristice sau faunistice) duc la schimbarea echilibrelor ecologice, a structurii trofice,
a productivitătii biologice; modificări ale unor întregi biomi prin mari constructii sau lucrari hidrotehnice
sau hidroameliorative; desfășurarea unor activități generale ale omului afectând în diferite moduri cele
mai variate ecosisteme.
Substanțele poluante din aerul înconjurător au un efect nociv asupra ecosistemelor şi în funcţie de natura
lor, concentraţie cât şi de durata acţiunii lor pot avea consecinţe grave. Poluanţii principali care acţionează
negativ asupra ecosistemelor sunt în principal: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic.
Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci cînd combustibilii sunt arşi la temperaturi
înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei
140
electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii
apei, efectului de sera, reducerea vizibilităţii în zonele urbane.
Expunerea la aceste ploi acide produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau moartea
ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare la animale, care se aseamănă cu emfizemul
pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor, provocand boli precum
pneumonie şi gripă.
Ozonul este un oxidant puternic, iar ozonul troposferic poate avea efecte adverse asupra ecosistemelor.
Concentrațiile mari în mediul înconjurător sunt dăunătoare culturilor și pădurilor, cauzând pagube
frunzelor și reducând rezistența la boli. Ozonul este responsabil de daune produse vegetaţiei prin
atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.
2.2.1.5.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului şi vegetației
Poluarea aerului cu oxizi de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor
la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
In urma ploilor acide frunzele pot fi puternic afectate prin deteriorarea stratului de ceara si a epidermei
sau prin extractia si spălarea elementelor nutritive. Contactul ploii acide cu frunza conduce la distrugerea
cuticulei, apoi a celulelor epidermei de pe suprafata superioară a frunzei, urmată de distrugerea celulelor
palisadice si în final ambele suprafete ale frunzei sunt afectate.
Răspunsul frunzei la actiunea ploilor acide depinde de: durata expunerii, frecvența expunerii, intervalul
dintre ploi, intensitatea ploii, mărimea picăturilor.
Efecte vizibil negative asupra cresterii plantelor se obțin când vegetația este expusă la ploi cu pH sub 4.
Sensibile la efectul ploilor acide sunt în general culturile legumicole si sfecla de zahar.
Ploile acide au de asemenea o influentă negativă si asupra pădurilor, în mod direct asupra frunzei arborilor
si în mod indirect prin modificarea calitatii solului din care arborii își extrag substantele nutritive. După
unele studii rezultă că solurile pădurilor de conifere sunt cele mai expuse.
Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii şi ţesuturilor
acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele,
ghindele roşii şi negre, frasinul alb, lucerna, murele.
Ploile acide determină și degradarea solului. Efectul nociv al acestor ploi asupra vegetatiei și apelor
interioare se multiplică acolo unde terenul este ușor acid.
Aluminiul existent în sărurile minerale din sol este pus în libertate de acizii continuti si poate intra în apa
de precipitatii si poate intra în competitie cu calciul pentru a se fixa pe rădăcinile fine ale arborilor,
reducând aprovizionarea acestora cu calciu și încetinirea creșterii.
141
Distrugerea reducătorilor din sol prin pH-ul scăzut al apei de precipitatii si prin concentratia mare în
aluminiu împiedică sau diminuează procesele de mineralizare, prin intermediul cărora sunt repuse în
circulatie elementele minerale necesare arborilor pentru sinteze organice.
Ploile acide afecteaza si constructiile, monumentele de arta. Marmura dură (care este un carbonat de
calciu) tinde să se transforme în gips fragil (sulfat de calciu) sub influenta ploilor acide.
Ajunse în mediu, metalele grele suferă un proces de absorbție între diferitele medii de viață (aer, apă, sol),
dar și între organismele din ecosistemele respective. Asfel, metalele grele din aer pot fi inhalate direct sau
pot contribui la poluarea solului prin precipitații. Din solul contaminat, plantele, pe de o parte, asimilează
metalele dizolvate, iar pe de altă parte, se produce poluarea prin infiltrație a apelor subterane, din care,
ulterior, are loc transferul poluanților spre apele de suprafață și spre cele potabile. Plantele contaminate
cu metale grele reprezintă hrană pentru animale și om.
Deoarece în perioada 2014-2018 au fost semnalate intoxicații accidentale și voluntare cu pesticide non-
agricole (insecticide, rodenticide), la copii dar și la adulți, este necesară o mai bună informare a adulților
care utilizează aceste produse privind pericolele nerespectării instrucțiunilor menționate pe etichetă.
Depozitarea produselor pesticide și biocide trebuie să se facă în recipientul original și etichetat, în locuri
inaccesibile copiilor, trebuie să se respecte instrucțiunile de utilizare, atenționările de pe eticheta fiecărui
produs, destinat pentru uz neprofesional. Distribuirea produselor și pesticide pentru protecția plantelor
și a pesticidelor nonagricole trebuie să se facă în mod autorizat.
2.2.2. Poluarea fonică
Zgomotul este o sursă constantă de disconfort pentru populație. Orașele, în general, cele aglomerate, în
special, cele aflate în dezvoltare urbanistică și economică intensă, cu atât mai mult, sunt spații în care
disconfortul acustic, din cauze multiple și uneori suprapuse, creează probleme majore. Prin creşterea
intensităţii, zgomotul a devenit un factor poluant şi perturbator al mediului de viaţă şi muncă.
La nivelul judeţului Cluj se menţine expunerea la niveluri ridicate de zgomot, datorat îndeosebi traficului
rutier, traficului aerian şi feroviar, lucrărilor publice, care sunt considerate principale surse de poluare
sonoră din mediul înconjurător, cu efecte negative pentru starea de sănătate a populaţiei.
2.2.2.1. Monitorizarea poluării fonice
2.2.2.1.1. Stații de monitorizare la nivelul județului Cluj
La nivelul întregului județ sunt amplasate 10 stații de măsurare a zgomotului, aşa cum reiese din tabelul
72 și din figurile 45 și 46. Acestea sunt situate în municipiul Cluj-Napoca și câte una în fiecare din celelalte
orașe ale județului.
142
Tabel 72. Amplasarea stațiilor de măsurare a nivelului de zgomot în județul Cluj
Nr. crt. Stații de măsurare zgomot Categorii de străzi monitorizate
1. CJ-Centru străzi de categorie tehnică II – de legătură
2. CJ-Mănăștur străzi de categorie tehnică II – de legătură
3. CJ-Mărăști străzi de categorie tehnică II – de legătură
4. CJ-Oașului străzi de categorie tehnică II – de legătură
5. CJ-Zorilor străzi de categorie tehnică II – de legătură
6. Dej străzi de categorie tehnică III – colectoare
7. Gherla străzi de categorie tehnică III – colectoare
8. Turda străzi de categorie tehnică III – colectoare
9. Câmpia Turzii străzi de categorie tehnică III – colectoare
10. Huedin străzi de categorie tehnică III – colectoare
2.2.2.1.2. Indicatori de zgomot și metode de calcul
Directiva privind zgomotul ambiental (art. 5 şi anexa III a DZA) cere ca pentru cartografierea strategicǎ a
zgomotului în România sǎ se utilizeze noii indicatori comuni europeni de zgomot: Lzsn şi Lnoapte.
Lzsn (în englezǎ Lden) este obținut din Lzi (în englezǎ Lday), Lsearǎ (în englezǎ Levening) şi Lnoapte (în englezǎ Lnight)
utilizând formula de calcul din figura următoare, în conformitate cu Legea 121/2019 privind zgomotul
ambiant.
unde:
a) Lzi este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din ISO 1996-
2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de zi dintr-un an;
b) Lseară este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din ISO 1996-
2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de seară dintr-un an;
c) Lnoapte este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din ISO 1996-
2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de noapte dintr-un an;
143
d) perioada de zi are 12 ore, perioada de seară are 4 ore şi perioada de noapte are 8 ore, pentru toate
sursele de zgomot analizate;
e) intervalele orare ale perioadelor de zi, seară şi noapte sunt: 07,00 - 19,00; 19,00 - 23,00 şi 23,00 - 7,00,
ora locală;
f) se iau în calcul un an reprezentativ în ceea ce priveşte emisia de zgomot şi un an mediu în privinţa
condiţiilor meteorologice;
g) se ia în considerare zgomotul incident, ceea ce înseamnă că nu se ţine seama de zgomotul reflectat de
faţada clădirii studiate. În general, acest aspect implică o corecţie de 3 dB în cazul măsurării.
Figură 44. Distribuția stațiilor de măsurare a zgomotului în județul Cluj în anul 2019
Figură 45. Poziționarea stațiilor de monitorizare a zgomotului pe străzi de categorie tehnică II în municipiul Cluj-
Napoca în anul 2019
144
Metode de calcul pentru zgomotul produs de traficul rutier:
În conformitate cu Directiva 2002/49/CE, metoda provizorie de calcul pentru zgomotul produs de traficul
rutier în scopul cartografierii strategice a zgomotului este metoda francezǎ XP S31-133.
Aceastǎ metodǎ de calcul, care include efectele meteorologice, prezintǎ o procedurǎ detaliatǎ de calcul a
nivelurilor de zgomot cauzate de traficul rutier în apropierea drumurilor.
Metoda foloseşte douǎ intervale de timp: zi (6-22 h) şi noapte (22-6 h). Întrucât aceste douǎ intervale nu
corespund celor din DZA, este necesarǎ adaptarea lor. În conformitate cu DZA, la elaborarea hǎrIilor
strategice de zgomot se utilizeazǎ urmǎtorii indicatori de zgomot:
▪ Lzsn (indicator de zgomot zi-searǎ-noapte)
▪ Lzi (indicator zgomot zi)
▪ Lsearǎ (indicator zgomot searǎ)
▪ Lnoapte (indicator zgomot noapte)
2.2.2.1.3. Valori limită admise conform standardelor în vigoare
În sensul abordării acestui paragraf, definim valoarea limită drept „o valoare a indicatorilor Lzsn sau Lnoapte
şi, unde este cazul, a indicatorilor Lzi sau Lseară, stabilită potrivit art. 93 din lege, a cărei depăşire determină
aplicarea de către autorităţile competente a măsurilor de reducere a nivelurilor de zgomot; valorile limită
pot fi diferite în funcţie de:
a) tipul zgomotului ambiant - zgomot de trafic rutier, feroviar sau aeroportuar, zgomot industrial
şi alte asemenea;
b) mediu ambiant diferit şi sensibilitate diferită la zgomot a populaţiei;
c) situaţii existente şi situaţii noi, acolo unde intervine o schimbare a situaţiei cu privire la sursa de
zgomot sau de utilizare a mediului ambiant.” (Legea 121/2019, secțiunea a 2-a, articolul 4).
Conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltǎrii durabile, al ministrului transporturilor, al ministrului
sǎnǎtǎIii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative pentru aprobarea Ghidului privind
adoptarea valorilor limitǎ şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaboreazǎ planurile de
acIiune pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile
principale şi în aglomerǎri, traficul feroviar pe cǎile ferate principale şi în aglomerǎri, traficul aerian pe
aeroporturile mari urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerǎri unde se desfǎşoarǎ
activități industriale prevǎzute în anexa 1 la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea şi controlul integrat al poluǎrii, aprobatǎ cu modificǎri şi completǎri prin Legea nr. 84/2006,
publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 531/ 15.VII.2008, limitele maxime de zgomot admise
în România, pe surse de zgomot, sunt prezentate în tabelul 73.
145
Tabel 73. Limite maxim de zgomot admise pentru diferite surse de zgomot
Lzsn-dB(A) Lnoapte – dB(A)
Valori maxime
Valori maxime
Surse de de zgomot permise începând
Surse de de zgomot permise începând
din anul 2012
din anul 2012
Strǎzi, drumuri şi autostrǎzi 65 Strǎzi, drumuri şi şi autostrǎzi 50
Cǎi ferate 65 Cǎi ferate 50
Aeroporturi 65 Aeroporturi 50
Zone industriale 60 Zone Industriale 50
Porturi (activitǎți de transport din 65 Porturi (activitǎți de transport din
interiorul portului) interiorul portului) 50
Porturi (activitǎți industriale din 60 Porturi (activitǎIi industriale din 50

interiorul portului) interiorul portului)
Sursa datelor : Plan de acțiune pentru combaterea zgomotului din Cluj-Napoca
Valori maxim admise conform standardelor în vigoare pentru monitorizarea zgomotului provenit de la
traficul rutier:
▪ Pentru străzi de categorie tehnică II – de legătură, care asigură circulația majoră între zonele
funcționale și de locuit, având 4 benzi de circulație, nivelul de zgomot maxim admis este de 70 dB,
conform STAS 10009/2016 „Acustică. Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul
ambiant”.
▪ Pentru străzi de categorie tehnică III - colectoare, având 2 benzi de circulație, nivelul de zgomot
maxim admis este de 65 dB, conform STAS 10009/2018.
2.2.2.1.4. Valori medii anuale
În perioada analizată 2014-2018, valorile medii anuale pentru fiecare stație de măsurare a zogomotului în
județul Cluj sunt prezentate în figurile 47-51 (valori exprimate in dB).
146
Figură 46. Valorile medii anuale la stațiile de măsurare a zgomotului în județul Cluj, anul 2014
Huedin 66.18
Campia Turzii 63.73
Turda 65.52
Gherla 64.93
Dej 62.33
CJ-Zorilor 68.31
CJ-Oasului 67.76
CJ-Marasti 67.25
CJ-Manastur 66.04
CJ-Centru 65.9
58 60 62 64 66 68 70
Sursa datelor : Date sonometrie APM Cluj
Huedin 67.59
Campia Turzii 64.92
Turda 67.2
Gherla 64.02
Dej 65.18
CJ-Zorilor 70.45
CJ-Oasului 70.89
CJ-Marasti 67.24
CJ-Manastur 70.25
CJ-Centru 67.34
60 62 64 66 68 70 72
Din analiza informațiilor prezentate se constată depășiri ale valorilor maxim admise conform standardelor
în vigoare, precum și o creștere constantă a valorilor măsurate.
147
Huedin 66.97
Campia Turzii 63.77
Turda 65.53
Gherla 65.53
Dej 66.8
CJ-Zorilor 74.19
CJ-Oasului 73.35
CJ-Marasti 72.31
CJ-Manastur 72.64
CJ-Centru 68.05
55 60 65 70 75
Huedin 67.42
Campia Turzii 66.54
Turda 68.26
Gherla 65.98
Dej 69.42
CJ-Zorilor 74.43
CJ-Oasului 79.17
CJ-Marasti 71.99
CJ-Manastur 72.71
CJ-Centru 72.12
55 60 65 70 75 80 85
Huedin 67.55
Campia Turzii 64.98
Turda 68.83
Gherla 68.2
Dej 66.66
CJ-Zorilor 74.66
CJ-Oasului 76.62
CJ-Marasti 72.33
CJ-Manastur 72.56
CJ-Centru 71.78
55 60 65 70 75 80
148
La nivelul anului 2018 măsurarea nivelului de zgomot produs de traficul rutier s-a efectuat în 10 puncte
situate în localităţile urbane din judeţ: Cluj-Napoca (5 puncte), Gherla, Dej, Huedin, Turda și Câmpia Turzii.
Monitorizarea nivelului de zgomot s-a realizat prin determinări de scurtă durată, de 30 minute. Măsurările
efectuate au surprins valori momentane ale zgomotului în momente diferite ale zilei.
❖ În municipiul Cluj-Napoca nivelul de zgomot produs de traficul rutier a fost monitorizat în cinci
puncte, pe străzi de categorie tehnică II – de legătură, care asigură circulația majoră între zonele
funcționale și de locuit, având 4 benzi de circulație. Pentru această categorie de străzi nivelul de
zgomot maxim admis este de 70 dB, conform STAS 10009/2016 „Acustică. Limite admisibile ale
nivelului de zgomot din mediul ambiant”.
Analizând datele existente, nivelul mediu de zgomot din judeţul Cluj este cel mai ridicat în Cluj-Napoca,
de 73,59 dB, cu depășiri ale nivelul de zgomot maxim admis de 70 dB la toate cele 5 puncte de
monitorizare din municipiul Cluj-Napoca.
❖ În celelalte 5 localități urbane din județ: Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii și Huedin, monitorizarea
nivelului de zgomot s-a realizat pe străzi de categorie tehnică III – colectoare.
Pentru străzile de categoria tehnică III - colectoare, având 2 benzi de circulație, nivelul de zgomot maxim
admis este de 65 dB, conform STAS 10009/2018.
La nivelul anului 2018, nivelul mediu de zgomot monitorizat pe străzi de categoria a III-a, cu 2 benzi de
circulație, a depășit nivelul de zgomot maxim admis de 65 dB în toate cele 5 puncte, valorile cele mai
ridicate înregistrându-se în punctul de monitorizare Gherla-centru, valori de 68,2 dB, iar cele mai scăzute
în punctul Câmpia Turzii-centru, valori de 65,4 dB.
În ultimii ani, zgomotul a devenit prima cauză a disconfortului populaţiei. Prin creşterea intensităţii,
zgomotul a devenit un factor poluant şi perturbator al mediului de viaţă şi muncă.
La nivelul judeţului Cluj se menţine expunerea la niveluri ridicate de zgomot, datorat îndeosebi traficului
rutier, traficului aerian şi feroviar, lucrărilor publice, care sunt considerate principale surse de poluare
sonoră din mediul înconjurător, ceea ce poate conduce la o serie de tulburări mai mult sau mai puţin
evidente, dar importante pentru starea de sănătate a populaţiei.
În perioada analizată 2014-2018, în evoluţia nivelului de zgomot în judeţul Cluj, atât pentru străzi de
categoria tehnică II, cât și pentru cele de categoria tehnică III s-a remarcat o tendință crescătoare, aceasta
fiind îngrijorătoare datorită valorilor înregistrate care depășesc constant nivelele de zgomot maxim
admise conform standardelor în vigoare.
2.2.2.2. Hărți strategice de zgomot
În România, Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, privind

evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
seria L nr. 189 din 18 iulie 2002) a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 321 din anul 2005 (cu
modificările şi republicările ulterioare) (Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului
ambiant), privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambient, precum și o serie de ordine de ministru.
149
Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 321 din anul 2005 (modificată şi republicată), privind evaluarea şi
gestionarea zgomotului ambiant se aplică zgomotului la care este expusă populaţia, în special în:
a) zonele construite;
b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare;
c) zonele liniştite din spaţii deschise;
d) zonele limitrofe unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la zgomot.
Implementarea progresivă a acestei hotărâri presupune realizarea următoarelor măsuri:
a) determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului;
b) asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelor sale;
c) adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi

reducerea zgomotului ambiant.
În vederea evaluării globale a expunerii la zgomot dintr-o zonă dată, cauzat de surse diferite de zgomot,
sau pentru a stabili previziuni generale pentru o astfel de zonă se întocmesc hărţi strategice de zgomot.
Elaborarea hărţilor strategice de zgomot se face în următoarele situații (Legea nr. 121/2019 privind
evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant):
▪ aglomerările cu mai mult de 100.000 de locuitori;

▪ drumurile principale cu trafic mai mare de 3.000.000 de treceri de vehicule/an;
▪ căile ferate principale cu un trafic mai mare de 30.000 de treceri de trenuri/an;
▪ aeroporturile civile mari (cu trafic peste 50.000 de mişcări/an) şi aeroporturile civile urbane;
▪ porturile aflate în interiorul aglomerărilor cu mai mult de 100.000 de locuitori.
Pentru aglomerarea Cluj-Napoca s-au realizat hărţi de zgomot, pentru fiecare sursă de zgomot menţionată
în Hotărărea de Guvern nr. 321 din anul 2005, republicată, privind evaluarea și gestionarea zgomotului
ambiant.
S-a pus accent pe zgomotul emis de:
a) traficul rutier;
b) traficul feroviar;
c) traficul aeroportuar;
d) amplasamentele industriale care desfăşoară activităţi în conformitate cu anexa nr.1 la Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr.152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.84/2006
(unități care necesită autorizaţie integrată de mediu sau unități IPPC, cele regăsite în Anexa ).
150
De asemenea, pentru fiecare sursă de zgomot s-au luat în considerare cei doi indicatori de zgomot
recomandaţi de Directiva 2002/49/CE, respectiv Lzsn (Lden) şi Lnoapte (Lnight).
Indicatorul de zgomot pentru zi-seară-noapte sau Lzsn este asociat disconfortului general, iar Lnoapte
este determinat pentru totalul perioadelor de noapte dintr-un an fiind asociat tulburării somnului între
orele 23:00-07:00.
După analiza hărţilor strategice de zgomot și a datelor furnizate, se poate afirma că principala sursă de
zgomot din aglomerarea Cluj-Napoca este traficul. Dintre cele trei tipuri de trafic: rutier, aerian şi pe cale
ferată, de care s-au ţinut seama la elaborarea hărţilor strategice de zgomot, traficul rutier şi cel aerian au
ponderea cea mai ridicată, înregistrându-se cel mai mare număr de persoane expuse la zgomot pentru
ambii indicatori (Lzsn, Lnoapte).
2.2.2.3. Analiza poluării fonice și a tendințelor în evoluția acesteia
Precizăm că pentru județul Cluj au fost realizate hărți strategice de zgomot doar în cazul municipiului Cluj-
Napoca, pentru anii 2011 și 2016. În anul 2011 a fost realizat un studiu detaliat, numit Planul de Acțiune
pentru diminuarea nivelului de zgomot în Municipiul Cluj-Napoca, care prezintă metodologia folosită,
datele de intrare, rezultatele obținute și analiza acestora. Rezultatele sunt exprimate în primul rând sub
forma hărților de zgomot, împărțite în două categorii: hărți strategice de zgomot și hărți de conflict pentru
fiecare sursă de zgomot urmărită. Acestora le sunt adăugate date tabelare.
Hărțile strategice de zgomot evidențiază nivelul de zgomot pentru cei doi indicatori recomandați de
Directiva 2002/49/CE, Lzsn și Ln, pentru fiecare dintre cele 4 categorii de surse de zgomot: zgomotul
industrial, traficul aerian, traficul feroviar și tramvaie, traficul rutier. Ele pot fi consultate pe pagina
Primăriei Cluj-Napoca, mai exact accesând URL-ul https://primariaclujnapoca.ro/strazi/harta-de-zgomot/.
Hărțile de conflict, ce pot fi consultate în același loc cu primele, scot în evidență, pentru aceleași 4 categorii
de surse și pentru aceiași 2 indicatori, amploarea depășirilor valorilor limită de 70 dB(A) pentru Lzsn și de
60 dB(A) pentru Ln (în cazul traficului auto și feroviar), de 65 dB(A) pentru Lzsn și de 55 dB(A) pentru Ln (în
cazul activităților industriale).
În anul 2016 a fost actualizat acel plan de acțiune, refăcându-se hărțile de zgomot pe baza noilor
măsurători, în plus prezentându-se și o situație comparativă a rezultatelor, 2011-2016, din care putem
formula o tendință în evoluția poluării fonice la nivelul orașului.
Studiul poate fi consultat de asemenea pe pagina Primăriei Cluj-Napoca, folosind URL-ul

https://files.primariaclujnapoca.ro/2019/07/26/Plan_actiune_2019.pdf.
Metodologia aplicată în realizarea hărților de zgomot este prezentată detaliat în studiul din 2011,
remarcând în acest sens doar faptul că, în ceea ce privește sursele de poluare industrială, au fost luate în
considerare doar 3 – Sanex S.A., Regia Autonomă de Termoficare și SC Colonia Cluj-Napoca Energie SRL,
dintr-un total de 5 unități IPPC avute în evidență la momentul respectiv de APM Cluj. Dintre acestea, două
au fost eliminate din măsurători datorită faptului că una nu mai exista (SC Agro Mirdacos SRL), iar în cazul
ceceilalte nu a putut fi pusă în evidență nicio sursă de zgomot (SC Betak SA). Conform statisticii evidențiate
în studiul de față, doar o singură unitate industrială autorizată IPPC există în plus față de situația din 2011
în Cluj-Napoca, anume S.C. BIODIESEL POWER S.R.L.
151
Rezultatele măsurătorilor de zgomot realizate în cadrul studiilor sus-menționate, exprimate prin numărul
de persoane expuse la diferite niveluri de zgomot, sunt prezentate comparativ pentru anii 2011 și 2016 în
tabelele 72-77. Au fost luate în considerare ca surse de zgomot traficul rutier, traficul feroviar și activitățile
industriale.
Tabel 74. Numărul de persoane expuse prin aplicarea indicatorului Lzsn pentru sursa de zgomot trafic rutier
(situație comparativă 2016-2011)
Bandă dB 55-59 60-64 65-69 70-74 >75
Număr de persoane 2016* 730 762 416 102 4
Diferența* +617 +677 +329 -9 -85
* valorile se înmulțesc cu 100.
Sursa datelor : Actualizarea Planului de Acțiune pentru diminuarea nivelului de zgomot în Municipiul Cluj-Napoca
Tabel 75. Numărul de persoane expuse prin aplicarea indicatorului Lnoapte pentru sursa de zgomot trafic rutier
(situație comparativă 2016-2011)
Bandă dB 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Număr de persoane 2016* 757 662 336 96 5 0
Diferența* +633 +575 +251 -12 -90 -22
Tabel 76. Numărul de persoane expuse prin aplicarea indicatorului Lzsn pentru sursa de zgomot trafic feroviar -
tramvai (situație comparativă 2016-2011)
Bandă dB 55-59 60-64 65-69 70-74 >75
Diferența* -65 +24 +5 0 0
Tabel 77. Numărul de persoane expuse prin aplicarea indicatorului Lnoapte pentru sursa de zgomot trafic feroviar -
tramvai (situație comparativă 2016-2011)
Bandă dB 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Diferența* -86 -13 +17 0 0 0
152
Tabel 78. Numărul de persoane expuse prin aplicarea indicatorului Lzsn pentru sursa de zgomot activități
industriale (situație comparativă 2016-2011)
Bandă dB 55-59 60-64 65-69 70-74 >75
Diferența* 0 0 0 0 0
Tabel 79. Numărul de persoane expuse prin aplicarea indicatorului Lnoapte pentru sursa de zgomot activități
industriale (situație comparativă 2016-2011)
Bandă dB 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Diferența* -3 0 0 0 0 0
Din analiza acestor valori, se observă că tendința în ceea ce privește numărul persoanelor afectate de
poluarea fonică este în general crescătoare în cazul traficului rutier pentru benzile situate sub nivelul limită
de zgomot, fiind însă descrescătoare pentru zgomotele ce depășesc nivelul limită, atât în cazul
indicatorului Lzsn, cât și în cazul indicatorului Lnoapte. În cazul impactului sonor al circulației tramvaielor,
situația s-a îmbunătățit considerabil atât pentru indicatorul general, Lzsn, cât și pentru indicatorul Lnoapte,
neexistând deloc situații de depășire a pragului legal de zgomot, nici pentru anul 2011, nici pentru 2016.
În fine, în cazul activităților industriale monitorizate, poluarea fonică are un impact extrem de redus
asupra populației, existând o singură situație, in anul 2011, în care pe banda de zgomot 45-49 dB(A) au
fost identificate 300 de persoane expuse în cazul indicatorului Lnoapte.
2.2.2.4. Efectele zgomotului asupra sănătății umane
Datorită ritmului alert de desfăşurare a activităţilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei mai influenţi
factori de stres, care conduce la creşterea oboselii şi perturbează activităţile umane, fiind considerat ca
unul dintre efectele secundare negative ale civilizației.
Efectele zgomotului:
- degradează relaţiile interpersonale şi deci climatul social;

- impiedică concentrarea şi deci dăunează calităţii muncii;
- alterează sănatatea, favorizând absenteismul;
- pe termen lung, zgomotul provoacă hipoacuzii şi surdităti profesionale;
- prin efectul său de mascare, zgomotul poate acoperi mesaje de alertă.
153
Efecte specifice (asupra analizatorului auditiv) sunt: hipoacuzie si surditate.
Pierderea auzului: zgomotul excesiv dăunează celulelor urechii interne, ducând la pierderea auzului.
Primul simptom este incapacitatea de a auzi sunete inalte, după care apar dificultăţile în auzirea sunetelor
joase.
Tinnitus (ţiuit): senzatie de ţiuit, sâsâit, vâjâit, la nivelul urechilor.
Cuantificarea efectelor zgomotului asupra analizatorului auditiv se face prin efectuarea audiometriei.
Efecte nespecifice ale zgomotului asupra organismului uman (pot fi acuzate şi de alţi factori patogenetici):
▪ oboseala cronică caracterizată prin astenie, adinamie, fatigabilitate;

▪ iritabilitate, depresie;
▪ scăderea atenţiei, a capacităţii de concentrare şi a preciziei mişcărilor;
▪ tulburări de echilibru;
▪ creşterea tensiunii arteriale;
▪ tulburări vizuale.
Expunerea la nivele ridicate de zgomot, datorat în special traficului rutier, dar şi celui feroviar, aerian,
lucrărilor publice şi unor activităţi industriale, care sunt considerate principalele surse de poluare sonoră
din mediul înconjurător, provoacă o serie de tulburări mai mult sau mai puţin evidente, dar importante
pentru starea generală de sănătate a populaţiei.
În vederea diminuării impactului zgomotului asupra sănătăţii populaţiei, Parlamentul European şi Consiliul
Uniunii Europene au adoptat în 25 iunie 2002, Directiva 2002/49/EC, referitoare la evaluarea şi
managementul zgomotului ambiental.
Acesta urmăreşte dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de principalele surse de zgomot,
în special de:
▪ vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora;

▪ aeronave;
▪ echipamentele industriale;
echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile.
2.2.3. Calitatea apelor
Calitatea resurselor de apă este evaluată la nivelul județului Cluj, pe baza recomandărilor adoptate la
nivelul Directivei Cadru Apă 60/2000 prin care s-au stabilit programele de monitorizare pentru apele de
suprafață, apele subterane și zonele protejate. Scopul principal al directivei menționate este legat de
cunoașterea şi clasificarea “stării” ecologice și chimice ale corpurilor de apă în cadrul fiecărui bazin
hidrografic major.
Monitorizarea stării apelor la nivelul județului Cluj, se realizează de către Administrația Națională “Apele
Române” prin unitățile sale teritoriale (Administrațiile Bazinale de Apă: Someș-Tisa, Mureș și Crișuri), prin
intermediul unei rețele complexe ce cuprinde 114 puncte de observație (Figura 52).
154
Programele de monitorizare a apelor de suprafață includ: programul de supraveghere; programul
operațional și programul de investigare.
Programele de monitorizare definite pentru apele subterane includ: programul de monitorizare

cantitativă și programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operațional).
Figură 51. Rețeaua de monitorizare a ”stării” apelor subterane și de suprafațăde la nivelul județului Cluj
Sursa datelor : A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș și A.B.A. Crișuri
Programele de monitorizare investigativă sunt aplicate pentru identificarea cauzelor depășirilor

standardelor de calitate și a altor reglementări din domeniul gospodăririi apelor, identificarea și
certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde
monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar
monitoringul operațional nu a fost stabilit. De asemenea, monitoringul de investigare se efectuează și
pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale.
Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic,
furnizând informații pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficientă a
viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendinței de variație pe termen lung a resurselor de apă,
inclusiv datorită impactului activităților antropice. Programul de supraveghere se realizează în fiecare an
155
pe perioada unui plan de management şi secțiunile de monitorizare au fost definite de supraveghere,
având în vedere corelarea cu analiza riscului de neatingere a obiectivelor de mediu.
Monitoringul operațional are ca scop stabilirea stării corpurilor de apă din cadrul bazinului hodografic ce
prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea
acestor corpuri de apă, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Programul operațional se
realizează în fiecare an pe perioada unui plan de management şi va înceta în cazul în care corpurile de apă
vor atinge starea bună.
Starea ecologică este definită de elementele de calitate indicate în Directiva Cadru Apă (DCA) respectiv
de elementele biologice, elementele hidromorfologice, elemente fizico-chimice generale și poluanții
specifici, cu aplicarea principiului „celei mai defavorabile situații” dintre elementele de calitate.
Elementele fizico-chimice generale și elementele hidromorfologice au funcție suport pentru cele
biologice. Pentru caracterizarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale, sistemul de clasificare în
cazul elementelor biologice cuprinde 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă și proastă.
Pentru caracterizarea potențialului ecologic, evaluarea elementelor biologice s-a realizat în trei clase de
potențial: maxim, bun şi moderat, la fel ca şi pentru elementele fizico-chimice.
Starea chimică bună a apelor de suprafață reprezintă starea chimică atinsă de un corp de apă în care
nivelul concentrațiilor de poluanți nu depășesc standardele de calitate a mediului (SCM). Acestea sunt
definite drept concentrațiile de poluanți sau grupe de poluanți din apă, sediment sau biotă, care nu
trebuie depășite în vederea asigurării protecției sănătății umane și a mediului înconjurător.
2.2.3.1. Calitatea apei subterane
Aprecierea stării corpurilor de apă subterane se face prin intermediul punctelor hidrogeologice (foraje,
izvoare, fântâni sau drenuri) aferente corpurilor de apă subterană monitorizate calitativ în județul Cluj
între anii 2009-2018 și indicatorii la care s-au înregistrat depășiri de valori prag sau standarde de calitate
este prezentată în tabelul de mai jos (Tabelul 30). Evaluarea stării corpurilor de apă subterană se face doar
prin aprecierea stării chimice, care poate fi bună sau slabă.
Ca surse de poluare, care exercită un posibil impact negativ asupra stării calitative a corpurilor de apă
subterană, au fost considerate poluările difuze şi punctiforme determinate de sursele de poluare
industriale, agricole, precum şi cele determinate de aglomerările umane.
Corpul de apă freatică ROSO04 – Munții Bihor Vlădeasa se află în stare chimică bună, acesta nefiind expus
unor surse de poluare antropică. Indicatorii analizați nu au înregistrat depășiri ale standardelor de calitate.
Fiind un corp de apă delimitat în zona montană și având suprafața acoperită în cea mai mare parte de
păduri, posibilele surse de poluare de la suprafață lipsesc în totalitate.
Corpul de apă freatică ROSO10 – Someșul Mic (lunca și terase), dezvoltat în culoarul Someșului Mic este
monitorizat prin intermediul a nouă puncte hidrogeologice de observare: șapte foraje de rețea de ordinul
I: Aghireșu F1, Bonțida F1, Dej F2, Sânicoară F2, Gherla F1, Gilau F2 și Iclod F1; un dren de exploatare din
frontul de captare al Municipiului Cluj Napoca, aparținând Companiei de Apa Someș SA-Cluj; Bonțida FN
– fântâna amplasată într-o gospodărie privată (Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”).
156
Corpul de apă este ocupat pe o suprafață importantă de terenuri agricole sau pășuni, Eventualele
fenomene de poluare se pot declanșa dacă pe terenurile agricole din perimetrul corpului de apă se aplică
fertilizatori, aceștia putând avea un impact negativ asupra stării calitative a corpului de apă subterană.
În urma monitorizării celor nouă secțiuni au fost puse în evidență unele depășiri ale valorilor prag
(concentrații medii anuale)la unii indicatori.
Corpul de apă freatică ROSO11 Someș superior, lunca si terase este monitorizat prin intermediul mai
multor puncte de observație, dispuse atât pe teritoriul județului Cluj (Coplean F2, Dej F3), cât și în Sălaj.
Valorile indicatorilor determinați s-au încadrat în standardele de calitate și nu au depășit valorile prag, cu
câteva excepții. Acest corp de apă se încadrează în starea chimică bună, deoarece suprafețele ocupate de
forajele cu depășiri ale valorilor de prag (pentru cloruri și sulfați), precum și ale standardelor de calitate
(pentru NO3) nu exced 20% din suprafața întregului corp de apă
Analiza istorică pe ultimii zece ani (2009-2018) a pus în evidență frecvente depășiri cu caracter local, în
special la nitrați, fosfați și sulfați în toate corpurile de apă subterană monitorizate de A.B.A. Someș-Tisa.
Astfel, în anul 2009, depășiri cu caracter local la nitrați au avut loc la punctele de monitorizare
hidrogeologică de la Gherla, Borșa, Bonțida, Câmpenești, Apahida, la indicatorul sulfați la Jucu și
Sânicoară, respectiv la cloruri în forajele de la Dej și Sânicoară.
În anul 2010, au fost semnalate depășiri cu caracter local la Apahida și Bonțida pentru indicatorul nitrați,
cloruri și sulfați la Sânicoară și Dej. În anul următor, 2011, situația s-a îmbunătățit din perspectiva
numărului de cazuri semnalate, în sensul reducerii frecvenței de poluare locală a corpului de apă freatică.
Astfel, au fost semnalate depășiri la nitrați la Bonțida, respectiv la cloruri și sulfați în forajele de observație
de la Sânicoară și Bonțida. Aceleași două foraje au fost identificate și în anul 2012, respectiv 2013, ca
puncte sensibile la poluarea cu nitrați, cloruri și sulfați. Tot în anul 2013, în urma monitorizării platformelor
de depozitare a gunoiului de grajd din perimetrul localității Bonțida, au fost semnalate depășiri la nitrați,
în afara corpului de apă subterană. În anul 2014, s-au înregistrat depășiri cu caracter local la sulfați, nitriți
și cloruri în forajele de la Bonțida și Sânicoară, respectiv cu la nitrați la nivelul platformelor de depozitare
menționate mai sus. Această situație s-a repetat și la nivelul anului 2015. În anul următor (2016), au fost
semnalate depășiri la fenoli, în forajele de la Bonțida, Gherla, Sânicoară, Coplean și Iclod. De asemenea au
fost înregistrate depășiri cu caracter local la indicatorul sulfați în forajele de la Aghireșu și Sânicoară și
cloruri la Bonțida și Sânicoară. În anul 2017, depășiri cu caracter local au fost semnalate la sulfați în
punctele de observație de la Dej și Sânicoară, nitrați la Bonțida și Gherla, respectiv fenoli la Coplean. În
ultimul an (2018), au fost evidențiate depășiri pentru nitrați la Bonțida, respectiv pentru cloruri și sulfați
la Sânicoară.
Corpul de apă freatică ROMU02 – Lunca și terasele râului Arieș este ocupat pe mari suprafețe de terenuri
cultivate. În cazul în care pe aceste terenuri se aplică fertilizatori este posibil ca aceștia să afecteze starea
calitativă a corpului de apă subterană. Sursele de poluare provenite din industria alimentară, ușoară sau
prelucrarea metalelor din localitățile Turda și Mihai Viteazu pot avea un posibil impact negativ asupra
stării calitative a apei subterane. Analiza rezultatelor monitorizării calitative indică faptul că s-a înregistrat
depășirea valorii prag la amoniu. Având în vedere rezultatele analizelor recoltate în anii anteriori precum
şi poziționarea punctului de monitorizare în extremitatea sud-estică a corpului de apă subterană se poate
considera că acesta este în stare chimică bună.
157
Corpul de apă freatică ROCR02 - Zece Hotare, are suprafața acoperită în cea mai mare parte de păduri,
ceea ce indică faptul că lipsesc posibilele surse de poluare provenite din fertilizarea culturilor agricole și
prin urmare se află într-o stare chimică bună.
158
Tabel 80. Calitatea apei subterane la nivelul forajelor de monitorizare asociate corpurilor de apă subterană din județul Cluj (2009 - 2018)
Cod corp
Denumire corp Denumire punct Indicatori care au
Județ apă Indicativ Observații
apă subterană hidrogeologic înregistrat depășiri
subterană
2009
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Gherla F1 NO3 depășire cu caracter local
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Borșa F1 NO3 depășire cu caracter local
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Iclod F1 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Jucu F2 SO4 fond natural
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Sânicoară F2 Cl, SO4 fond natural
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Bonțida-Fântâna FN NO3 depășire cu caracter local (fântână)
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Câmpenești-Fântână FN NO3 depășire cu caracter local (fântână)
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Apahida-Fântână FN NO3, PO4 depășirii cu caracter local (fântână)
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Cluj Napoca-Dren DR - -
CJ Someș superior, lunca si terase ROSO11 Coplean F2 - -
CJ Someș superior, lunca si terase ROSO11 Dej F3 Cl fond natural
2010
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Gherla F1 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Borșa F1 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Jucu F2 SO4 fond natural
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Bonțida-Fântână FN NO3 depășire cu caracter local (fântână)
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Câmpenești-Fântână FN - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Apahida-Fântână FN NO3, As depășirii cu caracter local (fântână)
CJ Someș superior, lunca si terase ROSO11 Dej F3 Cl, SO4 fond natural
2011
CJ Munții Bihor-Vlădeasa ROSO04 Valea Alunului Izvor IZ - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Bonțida-Fântână FN NO3, Cl, SO4 depășire cu caracter local
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Cluj Napoca-Dren DR -
2012
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Bonțida-Fântână FN NO3, SO4 depășire cu caracter local
159
Cod corp
subterană
2013
CJ În afara corpurilor de apă subterană - Bonțida Ord.II F1 - Platforma de depozitare gunoi de grajd
2014
CJ În afara corpurilor de apă subterană - Bonțida Ord.II F2 NO3 Platforma de depozitare gunoi de grajd
2015
CJ În afara corpurilor de apă subterană - Bonțida Ord.II F2 NO3 Platforma de depozitare gunoi de grajd
2016
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Aghireșu F1 SO4 fond natural
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Bonțida F1 fenoli, Cl depășire cu caracter
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Bonțida-Fântână FN NO3 depășire cu caracter local
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Dej F2 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Gherla F1 fenoli, NO3 depășiri cu caracter local
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Gilău F2 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Iclod F1 fenoli depășire cu caracter local
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Sânicoară F2 PO4, fenoli, Cl, SO4 depășiri cu caracter local
CJ Someș superior, lunca si terase ROSO11 Coplean F1 fenoli depășire cu caracter local
CJ În afara corpurilor de apă subterană - Vultureni F1AD - -
160
Cod corp
subterană
2017
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Aghireșu F1 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Bonțida F1 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Dej F2 SO4 fond natural
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Gherla F1 NO3 depășire cu caracter local
CJ Someș superior, lunca si terase ROSO11 Coplean F1 fenoli depășire cu caracter local
2018
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Aghireșu F1 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Bonțida F1 - -
CJ Someș Mic, lunca si terase ROSO10 Dej F2 - -
Sursa datelor : A.B.A. Someș-Tisa
161
2.2.3.2. Calitatea apelor de suprafață
La nivelul județului Cluj, starea ecologică a corpurilor de apă de suprafață, a fost interpretată pe baza
informațiilor disponibile din Planurile de management ale bazinelor hidrografice, respectiv de la nivelul
sintezelor anuale ale Agenției de Protecția Mediului Cluj. Astfel, analiza corpurilor de apă de suprafață, s-a
realizat pe cele două structuri hidrografice disponibile (cursuri de apă și lacuri), pe intervalul de timp 2010-
2018 (Tabelele 31-34).
În ceea ce privește starea ecologică a corpurilor de apă – râuri – la nivelul anului 2018 (ultimul cu date
disponibile la momentul realizării acestui studiu) se remarcă faptul că un număr apreciabil de corpuri de
apă se încadrează în clasa moderată (64 de corpuri de apă la nivelul întregului județ), urmate de cele care
se încadrează în clasa bună (48 de corpuri de apă). În bazinul Someșului, corpurile de apă, situate în zonele
montane sunt încadrate în clasa bună, iar cele situate aval de Gilău, sunt încadrate în clasa moderată
(Figura 52). În bazinele hidrografice ale Crișului Repede și al Arieșului predomină starea ecologică bună. La
nivelul județului există identificată o singură situație în care starea ecologică a unui corp de apă este
considerată ”proastă”, aceasta fiind asociată pârâului Zăpodie, ce colectează și levigatul format la depozitul
de deșeuri menajere al municipiul Cluj-Napoca. De altfel, acest calificativ este valabil și pentru starea
chimică a acestui pârâu. În ceea ce privește starea chimică a corpurilor de apă – râuri – la nivelul anului
2018, pentru toate cursurile de apă monitorizate s-a identificat clasa ”bună”, situație care s-a remarcat și
în cazul corpurilor de apă lacustre.
Desemnarea tipologiei corpurilor de apă pe baza Directivei Cadru Apă 60/2000 a condus la identificarea la
nivelul județului la următoarea situație: în bazinul Someșului, majoritatea corpurilor de apă sunt
considerate naturale, cu excepția sectorului Someșului Mic (aval Cluj-Napoca), sectorului Someșului Mare
(de la limita cu județul Bistrița-Năsăud până la Dej), care sunt considerate corpuri de apă puternic
modificate. De asemenea au fost identificate și trei corpuri de apă artificiale: canalul Someșului Mic, între
lacul de acumulare Gilău și lacul Florești II, canalul Morii (pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca), respectiv
canalul Morii (pe teritoriul orașului Gherla). În bazinul Mureșului, în tipologia corpurilor de apă puternic
modificate sunt incluse următoarele sectoare de râuri: râul Arieș, pe întreaga sa lungime aferentă județului
Cluj, sectorul superior al râului Iara, inclusiv afluenții: Lindrul, Calul, Șoimul, Valea Sălașelor, râul Ierța
(afluent de dreapta al văii Iara), valea Bădeni, Valea Racilor, Valea Mărtinești, Valea Fâneața Vacilor, Valea
Sărată, și pârâul Racoșa. În bazinul Crișului Repede, sunt considerate corpuri de apă puternic modificate
râul Săcuieu/Henț (aval de lacul Săcuieu, până la vărsarea în Crișul Repede) și afluenții lui de stânga: pârâul
Răcad și valea Vișagului.
În cazul corpurilor de apă de suprafață lacustre, este evidențiat potențialul ecologic ce presupune
evaluarea elementelor biologice pe trei clase de potențial: maxim, bun și moderat, la fel ca și pentru
elementele fizico-chimice. La nivelul județului Cluj, au fost monitorizate un număr limitat de corpuri de apă
lacustre (opt corpuri), marea majoritate fiind situate în bazinul Someșului Mic, în sectorul superior (lacurile
antropice de baraj). Analiza disponibilă pe intervalul avut la dispoziție (2010-2018) a pus în evidență
oscilații ale potențialului ecologic și a stării chimice între două clase vecine: bună și moderată. Astfel,
complexul lacustru format din cele patru lacuri majore de pe râul Someșul Cald (Beliș/Fântânele, Tarnița,
Someșul Cald și Gilău) au avut la nivelul anului 2010 un potențial ecologic moderat, care pe alocuri s-a
îmbunătățit în intervalul analizat până la clasa ”bună”. Ulterior, cele patru lacuri, sub impactul presiunilor
antropice din ce în ce mai mari, privitor la descărcări ale apelor uzate din gospodăriile și incintele limitrofe
lor, direct în mediul lacustru natural, au revenit la categoria inițială, ca și corpuri de apă cu potențial
ecologic moderat (Figura 53). Acumularea piscicolă Țaga Mare și corpul natural Lacul Știucii au fost
încadrate la clasa moderată din perspectiva potențialului ecologic. Lacul Drăgan din bazinul superior al
Crișului Repede, datorită gradului de izolare ridicat și-a păstrat un potențial ecologic ridicat, asociat clasei
”bune”.
162
Figură 52. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafață – râuri – de la nivelul județului Cluj în anul 2018
Sursa datelor: A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Crișuri, A.B.A. Mureș, A.P.M. Cluj
163
Tabel 81. Starea ecologică și chimică a corpurilor de apă de suprafață - râurilor (2010-2013)
2010 2011 2012 2013
Stare Stare Stare Stare
Denumire Nume râu/
ecologică/ Stare ecologică/ Stare ecologică/ Stare ecologică/ Stare
corp de apă Nume lac
Potențial chimică Potențial chimică Potențial chimică Potențial chimică
ecologic ecologic ecologic ecologic
Someșul Mare -cnf. Șieu-Dej Someș Mare Moderat Bună Bun Bună Bun Bună Moderat Bună
Someș -Dej-cnf. Apa Sărată Someș Slabă - Bună Bună Moderată Bună Moderată -
Someșul Cald-iz.-ac. Fântânele și afl. Someș Cald Moderată Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună
Someșul Cald-av.ac. Fântânele-am.ac. Tarnița și Someș Cald Moderată Bună Bună Bună Moderată Bună Moderată -
afluenți
Someșul Mic-av.ac. Gilău -cnf. Nadăș Someș Mic Slabă Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună
Someșul Mic-cnf. Nadăș-cnf. Someș Mare Someș Mic Moderat Bună Moderat Bună Moderat Bună Moderat -
Beliș și afluenți Beliș Moderată - Bună Bună Bună Bună Bună -
Someșul Rece-izvoare-deriv. Someș Rece I și afl. Someș Rece Moderată - Bună Bună Moderată Bună Moderată -
Căpuș și afluenți Căpuș Moderată Bună Bună Bună Moderată Bună Bună Bună
Nadăș și afluenți Nadăș Proastă Bună Moderată Bună Moderată Bună Moderată -
Zăpodie Zăpodie Proastă Proastă Moderată Proastă Proastă Proastă Moderată Proastă
Borșa și afluenți Borșa - - Bună Bună
Gădălin și afluenți Gădălin Moderată Bună Moderată -
Cojocna Cojocna Moderată -
164
2010 2011 2012 2013
Denumire Nume râu/
Fizeș -av.ac. Țaga Mare-cnf. Someș Mic și afluenți Fizeș Slabă Bună Bună Bună Moderată Bună Moderată Bună
Crișul Repede - izvor - cnf. Săcuieu Crișul Repede Proastă Bună Moderată Bună Moderată Moderată
Domoș - izvor - vars. în Crișul Repede Valea Domoș Moderată Bună Moderată Bună
Aluniș - izvor - vărs. în Călata Aluniș Slabă Bună Bună Bună Bună
Mărgăuța - izvor - vărs. în Săcuieu Mărgăuța Bună Bună Bună Bună
Săcuieu - izvor - cnf. Mărgăuța + Afl. Săcuieu Bună Bună
Drăgan - izvor - cnf. Crăciun + Afl. Drăgan Bună Bună
Sursa datelor : A.B.A: Someș-Tisa, A.B.A. Crișuri
165
Tabel 82. Starea ecologică și chimică a corpurilor de apă de suprafață - râurilor (2014-2018)
2014 2015 2016 2017 2018
ecologic Stare ecologic ecologic ecologic
Denumire Nume râu/ Stare Stare Stare
ă/ Stare ecologică/ Stare ă/ ă/ ă/
corp de apă Nume lac chimic chimic chimic
Potenția chimică Potențial chimică Potenția Potenția Potenția
ă ă ă
l ecologic l l l
Someșul Mare -cnf.Șieu-Dej Someș Mare Bun Bună Moderat Bună Moderat Bună Moderat Bună Moderat Bună
Someș -Dej-cnf. Apa Sărată Someș Moderat Bună Moderată Bună Moderat Bună Bună Bună Moderat Bună
ă ă ă
Someșul Cald-iz.-ac. Fântânele si afluenți Someș Cald Bună Bună Bună Bună Bună - Bună Bună Bună Bună
Someșul Cald-av.ac. Fântânele -am.ac. Someș Cald Bună Bună Bună Bună Moderat Bună - - - -
Tarnița și afluenți ă
Someșul Mic-av.ac. Gilău-cf. Nadăș Someș Mic Bună Bună Bună Bună Bună - Moderat Bună Moderat Bună
ă ă
Someșul Mic-cf. Nadăș-cnf. Someș Mare Someș Mic Moderat Bună Moderat Bună Moderat Bună Moderat Bună Moderat Bună
Beliș si afluenți Beliș Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună - Moderat Bună
ă
Someșul Rece-izvoare-derivație Someș Someș Rece Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună Moderat Bună
Rece I și afluenți ă
Someșul Rece-deriv.Someș Rece I- Răcătău Bună Bună Bună Bună Bună Bună Moderat Bună
derivație Someș Rece II și afluenți ă
Căpuș și afluenți Căpuș Bună Bună Bună Bună Bună - Bună - Moderat Bună
ă
166
2014 2015 2016 2017 2018
ă ă ă
l ecologic l l l
Feneș și afluenți Feneș Moderat - Moderat Bună
ă ă
Nadăș și afluenți Nadăș Moderat Bună Moderată Bună Moderat Bună Moderat Bună Moderat Bună
ă ă ă ă
Zăpodie Zăpodie Moderat Proastă Proastă Proastă Moderat Bună Proastă Bună Proastă Proast
ă ă ă
Borșa și afluenți Borșa Moderat - Moderat Bună - -

ă ă
Gădălin și afluenți Gădălin Moderat Bună Slaba Bună Moderat Bună Slaba Bună Moderat Bună
ă ă ă
Lonea și afluenți Lonea Moderat Bună

ă
Fizeș-av. ac. Țaga Mare-cf. Someș Mic și Fizeș Moderat Bună Moderată Bună Moderat - Moderat Bună Moderat Bună
afluenți ă ă ă ă
Nima Nima Bună - Moderat Bună

ă
Crișul Repede - izvor - cnf. Săcuieu Crișul Repede Moderat Moderată Moderat Moderat
ă ă ă
167
2014 2015 2016 2017 2018
ă ă ă
l ecologic l l l
Călata --> izvor - cnf. Călățele + Afluent Călata Bună Bună
Aluniș - izvor - vărs. în Călata Aluniș Bună Bună
Mărgăuța - izvor - vărs. în Săcuieu Mărgăuța Bună Bună
Drăgan - izvor - cnf. Crăciun + Afl. Drăgan Bună Slabă Bună
Călata --> cnf. Călățele - vărs. în Crisul Călata Moderat Bună

Repede + Afluenti ă
168
Tabel 83. Starea ecologică și chimică a corpurilor de apă de suprafață - lacurilor (2010-2013)
2010 2011 2012 2013
Denumire Nume râu/
Acumulare Fântânele Someș Cald Moderat Bună Bun Bună Moderat Bună Moderat -
Acumulare Tarnița Someș Cald Moderat - Bun Bună Moderat Bună Moderat -
Acumulare Someșul Cald Someș Cald Moderat Bună Bun Bună Bun Bună Bun Bună
Acumulare Gilău Someș Mic Moderat Bună Maxim Bună Bun Bună Bun Bună
Acumulare Câmpeneștii Feiurdeni Moderat Bună Moderat Bună Moderat Bună Moderat -
Lacul Știucilor Fizeș Moderată Bună Moderată Bună Moderată Bună Moderată Bună
Acumulare Taga Mare Fizeș Moderat Bună Bun Bună Moderat Bună Moderat Bună
Drăgan--Ac. Drăgan + Afl. Drăgan Moderat Bună Bun Bună Bun Bun
169
Tabel 84. Starea ecologică și chimică a corpurilor de apă de suprafață - lacurilor (2014-2018)
2014 2015 2016 2017 2018
Stare Stare
Stare Stare Stare
Denumire Nume râu/ ecologică ecologică
ecologică/ Stare ecologică/ Stare ecologică/ Stare Stare Stare
corp de apă Nume lac / /
Potențial chimică Potențial chimică Potențial chimică chimică chimică
Potențial Potențial
ecologic ecologic ecologic
ecologic ecologic
Acumulare Fântânele Someș Cald Bun Bună Bun Bună Moderat Bună Bun Bună Moderat Bună
Acumulare Tarnița Someș Cald Bun Bună Bun Bună Bun Bună Maxim Bună Moderat Bună
Acumulare Someșul Cald Someș Cald Bun Bună Bun Bună Bun Bună Bun Bună Moderat Bună
Acumulare Gilău Someș Mic Bun Bună Bun Bună Bun Bună Maxim Bună Bun Bună
Acumulare Câmpenești Feiurdeni Moderat Bună Moderat Bună - Bună - - - -
Lacul Știucilor Fizeș Moderată Bună Moderată Bună Moderată Bună Moderată Bună Moderată Bună
Acumularea Țaga Mare Fizeș Moderat Bună Moderat Bună - - - - - -
Drăgan--Ac. Drăgan + Afl. Drăgan Bun Bun Bun Bun
Sursa datelor : A.B.A: Someș-Tisa, A.B.A. Crișur
170
Figură 53. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafață – lacuri – din bazinul superior al Someșului Cald în
2018
Sursa datelor : A.B.A. Someș-Tisa
2.2.3.3. Surse punctiforme de poluare semnificative
Sursele punctiforme de poluare semnificative au fost considerate în funcție de evacuările de ape

epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafață, respectiv:
a. Aglomerările umane, ce au peste 2000 locuitori echivalenţi (l.e.) care au sisteme de colectare a
apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi care evacuează în resursele de apă; de asemenea,
aglomerările <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de
canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare,
aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura
amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense;
b. Industria cuprinde acele obiective economice care produc emisii industriale (Directiva IED),
inclusiv unitățile care sunt inventariate în Registrul Poluanților Emiși și Transferați (E-PRTR), care
sunt relevante pentru factorul de mediu apă; Unitățile economice care evacuează substanțe
periculoase și/sau substanțe prioritare peste limitele legislației în vigoare
c. Agricultura prin fermele zootehnice care produc emisiile industriale (Directiva IED) - inclusiv
unitățile care sunt inventariate în Registrul Poluanților Emiși și Transferați (E-PRTR), care sunt
relevante pentru factorul de mediu apă; fermele care evacuează substanțe periculoase şi/sau
substanțe prioritare peste limitele legislației în vigoare; alte unităţi agricole cu evacuare
punctiformă și care nu se conformează privind factorul de mediu apă;
171
În urmă aplicării procesului de validare a presiunilor potenţial semnificative cu obiectivele de mediu
(starea/potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă) s-au stabilit presiunile semnificative
punctiforme. Presiunile punctiforme asupra apei sunt date de sursele de poluare urbane – aglomerările
umane. Apele uzate urbane pot conține ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere,
industriale şi ape meteorice sunt colectate de către sistemele de colectare/canalizare, conduse la stația
de epurare (unde sunt epurate corespunzător) și apoi evacuate în resursele de apă, având în vedere
respectarea concentrațiilor maxime admise. Apele uzate urbane conțin, în special materii în suspensie,
substanțe organice, nutrienţi, dar și alți poluanți ca metale grele, detergenți, hidrocarburi petroliere,
micropoluanţi organici etc., depinzând de tipurile de industrie existente în arealul respectiv, cât și de
nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate.
2.2.3.3.1. Principalii poluatori ai apelor subterane și de suprafață
În județul Cluj, conform datelor oferite de S.G:A. Cluj, lista principalilor poluatori ai mediului acvatic este
redată în tabelul 80. Indicatorul cu cele mai frecvente depășiri este cel care se referă la materii solide în
suspensie. Analiza spațială a distribuției acestor agenți poluatori la nivelul județului a pus în evidență o
densitate mai ridicată în culoarul Someșului Mic, în zona de est a municipiului Cluj-Napoca și localitatea
Sânicoară, respectiv în zona municipiului Dej (Figura 55).
Figură 54. Distribuția spațială a agenților poluatori ai mediului acvatic de suprafață
Sursa datelor : S.G.A. Cluj. Lista principalilor poluatori ai mediului hidric, analizați în intervalul 2015-2018, în
județul Cluj
172
2.2.3.3.2. Poluarea difuză
La nivelul județului Cluj, poluarea difuză a mediului acvatic este cauzată de insufiecienta extindere a
rețelelor de canalizare a apelor uzate, în special în mediul rural, managementul necorespunzător al
deșeurilor menajere, stocarea și utilizarea îngrășămintelor organice și chimice, creșterea animalelor
domestice, utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor. Una din cele mai relevante cauze
este aplicarea îngrășămintelor chimice, respective a nitraților și fosfaților, care au efecte mai ales asupra
calității mediului acvatic subteran. La nivel national este implementat modelul MONERIS (MOdelling
Nutrient Emissions in RIver Systems) care este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele
de poluare punctiforme și difuze.
Tabel 85. Principalii poluatori ai mediului acvatic din județul Cluj în intervalul 2015-2018
Nr. Poluatorii principali ai resurselor de apă Depășiri substanțe poluante în mediul acvatic
2018
1 SC Compania de Apă Someș SA MTS, CBO5, CCOCr, NH4, Pt, Nt, SE, DTG
2 SC TI Trust Invest SRL-Hotel Sun Garden MTS, CBO5, CCOCr, NH4
3 SC Smith Rotrans SRL Sânicoară MTS, Reziduu fix
4 SC Cosm-Fan Carmangerie SRL MTS, CBO5, CCOCr, SE, Nt, Pt
5 SC Pehart Tec Tissue SA CBO5, CCOCr
6 Spitalul de Boli psihice Borșa-ape menajere NH4, Pt
7 SC Samus Tec SA MTS
8 R.A.Drumuri Județene Cluj MTS
9 SC Noamy Impex SRL-Urișor MTS
10 SC Agregatul Zanc SRL-Bonțida MTS
2017
11 SC Compania de Apă Someș SA MTS, CBO5, CCOCr, NO2, NH4, Pt, Nt, DTG
12 SC TI Trust Invest SRL-Hotel Sun Garden MTS, CBO5, CCOCr, NH4
13 R.A. Drumuri Județene Cluj MTS
14 SC Smith Rotrans SRL Sânicoară MTS, Reziduu fix
15 Spitalul de Boli psihice Borșa-ape menajere CCOCr, NH4, Pt
18 SC IFCAR SA-Stație spălare-sortare Iclod MTS
19 SC Cosm-Fan Carmangerie SRL MTS, CBO5, CCOCr, Pt, Nt
173
Nr. Poluatorii principali ai resurselor de apă Depășiri substanțe poluante în mediul acvatic
20 SC Hirsch Porozel SRL Bonțida MTS, CBO5, CCOCr, Pt, Nt, DTG
2016
21 SC Steel&Mining Group SRL Cluj-Napoca MTS, Cloruri, CCOCr, SE, Zn, Cu, Fe, Pb
22 SC Compania de Apă Someș SA MTS, CBO5, CCOCr, Pt, Nt, DTG
23 SC TI Trust Invest SRL-Hotel Sun Garden MTS, CBO5, CCOCr, Pt, Nt, DTG
24 Spitalul de Boli psihice Borșa-ape menajere MTS, CBO5, CCOCr, SE, DTG, Nt, Pt
25 SC OMV Petrom SA MTS, CBO5, CCOCr, Reziduu fix
26 SC Cosm-Fan Carmangerie SRL MTS, CBO5, CCOCr, Nt, Pt
28 SC Roata Făget SRL-Restaurant Florești CBO5, CCOCr, Pt, Nt, DTG
29 SC Bonas Import Export SRL CBO5, CCOCr, SE, Nt
30 SC Hirsch Porozel SRL MTS, CBO5, CCOCr, DTG, Nt, Pt
2015
31 SC Compania de Apă Someș SA MTS, CBO5, CCOCr, NO3, NH4, Pt, Nt, DTG
33 Spitalul de Boli psihice Borșa-ape menajere MTS, CBO5, CCOCr, Reziduu fix., Nt, Pt, SE, DTG
34 SC Protan SA Sucursala Dej MTS, CBO5, CCOCr, NH4, Ptotal, SE
35 SC Smith Rotrans SRL Sânicoară Reziduu fix
36 SC Cosm-Fan Carmangerie SRL CBO5, Reziduu fix, Nt, Pt
37 SC TI Trust Invest SRL-Hotel Sun Garden MTS, CBO5, CCOCr, Pt, Nt, DTG
38 SC Steel&Mining Group SRL MTS, CCOCr, Zn, Fe
Sursa datelor : S.G.A. Cluj
174
Modelul este aplicat în cadrul planurilor de management al bazinelor hidrografice pentru evaluarea
emisiilor de nutrienți (azot și fosfor). Cel mai mare pericol îl reprezintă poluarea cu nitrați, motiv pentru
care, chiar de la nivel institutional continental, a fost emisă Directiva 91/676 EEC, cunoscută pe scurt și
sub numele de Directiva Nitrați. Controlul şi managementul nutrienților introduşi în apă datorită folosirii
excesive a fertilizanților în agricultură reprezintă o provocare semnificativă a politicii naționale de mediu,
în domeniul securității calității apelor freatice. Implementarea directivei la nivel național este asigurată
legislativ printr-o serie de ordine derivate emise de către Ministerul Mediului.
Utilizarea intensivă a fertilizanților şi pesticidelor în unele zone, practicile incorecte de irigare şi drenaj,
modul de aplicare incorect al lucrărilor de mecanizare au afectat factorii de mediu (în special solul şi
apele). Fenomene de eutrofizare au apărut, în special după 1990, ca urmare a utilizării produselor
chimice în trecut şi datorită unui management deficitar al deşeurilor generate de fermele de creştere a
animalelor precum şi datorită lipsei stațiilor de epurare în mediul rural. Majoritatea unităților agro-
zootehnice (în principal ferme de porci de mici dimensiuni) nu dispun de stații de stocare a deşeurilor.
La fermele de vaci de lapte de dimensiuni medii sau la fermele mixte capacitățile existente de stocare
sunt insuficiente şi în multe cazuri lipsesc incinte specializate de stocare a efluenților lichizi. La fermele
de mari dimensiuni facilitățile de stocare a deşeurilor sunt deseori inadecvate putându-se genera
scurgeri. Probleme legate de calitatea apelor subterane din zonele rurale sunt deseori cauzate de modul
de stocare a dejecțiilor animaliere direct pe sol sau în condiții improprii, precum şi de lipsa sistemelor
de canalizare şi a stațiilor de epurare pentru tratarea apelor menajere. Periodic, dejecțiile animaliere
amestecate cu resturi menajere sunt depozitate în locuri neautorizate. Ca rezultat, suprafețe mari din
terenurile agricole sunt ocupate de deşeuri care poluează solurile şi apele. În aceste condiții levigatul se
infiltrează în apele subterane sau se scurge în apele de suprafață (Mihăiescu, 2010).
În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
următoarele unități administrativ-teritoriale: Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Călăraşi, Viişoara,
Luna, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Negreni
(Figura 56). Localitățile menționate au fost identificate în cadrul proiectului Controlul Integrat al Poluării
cu Nutrienți derulat prin intemediul Gărzii de Mediu.
175
Figură 55. Zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole
Sursa datelor : Garda de Mediu Cluj
Banca Mondială a susținut financiar încă de la nivelul anului 2016, proiectul derulat la nivel național
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, prin care se asigura fonduri asociate investițiilor de reducere
a poluării determinate de surse agro-zootehnice. La nivelul județului Cluj, au fost realizate investiții la
nivelul a două comune: Bonțida și Viișoara, ce au vizat realizarea unor sisteme de management a
gunoiului de grajd, sisteme de canalizare, plantarea de perdele forestiere.
2.2.3.3.3. Ape uzate. Gestiunea apelor uzate menajere urbane
Apele uzate reprezintă apele folosite în gospodăriile populației sau în procesele industriale de producție,
poluate cu diferite substanțe, evacuate prin intermediul sistemului de canalizare în receptori naturali
(râuri, lacuri, etc) sau pe diferite terenuri, cu sau fără epurare prealabilă. În mediul urban, apele uzate
sunt transferate prin intermediul rețelelor de canalizare spre stația de epurare a cărui proces tehnologic,
trebuie să asigure la final încadrarea apelor evacuate în limitele maxime admisibile pentru receptorii
naturali. Conform datelor din raportul anual privind starea mediului în județul Cluj, elaborat de către
Agenția de Protecție a Mediului Cluj, pentru estimarea cantităților de poluanți evacuați în cursurile
naturale, au fost monitorizate stațiile de epurare ale municipiului Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Huedin și
Turda (Tabelul 81). Principalii poluanți care au fost monitorizați sunt: CBO5, CCOCr, azot total, fosfor total,
materii în suspensie, detergenți și substanțe extractibile. Exprimarea rezultatelor este realizată în
tone/an, iar intervalul de timp cu date disponibile a fost 2014-2018.
176
Surse semnificative de poluare cu substanțe prioritare cu impact important asupra corpurilor de apă,
dar cu caracter alohton, sunt reprezentate de unitățile miniere active sau parțial active din bazinul
mijlociu al Arieșului: S.C. CupruMin S.A. Abrud și CNCAF MINVEST DEVA Filiala "Roșiamin". Acestea sunt
potențiale surse de poluare cu metale grele (cadmiu, nichel și plumb) și ape acide. Deși se află la o
distanță mai mare de 50 de km de limita județului Cluj, tranzitul apelor uzate insuficient epurate, în
cadrul iazurilor de decantare, determină o stare ”sensibilă„ în aval, care se răsfrânge asupra calității
apelor râului Arieș, aval de Buru, până la confluența cu râul Mureș. Analiza concentrațiilor medii lunare
a indicatorilor apei uzate evacuate în emisar, după procesul de epurare, pentru ultimul an disponibil cu
date prelucrate (2016) pentru aglomerarea Cluj-Napoca, sunt prezentate în tabelul 86. Acestea atestă
încadrarea tuturor indicatorilor monitorizați în limitele maxime prevăzute prin autorizația de
gospodărire a apelor.
177
Tabel 86. Cantitățile de poluanți evacuați în receptori naturali de la aglomerările umane din județul Cluj, în perioada 2014-2018
Aglomerarea Cluj-Napoca Aglomerarea Apahida Aglomerarea Gherla
2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018
CBO5 Poluant 112,4 97,94 138 196,42 164,27 2,14 2,41 2,250 3,799 2,850 12 8,67 15,440 15,585 11,543
CCO-Cr 1324 1094,6 1029 1300 907,09 16,68 8,33 8,720 14,545 14,808 66,09 64,48 65,430 57,633 61,429
Azot total 229,4 213,08 198 238,2 284,68 2,19 1,24 2,950 2,81 - 18,79 16,45 15,130 11,278 10,891
Fosfor total 40 23,2 19,7 27,44 17,94 0,21 0,12 0,146 0,241 - 1,19 0,82 0,710 0,438 0,623
Materii în suspensie 409,5 394,8 519 644 403 4,72 3,46 2,956 6,73 5,984 20,34 19,55 19,980 15,366 16,381
Detergenți 2,42 1,80 4,07 3,42 3,98 0,03 0,01 0,036 0,044 0,103 0,1 0,093 0,090 0,111 0,099
Substanțe extractibile 165 128,8 110 256,74 205,34 4,95 4,74 4,780 2,811 2,075 3,36 4,42 4,930 5,694 6,424
Aglomerarea Dej Aglomerarea Huedin Aglomerarea Muntele Băișorii

2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018
CBO5 Poluant 16,54 15,84 20,270 20,075 21,861 7,270 5,14 3,720 3,010 2,922 0,047 0,046 - 0,135 0,087
CCO-Cr 72,310 60,39 74,820 72,525 83,030 31,710 28,71 22,960 17,620 16,831 0,550 0,462 0,474 0,606 0,532
Azot total 24,660 20,42 20,550 17,702 18,130 11 10,60 9,620 7,360 - - - - - -
Fosfor total 1,940 1,26 1,490 1,825 1,794 0,940 0,720 0,690 0,550 - 0,008 0,007 0,040 - -
Materii în suspensie 14,280 6,59 10,820 12,154 24,826 8,510 6 5,900 5,045 4,177 0,180 1,490 0,219 0,315 0,161
Detergenți 1,050 0,093 0,100 0,096 - 0,110 0,040 0,066 0,082 0,062 - - - - -
Substanțe extractibile 7,120 2,700 6,040 5,814 - 16 15,460 14,100 4,886 2,681 0,292 0,278 0,262 0,100 0,080
Aglomerarea Jucu Tetarom III Aglomerarea Aghireșu Aglomerarea Turda

2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018
CBO5 Poluant 0,401 0,358 1,060 1,204 1,044 1,750 0,610 1,277 0,450 0,451 1,086 0,869 0,325 3,66 2,9
CCO-Cr - 2,773 4,942 3,754 5,862 6,730 3,990 4,550 2,278 2,445 3,884 3,996 2,872 20,44 16,28
Azot total 0,485 0,544 0,863 2,190 1,176 1,480 1,440 0,985 0,510 - 0,878 0,695 0,902 8,04 6,73
Fosfor total 0,045 0,056 0,123 0,657 0,103 0,130 0,080 0,182 0,031 - 0,117 0,113 0,099 0,68 0,57
Materii în suspensie 0,811 0,643 2,621 3,212 2,861 2,910 2,810 2,263 1,029 1,107 1,315 2,354 1,281 9,97 9,52
Detergenți 0,001 0,002 0,004 0,017 0,019 0,030 0,009 0,031 0,007 0,006 0,0033 0,00410 0,00001 0,230 0,091
Substanțe extractibile 0,450 0,692 0,933 - 0,638 1,10 1,980 1,708 0,566 0,256 1,437 2,084 0,0011 10,76 9,19
Sursa datelor : Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș, Agenția de Protecție a Mediului Cluj
178
Tabel 87. Concentrația medie lunară a indicatorilor apei uzate evacuate în emisar din stația de epurare Cluj-
Napoca în anul 2016
extractibile
Reziduu fix
Detergenți
Substanțe
Suspensii
Amoniu
Azotați
N total
P total
Azotiți
Sulfați
CCO-Cr
totale
CBO5
Luna/Limita
pH
6,5- 100 25 35 1000 2 25 1 10 1 200 20 0,5
8,5 mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
Ianuarie 7,54 20,07 2,67 7,83 278 0,42 13,55 0,094 4,80 0,41 16,59 2,66 0,100
Februarie 7,61 20,63 1,98 5,68 262 0,41 13,20 0,064 4,20 0,45 24,16 3,00 0,082
Martie 7,58 20,85 2,60 7,50 278 0,59 13,56 0,125 4,56 0,48 31,55 2,33 0,120
Aprilie 7,68 29,28 3,77 13,58 348 0,36 16,54 0,123 5,73 0,51 34,10 2,66 0,077
Mai 7,68 27,30 3,94 18,04 302 0,24 16,86 0,037 5,25 0,50 29,30 2,33 0,090
Iunie 7,69 34,74 5,24 25,59 301 0,25 13,83 0,031 4,06 0,82 15,98 2,33 0,088
Iulie 7,65 19,83 2,24 7,39 273 0,20 11,51 0,018 2,85 0,46 24,51 2,66 0,089
August 7,57 18,42 1,33 4,29 252 0,30 11,48 0,014 3,51 0,46 10,36 2,33 0,100
Septembrie 7,68 20,53 2,28 11,25 255 0,26 14,55 0,018 4,37 0,42 11,84 2,33 0,146
Octombrie 7,64 22,66 2,81 11,04 251 0,23 16,31 0,017 5,38 0,52 17,64 2,33 0,096
Noiembrie 7,59 28,18 3,86 16,58 253 0,39 16,51 0,067 5,40 0,73 16,54 3,17 0,089
Decembrie 7,55 28,78 6,31 18,02 272 0,75 10,26 0,373 5,99 0,64 12,41 3,00 0,070
Media 7,62 24,27 3,25 12,23 277 0,36 14,01 0,082 4,67 0,53 20,42 2,59 0,096
Sursa datelor : Compania de Apă Someș
La nivelul stației de epurare de la Gherla, nu se înregistrează depășiri ale limitelor maxime admise la
indicatorii monitorizați (Tabelul 88).
Tabel 88. Concentrația medie lunară a indicatorilor apei uzate evacuate în emisar din stația de epurare Gherla în
anul 2016
extractibile
Reziduu fix
Detergenți
Substanțe
Suspensii
CCO-Mn
Amoniu
Azotați
N total
P total
Azotiți
Luna/Limita
Sulfați
CCO-Cr
totale
CBO5
100 25 35 1000 3 37 2 15 2 600 20 0,5

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
Ianuarie 25,12 41,96 9,58 12,93 492,7 0,94 8,33 0,060 9,13 0,23 37,79 1,33 0,057
Februarie 23,88 41,69 11,17 13,44 7
484,2 1,41 5,38 0,060 8,59 0,34 47,14 2,33 0,069
Martie 23,55 41,34 13,42 11,70 1
443,8 1,32 6,35 0,066 12,96 0,45 35,42 3,33 3
0,065
Aprilie 23,41 39,36 11,17 11,83 1
452,6 0,65 4,82 0,085 9,86 0,65 38,00 3,66 6
0,056
Mai 23,67 36,25 10,16 11,64 0
458,6 0,49 3,45 0,097 7,53 0,48 54,55 2,66 0
0,063
Iunie 24,71 40,05 6,23 12,90 5
483,5 0,43 5,07 0,045 6,48 0,80 61,30 3,33 3
0,064
Iulie 23,94 41,16 8,77 12,74 3
458,1 0,63 5,92 0,062 8,72 0,67 31,65 2,66 2
0,076
August 22,83 39,16 7,39 10,90 3
459,4 0,63 3,55 0,031 11,56 0,53 60,22 2,74 0
0,059
Septembrie 23,13 39,58 7,82 13,10 8
454,7 0,41 4,98 0,038 9,19 0,32 51,60 3,66 0
0,067
Octombrie 22,94 40,49 8,94 12,96 3
436,1 0,65 5,53 0,038 8,82 0,30 40,15 3,33 0
0,090
Noiembrie 23,13 40,78 9,23 11,93 3
430,4 0,46 5,31 0,029 10,02 0,33 60,98 3,66 1
0,078
Decembrie 24,99 40,71 9,81 11,19 0
437,6 0,58 5,74 0,055 8,60 0,23 55,24 3,66 0
0,063
Media 23,78 40,17 9,48 12,27 8
457,6 0,72 5,37 0,060 9,29 0,44 47,84 3,03 3
0,067
8 4
Sursa datelor: Compania de Apă Someș
179
La nivelul stației de epurare de la Dej, nu se înregistrează depășiri ale limitelor maxime admise la
indicatorii monitorizați și prevăzuți în autorizația de funcționare (Tabelul 89).
Tabel 89. Concentrația medie lunară a indicatorilor apei uzate evacuate în emisar din stația de epurare Dej în anul
2016
extractibile
Reziduu fix
Detergenți
Substanțe
Suspensii
CCO-Mn
Amoniu
Azotați
N total
Cloruri
P total
Azotiți
Luna/Limita
CCO-Cr
totale
CBO5
pH
6,5- 100 25 35 2000 3 37 2 15 2 500 20 0,5

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
8,5
Ianuarie 6,75 27,61 39,00 10,06 7,03 549,5 1,6 30,71 0,27 11,57 0,15 225,0 sld sld
Februarie 6,78 23,17 38,31 10,48 7,79 623,7 0 0,50 35,61 0,06 9,48 1,11 221,5 sld sld
Martie 6,80 32,26 42,39 11,55 8,10 560,0 5 0,59 33,31 0,06 8,62 1,11 166,5 sld sld
Aprilie 6,94 25,87 37,73 0
11,80 7,13 576,0 0,45 34,72 0,04 8,68 0,59 189,7 sld sld
Mai 6,77 22,71 34,32 10.00 4,97 687,2 0 0,26 35,60 0,037 10,01 0,14 203,8 sld sld
Iunie 6,93 22,40 36,13 0
10.73 5,00 559,2 0,64 33,99 0,12 9,59 0,83 195,8 sld sld
Iulie 6,76 23,74 34,23 9.42 5,90 503,2 0 0,33 32,49 0,097 10,97 0,46 170,2 sld sld
August 6,66 28,39 35,45 0
9.87 2,97 556,0 0,31 34,52 0,025 11,58 1,02 202,2 sld sld
Septembrie 6,74 30,13 40,20 9.13 3,07 521,5 0 0,18 33,58 0,050 10,85 0,57 198,5 sld sld
Octombrie 6,79 26,06 33,35 0
8.58 4,74 505,5 0,24 33,27 0,040 10,07 1,14 198,5 sld sld
Noiembrie 6,78 24,80 34,40 9.93 4,70 535,5 0 0,24 33,52 0,060 10,16 1,23 227,0 sld sld
Decembrie 6,74 30,13 40,20 9.13 3,07 521,5 0 0,18 33,58 0,050 10,85 0,57 198,5 sld sld
Media 6,79 26,44 37,13 0
10.06 5,37 558,2 0,46 33,74 0,076 10,20 0,74 199,8 - -
4
Concentrațiile medie lunară a poluanților evacuate în emisar din stația de epurare Huedin este
prezentată în tabelul 90, fiind încadrate în limitele maxime admisibile.
Tabel 90. Concentrația medie lunară a indicatorilor apei uzate evacuate în emisar din stația de epurare Huedin în
anul 2016
extractibile
Reziduu fix
Detergenți
Substanțe
Suspensii
N total
P total
Luna/Limita
Sulfați
Nichel
CCO-Cr
Cupru
totale
CBO5
Zinc
pH
6,5- 100 25 60 2000 15 2 600 20 0,5 0,5 0,1 0,5

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
8,5
Ianuarie 7,35 33,2 4,65 11,30 434 13,7 1,01 30,3 < 20 0,09 0,046 0,005 0,002
Februarie 7,43 34,6 5,52 10,10 440 14,9 0,68 38,0 < 20 0,08 0,121 0,006 4
0,004
Martie 7,43 28,8 5,34 8,43 420 14,8 1,06 29,7 < 20 0,084 0,100 < 0,05 2
< 0,01
Aprilie 7,37 36,4 5,60 8,90 429 14,7 0,83 34,7 < 20 0,14 0,003 0,003 0,001
Mai 7,38 34,8 5,10 7,10 407 14,6 1,37 24,2 < 20 0,15 0,031 0,002 3
0,005
Iunie 7,46 33,5 5,28 8,57 428 11,0 0,86 0,86 < 20 0,09 0,067 0,038 1
0,000
Iulie 7,45 29,4 5,40 5,85 408 12,5 0,92 22,9 < 20 0,11 0,116 0,012 8
0,012
August 7,52 31,9 5,36 5,81 404 13,0 0,92 21,7 < 20 0,082 0,113 0,009 2
0,004
Septembrie 7,45 32,8 5,72 8,60 414 13,8 0,72 20,4 < 20 0,082 0,096 0,012 0,000
Octombrie 7,40 30,2 4,85 7,60 405 13,0 0,94 18,4 < 20 0,108 0,362 0,016 8
0,050
Noiembrie 7,40 32,0 5,42 9,38 404 13,1 1,19 25,2 < 20 0,123 0,478 0,024 5
0,008
Decembrie 7,22 33,2 5,20 8,80 413 14,8 1,34 14,0 < 20 0,008 0,086 0,012 2
0,000
Media 7,40 32,6 5,28 8,37 417 13,65 0,98 23,36 - 7
0,095 0,131 0,015 8
0,015
180
2.2.3.4. Investiții pentru reducerea poluării apelor
Principalele măsuri pentru reducerea fenomenelor de poluare a mediului acvatic presupun

considerarea unor acțiuni de prevenire, dar și a unor măsuri de combatere a situațiilor critice.
Acțiunile de prevenire, presupun în primul rând informarea populației asupra efectelor negative
potențiale rezultate în urma poluării mediului acvatic. În contextul valorificării surselor de apă, pentru
asigurarea necesarului în sistemele de alimentare, la nivelul captărilor se stabilesc perimetre de
protecție care să asigure prin măsurile impuse, asigurarea unei ape brute de cea mai bună calitate
posibilă. La nivelul agenților potențiali poluatori ai mediului acvatic se instituie programe de
monitorizare a efluenților de ape uzate a căror caracteristici fizico-chimice și biologice trebuie să
respecte standardele maximale validate prin autorizațiile de gospodărire a apelor. De-a lungul
cursurilor de apă cu posibile fenomene de poluare, se instituie sisteme de supraveghere care să
evidențieze rapid natura, originea și intensitatea fenomenului de poluare. O atenție specială este
acordată în primul rând reducerii cantităților de substanțe organice prezente în mediul acvatic (cu
origine cunoscută), monitorizate prin intermediul parametrilor CBO5, respectiv CCOMn. Acest demers
vizează în primul rând buna funcționare a stațiilor de epurare de la nivelul județului, prin care apele
uzate menajere să fie aduse din punct de vedere calitativ la nivelul criteriilor stabilite de normativul
NTPA 001 (ce stabilește limitele de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la
evacuarea în receptorii naturali). Suplimentar acestui demers, în profilul cursurilor de apă, se pot
institui structuri de tipul pragurilor transversale ce amplifică oxigenarea apei din râuri, cu scopul
accelerării proceselor de oxidare biologică și chimică a substanțelor organice existente în apă.
La nivelul structurilor aferente companiilor regionale de distribuție în sisteme centralizate a apei

potabile, sunt prevăzute investiții care să asigure menținerea unei stări calitative bune, ale efluenților
ce ajung în rețeaua hidrografică. La nivelul unităților administrativ-teritoriale se au în vedere acțiuni
măsuri și investiții care să răspundă acestui deziderat. Astfel, acolo unde rețelele de canalizare sunt în
stare avansată de uzură, se impune înlocuirea acestora cu altele noi. La nivelul stațiilor de epurare se
impune optimizarea proceselor de epurare la nivelul treptelor tehnologice în așa fel încât volumele de
apă epurată evacuată să nu genereze fenomene de poluare. Pentru controlul poluării difuze,
determinat în general de excesul de nitrați din mediul acvatic, e necesar optimizarea controlului
aplicării fertilizanților chimici pe suprafețele agricole, care adesea se face în exces. Transferul
nutrienților pe bază de nitrați și fosfați în mediul acvatic poate conduce la înmulțirea necontrolată a
algelor, prin dezvoltarea procesului de eutrofizare.
O problemă delicată o poate constituie prezența nitraților la nivelul surselor de apă subterană (fântâni
individuale) care poate genera așa-numita boală albastră. La nivelul județului Cluj, au fost semnalate
patru astfel de situații (în intervalul 2010-2018), evidențiate de către Direcția de Sănătate Publică Cluj.
Ultimul caz, înregistrat în anul 2018, a fost localizat în comuna Viișoara și a apărut ca urmare a unei
infestări a apei dintr-o fântână cu nitrați și bacterii E-coli.
2.2.4. Calitatea solului
2.2.4.1. Împărțirea terenurilor agricole pe clase de calitate
Stabilirea claselor de calitate a solurilor are la bază procedeul de bonitare a terenurilor agricole, realizat
în cadrul studiilor pedologice, prin care se realizează „cunoașterea aprofundată a condițiilor de
creștere și dezvoltare a plantelor și de determinare a gradului de favorabilitate a acestor condiții
pentru diferite folosințe și culturi prin intermediul unui sistem de indici tehnici și note de bonitare.
181
Condițiile de creștere și rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiții pentru fiecare
folosință și cultură sunt interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permițând
cuantificarea acestora în note de bonitare.
Obiectul bonitării îl constituie unitățile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate și delimitate
pe hărți. Pentru constituirea și caracterizarea acestora este folosită o serie de caracteristici și indicatori
de divizare, distincți, prin care se cuantifică fiecare factor sau condiție de mediu. În urma bonitării,
fiecare TEO este evaluat în note (puncte) de bonitare, permițând astfel clasificarea terenurilor agricole
în clase de favorabilitate, respectiv de calitate, și estimarea producției potențiale pentru condiții
naturale și/sau potențate.
În studiile pedologice întocmite în vederea realizării și reactualizării Sistemului național și județean de

monitorizare sol- teren pentru agricultură, terenurile sunt grupate după numărul punctelor de
bonitare în clase de favorabilitate și clase de calitate. Bonitarea terenurilor agricole la nivel de TEO
pentru teritoriul studiat, pe folosințe, este parte componentă a studiului pedologic.” (ORDIN nr.
278/2011). La nivelul județului, clasele de calitate obținute pe baza punctelor de bonitare sunt
distribuite conform tabelului 91 și figurii 56.
Tabel 91. Distribuția categoriilor de folosință a terenurilor pe clase de calitate în județul Cluj în anul 2018
Nr. Clasa de calitate
Folosința
Crt. I II III IV V
Total (ha) 7085,3 32570,8 75919,2 60957,1 26546,7
1 Arabil 3889 15611 38736,8 30653,1 17414,5
2 Pășuni+Fânețe 3195,2 16847,8 35612,4 29757,5 8694,8
3 Livezi 1 74 1509,1 506 298,9
4 Vii 0,1 0 60,9 40,5 138,5
Semnificația acestor clase de calitate este următoarea:
Clasa I – (Foarte bună) - Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil

Clasa a II-a – (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil
Clasa a III-a – (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil
Clasa a IV-a – (Slabă) - Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil
Clasa a V-a – (Foarte slabă) - Terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil, vii și livezi.
182
Figură 56. Repartiția terenurilor pe clase de calitate în județul Cluj (2018)
Sursa datelor : Date prelucrate după OSPA Cluj
Învelișul de soluri al județului se încadrează, din câte se poate observa, preponderent în clasele III și IV
de calitate, adică de categorie medie și slabă. În continuare se prezintă distribuția procentuală a
claselor de calitate a solurilor pentru fiecare din categoriile principale de folosință, după cum sunt
exprimate valoric în figurile 57-60. Situația generală a încadrării pe clase de calitate a solurilor se
păstrează și pe categorii de folosință, clasele III și IV fiind dominante de fiecare dată, cu excepția viilor
și a pepinierelor viticole, unde limitările pedoclimatice își arată efectele, dominantă fiind clasa a V-a de
calitate.
Figură 57. Repartiția terenului arabil pe clase de calitate în județul Cluj (2018)
183
Figură 58. Repartiția pășunilor și fânețelor pe clase de calitate în județul Cluj (2018)
Figură 59. Repartiția livezilor pe clase de calitate în județul Cluj (2018)
184
Figură 60. Repartiția terenurilor cultivate cu vii pe clase de calitate în județul Cluj (2018)
2.2.4.2. Terenuri afectate de factori limitativi
Într-o exprimare generală, principalele procese care produc degradarea solurilor, afectând mari
suprafețe de teren la nivel mondial, includ: a) eroziunea hidrică și eoliană (care determină pierderea
stratului fertil de sol de la suprafață, deformarea terenului, colmatarea și sedimentarea), b)
compactarea, c) excesul de apă, d) sărăcirea solului în materie organică și elemente nutritive, e)
salinizarea, f) acidifierea, g) poluarea.
Detaliind, există o mare varietate de factori limitativi de origine naturală și antropogenă care afectează,
singular sau cumulativ, calitatea terenurilor agricole. Într-un studiu ICPA
(https://www.icpa.ro/documente/coduri/Sunt_raspandite_procesele_degradarii_solului.pdf) care
citează o statistică națională pe acest subiect din lucrarea M. Dumitru și colab. (1999), se prezintă
categoriile:
- Eroziune a solului prin apă (o categorie distinctă referindu-se la alunecări de teren)

- Eroziune eoliană
- Secetă frecventă
- Sărăturare a solului
- Exces de apă periodic în sol
- Compactare primară a solului
- Schelet excesiv la suprafața solului
- Rezervă mică - extrem de mică de humus
- Aciditate puternică și moderată
- Alcalinitate ridicată
- Asigurare slabă cu azot
- Asigurare slabă cu fosfor mobil
- Asigurare slabă cu potasiu mobil
- Carențe de microelemente (zinc)
- Compactare secundară (antropică)
185
- Crustificarea
- Distrugere a solului prin diverse excavări
- Acoperire a terenurilor cu deșeuri și reziduuri solide
- Poluare chimică a solului, din care: a) soluri excesiv poluate, b) soluri poluate cu petrol și apă
sărată, c) soluri poluate cu substanțe purtate de vânt.
Dintre aceste procese, cele mai mari suprafețe la nivel național sunt afectate de cele din categoriile
eroziune (47%), secetă (48%), exces temporar de apă (25%), conținut redus de humus (50%) și conținut
redus de fosfor accesibil (42%).
Cu referire la situația distribuției terenurilor afectate de factori limitativi în județul Cluj, conform
sintezei realizate de către OSPA Cluj, pot fi exprimate următoarele:
1. Eroziunea solului datorită apei: suprafaţa afectată de eroziune este de 94908,3 ha, din care
eroziune de suprafaţă produsă de ape pe 76769,6 ha și eroziune de adâncime 18138,7 ha;
2. Soluri sărăturate sunt distribuite pe 570 ha. Nu au fost identificate terenuri cu sărăturare
secundară, acumulare de săruri datorită intervenției omului (irigații, desecări). Situația
acestor terenuri, sub aspectul distribuției lor spațiale, este prezentată în figura 61. Astfel
de sărăturări în suprafață se întâlnesc pe teritoriul UAT-urilor Cluj-Napoca – Someșeni,
Valea Zăpodie, Valea Caldă -, Apahida, Sic, Țaga, Turda, Ploscoș, Ceanu Mare, fiind legate
de atingerea orizonturilor cutelor diapire.
3. Reacție acidă a fost identificată pe 99553 ha. Această categorie cuprinde atât terenurile
cu reacție slab acidă, moderat acidă, cât și puternic acidă. Distribuția acestor terenuri la
nivelul județului e exprimată în figura 62. După cum se poate observa din analiza hărții,
regiunile montane ale județului conțin cele mai întinse suprafețe cu soluri ce au o saturație
scăzută în baze, încadrate tipurilor districambosolurilor și podzolurilor feriluvice. Urmează
aluvisolurile din luncile râurilor principale și ale unora din afluenții acestora, precum și
erodosoluri și regosoluri. Pe suprafețe mai restrânse se găsesc în aceeași categorie, a
solurilor cu saturație moderată sau scăzută în baze, gleiosolurile, luvosolurile albice și
litosolurile. Structura culturilor din judeţ include în majoritatea cazurilor plante puţin
rezistente la aciditatea solurilor cum ar fi: grâu de toamnă, sfeclă de zahăr, porumb. În
unele soluri conţinutul de aluminiu schimbabil depăşeşte 250-300 ppm Al, ceea ce
accentuează efectele negative ale reacţiei acide.
4. Suprafaţa afectată de alunecări este de 47508,90 ha.
5. Aprovizionarea cu fosfor: din totalul suprafeţei agricole, 88898,5 ha sunt slab

aprovizionate cu fosfor, iar 129540,6 ha sunt foarte slab aprovizionate cu fosfor.
186
Figură 61. Distribuția teritorială a terenurilor afectate de sărăturare în județul Cluj
Sursa datelor : Date prelucrate după OSPA Cluj și după Harta Solurilor României, scara 1:200000
În plus, aceeași instituție precizează că 99890,5 ha au un conţinut slab de materie organică (humus),
iar 46441,1 ha au un conţinut foarte slab de humus, situație exprimată procentual conform diagramei
din figura 63.
187
Figură 62. Distribuția teritorială a terenurilor cu reacție acidă în județul Cluj.
Sursa datelor: Date prelucrate după OSPA Cluj și după Harta Solurilor României, scara 1:200000
În plus, Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj remarcă deficitul de apă cu care se confruntă
versanții cu expoziție sudică, sud-estică și sud-vestică din Câmpia Transilvaniei, situație care contribuie
la degradarea solurilor. Remarcăm și faptul că în statisticile aceleiași instituții se contorizează un sfert
din terenurile agricole ale județului rămase necultivate.
O imagine sintetică a terenurilor afectate de diverși factori limitativi – de origine naturală sau antropică
– este oferită de distribuția diferitelor tipuri de ecosisteme degradate pe teritoriul județului. În acest
context, vom menționa aici doar ecosistemele de pajiști, care sunt eligibile pentru finanțare in cadrul
acțiunii Menţinerea şi refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate (împăduriri,
coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene
în domeniu, inclusiv în mediul marin din cadrul OS 4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a
biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate. Aceste ecosisteme au fost cartate în urma
derulării proiectului Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
de a implementa politica în domeniul biodiversității- SIPOCA 22, Activitatea A.1.4: Cartarea
ecosistemelor naturale și seminaturale degradate la nivel național. Rezultatele cartării ecosistemelor
de pajiști considerate degradate pe teritoriul județului Cluj, situate fie în interiorul, fie în afara ariilor
naturale protejate, sunt exprimate în figura 64.
188
Figură 63. Conținutul în humus al solurilor agricole cartate la nivelul județului Cluj (ha)
Sursa datelor : date prelucrate după OSPA Cluj
Figură 64. Distributia ecosistemelor de pajiști degradate in judetul Cluj
Sursa datelor : SIPOCA 22: Cartarea ecosistemelor naturale și seminaturale degradate la nivel național
189
2.2.4.3. Situația siturilor contaminate
În România, preocuparea autorităților privind managementul siturilor contaminate a început în anul

2005, elaborându-se două strategii - Strategia Națională pentru managementul ariilor contaminate și
Strategia Națională pe termen mediu și lung pentru reabilitarea siturilor contaminate istoric, ambele
sub formă de draft. Cele două documente menționate au drept scop reducerea impactului produs de
siturile contaminate asupra populației și a bunurilor, printr-o planificare adecvată și printr-o politică
care să corespundă standardelor și așteptărilor comunităților umane, în condițiile protecției mediului.
Legislația națională în domeniu siturilor contaminate s-a bazat până recent pe 2 acte normative,
respectiv Hotărârea Guvernului României nr. 1408 din 23/11/2007 privind modalitățile de investigare
și evaluare a poluării solului și subsolului și Hotărârea Guvernului României nr. 1403 din 19/11/2007
privind refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate, ambele
introducând cerința de a reface terenul contaminat și de a investiga și evalua poluarea solului și
subsolului din România. Ele au fost însă abrogate de curând prin intrarea în vigoare a Legii nr. 74/2019
privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate.
Agenția Națională de Protecție a Mediului găzduiește pe pagina sa de web Strategia națională și Planul
național de acțiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România
(http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/10/2013-10-29_strategie.pdf).
În cadrul acestui document sunt definite aceste suprafețe de teren astfel:
• Sit contaminat – Este o zonă definită geografic, delimitată în suprafață și în adâncime,

nedivizată, in care activitățile antropice au determinat prezența unor substante chimice și
biologice la un nivel de concentrații care generează un risc inacceptabil pentru sănătatea
umană și mediu, atât pentru situl existent cât și pentru zonele învecinate.
• Sit potențial contaminat – Este o zonă definită geografic, delimitată în suprafață și în
adâncime, nedivizată, in care activitățile antropice au determinat prezența unor substanțe
chimice și biologice la un nivel de concentrații care este posibil să genereze un risc inacceptabil
pentru sănătatea umană și mediu.
• Sit contaminat istoric – Este o zonă definită geografic, delimitată în suprafață și în adâncime,
nedivizată pe care activitățile desfăsurate înainte de 31 12.1989 au determinat prezența unor
substanțe chimice și biologice la un nivel de concentrații care care generează un risc
inacceptabil pentru sănătatea umană și mediu, atât pentru situl existent cât și pentru zonele
învecinate.
• Situl potențial contaminat istoric – Este o zonă definită geografic, delimitată în suprafață și în
adâncime, nedivizată pe care activitățile desfăsurate înainte de 31 12.1989 au determinat
prezența unor substanțe chimice și biologice la un nivel de concentrații care este posibil să
genereze un risc inacceptabil pentru sănătatea umană și mediu.
• Sit Abandonat - Un sit potențial contaminat/contaminat parasit de poluator.
• Sit Orfan - Un sit potențial contaminat/ contaminat al carui proprietar este necunoscut.
Inventarierea acestor situri ar fi trebuit să fie centralizată în cadrul unei platforme web denumită
Sistemul Informațional pentru Situri Contaminate CoSIS, care a fost creată special pentru acest scop.
În cadrul său Agențiile de Protecție a Mediului au introdus în mod unitar datele privind situația acestor
situri la nivelul fiecărui județ/regiuni, pe baza chestionarelor completate de proprietarii sau operatorii
lor. Scopul acestui proces de inventariere este de a identifica și prioritiza, la nivel național, regional și
local, siturile contaminate în vederea realizării proiectelor de remediere.
190
Din păcate însă, Sistemul Informațional pentru Situri Contaminate CoSIS nu este nici până în acest
moment accesibil publicului, iar APM Cluj are în lucru lista siturilor contaminate de pe teritoriul
județului, ea fiind realizată, dar aflată în procedura de avizare, astfel încât am fost nevoiți să apelăm la
o statistică ceva mai veche pentru a exprima situația lor la nivelul județului. ANPM este sursa acestei
liste, pe care o prezentăm în continuare sub formă tabelară (Anexa 3), precum și în figura 65.
Asupra siturilor contaminate dovedite se va face o Evaluare a Riscului (ER) detaliată în funcție de tipul,
natura și întinderea contaminării legată de actuala și viitoarea folosință a sitului. Pe baza acestei
evaluări sunt stabilite obiectivele de remediere.
Planul de Acțiuni de Remediere (PAR) definește cerințele minime și obiectivele pentru executarea
acțiunilor de remediere. Opțiunea de remediere selectată se va conforma principiului abordării unui
management bazat pe analiza riscului și analiza cost-beneficiu. Prin urmare, tehnicile de (remediere) /
acțiuni corective de evaluat pot fi diverse, de la excavări de sol contaminat la doar împrejmuirea sitului
contaminat. Opțiunile de remediere pot fi pe termen scurt (de exemplu excavările) sau pe un termen
mai lung, cele pe termen lung necesitand monitorizare și stabilirea unor obiective de remediere
temporare (de exemplu în cazul atenuării naturale).
Figură . Categoriile de situri contaminate situate pe teritoriul județului Cluj
Sursa datelor : ANPM și Garda de Mediu Cluj
Când valorile de remediere sunt atinse, acest lucru se va confirma prin noua investigare numită
Evaluarea Finalizării Acțiunilor de Remediere (EFAR). Dacă rezultatele acestei ultime investigari indică
191
reducerea contaminării la niveluri acceptabile din perspectiva riscurilor și a folosinței destinate sitului,
situl este mutat pe altă listă, adică fie lista C (contaminare reziduală, dar care nu necesită alte măsuri
atâta timp cât destinația sitului nu este schimbată și nu afectează receptorul, abordare bazată pe
evaluarea riscului), fie pe lista D (nu există o contaminare).
Singurele informații statistice pe care le oferă APM Cluj cu privire la situația siturilor contaminate sunt
cele pe care le găsim în rapoartele privind starea mediului. Astfel, pe anul 2014 (???) sunt raportate 28
de situri, situație diferită de cea evidențiată de noi în tabelul anterior. Asupra acestui neajuns va trebui
revenit, în momentul în care lista actualizată a siturilor, validată la nivel național, o să ne poată fi pusă
la dispoziție. O împărțire pe categorii a acestor 28 de situri evidențiază dominanța celor contaminate
istoric, atât a celor confirmate, cât și a celor potențial contaminate (figura 66). Pe de altă parte, criteriul
domeniilor de activitate care au generat aceste situri contaminate evidențiază dominanța categorică
a acestor situri în industria chimică și în activitatea de depozitare a deșeurilor municipale solide (figura
67). Depozitele de pesticide de pe platformele fostei Uzine Chimice Turda sau depozitul de deșeuri
municipale de la Pata-Rât reprezintă cele mai importante astfel de suprafețe.
Figură 65. Suprafața categoriilor de situri contaminate istoric de pe teritoriul județului Cluj (ha)
Sursa datelor : date prelucrate după Garda de Mediu Cluj
În cazul uneia dintre unitățile înscrise în tabelul de mai sus încadrarea pe domenii de activitate s-a făcut
de 2 ori, acesta fiind motivul neconcordanței dintre înscrierile tabelare și situația centralizată în
diagrama următoare. Este vorba de fabrica de încălțăminte Clujana SA, în cazul căreia pe lângă
activitatea principală, de prelucrare a încălțămintei, și depozitarea carburanților a fost înscrisă ca sursă
de contaminare a terenurilor.
192
Figură 66. Situația siturilor contaminate din județul Cluj pe categorii de activitate.
Sursa datelor : date prelucrate după Garda de Mediu Cluj
În aceste rapoarte se menționează câteva detalii cu privire la siturile existente, precum faptul că Situl
contaminat Poșta-Rât de pe malul Arieșului, din apropierea stadionului Turda, a fost inclus într-un
proiect pilot național: ”Reabilitarea sitului poluat istoric - Depozit deșeuri periculoase UCT-Poșta Rât”
finanțat prin programul Operational Sectorial Mediu, 2007-2013, Axa prioritara 2-Dezvoltarea
sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate. Domeniul Major
de Intervenție - Reabilitarea siturilor poluate istoric sub coordonarea MMSC.
2.2.4.4. Măsuri agrotehnice și îmbunătățiri funciare
În conformitate cu al șaptelea program de acțiune pentru mediu, în desfășurarea activităților agricole

și de îmbunătățiri funciare e necesar a se ține cont de o serie de obiective prioritare, înscrise în DECIZIA
NR. 1386/2013/UE privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O
viață bună, în limitele planetei noastre”.
În acest sens, funcționează cu succes măsurile de agromediu în vederea dezvoltării agriculturii

durabile, urmărindu-se în același timp susținerea activităților de agricultură ecologică, cu scopul
reducerii sau chiar eliminării folosirii produselor chimice de tipul fertilizatorilor, pesticidelor şi a
promotorilor regulatorilor de creştere. În județul Cluj doar o pondere foarte redusă, de 2,1% din
suprafața agricolă totală, e reprezentată de terenuri cultivate în regim ecologic.
Aceasta fiind realitatea, fertilizarea terenurilor agricole rămâne opțiunea realistă, și nu doar în țara
noastră, ea trebuind să se realizeze într-un mod rațional, printr-un compromis rezonabil între
productivitatea economică și protecția resurselor de sol – cu scopul păstrării calității acestora (Ordin nr.
1182/2005), a apelor subterane și de suprafață contra poluării cu nutrienți minerali, a biodiversității.
În anul 2018 suprafața agricolă a județului Cluj a fost tratată cu îngrășăminte chimice pe 21,57% din
suprafața sa. Aceasta înseamnă utilizarea a peste 16000 t de îngrășăminte chimice, după cum reiese din
tabelul 86. Tendința generală de scădere a utilizării îngrășămintelor chimice observată în ultimii 5 ani
este valabilă pentru toate categoriile principale de fertilizanți (îngrășămintele azotoase – dominante -,
fosfatice și potasice). În ceea ce privește tipurile de culturi tratate cu fertilizanți, situația este în mare
măsură corelată cu suprafețele ocupate de acestea la nivelul județului. Altfel spus, nu există o
preponderență a folosirii fertilizanților pentru anumite tipuri de culturi agricole. La nivelul anului 2018
193
suprafețele agricole tratate cu fertilizanți chimici, pe tipuri de culturi agricole, se prezintă conform
tabelului 92.
Tabel 92. Cantitatea de îngrășăminte chimice folosite pe terenurile agricole din județul Cluj, în perioada 2014-
2018
Îngrășăminte chimice
Anul
Azotoase (tone Fosfatice (tone Potasice (tone
Total
substanţă activă) substanţă activă) substanţă activă)
Tipul
2014 16146 6213 214 22573
2015 16529 6246 216 22991
2016 16484 6280 212 22976
2017 7883 2439 93 10415
2018 10798 4980 374 16152
Sursa datelor : Direcția pentru Agricultură a județului Cluj
După cum era de așteptat, îngrășămintele naturale, dincolo de faptul că sunt folosite pe suprafețe mult mai
restrânse, sunt destinate în principal pășunilor și mult mai puțin terenurilor arabile (tabelul 93).
Tabel 93. Suprafețele de teren agricol din județul Cluj pe care s-au aplicat fertilizanți chimici, pe tipuri de culturi
agricole (2018).
Cultura Suprafața (ha) Producția recoltată (tone)
Grâu și secară 9600 40386
Porumb boabe 25360 206684
Floarea soarelui 5200 16640
Soia 2550 4351
Sfeclă de zahăr 1184 65120
Cartofi 8050 148925
Legume 7300 99304
Plante de nutreț 4620 77615
Alte culturi 10860 -
Pășuni 23003 338144
Fânațe 8473 139804
Vii 150 713
Livezi 220 742
Productivitatea agricolă nu pare a fi în mod vizibil afectată de tipul fertilizanților folosiți (e.g. 14,68 t/ha
pentru pășunile tratate cu fertilizanți naturali față de 14,69 t/ha pentru pășunile tratate cu fertilizanți
chimici, 4,06 t/ha pentru culturile agricole de grâu și secară tratate cu fertilizanți naturali față de 4,20
t/ha pentru culturile agricole de grâu și secară tratate cu fertilizanți chimici). Acest fapt se datorează
probabil nediferențierii valorilor productivității agricole pe tipuri de terenuri întreținute diferit,
valoarea acesteia exprimându-se doar global, precum și proporțional cu suprafețele alocate celor două
tipuri de tratamente.
194
Tabel 94. Suprafețele de teren agricol din județul Cluj pe care s-au aplicat fertilizanți naturali, pe tipuri de culturi
agricole (2018)
Cultura Suprafața (ha) Producția recoltată (tone)
Grâu și secară 32 130
Porumb boabe 3265 16393
Cartofi 2345 40128
Legume 2256 31463
Pășuni 25010 367396
Fânațe 5542 95821
Consumul de produse de uz fitosanitar în județul Cluj a înregistrat o scădere constantă în ultimii 5 ani,
cea mai mare scădere, de peste 40%, observându-se între anii 2016 și 2017 (tabelul 89). Analizând însă
evoluția folosirii acestora pe categorii, constatăm nuanțe importante, în sensul că fungicidele și
erbicidele folosite urmăresc tendința generală, cu creșteri importante procentual la erbicide în 2018
față de 2017, în timp ce folosirea insecticidelor a avut o tendință radical diferită, constantă în primii 3
ani, apoi puternic fluctuantă pe următorii 2 ani. Ca valori generale însă, insecticidele folosite au o
pondere mult mai redusă comparativ cu celelalte produse de protecție a plantelor.
Tabel 95. Consumul de produse pentru protecția plantelor, la nivelul județului Cluj, pe perioada 2014-2018
Tip de pesticide (tone substanță activă)
Anul
Insecticide Fungicide Erbicide Total pesticide
2014 22612 205020 104550 332182
2015 22600 211820 36615 271035
2016 22612 205020 36675 264307
2017 44090 38957 21700 104747
2018 29122 34843 44090 108055
Amenajările de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri

Funciare se compun din (Informațiile referitoare la lucrările de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul
județului Cluj sunt furnizate de ANIF-Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Someș-Tisa):
− Lucrările din amenajările de irigații care cuprind prize, stații de pompare de bază - inclusiv cele
reversibile, statii de repompare, canale și conducte de aducțiune, transport și distribuție a apei
de irigații până la stațiile de pompare de punere sub presiune, inclusiv construcțiile
hidrotehnice și instalațiile aferente, stațiile de pompare de punere sub presiune, rețele
interioare de irigații formate din conducte, construcțiile hidrotehnice și instalațiiie aferente,
lucrări de alimentare și evacuare a apei din orezării;
− Lucrările din amenajările de desecare cu evacuare prin pompare și/sau gravitațională ce
cuprind canale colectoare, principale, secundare, canale de desecare de ordin inferior
(terțiare) cu stațiile de pompare și constructiile hidrotehnice aferente și rețeaua de drenaj
subteran compusă din drenuri absorbante și colectoare;
− Lucrări din amenajările pentru combaterea eroziunii solului, care cuprind lucrări de combatere
a eroziunii de adâncime prin baraje, traverse, praguri, consolidări de mal, ziduri de sprijin,
195
− plantații antierozionale a eroziunii de suprafață prin terase, benzi și fâșii înierbate, valuri de
pământ și lucrări de evacuare a apei prin captări de izvoare, drenaj închis, canale (de coastă,
marginale), debușee și construcții hidrotehnice (căderi, podețe) aferente.
Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Cluj are în administrare 79 de amenajări în județul Cluj,
adică:
- 62 de amenajări pentru combaterea eroziunii solului - 114536 ha (brut) (pentru suprafețele
agricole și neproductive, cumulat)
- 16 amenajări de desecare cu evacuare gravitalională - 5076 ha (brut)
- o amenajare de irigații in sistemul de Irigații Mihai Viteazu, Moldovenești, Turda, Câmpia Turzii,
Călărași- 5720 ha (net) (doar pentru suprafețele agricole) (figura 68).
Situația generală a acoperirii teritoriului județean cu astfel de amenajări, pentru ultimii 5 ani, atât sub
aspectul suprafeței brute, cât și al celei nete, este prezentată în tabelele 96 și 97.
Tabel 96. Evoluția suprafețelor acoperite cu lucrări de îmbunătățiri funciare, în județul Cluj, în perioada 2014-
2018 (suprafața brută)
Total
CES (combaterea eroziunii
Irigații Desecare supraf.
solului)
amenajată
Anul Ponderea Ponderea Ponderea din
Suprafața Suprafața Suprafața
din supr. din supr. supr. Brută
brută, brută, brută,
amenajată, amenajată, amenajată, (ha)
(ha) (ha) (ha)
(%) (%) (%)
2014 5880 5 5076 4 114536 91 125492
2015 5880 5 5076 4 114536 91 125492
2016 5880 5 5076 4 114536 91 125492
2017 5880 5 5076 4 114536 91 125492
2018 5880 5 5076 4 114536 91 125492
Tabel 97. Evoluția suprafețelor acoperite cu lucrări de îmbunătățiri funciare, în județul Cluj, în perioada 2014-
2018 (suprafața netă)
Total
CES (combaterea eroziunii
Irigații Desecare supraf.
solului)
amenajată
Anul Ponderea din Ponderea din Ponderea din
Suprafața Suprafața Suprafața
supr. supr. supr. Netă
brută, brută, brută,
amenajată, amenajată, amenajată, (ha)
(ha) (ha) (ha)
(%) (%) (%)
2014 5720 5 4837 4 105953 91 116510
2015 5720 5 4837 4 105953 91 116510
2016 5720 5 4837 4 105953 91 116510
2017 5720 5 4837 4 105953 91 116510
2018 5720 5 4837 4 105953 91 116510
Amenajările de îmbunătățiri funciare din județul Cluj au suferit degradări notabile ca urmare a
precipitațiilor abundente cu specific torențial din ultimii ani.
196
Aceste fenomene s-au manifestat în general în subbazinul Someșul Mic și în subbazinul Crișul Repede.
Pentru remedierea daunelor produse acestor amenajări sunt necesare lucrări de reparații, anume:
• Decolmatări de văi și canale;

• Reparații de drumuri de exploatare antierozionale;
• Reparații la rețeaua de drenaj;
• Reparații la construcțiile hidrotehnice (podețe tubulare, poduri dalate, căderi, praguri, baraje
etc.)
În perioada 2017-2019 sunt propuse următoarele lucrări de întreținere și reparații la amenajările

de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul județului Cluj, prin colaborare cu terți:
• la Sistemul de Irigații Mihai Viteazu – distrugerea vegetației ierboase și lemnoase, repararea

parțială a agregatelor de pompare, a echipamentelor electrice și hidro-auxiliare, a bazinului de
aspirație;
• la amenajările de combatere a eroziunii solului (CES): CES Chinteni, CES Agârbiciu, CES Codor
Jichiș, CES Mărăloiu Superior, CES Feiurdeni Inferior, CES Suceag, CES Becaș;
• canton Gilău.
Alături de acestea, ANIF intenționează să desfășoare și alte lucrări de distrugere a vegetației lemnoase
și ierboase.
197
Figură 67. Distribuția lucrărilor de îmbunătățiri funciare din județul Cluj
Sursa datelor: ANIF Cluj
Pe fondul accentuării fenomenului de secetă, tot mai mari suprafețe de terenuri arabile au de suferit
sub aspectul productivității agricole, în condițiile lipsei sistemelor de irigații. Culturile cele mai afectate
sunt cele de legume, cartofi, ceapă, porumb și sfeclă de zahăr. Zona pedoclimatică Câmpia Turzii are
cel mai mult de suferit în această privință, în condițiile favorabilității sale deosebite pentru acest tip de
culturi, fiind în continuare un important furnizor pentru fabricile de zahăr din regiune. În condițiile
deficitului de apă, cultivatorii din localități precum Luna, Luncani sau Gligorești au renunțat la
cultivarea sfeclei de zahăr.
Această situație ar putea fi corectată prin extinderea sistemului de irigații Mihai Viteazu, prin
prelungirea canalului de aducțiune până la limita cu județul Mureș, creându-se astfel cea mai mare
zonă legumicolă din județ. Momentan, singurul sistem de irigații de pe teritoriul județului deservește
localitățile Turda, Câmpia Turzii, comuna Moldovenești cu satele Bădeni, Plăiești și Cornești, comuna
Mihai Viteazu, comuna Călărași cu satele Bogata, Călărași și comuna Luna.
O altă regiune care se pretează la irigații și unde amenajarea unui astfel de sistem este recomandată e
lunca Someșului Mic de la Cluj-Napoca la Dej și în continuare în aval pe Someș până la Cășei.
Un neajuns semnificativ pe care ANIF îl evidențiază este faptul că regiunea cu cel mai mare potențial
agricol din județ, situată pe teritoriul comunelor Mociu, Pălatca, Cămărașu, Frata, Ceanu Mare și
Viișoara, nu este acoperită cu amenajări de îmbunătățiri funciare.
198
Ca o concluzie la acest subcapitol, menționăm principalele beneficii aduse de aceste amenajări:
• Stabilizează alunecările de teren de pe versanți;

• Înlătură cauzele procesului de eroziune de suprafață și de adâncime;
• Elimină excesul de umiditate din lunci, diminuând astfel și riscul inundării terenurilor agricole,
a gospodăriilor sau a obiectivelor socio-economice, a căilor de comunicație și a rețelelor
edilitare;
• Contribuie la reducerea pierderilor de sol prin eroziune de suprafață, evitându-se astfel și
colmatarea canalelor din zona de luncă;
• Creșterea suprafeței agricole prin reducerea suprafeței terenurilor neutilizabile, creșterea
productivității și ridicarea nivelului calitativ al produselor agricole.
2.2.4.5. Măsuri de agromediu
Context: Începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă
obligațiile care derivă din statutul de Stat Membru, fermierii români au putut beneficia de unele
drepturi similare cu fermierii europeni. Între acestea, un rol important l-au avut fondurile adresate
agriculturii și dezvoltării rurale, o componentă importantă a acestor fonduri fiind constituită de
alocările financiare ale măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020
(http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_M10.pdf).
Prin acesta, agricultura durabilă este susținută în România prin continuarea în perioada de programare
2014-2020 a eforturilor întreprinse prin implementarea măsurilor de mediu din PNDR 2007-2013.
Astfel se asigură atât respectarea liniilor strategice privind dezvoltarea rurală în Uniunea Europeană,
cât și corelarea măsurilor de sprijin cu realitățile și nevoile identificate în spațiul rural românesc. Prin
PNDR 2014–2020, document aprobat de către Comisia Europeană prin Decizia
C(2015)3508/26.05.2015, s-a avut în vedere îmbunătățirea echilibrului dintre dezvoltarea economică
și utilizarea durabilă a resurselor naturale, dar și menținerea și creșterea atractivității zonelor rurale,
ca elemente de bază în diversificarea activităților economice.
Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole, finanțate prin Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul PNDR 2014-2020 și implementate în România în anul 2019,
se referă la:
• agro-mediu și climă
• agricultura ecologică
• plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.
La nivel național, măsurile de agro-mediu și climă sunt împărțite pe 11 pachete, unele dintre acestea
fiind subîmpărțite pe subpachete și variante. Dintre acestea, în județul Cluj au aplicabilitate
următoarele:
• pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV) (figura 69);

• practici agricole tradiționale - lucrări manuale pe pajiști permanente utilizate ca fânețe (figura
70);
• practici agricole tradiționale - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști permanente utilizate ca fânețe
(figura 70, împreună cu categoria anterioară);
199
• pajiști importante pentru păsări (Lanius minor și Falco vespertinus) – lucrări manuale (figura
71);
• pajiști importante pentru păsări (Lanius minor și Falco vespertinus) – lucrări cu utilaje ușoare
(figura 71, împreună cu categoria anterioară);
• pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) - lucrări manuale (figura 72);
• pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) - lucrări cu utilaje ușoare (figura 72, împreună
cu categoria anterioară);
• terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina)
(figura 73);
• lucrări manuale pe pajiști importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) (figura
73, împreună cu categoria anterioară);
• lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina)
(figura 73, împreună cu anterioarele două categorii).
Alături de aceste categorii, a căror reprezentare spațială este redată în continuare, se mai regăsesc în
județul Cluj și suprafețe de teren eligibile pentru culturi verzi și pentru creșterea animalelor de fermă
din rase locale în pericol de abandon, aceste domenii având însă o mai mică relevanță în cadrul analizei
de față.
Beneficiarii plăților compensatorii pentru măsura referitoare la agromediu sunt fermierii care
utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafață, respectiv fermierii care cresc
femele adulte de reproducție de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon.
Figură 68. Distribuția pajiștilor cu înaltă valoare naturală
Sursa datelor : APIA Cluj
200
Figură 69. Distribuțtia practicilor agricole traditionale tradiționale in în judetul județul Cluj
Figură 70. Distributția pajistilor pajiștilor importante pentru speciile de pasari păsări Lanius minor si și Falco
vespertinus in în judetul județul Cluj.
201
Figură 71. Distribuția pajisștilor importante pentru fluturi (Maculinea sp.) iînn județtul Cluj
Figură 72. Distribuțtia terenurilor agricole (pajișsti șsi terenuri arabile) importante ca zona zonă de hranire
hrănire pentru acvila tipatoare țipătoare mica mică (Aquila pomarina).
202
2.2.4.6. Agricultura ecologică
În România, controlul şi certificarea produselor ecologice sunt asigurate în prezent de organisme de

inspecţie şi certificare private. Pe lista organismelor de control aprobate de M.A.D.R pentru efectuarea
inspecţiei şi certificării produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul României, în conformitate cu
art. 27 al Regulamentului (CE) nr. 834/2007 și prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării
rurale nr. 895/2016 se găsesc și 3 unități din județul Cluj. Acestea sunt: S.C ECOCERT S.R.L (sediu
secundar în Municipiul Cluj-Napoca, Strada Uzinei Electrice, nr. 15, scara 1, etaj 2, ap. 17, județul Cluj),
S.C. ECOINSPECT S.R.L. (Strada Ciocârliei, nr.6, et. II, ap.9, 400619, localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj)
și CERES ORGANIC CERT SRL (Cluj Napoca , Str. Vasile Lupu, nr.64, ap.2, Județul Cluj). În județul Cluj, în
anul 2019 au fost certificați 102 operatori în agricultura ecologică, dintre care 95 producători, 6
procesatori și o unitate de producție a plantelor din flora spontană. Listele detaliate ale acestora pot
fi consultate utilizând adresa https://www.madr.ro/agricultura-ecologica/operatorii-certificati-in-
agricultura-ecologica-2019.html.
Raportat la suprafața agricolă a județului, agricultura ecologică este slab reprezentată, ocupând doar
2,1% din totalul suprafeței agricole la nivelul anului 2018. Nici evoluția acesteia în ultimii 5 ani nu a fost
prea spectaculoasă, remarcându-se, totuși, o tendință de creștere (tabelul 98), în special pentru
categoriile de terenuri ocupate cu pășuni și plante furajere, în cazul livezilor și al viilor sau pentru
terenurile cultivate cu cereale.
Tabel 98. Evoluția suprafețelor cultivate în regim de agricultură ecologică, pe tipuri de culturi în județul Cluj, în
perioada 2014-2018
Pășuni și Pomi
plante Cereale Legume Oleaginoase fructiferi+viță Alte culturi Total
Anul
furajere (ha) (ha) (ha) de vie (ha) (ha)
(ha) (ha)
2014 4722,34 200,87 5,27 32,47 162,6 135,08 5258,63
2015 3348,43 377,27 10,77 28,28 236,55 132,62 4133,92
2016 5162,22 316,69 13,03 19 189,18 158,01 5858,13
2017 4949,61 657,37 16,36 113,27 187,65 704,82 6629,08
2018 6825,36 715,89 10,55 49,81 594,28 633,61 8829,5
Sursa datelor : Direcția pentru agricultură a județului Cluj
Sprijinul prin măsura privind agricultura ecologică este acordat în două direcții: conversia la metodele
de agricultură ecologică și menținerea practicilor de agricultură ecologică. Aplicarea acestei măsuri se
realizează prin structurarea sa pe 6 pachete, pentru toate existând terenuri eligibile în județul Cluj.
Aceste 6 pachete se referă la diferite terenurile agricole aflate în conversie/certificate în sistem
ecologic: culturi agricole pe terenuri arabile (pachetul 1), legume (pachetul 2), livezi (pachetul 3), vii
(pachetul 4), plante medicinale și aromatice (pachetul 5), precum și pajiști permanente (pachetul 6).
Având în vedere că în marea lor majoritate aceste pachete de măsuri se suprapun teritorial, imaginea
de ansamblu a terenurilor eligibile este prezentată în figura 74.
203
Figură 73. Suprafețtele de teren eligibile pentru agricultura agricultură ecologica ecologică iîn județtul Cluj,
conform PNDR 2014-2010.
2.2.5. Deșeuri
2.2.5.1. Introducere
Pornind de la un mediu puternic degradat în perioada comunistă, datorat industrializării masive şi lipsei
aproape totale a măsurilor de protecţie, reflectat azi în peste 1800 de situri poluate, dar mai ales într-
o conştiinţă publică de mediu cel puţin deficitară, trecând apoi printr-o tranziţie în care factorii de
decizie au ales să pună accent mai degrabă pe stabilizarea economică şi mai puţin pe cea de mediu,
România, în ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, cu precădere la nivel legislativ şi instituţional,
continuă să înregistreze dificultăţi evidente în acest domeniu, realitatea reliefând că majoritatea
progreselor nu au constituit de fapt rezultatul deciziilor voluntare ale autorităţilor, ci mai degrabă al
constrângerilor externe (instituţii europene, instituţii financiare etc.). În ceea ce priveşte
managementul deşeurilor, după 25 de ani de la adoptarea Agendei 21, prin care s-a creat de fapt cadrul
modern al sustenabilităţii mediului în general, după o serie de programe de investiţii şi o transpunere
aproape completă a legislaţiei europene, România continuă să fie caracterizată de o eficienţă relativ
scăzută în acest domeniu, fapt pus în evidenţă de numeroase rapoarte şi statistici naţionale sau
europene, dar şi de percepţia populaţiei asupra gravităţii acestei probleme de mediu, 40 % din
populaţia naţională considerând că managementul deşeurilor reprezintă încă o problemă foarte mare
de mediu în comunitatea lor (Nistor, 2009).
204
Deşeurile au fost întotdeauna asociate activităţii umane, chiar de la apariţia lor, prin urmare acestea
trebuie considerate ca ”un rău necesar”, fără de care nu ar putea exista niciun proces de dezvoltare.
În zilele noastre însă, datorită cantităţii enorme generate, dar şi diversităţii acestora, deşeurile induc
riscuri serioase asupra factorilor de mediu sau sănătăţii umane. A nu genera deşeuri este deci practic
imposibil, prin urmare, a devenit imperativ ca actorii implicaţi în generarea sau gestionarea deşeurilor
să devină tot mai interesaţi în cunoaşterea şi dezvoltarea tehnologiilor de tratare şi reciclare menite a
converti deşeurile, adică resturile inutilizabile ale unor activităţi şi produse, în valori materiale sau
energetice. Utilizarea arbitrară şi neraţională a resurselor naturale, precum şi ignoranţa faţă de
efectele acesteia, au condus la creşterea alarmantă a poluării mediului şi la diminuarea resurselor,
odată cu sporirea urbanizării, dezvoltarea industrială sau intensificarea şi schimbarea practicilor
agricole. Dar contrar aşteptărilor, poluarea mediului, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, nu este
generată de activităţile industriale sau de deşeurile nucleare, ci mai degrabă de consecinţele
comportamentului cotidian, deoarece în general, poluarea industrială este mai uşor de controlat, în
timp ce practicile cotidiene, mai ales cele privind gestiunea deşeurilor, necesită un efort integrat din
partea tuturor cetăţenilor. Astfel, generarea şi gestionarea deşeurilor a devenit una dintre cele mai
stringente probleme de mediu ale zilelor noastre, prin implicaţiile majore şi complexe pe care aceasta
le generează.
La nivel legislativ, toate categoriile importante de deşeuri care se generează din activităţi industriale
sau ale populaţiei pe teritoriul UE sunt cuprinse în Lista Europeană a Deşeurilor, aprobată prin
Decizia 2000/532/CE. Oportunitatea acestei liste este dată de nevoia de transparenţă în clasificarea
deşeurilor, de simplificare a implementării legislaţiei europene privind deşeurile şi de nevoia de
uniformizare a categoriilor de deşeuri, pentru a uşura monitorizarea trasabilităţii lor pe teritoriul
Uniunii Europene, în toate Statele Membre şi a comerţului între Statele membre sau cu cele din afara
UE.
Deşeurile industriale sunt cele care rezultă din orice activitate industrială productivă, sub două stări
de agregare: solide şi lichide.
Deşeurile municipale sunt deşeurile care provin de pe raza unei localităţi, fiind generate de rezidenţii
acelei localităţi, fie că sunt agenţi economici, instituţii publice sau populaţie. Deşeurile municipale nu
sunt o categorie uşor de clasificat, datorită compoziţiei extrem de complexe a acestora. În legislaţia
naţională, acestea sunt definite într-o serie de documente legislative, care însă de multe ori au
provocat confuzie în ceea ce priveşte înţelegerea componentelor constituente ale acestei categorii.
Conform legii HG 856/2002, care este o transpunere a Deciziei 2000/532/CE (Lista Europeană a
Deşeurilor), deşeurile municipale sunt cuprinse în categoria 20 (Anexa 1), ce conţine numeroase tipuri
de deşeuri, unele dintre ele cu caracter periculos (cele marcate cu*), pentru unele dintre acestea fiind
obligatorie colectarea separată. În accepţiunea mai largă a deşeurilor municipale, aceea de deşeuri
generate pe raza unei localităţi, au fost introduse în ultima perioadă şi alte categorii de deşeuri care în
Lista europeană fac parte din altă categorie, cum ar fi de exemplu ambalajele (categoria 15 01),
nămolurile de la staţiile de epurare orăşeneşti (categoria 19 08 05) sau deşeurile din construcţii şi
demolări (categoriile 17 01 şi 17 02). Raţiunea pentru acest demers este aceea că deşeurile menţionate
se pot produce atât din activităţi industriale, cât şi de către populaţie, de aceea pentru o încadrare
adecvată, este importantă definirea exactă a sursei lor de generare.
205
2.2.5.2. Politici şi strategii în domeniul gestiunii deşeurilor
2.2.5.2.1. Politici şi strategii în domeniul gestiunii deşeurilor la nivel european
Politica privind dezvoltarea durabilă a statelor lumii, inclusiv în ceea ce priveşte mediul şi gestiunea
deşeurilor, a fost consolidată în cadrul Agendei 21, respectiv programul de acţiune pentru secolul XXI
aprobat unanim în iunie 1992 de către cele peste 170 de state participante la Conferinţa pentru Mediu
şi Dezvoltare a Naţiunilor Unite de la Rio. În Agenda 21, gestionarea durabilă a deşeurilor este abordată
în ceea ce priveşte următoarele aspecte (Departamentul de Salubritate din Göttingen, Primăria
Municipiului Râmnicu Vâlcea, 2007):
• îndepărtarea ecologică a deşeurilor periculoase (capitolul 20);
• împiedicarea folosirii ilegale a unor astfel de deşeuri pe plan internaţional (capitolul 20);
• gestionarea compatibilă cu mediul a deşeurilor solide şi a nămolurilor de la staţiile de

epurare (capitolul 21);
• gestionarea sigură şi ecologică a deşeurilor radioactive (capitolul 22).
Agenda 21 formulează obiective concrete, cuprinzătoare privind gestionarea bunurilor de

consum şi a deşeurilor, în spiritul unei gospodăriri ciclice, după cum urmează:
• obiectivul comun al acţiunilor în cadrul unei evaluări integrative a ciclului de viaţă este
evitarea formării deşeurilor periculoase, diminuarea cantităţii de reziduuri, ca şi tratarea unor astfel
de reziduuri într-un mod care să nu dăuneze nici sănătăţii, nici mediului;
• gestionarea deşeurilor compatibilă cu mediul trebuie să plece de la înlăturarea sau

valorificarea deşeurilor generate şi să fie orientată spre a descoperi cauza problemei, prin încercări de
schimbare a modelului de producţie şi de consum.
Pornind de la această viziune strategică unitară la nivel global, Uniunea Europeană urmăreşte la rândul
său adoptarea unor strategii şi principii comune în domeniul managementului deşeurilor, comunicate
în cadrul unor instrumente, strategii şi programe, unele ce ţin strict de domeniul gestiunii deşeurilor,
iar altele care au incidenţă asupra acestuia, cele mai importante fiind menţionate în cele ce urmează.
Politica Uniunii Europene în domeniul managementului deşeurilor a evoluat în ultimii 30 de ani prin
intermediul unor planuri succesive de acţiune şi a unor reglementări legislative menite a reduce
impacturile negative ale deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii populaţiei în paralel cu crearea unui
sistem economic eficient în ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi energiei.
Abordarea UE privind managementul deşeurilor are la bază trei principii majore:
• Prevenirea generării deşeurilor – factorul cheie în orice strategie de management al

deşeurilor. Prin reducerea în primul rând a cantităţilor de deşeuri generate şi apoi reducerea
caracterului periculos al deşeurilor, gestionarea lor devine mult mai simplă. Acest principiu este strâns
legat de îmbunătăţire metodelor de producere şi de influenţarea consumatorului pentru a cere
produse ecologice şi mai puţin ambalaj;
206
• Reciclarea şi reutilizarea – dacă generarea deşeului nu poate fi prevenită, atunci cât mai
multe materiale ar trebui recuperate, preferabil prin reciclare. Comisia Europană a definit câteva
fluxuri de deşeuri care necesită atenţie deosebită cu scopul de a reduce impactul lor asupra mediului:
deşeurile de ambalaje, VSU, Bateriile, DEEE-urile. Pentru aceste fluxuri de deşeuri, UE a introdus
legiferări clare şi obligatorii privind colectarea, reutilizarea, reciclarea şi eliminarea lor;
• Îmbunătăţirea eliminării finale şi monitorizarea – acolo unde deşeurile nu se pot recicla sau
reutiliza, acestea ar trebui în primul rând incinerate (ecologic) şi doar ca ultimă variantă se poate alege
deozitarea lor. Aceste două metode necesită monitorizarea atentă datorită potenţialului efect pe care
l-ar avea asupra mediului.
Cel de-al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu (2002-2012) a considerat managementul şi
prevenirea generării deşeurilor ca făcând parte dintre primele patru priorităţi de mediu la nivel
comunitar. De asemenea, unul dintre obiectivele importante ale planului de acţiune îl reprezintă
asigurarea ca creşterea economică să nu conducă la creşterea continuă a cantităţii de deşeuri
generate. Instrumentele prin care cel de-al 6-lea Program de Acţiune Pentru Mediu îşi propune
realizarea obiectivelor sunt reprezentate de şapte Strategii Tematice, una dintre aceste strategii fiind
Strategia tematică în domeniul prevenirii şi reciclării deşeurilor, generic denumită “Să ducem mai
departe utilizarea durabilă a resurselor”. Conform Strategiei tematice în domeniul prevenirii şi reciclării
deşeurilor Măsurile propuse sunt:
• progres înspre implementarea integrală a legislaţiei europene în toate statele membre prin
eliminarea ambiguităţilor şi interpretărilor din legislaţia existentă;
• simplificarea şi modernizarea legislaţiei actuale, reducerea birocraţiei şi a costurilor

asociate aplicării acesteia, introducerea conceptului de ciclu de viaţă, stabilirea limitei după care un
deşeu încetează să mai fie deşeu, clarificarea definiţiilor de recuperare şi eliminare, redefinirea
conceptelor de reciclare sau valorificare;
• promovarea unor politici mai ambiţioase de prevenire a generării deşeurilor, în special a

celor industriale, prin preluarea cu stricteţe a recomandărilor BAT-urilor şi BREF-urilor asociate
Directivei IPPC;
• grad mai ridicat de informare pentru populaţie;
• dezvoltarea unor standarde de referinţă comune pentru reciclare – standarde minime la

nivelul UE pentru activităţile de reciclare pentru a asigura funcţionarea adecvată a pieţei interne a
acestora şi a preveni fenomenul de “eco-dumping”.
2.2.5.2.2. Politici şi strategii în domeniul gestiunii deşeurilor la nivel naţional
Viziunea strategică în domeniul gestiunii deşeurilor în România urmează liniile directoare ale celei de
la nivel european, deşi ritmul şi intensitatea progreselor în acest domeniu au fost influenţate de
specificul naţional şi de premisele de la care s-a pornit, respectiv:
• creşterea continuă a cantităţii de deşeuri ca efect a dezvoltării industriale;
• predominarea netă a colectării deşeurilor în amestec, fapt care compromite sau cel puţin
îngreunează acvtivităţile ulterioare de reciclare şi valorificare;
207
• forma predominantă de eliminare a deşeurilor este depozitarea, în prezent un procent
infim fiind valorificate;
• statisticile oficiale privind deşeurile sunt în continuare privite cu circumspecţie, fiind adesea
bazate pe aproximări;
• ambiguităţi legislative în ceea ce priveşte responsabilitatea actorilor implicaţi în gestiunea

deşeurilor.
Instrumentul strategic principal în domeniul managementului deşeurilor în România îl reprezintă

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, în cadrul căreia, obiectivele ţintă sunt etapizate pe trei
orizonturi de timp (2015, 2020 şi 2030) şi prevăd măsuri care să contribuie la eficientizarea gestionării
deşeurilor şi anume:
➢ Orizont 2015. Unul dintre obiectivele propuse presupune dezvoltarea sistemelor de

management integrat al deşeurilor prin îmbunătăţirea gestionării deşeurilor şi reducerea numărului
de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în anul 2015. Acţiunea în acest domeniu se va
concentra pe:
• punerea în aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deşeurilor la nivel naţional şi

regional prin orientarea ierarhică a investiţiilor conform priorităţilor stabilite: prevenire, colectare
selectivă, reciclare, valorificare, tratare şi eliminare;
• finalizarea studiului privind inventarierea siturilor poluate istoric şi determinarea

priorităţilor de intervenţie în baza unei analize de risc, ca o primă etapă din cadrul unei strategii pe
termen lung pentru ecologizarea şi valorificarea economică a acestor zone;
• atingerea unui grad de recuperare a materialelor utile din deşeurile de ambalaje pentru
reciclare sau incinerare, cu recuperare de energie în proporţie de 60% pentru hârtie sau carton, 22,5%
pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale şi 15% pentru lemn;
• măsuri speciale pentru recuperarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice,

precum şi pentru închiderea unor instalaţii de incinerare neconforme pentru deşeurile medicale.
➢ Orizont 2020. Obiectivul naţional este”atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la

parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale” la acest obiectiv urmând
a contribui şi trecerea treptată de la depozitarea deşeurilor la colectarea selectivă şi valorificarea într-
o proporţie mai mare a deşeurilor reciclabile. În mediul rural, va trebui să crească gradul de
implementare a sistemelor de management integrat al deşeurilor;
➢ Orizont 2030. Obiectivul naţional pentru această etapă este ”apropierea semnificativă de
performanţele de mediu ale celorlalte state membre UE din acel an”, fapt ce va presupune şi
reanalizarea priorităţilor de acţiune în domeniul gestionării deşeurilor, îmbunătăţirii calităţii aerului,
conservării biodiversităţii şi patrimoniului natural, precum şi prevenirii dezastrelor naturalepe baza
rezultatelor obţinute în perioada anterioară de referinţă.
Cea mai recentă Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborată pentru perioada 2014
– 2020. Referitor la aplicarea priorităţilor din strategie, aceasta se face prin intermediul unor planuri
de gestionare a deşeurilor, care conţin informaţii cu privire la:
208
• tipurile, cantităţile, originea deşeurilor care urmează să fie valorificate sau eliminate;
• cerinţele tehnice generale;
• prevederi speciale pentru anumite categorii de deşeuri;
• amplasamente şi instalaţii adecvate pentru valorificarea, eliminarea sau depozitarea finală

a deşeurilor;
• persoanele fizice şi juridice cu responsabilităţi în gestionarea deşeurilor;
• estimarea costurilor pentru investiţiile privind operaţiile de valorificare şi eliminare;
• măsurile de încurajare a raţionalizării operaţiilor de colectare, sortare şi tratate a

deşeurilor.
Pe lângă planurile de gestiune a deşeurilor, un alt instrument deosebit de important menit a contribui
la atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite la nivel strategic este oferit de POS Mediu prin intermediul
Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor, care sunt finanţate prin POS MEDIU, Axa Prioritara 2
“Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate
istoric”, Domeniul major de intervenţie „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al
deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor”. Sistemele de Management
Integrat al Deşeurilor se referă la deşeurile municipale, obiectivele vizate fiind:
• creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor

municipale şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile;
• reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
• creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate;
• înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor (construcţia facilităţilor de

sortare, compostare şi reciclare; achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor; construcţia
staţiilor de transfer şi a facilitaţilor de eliminare a deşeurilor municipale; construirea unor facilităţi
adecvate pentru deşeurile periculoase - deşeuri medicale, deşeuri provenite din echipamente electrice
şi electronice sau alte tipuri specifice de deşeuri - deşeuri provenite din construcţii şi demolări,
închiderea depozitelor neconforme).
2.2.5.3. Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor
2.2.5.3.1. Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor la nivel european
În 1991, pe baza experienţei Statelor Membre în implementarea directivei 75/442/CEE pâna la acea
dată, Directiva Cadru privind deşeurile a fost amendată prin Directiva 91/156/CEE. Modificările
principale aduse au fost:
• extinderea obiectivelor pentru valorificarea deşeurilor, incluzând reciclarea,

reutilizarea/refolosirea şi utilizarea deşeurilor ca sursă de energie prin recuperarea acesteia;
209
• definiţie a deşeurilor unică la nivel european;
• măsuri referitoare la: prevenirea/reducerea deşeurilor şi ierarhia deşeurilor, principiile

auto-suficienţei şi al proximităţii, planificarea gestionării deşeurilor, autorizarea şi înregistrarea
agenţilor economici care efectuează operaţii de eliminare şi valorificare a deşeurilor, a colectorilor şi
transportatorilor de deşeuri, a comercianţilor şi intermediarilor, inspecţiile periodice ale acestora,
principiul “poluatorul plăteşte”.
Datorită complexităţii tot mai crescute a problematicii, Comisia Europeană a luat hotărârea de a
„codifica” Directiva Cadru privind deşeurile, codificarea reprezentând procesul prin care texte legale
revizuite de mai multe ori sunt transpuse într-unul singur, înlocuind toate versiunile precedente. Astfel,
a apărut Directiva 2006/12/CE privind deşeurile.
În noiembrie 2008 a fost aprobată de către Comisia Europeană şi Parlamentul European Directiva
2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (Directiva 2006/12/CE împreună cu
Directivele 75/439/EEC referitoare la eliminarea uleiurilor uzate şi 91/689/EEC referitoare la deşeuri
periculoase).
Dintre modificările importante aduse de această Directivă menţionăm:
• adăugarea unui mecanism ce permite clarificarea cazurilor în care rezultatele secundare ale
unui proces de producţie sunt subproduse (nu deşeuri), precum şi a momentului în care un deşeu
încetează să mai fie deşeu (“end of waste”);
• clarificarea definiţiilor anumitor operaţiuni de gestionare a deşeurilor;
• introducerea responsabilităţii extinse a producătorului ca mijloc de sprijinire a proiectării şi

producerii de bunuri care facilitează utilizarea eficientă a resurselor pe toată durata de viaţă a
produsului, inclusiv propria reparare, reutilizare, dezasamblare şi reciclare;
• clarificarea prevederilor referitoare la Planurile de Gestionare a Deşeurilor şi specificarea

necesităţii luării în considerare a întregului ciclu de viaţă al deşeurilor în momentul elaborării lor;
• solicitarea ca Statele Membre să elaboreze Programe de Prevenire a generării deşeurilor

până la 12 decembrie 2013;
• utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor;
• măsuri care să urmărească ruperea legăturii cauzale dintre creşterea economică şi

generarea deşeurilor;
• indroducerea de măsuri care să asigure sortarea la sursă, colectare şi reciclarea fluxurilor

de deşeuri prioritare.
Acquis-ul comunitar în domeniul gestionării deşeurilor cuprinde acte normative (Directive,

Regulamente, Decizii) care reglementează atât cadrul general de gestionare a deşeurilor, cât şi anumite
fluxuri specifice de deşeuri cum ar fi bateriile, ambalaje, vehicule scoase din uz, DEEE, deşeuri
reciclabile din deşeurile municipale, deşeuri de construcţii şi demolări, deşeuri biodegradabile. În ceea
ce priveşte legislaţia privind operaţiile de gestionare a deşeurilor, la nivel european acestea sunt
210
reglementate prin directive, decizii sau regulamente ale operaţiilor de depozitare, de incinerare şi de
transport.
2.2.5.3.2. Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor la nivel naţional
România a realizat transpunerea tuturor directivelor referitoare la deşeuri, precum şi preluarea

celorlalte prevederi, cum sunt Regulamentele, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
Legislaţia comunitară este dinamică, încercând să ţină permanent pasul cu progresul tehnologic,
economic şi social, precum şi cu tendinţele legislative la nivel mondial. Cel puţin la nivel legislativ,
România ţine pasul cu toate aceste modificări, integrând în legislaţia naţională toate prevederile
adoptate la nivel european şi mondial.
Decizia Comisiei Europene 2000/532/CE (cu completările şi modificările ulterioare) de stabilire a unei
liste de deşeuri a fost implementată prin HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
În ceea ce priveşte legislaţia privind operaţiile de gestionare a deşeurilor, directivele, deciziile sau
regulamentele ce reglementează operaţiile de depozitare, de incinerare şi de transport au fost
transpuse în totalitate în legislaţia românească prin HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, OM
95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi a procedurilor preliminare de acceptare a
deşeurilor la depozitare şi lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri,
HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor şi HG 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru
aplicarea Regulamentului 1013/2006 privind transferul de deşeuri.
Referitor la fluxurile specifice de deşeuri, următoarele dispun de reglementări legislative transpuse şi

la nivel naţional:
• ambalajele şi deşeurile de ambalaje;
• deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
• uleiuri uzate;
• bifenilii şi trifenilii policloruraţi;
• deşeurile de baterii şi acumulatori;
• vehiculele scoase din uz;
• nămolul de la staţiile de epurare orăşeneşti;
• azbestul şi deşeurile de azbest;
• deşeurile din industria dioxidului de titan;
• deşeurile din industria extractivă.
Implementarea directivei din 2008 privind deşeurile în legislaţia românească prin legea 211/2011, deşi
a contribuit major la crearea unui cadru coerent şi solid în acest domeniu, în primul rând în ceea ce
211
priveşte reciclarea şi valorificarea, cel mai relevant exemplu în acest sens fiind acela al companiilor
cărora le revine obligaţia de a colecta separat cel puţin una dintre următoarele categorii de deşeuri:
sticlă, metal, hârtie, plastic. De asemenea, potrivit noii legi, producătorii de deşeuri au obligaţia de a
analiza opţiuni de valorificare înainte de a decide eliminarea finală. Rămân însă câteva probleme pe
care legea menţionată nu a reuşit să le clarifice, dintre cele mai importante fiind: lipsa unor criterii
specifice privind încetarea statutului de deşeu; lipsa unor criterii clare care să diferenţieze deşeurile
nepericuloase de cele periculoase, mai ales în cazul celor cu coduri în oglindă; neclarificarea problemei
privind proprietatea asupra deşeurilor, care complică deciziile privind reciclarea, tratarea sau
valorificarea deşeurilor.
Având în vedere deficienţele cu privire la gestionarea deşeurilor la nivelul României, s-a adoptat legea
31/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de
gestionare a ambalajelor și a deşeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
196/2005 privind Fondul pentru mediu. Prin intermediul acestui act legislativ, se încearcă stimularea
activităţilor de colectare selectivă a deşeurilor şi de reciclare, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri
eliminate prin depozitare, adoptându-se tarife diferenţiate pe principiul „plăteşti pentru cât arunci”.
Astfel, din 1 iulie 2019 este obligatorie şi în România colectarea selectivă a deşeurilor pe 4 fracții:
• plastic/metal
• hârtie/carton
• sticlă
• deşeuri reziduale/amestecate/menajere
2.2.5.4. Gestionarea deşeurilor în judeţul Cluj
2.2.5.4.1. Gestionarea deşeurilor municipale
Factorii implicaţi în gestionarea deşeurilor municipale sunt dintre cei mai diverşi. Lanţul actorilor
implicaţi în ciclul de viaţă al deşeurilor municipale începe cu generatorii şi se termină cu industria
reciclatoare. Pe lanţul intermediar intervin operatorii de salubrizare, instituţiile care monitorizează
efectele deşeurilor asupra mediului sau autorităţile publice la toate nivelurile administrative. În statele
membre, acţiunea lor, individuală sau concertată, determină o aplicare foarte diversificată a sistemelor
de gestionare a deşeurilor municipale de la o ţară la alta sau chiar de la o regiune la alta.
Deşeurile municipale sunt constituite dintr-o varietate mare de materiale, iar reciclarea acestora este
influenţată, printre altele, de politicile de reciclare promovate pentru fluxurile specifice de deşeuri,
cele mai importante fiind deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile. In statele europene,
nivelurile ridicate ale procentului de reciclare a deşeurilor municipale se datorează în primul rând
instrumentelor legislative implementate (European Topic Centre on Sustainable Consumption and
Production working paper 2/2011 - Europe as a Recycling Society- European Recycling Policies in
relation to the actual recycling achieved). Exemple relevante de astfel de măsuri legislative sunt:
interzicerea eliminării prin depozitare a unor părţi ale deşeurilor municipale (deşeuri mixte, deşeuri
combustibile, deşeuri organice), ţinte de reciclare, taxe speciale pentru depozitare şi incinerare, măsuri
speciale pentru reciclarea hârtiei (nu doar a ambalajelor) din aceste deşeuri.
212
Pentru a înţelege mai bine gestiunea deşeurilor municipale, este important de clarificat situaţia
sistemelor de management integrat al deşeurilor (SMID).
Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor sunt proiectate să funcţioneze în fiecare judeţ al ţării,
ca un tot unitar, integrând toate facilităţile pentru gestionarea deşeurilor municipale existente în
judeţul respectivşi utilizând eficient şi adecvat infrastructura pusă la dispoziţie prin Proiectele de
finanţare POS Mediu, ISPA sau PHARE CES.
Toate Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor aflate la momentul actual în implementare au

la bază documentele de planificare strategică elaborate la nivel judeţean, PlanurileJudeţene de
Gestionare a deşeurilor şi Masterplanurile judeţene, fiind astfel proiectate pentru a ajuta la atingerea
obiectivelor şi ţintelor prevăzute în cadrul legislaţiei comunitare şi naţionale:
• deservirea cu servicii de salubrizare a întreagii populaţii a unui judeţ;
• asigurarea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor de ambalaje din deşeurile

municipale şi a bio-deşeurilor (în conformitate cu prevederile Directivei cadru a deşeurilor);
• asigurarea facilităţilor de tratare a deşeurilor colectate: staţii de sortare şi staţii de tratare

a deşeurilor biodegradabile (compostare sau tratare mecano-biologică), care să asigure atingerea
ţintelor privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje (impuse prin Directiva de ambalaje şi
HG 621/2005, care transpune în România această Directivă) şi, respectiv, de reducere a cantităţii de
deşeuri biodegradabile depozitate (impuse prin Directiva 99/31 privind depozitarea deşeurilor şi HG
349/2005, care transpune în România această Directivă);
• asigurarea facilităţilor de eliminare finală a deşeurilor reziduale care să respecte

prevederile legale privind limitarea impactului asupra factorilor de mediu, respectiv construcţia de
depozite ecologice dotate cu instalaţiile aferente de colectare şi tratare a levigatului şi a gazului de
depozit;
• închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme urbane, pentru a respecta măsurile

asumate prin Tratatul de aderare al României la UE;
• asigurarea unui nivel superior de conştientizare a populaţiei judeţului în ceea ce priveşte

modul de funcţionare al sistemului şi beneficiile asociate unei funcţionări.
În general, toate sistemele de management integrat al deşeurilor sunt constituite din

următoarele componente:
• componenta de colectare şi transport a deşeurilor municipale;
• componenta de tratare a deşeurilor;
• componenta de eliminare a deşeurilor.
Componenta de colectare şi transport a deşeurilor municipale asigură realizarea următoarelor

activităţi:
• Componenta de colectare a deşeurilor municipale de la populaţie, agenţii economici şi

instituţiile de pe raza unităţilor administrativ teritoriale care fac parte din SMID. În vederea realizării
213
• acestei activităţi, generatorii de deşeuri şi operatorul serviciului de salubrizare stabilesc
anumite locaţii de amplasare a recipienţilor de colectare a deşeurilor, amenajarea punctelor de
colectare şi achiziţionarea recipienţilor de colectare fiind parte a investiţiilor prin proiectul de finanţare
al Sistemului. Pentru a îndeplini cerinţele legale privind colectarea deşeurilor municipale, SMID-urile
implementează colectarea separată a deşeurilor municipale, cu scopul obţinerii unor fluxuri separate
de deşeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, metal, sticlă) şi biodegradabile, în vederea facilitării
operaţiunilor ulterioare de tratare şi valorificare. De asemenea, tot în acest scop, prin SMID-uri s-a
vizat şi colectarea unorcategorii de deşeuri precum DEEE-urile, deşeurile voluminoase, deşeurile
periculoase, deşeurile verzi din parcuri şi grădini sau deşeurile stradale;
• Componenta de transport a deşeurilor municipale colectate, care se realizează cu

autovehicule speciale aparţinând operatorului şi care nu sunt parte a programului de investiţii. Fiecare
SMID foloseşte diferite mijloace de transport, cu capacităţi diverse(în general de 25-35 mc), în funcţie
de tipul deşeului sau de mărimea ariei deservite. Pentru eficientizarea transportului deşeurilor (o
activitate destul de consumatoare de resurse financiare), fiecare judeţ este împărţit în mai multe zone
de colectare, în general fiecărei zone fiindu-i atribuităcâte o staţie de transfer. Aceste facilităţi au rolul
de a stoca temporar deşeurile transportate de autogunoierele operatorului de salubritate şi de a
asigura redirecţionarea acestora către facilităţile de tratare şi de eliminare a deşeurilor din judeţ. În
staţiile de transfer,se efectuează de regulă şi o compactare a deşeurilor, în vederea eficientizării
transferului către facilităţile de tratare;
• Componenta de tratare a deşeurilor implică utilizarea unor facilităţi mai complexe, care
sunt amplasate în majoritatea cazurilor în aşa numitele Centre de Management Integrat. Acestea
reprezintă de fapt nişte unităţi de tratare a deşeurilor, constituite în principal din:
• instalaţie de sortare a deşeurilor reciclabile colectate separat;
• instalaţie de tratare biologică a deşeurilor, care poate fi compostare (în cazul deşeurilor
biodegradabile colectate separat) sau tratare mecano-biologică (în cazul deşeurilor colectate în
amestec care care conţin şi biodegradabile).
• un spaţiu administrativ în care să se poată desfăşura activităţile administrative ale Centrului

şi, de regulă, şi un laborator de analiză primară a deşeurilor;
• alte instalaţii tehnice, diferite de la sistem la sistem, cum ar fi: atelier auto, instalaţie de
alimentare cu combustibil, instalatii de alimentare cu apă potabilă etc.
Această componentă mai poate cuprinde şi alte instalaţii, cum sunt cele de de valorificare energetică
a deşeurilor, dar acestea nu sunt parte a programului de investiţii prin POS Mediu. De asemenea,
majoritatea SMID-urilor practică o schemă de tratare a deşeurilor biodegradabile care implică acţiunea
directă a populaţiei şi anume compostarea individuală în gospodării, prin dotarea acestora cu unităţi
de compostare individuală.
• Componenta de eliminare a deşeurilor, aşa cum este ea prezentă în SMID-urile din

România, se referă doar la depozitele ecologice de deşeuri. Fiecare judet dispune prin finanţare de cel
puţin un depozit ecologic de deşeuri, construit în conformitate cu cerinţele Directivei 1999/31/CE
privind depozitele de deşeuri,cuinstalaţiile aferente pentru tratarea emisiilor generate: instalaţia de
colectare şi tratare a levigatului (lichidul care se generează din depozit) cu staţia de epurare asociată
şi instalaţia de colectare şi tratare a biogazului generat prin fermentarea deşeurilor. Pentru
214
eficientizarea activităţilor, depozitele de deşeuri se amplasează de obicei în cadrul Centrelor de
Management Integrat al Deşeurilor, excepţie făcând judeţele care deţin depozite ecologice funcţionale
anterior implementării SMID-urilor (de exemplu realizate prin programul ISPA).
Obiectul Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor sunt acele categorii de deşeuri a căror
gestionare se află în responsabilitatea autorităţilor administraţiilor publice locale şi anume:
• deşeuri municipale – deşeuri menajere şi asimilabile celor menajere (capitolul 20 din Lista
Europeană a Deşeurilor):
− fractiuni colectate separat (deşeuri reciclabile şi deşeuri periculoase, inclusiv deşeurile

de echipamente electrice şi electronice) – 20 01;
− deşeuri din gradini şi parcuri – 20 02;
− deşeuri municipale amestecate (deşeuri reziduale) – 20 03 01;
− deşeuri din piete – 20 03 02;
− deşeuri stradale – 20 03 03;
− deşeuri voluminoase – 20 03 07;
• deşeuri de ambalaje rezultate de la populaţie (15 01) – conform legii, autoritatile adminsitratiei
publice locale au responsabilitati in ceea ce priveste colectarea şi sortarea deşeurilor de
ambalaje;
• o parte din deşeurile de ambalaje rezultate din industrie, comert şi instituții (15 01) (restul
deşeurilor de ambalaje de industrie comert şi institutii sunt gestionate direct de catre
generatori);
• deşeurile din constructii şi demolări (in special 17 01);
• nămolul de la epurarea apelor uzate orăşeneşti (19 08 05).
Pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor Cluj, Consiliul Judeţean Cluj
a semnat un contract de finanţare prin programul operaţional POS Mediu în anul 2011. Proiectul
prevedea finanţarea a trei seturi de investiţii prioritare în domeniul managementului deşeurilor la
niveul judeţului Cluj şi anume:
• investiţii pentru colectare/transport/transfer;

• construirea unui Centru de Management Integrat al Deşeurilor;
• închiderea depozitelor neconforme.
Judeţul Cluj este împărţit în patru zone de colectare, aferente fie noului depozit de la Cluj-Napoca, fie
instalaţiilor de gestionare a deşeurilor (staţii de sortare şi staţii de transfer) din judeţ. În figura 75 sunt
prezentate zonele de colectare aferente SMID Cluj:
215
• Zona 1 - acoperă partea centrală şi cea de est a judeţului, deservită de CMID din Cluj-Napoca;
• Zona 2 - acoperă partea de vest a judeţului, deservită de stația de transfer existentă la Huedin
(şi de o mică staţie de sortare realizată prin fonduri Phare);
• Zona 3 - acopera partea de sud a judeţului, deservită de stația de transfer de la Mihai Viteazu
(şi de 2 mici stații de sortare realizate prin fonduri Phare);
• Zona 4 - acoperă partea de nord-est a judeţului, deservită de stația de transfer de la Gherla (şi
de o alta mică staţie de transfer şi o mică staţie de compost realizate prin fonduri Phare).
Figură 74. Zonele de colectare a deşeurilor iîn judetțul Cluj
Sursa datelor : Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj
Prin proiect urmează a fi construite şi 3 stații de transfer (figura 76):
• În Huedin, acoperind zona vestică (Zona 2);

• În Mihai Viteazu, acoperind partea de sud (Zona 3);
• În Gherla, acoperind partea de nord-est (zona 4).
Staţiile de transfer de la Huedin şi Gherla vor fi staţii cu compactare mobilă, utilizând press-containere,
iar cea de la Mihai Viteazu va fi staţie de compactare statică, utilizând compactor fix:
• Staţie de transfer Huedin (zona 2) – capacitate circa 11 695 tone/an, 6 prescontainere de 24

mc şi 2 maşini de transport containere;
• Staţie de transfer Mihai Viteazu (zona 3) – capacitate circa 58 278 tone/an, 21 containere
simple de 24 mc, echipament de presare fix, 8 maşini de transport containere;
216
• Staţie de transfer Gherla (zona 4) – capacitate de circa 36 273 tone/an, 11 prescontainere de
24 mc şi 4 maşini de transport containere.
Figură 75. Investiţii prin SMID (depozit conform şi staţii de transfer)
Sursa datelor : Sistem de Management Integrat al Deșeurilor in Județul Cluj
Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) va cuprinde o staţie de sortare, o instalație de

tratare mecano-biologica şi un depozit conform. CMID va fi amplasat în Zona 1 în apropierea
municipiului Cluj Napoca (figura 76). Deşeurile reciclabile colectate separat de pe întregul teritoriu al
Judeţului Cluj vor fi sortate într-o instalaţie de sortare cu capacitate de 92.000 tone/an, construită pe
o suprafaţă de aproximativ 6000 m2. Deşeurile care vor fi sortate în această instalaţie vor fi împărţite
pe 12 fracţii şi anume:
• deșeuri de plastic: folie, PEID, PET, PVC, alte materiale plastice (5 fracţii)
• deşeuri de sticlă: sticlă brună, sticlă albă (2 fracţii)
• deşeuri metalice: metale feroase, metale neferoase (2 fracţii)
• deşeuri de hârtie: carton, hârtie tipărită, hârtie amestecată (3 fracţii)
În vederea atingerii ţintei privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile care ajung pe
depozitul conform, tratarea deşeurilor biodegradabile (care sunt parte a fracţiei umede colectată prin
SMID), se va realiza în instalaţia de tratare mecano-biologică cu capacitatea de 206.376 tone/an.
Deşeurile reziduale, provenite în principal din refuzul staţiei de sortare, refuzul staţiei de tratare
mecano-biologică, deşeuri stradale şi o parte din nămolul de la staţiile de epurare orăşeneşti vor fi
217
depozitate pe depozitul conform din cadrul CMID Cluj Napoca. Capacitatea totală proiectată pentru
deşeuri a depozitului este de aproximativ 6,9 milioane mc, asigurând funcţionarea pe o perioadă de
cel 24 de ani (la data realizării Studiului de Fezabilitate pentru Proiect). Depozitul va fi compus din 2
celule, prima celulă estimându-se a avea un volum de depozitare a deşeurilor de cca 1.350.556 mc.
Tot prin acelaşi proiect, s-a propus închiderea celor şase depozite neconforme existente în judeţ, şi
anume Turda, Campia Turzii, Dej, Gherla, Huedin şi Pata Rât (figura 77).
Figură 76. Depozite neconforme închise prin SMID
Sursa datelor: Sistem de Management Integrat al Deșeurilor in Județul Cluj
Deşi contractul de finanţare a avut perioada de implementare 2011 – 2016, la momentul de faţă
investiţiile aferente SMID Cluj nu sunt finalizate, generând numeroase probleme în domeniul
managementului deşeurilor în judeţ. Printre investiţiile prioritare care nu s-au realizat în perioada de
implementare sunt:
• Construcţia depozitului ecologic de deşeuri din Cluj-Napoca. Acesta urmează a fi finalizat în

anul 2020.
• Construcţia drumurilor de acces şi echiparea staţiilor de transfer / sortare. Drumurile de acces
către staţiile de transfer Gherla şi Mihai Viteazu au fost finalizate, iar cel care va deservi staţia
de la Huedin este preconizată a se finaliza în luna decembrie 2019. Echipamentele care vor
echipa staţiile de transfer vor fi achizişionate în anul 2020;
• Închiderea şi ecologizarea depozitelor urbane de deşeuri neconforme de la Pata Rât, Huedin,
Turda, Gherla, Dej şi Câmpia Turzii. La momentul de faţă, au fost finalizate lucrările de
218
• închidere la depozitele de la Huedin, Turda, Gherla şi Dej. Lucrările la depozitul de la Pata Rât
se vor finaliza în luna noiembrie 2019, iar la cel de la Câmpia Turzii în luna martie 2020.
2.2.5.4.1.1. Cantităţi de deşeuri colectate
În România, organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este

obligaţia administraţiilor publice locale.
Monitorizarea cantităţilor de deşeuri municipale care se generează pe teritoriul unei regiuni / ţări
constituie unul dintre elementele cele mai importante ale gestionării deşeurilor, indicele de generare
al acestor deşeuri fiind relaţionat de cele mai multe ori cu puterea de consum a populaţiei ţării
respective şi cu nivelul de trai al locuitorilor săi.
La nivelul judeţului Cluj, monitorizarea cantităţilor de deşeuri municipale se realizează de către Agenţia
privind Protecţia Mediului Cluj, respectiv de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO-
METROPOLITAN Cluj, asociaţie înfiinţată cu scopul eficientizării serviciilor de salubrizare în localităţile
componente.
În tabelul 93 sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile colectate în perioada 2013
– 2017 în judeţul Cluj. În ceea ce priveşte anul 2018, menţionăm că datele referitoare la cantităţile
colectate de deşeuri nu au fost disponibile la data elaborării prezentului studiu.
Tabel 99. Situatia privind cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile colectate în judeţul Cluj, în perioada
2013 -– 2017
An Cantitate (tone/an)
2013 220094.361
2014 210136.162
2015 185082.757
2016 202319.189
2017 206286.061
Din analiza datelor prezentate în tabelul 93 şi în figura 78 se poate observa că la nivelul judeţului Cluj,
cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile colectate variază puţin de la un an la altul, neputându-
se identifica o tendinţă continuă de descreştere, cel mai probabil datorită schimbărilor în ceea ce
priveşte deservirea cu servicii de salubritate a localităţilor judeţului. La nivel european, există o
tendinţă de scădere a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile colectate, mai ales în ţările mai
bine dezvoltate, pusă pe seama creşterii interesului populaţiei faţă de valorificarea deşeurilor şi faţă
de reciclare, tendinţă care nu se înregistrează şi la nivelul judeţului Cluj.
219
Figură 77. Deşeuri municipale şi asimilabile colectate în judeţul Cluj în perioada 2013 - 2017
230000
220000
210000
200000
190000
180000
170000
160000
2013 2014 2015 2016 2017
Cantitate (tone / an)
Sursa datelor : date prelucrate după APM Cluj
La nivelul judeţului Cluj, ca de altfel în toată ţara, începând cu data de 1 iulie 2019 este obligatorie
colectarea selectivă a deşeurilor pe patru fracţii: plastic/metal; hârtie/carton; sticlă; deşeuri
reziduale/amestecate/menajere. Să sperăm că eficienţa aplicării acestei legislaţii se va reflecta în anii
ce vor urma în creşterea cantităţii de deşeuri valorificate şi scăderea celor eliminate prin depozitare.
La momentul actual, predomină colectarea deşeurilor în amestec, care se realizează în general, în

mediul urban prin platformele de colectare (punctele gospodăreşti amenajate în cartierele de blocuri)
şi din poartă în poartă în zonele de case, iar în mediul rural din poartă în poartă sau din punctele de
colectare amenajate de primăriile comunelor (în funcţie de contractul de salubrizare încheiat între
operator şi comuna respectivă).
Până la implementarea sistemelor de colectare separate impuse de la 1 iulie 2019, colectarea separată
a deşeurilor se realizează în localităţile unde sunt implementate proiecte PHARE CES, în municipiul Cluj
Napoca (prin contractul de concesiune a serviciului de salubrizare – în fracţia uscată, amestecate toate
deşeurile reciclabile – şi prin protocolul de colaborare încheiat între Primărie şi ECOROM Ambalaje şi
în baza contractelor de parteneriat între ECOROM Ambalaje şi operatorii de salubritate – pe trei fracţii:
hârtie/carton, sticlă, plastic şi metal). ECOROM Ambalaje are încheiate parteneriate de colaborare şi
cu operatorii de salubritate care deservesc municipiile Dej, Turda, Câmpia Turzii.
ECOROM Ambalaje a pus la dispoziţia operatorilor de salubritate care operează în municipiul Cluj
Napoca un număr de 420 containere (tip igloo de 2,5 mc) - 223 pentru CS Brantner Veres SA şi 197
pentru SC Rosal Grup SA – Sucursala Cluj Napoca. De asemenea, pentru operatorul care operează în
municipiul Turda (SC Prival Ecologic Servis SA), aceeaşi asociaţie colectivă a pus la dispoziţie 30 de
containere de acelaşi tip, pentru operatorul care operează în Câmpia Turzii (SLCIAS) un număr de 56
de containere.
In principal, categoriile de deşeuri menajere care se colectează separat sunt: deşeuri de hârtie/carton,
plastic, metal, sticlă.
220
2.2.5.4.1.2. Cantităţi de deşeuri valorificate
HG 942/2019 privind aprobarea Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor impune obligaţia ca

operatorii de salubritate delegaţi să îşi stabilească indicatorii de performanţă astfel încât să contribuie
la atingerea următoarelor obiective de colectare separată:
• Anul 2019: 40%

• Anul 2020: 50%
• Anul 2021: 70%
În vederea eficientizării procesului de valorificare a deşeurilor, este imperios necesară extinderea

colectării separate. În tabelul 100 şi în figura 101 sunt prezentate cantităţile de deşeuri colectate
separat de la populaţie în perioada 2012-2017.
Tabel 100. Deşeuri colectate separat de la populaţie în perioada 2012-2017

Categorie
2012 2013 2014 2015 2016 2017
deşeu
Hârtie /
4284.82 4961.54 3539.16 2739.46 1202.78 1065.26
carton
Sticlă 4223.22 691.07 993.34 272.91 96.57 452.16
Plastic 1366.38 1385.66 945.64 759.72 675.67 721.43
Metal 9.79 128.89 70.31 25.23 54.33 89.29
Lemn 5535.73 739.11 756.13 246.22 36.39 42.02
Total
15419.94 7906.27 6304.58 4043.53 2065.74 2370.16
reciclabile
Figură 78. Deşeuri colectate separat de la populaţie în perioada 2012-2017

20000
15000
10000
tone
5000
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Axis Title
Hârtie / carton Sticlă Plastic

Metal Lemn Total reciclabile
Situaţia cantităţilor de deşeuri valorificate, respectiv a celor eliminate prin depozitare este redată în
tabelul 95.
221
Tabel 101. Situațtia privind cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile valorificate / eliminate prin
depozitare în JUDEŢUL Cluj în perioada 2013 – 2017
Procent deşeuri
An Deşeuri valorificate (tone / an) Deşeuri eliminate prin depozitare (tone / an)
valorificate (%)
2013 39687.898 174923.663 22.69
2014 39065.96 171070.202 22.84
2015 8645.911 174536.846 4.95
2016 23511.111 176483.078 13.32
2017 12911.451 193398.65 6.68
Analizând informaţiile din tabelul 95, se poate observa că cea mai mare cantitate de deşeuri municipale
colectate la nivelul judeţului Cluj sunt eliminate prin depozitare, fapt care contravine tuturor
principiilor adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul gestiunii deşeurilor. O serie de explicaţii
sunt oferite mai jos, în context mai larg, la nivelul Uniunii Europene, situaţia României şi a celorlalte
ţări din aceeaşi categorie putând fi generalizată şi la nivelul judeţului Cluj. Situaţia de la nivelul judeţului
este cu certitudine datorată şi întârzierilor în implementarea SMID.
Pornind de la principiile directoare ale noii strategii privind deşeurile, managementul deşeurilor
municipale vizează în primul rând reducerea cantităţii deşeurilor eliminate prin depozitare, stimularea
activităţii de reciclare în vederea eficientizării consumului de resurse şi minimizarea impactului
deşeurilor asupra mediului. Directiva 1999/31/EC privind depozitarea, statele membre sunt obligate
să-şi stabilească strategii naţionale privind reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile
eliminate prin depozitare. De asemenea, noua directivă privind deşeurile introduce ţinte şi privind
reciclarea deşeurilor municipale. În lumina acestor tendinţe, Comisia Europeană a publicat în anul 2008
o cartă verde cu privire la managementul deşeurilor biodegradabile, în cadrul căreia sunt descrise
măsuri de prevenire a generării de biodeşeuri, standarde pentru compost, precum şi anumite ţinte în
ceea ce priveşte cantitatea de biodeşeuri ce poate fi eliminată prin depozitare.
Cu toate acestea, complexitatea fenomenului şi numărul mare al actorilor implicaţi în managementul

deşeurilor determină ca acesta să aibă puternice note naţionale la nivelul Uniunii Europene, în ciuda
eforturilor de uniformizare a legislaţiei şi a practicilor în domeniu. În ciuda acestor note naţionale
specifice, în toate statele europene, gestionarea deşeurilor municipale este responsabilitatea
municipalităţilor, asumată fie individual, fie în asociere cu alte municipalităţi. În situaţiile în care
municipalitatea nu poate asigura prin departamente proprii gestionarea corespunzătoare a deşeurilor,
acest lucru este realizat de către operatori economici specializaţi, denumiţi operatori de salubrizare.
Infrastructura de gestionare a deşeurilor, de la recipienţii de colectare, mijloacele de transport şi până
la facilităţile de tratare şi eliminare finală sunt asigurate de către municipalitate singură sau în
colaborare cu operatorul de salubrizare.
Diferenţele în ceea de priveşte performanţa sistemelor de management al deşeurilor municipale la

nivelul Uniunii Europene este indusă în primul rând de gradul de implementare practică a ierarhiei
deşeurilor, adoptarea unor instrumente economice şi legale, infrastructura de tratare disponibilă,
calitatea procesului de planificare în domeniul managementului deşeurilor, atingerea ţintelor asumate
sau procedurile de infringement. Un studiu efectuat la nivelul Uniunii Europene (EU, 2012) a evaluat
222
performanţele ţărilor europene în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor municipale pe baza a 18 criterii
şi anume:
• decuplarea tendinţelor de consum de cele de generare a deşeurilor;
• existenţa unor programe de prevenire a poluării;
• cantitatea de deşeuri municipale reciclate;
• cantitatea de deşeuri municipale valorificate energetic;
• gradul de dezvoltare a activităţilor de reciclarea a deşeurilor municipale;
• existenţa unor interdicţii privind depozitarea deşeurilor municipale;
• taxele existente privind depozitarea deşeurilor municipale;
• existenţa unor scheme de tarifare de genul ”arunci şi plăteşti”;
• gradul de acoperire cu facilităţi de colectare a deşeurilor municipale;
• capacitatea facilităţilor de tratare a deşeurilor municipale;
• previziuni privind tendinţa de generare şi tratare a deşeurilor municipale;
• existenţa şi acurateţea statisticilor naţionale privind generarea şi tratarea deşeurilor

municipale;
• gradul de conformare a depozitelor municipale existente cu reglementările naţionale şi

europene;
• gradul de îndeplinire a ţintelor privind biodeşeurile eliminate prin depozitare;
• cantitatea de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare;
• numărul de proceduri de infringement aplicate în domeniul managementului deşeurilor

municipale;
• numărul de cazuri ajunse în justiţie privind încălcarea prevederilor directivei privind

deşeurile şi a celei părivind depozitarea deşeurilor.
În funcţie de scorul obţinut la evaluarea efectuată, pe baza criteriilor de mai sus, statele
membre pot fi împărţite în trei mari categorii şi anume:
• în prima categorie sunt incluse zece state membre cu performanţe peste medie, cu un scor
cuprins între 31 şi 39 de puncte, grup ce include Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Finlanda,
Franţa, Luxemburg, Olanda, Suedia şi Marea Britanie. Principalele aspecte de performanţă ţin de
facilităţile de tratare, existenţa unor interdicţii şi taxe privind depozitarea deşeurilor municipale,
acoperirea adecvată cu servicii de colectare, depăşirea ţintelor privind biodeşeurile eliminate prin
depozitare etc.;
223
• al doilea grup de ţări este format din cinci state membre cu performanţe apropiate de
medie, cu scoruri cuprinse între 19 şi 25 de puncte, şi anume: Spania, Ungaria, Irlanda, Portugalia şi
Slovenia. Principalele carenţe ale sistemelor de management al deşeurilor municipale în aceste ţări
sunt reprezentate de: grad insuficient de acoperire cu servicii de colectare, capacitate insuficientă a
facilităţilor de tratare, prevenirea generării de deşeuri nu constituie încă un element cheie al agendei
politice naţionale, absenţa unor instrumente economice şi legale care să asigure aplicarea ierarhiei
deşeurilor etc. Deficienţele în gestionarea deşeurilor municipale au condus la proceduri de
infringement aplicate aproape tuturor statelor membre din această categorie;
• cel de-al treilea grup cuprinde ţările cu cele mai mari carenţe în gestionarea deşeurilor
municipale, cu ascoruri cuprinse între 3 şi 18, respectiv: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Italia,
Lituania, Letonia, Malta, Polonia, România şi Solvacia. În aceste ţări, politicile de prevenire a generării
de deşeuri sunt puţin eficiente, principala modalitate de eliminare a deşeurilor municipale rămâne
depozitarea, o cantitate însemnată de biodeşeuri este încă eliminată prin depozitare, neacoperirea
totală cu facilităţi de colectare, rate extrem de reduse de creştere a cantităţii de deşeuri municipale
reciclate etc.
2.2.5.4.1.3. Operatori de salubrizare în judeţul Cluj
Activităţile de salubritate sunt gestionate de administraţiile publice locale, fie prin entităţi proprii, fie
prin delegarea acestora către operatori de salubritate.
La nivelul judeţului Cluj activează 20 de operatori de deşeuri care deţin autorizaţie de mediu (Anexa 4
şi figura 80).
224
Figură 79. Operatorii de salubritate care operează în județul Cluj
Sursa datelor : date prelucrate după ECO Metropolitan Cluj
2.2.5.4.1.4. Staţii de sortare şi tratare / depozite de deşeuri
Odată colectate separat, deşeurile reciclabile sunt transportate fie la unităţile valorificatoare, fie la
staţiile de sortare existente pe teritoriul judeţului, construite prin proiecte PHARE CES (figura 81). De
asemenea, unii operatori de salubritate şi-au amenajat instalaţii unde se realizează o sortare manuală
a deşeurilor reciclabile.
Staţiile de sortare funcţionale în judeţul Cluj la data elaborării prezentului studiu sunt prezentate în
tabelul 96 și figura 82.
Referitor la tratarea biologică a deşeurilor municipale, pe teritoriul judeţului există o singură staţie de
compostare, la Dej, care tratează în principal deşeuri verzi colectate din parcuri şi grădini (figura 82).
Prin proiectul SMID Cluj au fost puse la dispoziția unei părți a gospodăriilor individuale din mediul rural,
21.000 de unități de compostare (Studiu de oportunitate privind fundamentarea deciziei de delegare
a gestiunii activităţii de colectare, transport și transfer a deșeurilor municipale în județul Cluj).
În judeţul Cluj există la momentul de faţă şi o instalaţie de tratare termică a deşeurilor (piroliză), care
funcţionează în pe amplasamentul de stocare temporară a deşeurilor aparţinând RADP Cluj din
muncipiul Cluj-Napoca, strada Platanilor. Fiecare dintre cele 3 instalaţii are o capacitate de 0.8 t/oră şi
tratează termic deşeuri din lemn, materiale plastice sau cauciuc. În urma procesului de tratare termică
rezultă un gaz de piroliză, care este valorificat ca aditiv pentru carburant.
225
Figură 80. Distribuția proiectelor Phare-CES la nivel de UAT pe teritoriul județului Cluj
Figură 81. Staţii de sortare şi instalaţii de tratare a deşeurilor în judeţul Cluj
226
Cât priveşte depozitele de deşeuri, la momentul elaborării prezentului raport, nu există în judeţul Cluj niciun
depozit de deşeuri municipale şi asimilabile conform, fapt care reprezintă o problemă majoră, care pune în
pericol starea mediului şi sănătatea populaţiei.
Până la finalizarea depozitului ecologic de deşeuri prevăzut prin SMID Cluj, serviciile de depozitare sunt
asigurate, la momentul actual, deşi deficitar, prin intermediul a patru platforme de stocare temporară
a deşeurilor (tabel 102, figura 83). De pe aceste platforme, deşeurile municipale sunt transportate
pentru eliminare finală, pe depozitele de deşeuri funcţionale din alte județe (Bihor, Sălaj, Harghita). De
asemenea, pe teritoriul judeţului există şi două platforme de depozitare a deşeurilor din construcţii şi
demolări, la Dej şi la Cluj-Napoca.
Tabel 102. Staţii de sortare în judeţul Cluj

Stații sortare deşeuri municipale autorizate
Nr. crt. Denumire operator economic Autorizație de Mediu
1 Eco 5 Ardeal Autorizaţie de mediu nr. 5/2012 revizuită în 2013
2 SLCIAS Câmpia Turzii Autorizaţie de mediu nr. 79/2010 revizuită în 2013
3 RADP Cluj Napoca Autorizaţie de mediu nr. 2015 revizuită în 2015 şi 2017
4 SC SALPREST RAMPA SA Autorizaţie de mediu nr. 140/2015
Stații de concasare deşeuri din Constructii şi Demolari (populaţie) autorizate
Nr. crt. Denumire operator economic Autorizatie de Mediu
1 Municipiul Dej - Activitate Autorizaţie de mediu nr. 56/2012

Economica
2 RADP Cluj Napoca Autorizaţie de mediu nr. 115/2015 revizuită în 2015 şi 2017
227
Tabel 103. Platforme de stocare temporară a deşeurilor municipale
Nr. Denumire Capacitate
Autorizatie de Mediu Anul punerii în funcţiune
crt operator economic (t)
1 SC Salprest Rampa SA Autorizaţie de mediu nr. 140/2015 93636 2013
2 RADP Cluj Napoca Autorizaţie de mediu nr. 115/2015, 9600 2015

revizuită în 2015 şi 2017
3 SC ADP Gherla SA Autorizaţie de mediu nr. 7 / 2015 5662 2014
4 Compania de Salubritate Nu deţine - 2013

Campia Turzii SA
Figură 82. Platforme de stocare temporară a a deşeurilor
228
2.2.5.4.2. Gestionarea deşeurilor industriale şi a fluxurilor speciale de deşeuri
Având în vedere sporirea continuă a activităţilor industriale la nivel mondial, noi şi noi strategii de a
integra interesele economice cu cele ale mediului au fost lansate, cu precădere în ţările dezvoltate.
Sistemele industriale deschise care pun accent doar pe intrări (consum de materii prime şi energie),
fără a găsi soluţii sustenabile şi pentru ieşiri (deşeuri), nu se vor mai putea susţine pentru multă vreme,
ţinând cont de presiunile tot mai crescute asupra spaţiului. Sistemele industriale ce le vor înlocui vor
trebui să acorde o atenţie sporită unor aspecte neglijate în trecut, cel mai important poate fiind
identificarea unor soluţii pentru eliminarea produselor ajunse la sfârşitul ciclului de viaţă încă din faza
de producere a acestora, respectiv alegerea unor materii prime care să asigure un flux circular (în
primul rând scăderea cantităţii deşeurilor industriale de pre-consum prin reintroducerea acestora în
ciclul de producţie). Până nu demult legătura dintre industrie şi mediu se făcea în primul rând prin
constrângeri legislative legate de controlul poluării, în ultima perioadă însă s-a ajuns la concluzia că
această strategie nu este sustenabilă, în ciuda unor progrese evidente în unele ţări, în primul rând
datorită încălcării principiului conservării resurselor. Astfel, a apărut conceptul ”ciclului de viaţă”, ce a
revoluţionat industrii cu probleme ecologice majore precum industria cimentului, prelucrarea
metalelor feroase şi neferoase sau industria materialelor de construcţii.
În lumina celor spuse anterior, ca efect a promovării principiilor susternabilităţii în Uniunea Europeană,
majoritatea statelor membre ale UE consideră sectorul industrial drept o componentă estenţială în
drumul către eficientizarea utilizării resurselor (EEA Report, 2011). Deşeurile sunt tot mai mult văzute
drept materii prime secundare, iar proceseele de reciclare şi valorificare drept instrumente prin care
se poate reduce consumul de materii prime şi de energie. Această politică nu are impact doar asupra
sistemului de gestionare a deşeurilor, ci asupra tuturor elementelor sistemului, de la producători, la
consumatori sau la antreprenorii din domeniul reciclării. Factorii interesaţi în gestionarea deşeurilor
nu se rezumă însă doar la aceştia, mulţi dintre ei intervin chiar înainte de generarea deşeurilor:
producătorii de bunuri, producătorii de ambalaje, distribuitorii de bunuri, cetăţenii simpli, instituţiile
publice care monitorizează efectele deşeurilor asupra mediului, autorităţile publice la toate nivelurile
administrative.
În vederea realizării obiectivului de îmbunătăţire a gestionării produselor ajunse la capătul ciclului lor
de viaţă, când practic acestea devin deşeuri, a fost implementat conceptul de „responsabilitate extinsă
a producătorului” (REP) în cadrul Directivelor pe vehicule scoase din uz, deşeuri din echipamente
electrice şi electronice, baterii.
În ceea ce priveşte Directiva pe ambalaje, deşi nu prevede obligaţii pentru statele membre de a
transpune principiul responsabilităţii extinse a producătorului, majoritatea acestora au introdus în
legislaţiile naţionale unele măsuri în acest sens, diferenţiate însă de la ţară la ţară în ceea ce priveşte
operarea şi finanţarea colectării separate şi a reciclării. În unele state membre, această
responsabilitate a producătorului acoperă doar deşeurile de ambalaje provenite din ambalaje, în altele
doar pe cele provenite din industrie, în timp ce în altele sunt acoperite toate categoriile de deşeuri de
ambalaje.
Există în UE unele state membre care, prin politicile lor au impus implementarea Responsabilităţii
extinse a Producătorilor mai multor fluxuri de deşeuri, decât celor impuse prin Directivele europene.
Franţa, de exemplu, a impus acest concept pentru anvelope, textile, deşeuri medicale periculoase,
mobilă, agenţi de refrigerare, uleiuri etc. Pe lângă acestea, există o direcţie similară de acţiune şi în
rândul altor organizaţii industriale, care şi-au impus voluntar această schemă, cum sunt producătorii
de materiale pentru agricultură (produse de protecţia plantelor, fertilizatori, seminţe).
229
Deşeurile industriale sunt în general mai uşor de controlat de către autorităţile de mediu, deoarece
acestea au posibilitatea de a impune operatorilor economici condiţii orivind gestionarea deşeurilor în
cadrul actelor de reglementare emise pentru activităţile pe care aceştia le desfăşoară.
Responsabilitatea gestionării deşeurilor revine operatorilor economici, prin intermediul unor societăţi
autorizate în acest sens. La nivelul judeţului Cluj, la momentul elaborării prezentului studiu există:
• Un incinerator pentru deşeuri industriale periculoase operat de către SC Sterycicle Romania

SRL;
• 2 operatori economici care desfăşoară activităţi de tratare a DEEE, respectiv SC Total Waste
Recycling SRL, SC Greenweee International SA;
• 65 de societăţi autorizate pentru transportul deşeurilor periculoase;
• 1 operator care desfăşoară activităţi de valorificare a acizilor de decapare – SC Sadachit
Prodcom SRL;
• 1 depozit de deşeuri industriale periculoase, situat în Cluj-<Napoca şi administrat de SC Terapia
SA;
• 1 depozit pentru stocarea temporară a deşeurilor periculoase, situat în localitatea
Moldoveneşti, operat de Asoviaţia EuroConstruct Trading SRL şi I&C Transilvania Construcţii
SRL.
Cât priveşte gestionarea deşeurilor industriale nepericuloase, în judeţul Cluj nu există la acest moment
niciun depozit conform deschis tuturor producătorilor de deşeuri industriale, există în schimb unul în
localitatea Dej, dar doar pentru deşeurile proprii ale SC A6 Impex SA.
Cât priveşte fluxurile speciale de deşeuri, situaţia gestionării acestora la nivelul judeţului Cluj este
redată în cele ce urmează.
Deşeurile din activităţi medicale. Gestionarea deşeurilor provenite din activităţi medicale este
reglementată prin Ordinul 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a metodologiei de culegere a datelor pentru baza
naţională de date. În judeţul Cluj toate unităţile spitaliceşti au încheiate contracte cu operatori
autorizaţi în vederea eliminării acestor categorii de deşeuri. Încă începând cu anul 2005, în judeţul Cluj
funcţionează un incinerator pentru deşeuri periculoase, unde sunt eliminate majoritatea deşeurilor
medicale din judeţ, aparţinând Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj din Cluj-Napoca, restul fiind
preluate de alţi operatori economici, din alte judeţe în vederea sterilizării termice.
Deşeurile de baterii şi acumulatori. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori uzaţi este

reglementată prin HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii
şi acumulatori, cu completări şi modificări ulterioare, Ordinul 1399/2009 pentru aprobarea Procedurii
privind modul de evidenţă şi raportare a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi a deşeurilor de
baterii şi acumulatori, Ordinul 669/2009 privind aprobarea Procedurii de înregistrare a producătorilor
de baterii şi acumulatori, cu modificări şi completaări ulterioare. La sfârşitul anului 2018, în registrul
Producătorilor şi importatorilor de baterii şi acumulatori erau înregistraţi 45 producători/importatori
de astfel de echipamente. Totodată, la sfârşitul anului 2018, în judeţul Cluj îşi desfăşurau activitatea
110 agenţi economici colectori de deşeuri de baterii şi acumulatori uzaţi.
Deşeurile din echipamente electrice şi electronice. Gestionarea deşeurilor provenite din activităţi
medicale este reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 5 / 2015 privind modalitatea
de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Una din modificările importante
230
aduse vechiului HG 1037/2010 se referă la actuala ţintă de colectare selectivă de 4 kg DEEE pe locuitor.
Conform noului act normativ, se extinde domeniul de aplicare al colectării selective, tratării, reciclării
şi reutilizării EEE-urilor uzate atât în sfera echipamentelor utilizate de consumatorii casnici, cât și în cea
a utilizatorilor profesionali.
Astfel, producătorii de EEE-uri sunt obligați să colecteze:
• pentru anul 2016 o rată mai mare de 40% de DEEE-uri;

• în perioada 2017-2021, o rată de 45% DEEE-uri, raportat la cantitatea de EEE introdusă pe piață
în ultimii 3 ani precedenți.
Începând cu anul 2021 rata minimă de colectare DEEE-uri ce trebuie realizată de producători trebuie
să ajungă la 65%.
Referitor la domeniul de aplicare al acestui act normativ, sunt păstrate cele 10 categorii de EEE-uri ca
și în vechiul act normativ, cu excepția categoriei 4 care include de acum şi panourile fotovoltaice.
Prevederile ordonanței de urgență se aplică diferențiat pentru EEE-urile cuprinse în anexa 1 şi 2, EEE-
urile din anexa 2 beneficiind de perioada de tranziție, până la 15 august 2018.
Cele 10 categorii enumerate în anexa 1 sunt:
1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni: congelatoare, frigidere, mașini de spălat rufe, cuptoare
cu microunde etc
2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni: aspiratoare, aparate de cusut, tricotat, prelucrarea

textilelor, prăjitoare de pâine, filtre de cafea, ceasuri, inclusiv de mână, cântare etc
3. Echipamente informatice şi echipamente pentru comunicaţii electronice: microcomputere,

imprimante, informatică personal, calculatoare electronice, calculatoare portabile, faxuri,
telefoane etc.
4. Aparate electrice de consum şi panouri fotovoltaice: aparate de radio, televizoare, camera video,
instrumente muzicale, panouri fotovoltaice etc.
5. Echipamente de iluminat: corpuri de iluminat pentru lămpi fluorescente, cu excepţia corpurilor

de iluminat de uz casnic, lămpi fluorescente compacte, alte corpuri de iluminat sau echipamente
de difuzat sau controlat lumina, inclusiv LED, cu excepţia lămpilor cu filament etc.
6. Unelte electrice şi electronice, cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni: maşini
de găurit, ferăstraie, mașini de cusut, echipamente de strunjit, de frezat, de şlefuit, de polizat, de
tăiat cu ferăstrăul, de tăiat, de forfecat, de perforat, de găurit, de ştanţat, de fălţuit, de îndoit sau
destinate altor operaţiuni de prelucrare a lemnului, a metalului sau a altor materiale.
7. Jucării, echipament pentru petrecerea timpului liber şi echipament sportiv: seturi de trenuri
electrice sau de curse de maşini, console de mână pentru jocuri video, calculatoare pentru ciclism,
scufundare, cros, canotaj şi altele asemenea, jocuri video, echipamente sportive cu componente
electrice sau electronice, automate cu monede etc.
8. Dispozitive medicale, cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate
231
9. Instrumente de monitorizare şi control: detectoare de fum, regulatoare de căldură, termostate
etc
10. Distribuitoare automate: distribuitoare automate de băuturi calde, distribuitoare automate de

sticle sau doze calde sau reci, distribuitoare automate de produse solide, distribuitoare automate
de bani etc.
Producătorii au obligația înregistrării în Registrul Național menținut și asigurat de Agenţia Naţională

pentru Protecţia Mediului.
La nivelul judeţului Cluj, în anul 2018, situaţia era următoarea:
• 201 de operatori economici (importatori, producători) aveau la sfârşitul anului 2018, numere
de înregistrare de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
• 54 puncte de colectare funcţionale (administrate de operatorii de salubritate şi agenţi
economici colectori de deşeuri reciclabile);
• 2 agenți economici autorizați pentru tratarea DEEE-urilor.
Cât priveşte cantităţile de DEEE colectate la nivelul judeţeului Cluj, există informaţii disponibile doar
pentru perioada 2010-2015 (tabel 104).
Tabel 104. Cantităţi de DEEE colectate în judeţul Cluj

Cantitate DEEE colectată (tone)
Jud.
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Cluj 305.87 1123.93 1394.77 2483.135 2562.713 2077.984
Informaţiile privind cantitatea colectată pun în evidenţă o creştere, care are legătură cu certitudine cu
legislaţia, dar şi cu o creştere a preocupării faţă de mediu a asociaţiilor industrial de profil.
Deşeuri de ambalaje. În domeniul gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje există două

categorii de acte de reglementare, prima dintre acsetea este legislaţia armonizată şi derivă din
transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor legislaţiei europene în domeniu. În această
categorie se încadrează Legea 249/2015 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cu
completările şi modificările ulterioare, care transpune prevederile Directivei 94/62/CE privind
ambalajele şi deşeurile de ambalaje amendată de Directiva 2004/12/CE, ale Decizieie Comisiei
Europene 97/129/CE privind sistemul de identificare şi marcare a materialelor de ambalaj, precum şi
prevederile Deciziei Comisiei Europene 2005/270/CE privind formatul referitor la sistemul de baze de
date. În cea de a doua categorie se încadrează prevederile OUG 196/2005 privind Fondul de Mediu
care acţionează ca un instrument economic în aplicarea legislaţiei specifice. Legislaţia armonizată
prevede obiective naţionale de valorificare şi reciclare aşa cum sunt precizate în legislaţia europeană.
Cantităţile colectate/valorificate de deşeuri de ambalaje în judeţul Cluj sunt redate în tabelul 105 şi în
figura 84.
232
Tabel 105. Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate în judeţul Cluj în perioada 2013 -– 2017
An Cantitate colectată (tone) Cantitate valorificată (tone)
2013 76719.938 60364.942
2014 87304.38 86356.87
2015 61696.14 60304.24
2016 80112.80 77167.45
2017 111581.49 111581.49
Figură 83. Deşeuri de ambalaje valorificate în perioada 2013-2017 în judeţul Cluj
100.00
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
%
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
2013 2014 2015 2016 2017
Sursa datelor: Raport privind starea mediului în județul Cluj (2018)
Distribuţia pe judeţe a cantităţilor de deşeuri de ambalaje nu este însă reprezentativă, tinând cont de
faptul că deşeurile colectate într-un judeţ pot fi tratate în alte judeţe sau sunt exportate în vederea
valorificării. Din datele statistice colectate la nivel naţional rezultă că obiectivele de
reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje sunt îndeplinite.
Cât priveşte operatorii autorizaţi să colecteze deşeuri de ambalaje în judeţul Cluj, la sfârşitul anului
2018 existau 154 de agenţi economici autorizaţi, cu 204 puncte de lucru, respectiv 9 agenţi economici
autorizaţi să recicleze deşeuri de ambalaje.
Vehicule scoase din uz (VSU). Gestionarea deşeurilor provenite din activităţi medicale este
reglementată prin legea 212 / 2015 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi
233
completările ulterioare. Începând cu data intrarii in vigoare a acestei legi, agenţii economici autorizaţi
să desfăşoare activităţi de tratare a vehiculelor scoase din uz sunt obligaţi să asigure, pentru toate
vehiculele scoase din uz preluate în vederea tratării, realizarea următoarelor obiective:
• reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa medie pe vehicul şi an;
• reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an.
La sfârşitul anului 2018 existau 46 de agenţi economici autorizaţi pentru gestionarea VSU, din care 42
pentru colectare/tratare/dezmembrare şi 4 doar pentru colectare.
2.2.6. Patrimoniul natural protejat
2.2.6.1. Arii naturale protejate de interes național și comunitar
În România sistemul de protecție a naturii prin instituirea de arii naturale protejate este fundamentat
prin Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu toate modificările ulterioare ale
acesteia. În cadrul său se definesc ariile naturale protejate, categoriile de arii naturale protejate,
criteriile în baza cărora se pot institui arii naturale protejate, precum și obiectivele urmărite în cazul
fiecărei categorii de arii protejate în parte. Astfel, aria naturală protejată, într-o exprimare generală,
este „o zonă terestra si/sau acvatica în care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si
formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu
valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si
conservare, stabilit conform prevederilor legale”.
La nivel național au fost desemnate arii naturale protejate atât pe baza categoriilor UICN (Uniunea
Internațională pentru Conservarea Naturii, Comisia Mondială a Ariilor Protejate), cât și în conformitate
cu rețeaua europeană Natura 2000.
În județul Cluj primele arii naturale protejate au fost desemnate începând cu anul 1932 (rezervațiile
Suatu 1 sau Fânațele Clujului), ulterior, în anii ’60 și ’70 adăugându-li-se altele (un moment important
a fost anul 1974 când, printr-o decizie a Consiliului Popular Județean Cluj, au fost adăugate numeroase
arii protejate la lista celor recunoscute deja).
La nivelul județului sunt reprezentate prin suprafețe special desemnate rețelele internaționale de
protecție a naturii UICN și Natura 2000. În plus, au fost desemnate prin decizii și hotărâri ale Consiliului
Județean Cluj arii naturale protejate de interes județean, în anul 1994, la care s-a adăugat încă una în
2006. Situația ariilor naturale protejate de interes național și internațional este bine definită,
amplasamentul, suprafața, obiectul protecției și regimul de protecție fiind clar exprimate. O situație
statistică a prezenței lor la nivelul județului Cluj este evidențiată în figura 85, iar figurile 86 și 87
ilustrează distribuția lor spațială. O situație distinctă de cele menționate anterior se înregistrează în
cazul ariilor naturale protejate de interes județean, pentru care nu există o centralizare referitoare la
suprafață, amplasament, caracteristici sau regim de protecție, astfel că vor fi reprezentate în acest
document pe o hartă doar prin puncte.
234
Figură 84. Suprafața ocupată de ariile naturale protejate din rețelele UICN și Natura 2000
Sursa datelor : prelucrare după datele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
Rețeaua UICN funcționează prin stabilirea unor categorii distincte de arii naturale protejate, fiecare având
caracteristici diferite și, în consecință, aplicându-li-se un management specific. În anul 1994 au fost stabilite
respectivele categorii de arii protejate de către Comisia Mondială a Ariilor Protejate, după cum urmează:
▪ Categoria IUCN I (a şi b) - REZERVAŢIA NATURALĂ STRICTĂ/ZONĂ SĂLBATICĂ: arie protejată
administrată în principal pentru scopuri ştiinţifice sau pentru protejarea naturii (a sălbăticiei).
O zonă terestră şi/sau acvatică care prezintă ecosisteme, trăsături geologice sau fiziologice
şi/sau specii deosebite sau reprezentative, disponibilă primar pentru cercetare ştiinţifică şi/sau
monitorizare.
▪ Categoria IUCN II - PARC NAŢIONAL: O arie naturală terestră şi/sau acvatică, desemnată
pentru (a) protecţia integrităţii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generaţiile
prezente şi viitoare, (b) excluderea exploatării sau locuirii care contravine scopului desemnării
şi (c) punerea la dispoziţie a unei baze care să asigure posibilităţi spirituale, ştiinţifice,
educaţionale, recreaţionale şi de vizitare, toate trebuind să fie compatibile cu principiile de
protecţie a mediului şi cu diversitatea culturală.
▪ Categoria IUCN III - MONUMENT NATURAL: arie protejată administrată în principal pentru
conservarea trăsăturilor naturale specifice. Zonă care conţine una sau mai multe trăsături
naturale/culturale specifice, care este de o valoare deosebită sau unică datorită calităţii
reprezentative sau estetice sau semnificaţiei culturale.
▪ Categoria IUCN IV - ARIE DE GESTIONARE A HABITATELOR/SPECIILOR: arie protejată

administrată în principal pentru conservarea prin intervenţii manageriale. O arie terestră
şi/sau acvatică care face obiectul unei intervenţii active în scopul managementului pentru a
asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor unor anumite specii.
▪ Categoria IUCN V - PEISAJ TERESTRU/MARIN PROTEJAT: arie protejată administrată în

principal pentru conservarea peisajului şi recreaţiei. O arie terestră, cu zonă costieră şi marină,
235
▪ după caz, unde interacţiunea oamenilor cu natura de-a lungul timpului a generat o suprafaţă
cu trăsături distincte, cu valori semnificative estetice, ecologice şi/sau culturale şi adesea cu o
diversitate biologică mare. Ocrotirea integrităţii unei asemenea interacţiuni tradiţionale este
vitală pentru protecţia, menţinerea şi evoluţia ariei.
▪ Categoria IUCN VI - ARIE PROTEJATĂ CU RESURSE GESTIONATE: arie protejată administrată în

principal pentru folosirea adecvată a ecosistemelor naturale. O arie care conţine predominant
sisteme naturale nemodificate, gestionate pentru asigurarea pe termen lung a protecţiei şi
menţinerii diversităţii biologice, asigurând în acelaşi timp în mod durabil bunuri şi servicii
pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor.
În România există arii protejate desemnate în baza acestor categorii, cu excepția celei din urmă.
Denumirile lor sunt identice sau echivalente celor din desemnarea internațională, astfel: rezervații
științifice (UICN I), parcuri naționale (UICN II), monumente ale naturii (UICN III, rezervații naturale
(UICN IV) și parcuri naturale (UICN V).
Relația dintre categoriile de arii naturale protejate din rețeaua UICN și obiectivele principale de
management ale acestora este reprezentată în tabelul 106.
Tabel 106. Relaţia dintre obiectivele de management si categoriile de arii protejate IUCN
Categorie UICN
Obiectiv de management
I.a I.b II III IV V VI
Cercetare ştiinţifică 1 3 2 2 2 2 3
Protecţia sălbăticiei 2 1 2 3 3 - 2
Protecţia diversităţii speciilor/genetice 1 2 1 1 1 2 1
Menţinerea serviciilor 2 1 1 - 1 2 1
Protecţia trăsăturilor naturale/culturale - - 2 1 3 1 3
Turism si recreare - 2 1 1 3 1 3
Educaţie - - 2 2 2 2 3
Utilizarea durabila a resurselor ecosistemice - 3 3 - 2 2 1
Menţinerea activităților cultural tradiţionale - - - - - 1 2
Legenda:
1 - obiectiv primar
2 - obiectiv secundar
3 - obiectiv potenţial aplicabil
- - obiectiv neaplicabil
Sursa datelor : Stanciu E. și Florescu F. (2009)
Rețeaua UICN a județului Cluj include ariile naturale protejate din categoriile I (Rezervații științifice), III
(Monumente ale naturii), IV (Rezervații naturale) și V (Parcuri naturale), prezentate detaliat în tabelele
107-108, anexele 5 și 6, precum și în figura 86.
236
Tabel 107. Distribuția rezervațiilor științifice (IUCN I) pe teritoriul UAT-urilor din județul Cluj
Suprafață arie
Nr. Suprafață UAT Cod Denumire arie % din AP în
Denumire UAT protejată în
crt. (ha) internațional protejată UAT
UAT (ha)
1 Sacuieu 12077,99 RONPA0342 Peștera 111,69 0,92

Vârfurașu
2 Margau 21143,82 RONPA0342 Peștera 7,75 0,04
Vârfurașu
3 Margau 21143,82 RONPA0353 Peștera Mare 58,03 0,27
din Valea Firii
4 Margau 21143,82 RONPA0354 Peștera din 779,3 3,69

Piatra Ponorului
Tabel 108. Distribuția monumentelor naturii (IUCN III) pe teritoriul UAT-urilor din județul Cluj
Denumire Suprafață UAT Suprafață arie protejată % din AP în
Nr. crt. Denumire arie protejată
UAT (ha) în UAT (ha) UAT
1 Aghireșu 10565,82 Gipsurile de la Leghia 43,30 0,41
2 Baciu 8682,19 Locul fosilifer Coruș 5,01 0,06
3 Gilău 11677,05 Cariera Corabia 34,06 0,29
Rețeaua ecologica "Natura 2000" este definită în Ordonanța de Urgență a Guvernului 57/2007 (OUG
57/2007) ca rețeaua ecologica europeană de arii naturale protejate care cuprinde arii de protecție
specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind
conservarea păsărilor sălbatice și arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană și ale
Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei sălbatice.
Rețeaua Natura 2000 conține două categorii de arii naturale protejate, siturile de interes comunitar
(SCI) și ariile de protecție specială avifaunistică (SPA), a căror reprezentare în județul Cluj este afișată
în anexele 7 și 8, precum și în figura 87.
Înființarea acestei rețele fiind de dată mai recentă și specificul său nefiind întru totul conștientizat de
majoritatea populației, o să precizăm câteva caracteristici ale sale, pentru a înțelege nivelul de
protecție specific acestor arii protejate.
Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion
reprezentativ de specii sălbatice si habitate naturale de interes comunitar (cu referire la Comunitatea
Europeană). A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci si pentru mentinerea acestor
bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. Baza
legislativă a înființării și funcționării rețelei Natura 2000 este reprezentată de Directiva Păsări (Directiva
2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea
păsărilor sălbatice; înlocuiește Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea
păsărilor sălbatice) și de Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind
237
conservarea habitatelor naturale si a speciilor de faună si floră sălbatică), care conțin în anexele lor
liste cu speciile de păsări, respectiv tipuri de habitate și specii de plante și animale de interes comunitar
a căror conservare impune desemnarea unor arii speciale de conservare.
Figură 85. Distribuția ariilor naturale protejate din rețeaua UICN pe teritoriul județului Cluj.
238
Figură 86. Distribuția ariilor naturale protejate din rețeaua Natura 2000 pe teritoriul județului Cluj
Desemnarea siturilor Natura 2000 se face pe regiuni biogeografice. Europa a fost împărțită în 11 regiuni
biogeografice. În țările UE se regăsesc 9 regiuni, în țara noastră se găsesc 5 dintre acestea, iar pe
teritoriul județului Cluj sunt reprezentate două, bioregiunea continentală și cea alpină.
Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, cu modificările ulterioare, definește aceste elemente

reprezentative ale rețelei Natura 2000, habitatele și speciile de interes comunitar, astfel:
Habitatele de interes comunitar (Anexa 1 a Directivei Habitate) sunt acele habitate naturale de pe
teritoriul Uniunii Europene care îndeplinesc cel puţin una din următoarele condiţii:
• sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
• au un areal natural redus;
• sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe regiuni
biogeografice.
Speciile de interes comunitar (Anexa 2 a Directivei Habitate) - speciile pentru care este necesară
desemnarea de astfel de arii protejate; sunt acele specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt
periclitate, vulnerabile, rare sau endemice.
239
2.2.6.2. Arii naturale protejate de interes județean
Ariile protejate de interes județean au fost desemnate cu scopul protejării elementelor de patrimoniu
natural care nu fuseseră încă incluse la momentul respectiv în vreo categorie de arii protejate de rang
superior, dar și pentru a încuraja stimularea activităților turistice din localitățile pe teritoriul cărora au
fost desemnate.
Figură 87. Amplasamentul ariilor naturale protejate județene pe teritoriul județului Cluj.
Sursa datelor : prelucrare după datele CJ Cluj
Situația protecției naturii în România s-a schimbat semnificativ din acea perioadă, în primul rând prin
apariția rețelei europene Natura 2000, în cadrul căreia au fost incluse 68531 ha de teren ca arii speciale
de protecție avifaunistică și 83385,84 ha de teren ca situri de interes comunitar numai în județul Cluj.
O parte a acestor teritorii recent reglementate se suprapun, având dublă încadrare, cu toate acestea,
o mare parte din patrimoniul natural al județului a primit între timp statut de arie protejată. Aceasta
înseamnă că în multe cazuri ariile protejate de interes județean au devenit părți ale rețelei Natura
2000. Aceste relații sunt evidențiate în Anexa nr. 9, iar poziția acestor arii protejate pe teritoriul
județului e ilustrată în figura următoare.
2.2.6.3. Administrarea ariilor naturale protejate în județul Cluj
Situația administrării ariilor naturale protejate se află într-un proces de schimbare, ca urmare a
modificării cadrului național de administrare a ariilor naturale protejate. Fostele forme de
management ale ariilor naturale protejate de interes național, prin structuri de administrare special
desemnate și prin custozi, au fost înlocuite odată cu apariția Agenției Naționale pentru Arii Naturale
240
Protejate (ANANP). Aceasta a preluat administrarea prin structurile sale teritoriale (județene) a tuturor
ariilor naturale protejate care nu aveau desemnate structuri proprii de administrare. Altfel spus, a
dispărut forma de administrare prin intermediul custozilor.
La nivelul județului Cluj există 23 de arii naturale protejate UICN de interes național, dintre care 1 parc
natural (categoria V UICN), 16 rezervații naturale (categoria IV UICN), 3 monumente ale naturii
(categoria III UICN) și 3 rezervații științifice (categoria I UICN). Sunt desemnate de asemenea 35 de
situri Natura 2000, dintre care 30 sunt situri de importanță comunitară și 5 sunt arii de protecție
specială avifaunistică. În figura 85 este exprimată suprafața ocupată de fiecare categorie în parte,
evidențiindu-se dominanța siturilor Natura 2000. Pe de altă parte, conform figurilor 86 și 87, există
multe cazuri de suprapuneri de suprafețe încadrate unor categorii diferite, în special pentru siturile
Natura 2000 din cele 2 categorii, dar și pentru parcul natural. La fel, remarcăm situația rezervațiilor
științifice, care sunt parte integrantă a parcului natural, acesta fiind dealtfel cadrul firesc de
administrare a acestora.
Administrarea acestor teritorii se realizează în baza planurilor de management, existența acestora fiind
fundamentală atât pentru exercitarea efectivă a administrării, cât și pentru accesarea surselor de
finanțare în vederea implementării măsurilor de protecție și conservare a integrității ariilor protejate.
Până în acest moment, situația planurilor de management (PM) avizate pentru ariile naturale protejate
din județul Cluj este următoarea:
- 1 PM avizat pentru monumentul natural Cariera Corabia (anul avizării 2015);

- 1 PM avizat pentru rezervația naturală de orbeți de la Apahida (anul avizării 2013);
- 14 PM avizate pentru situri Natura 2000, inclusiv rezervații naturale suprapuse, acolo unde
este cazul: ROSCI0062 Defileul Crișului Repede-Pădurea Craiului, ROSCI0074 Făgetul Clujului-
Valea Morii, ROSCI0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Bonțida, ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche,
ROSCI0233 Someșul Rece, ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât, ROSCI0295 Dealurile Clujului de
Est +VII.6 Fânațele Clujului „La Copârșaie” și VII.7 Fânațele Clujului „La Craiu”, ROSCI0322
Muntele Șes, ROSCI0356 Poienile de la Șard, ROSCI0394 Someșul Mic, ROSCI0262 Valea Iadei,
ROSCI0263 Valea Ierii, ROSPA0104 Bazinul Fizeșului, ROSPA0113 Cânepiști (toate avizate în
2016).
Nu e disponibilă o situație a gradului de implementare a măsurilor din aceste planuri de management,

acesta fiind dealtfel unul din obiectivele importante ale ANANP pentru viitor.
Ariile naturale protejate de interes județean sunt gestionate în principal de administrațiile locale și
județene, neavând planuri de management și regulamente aferente elaborate.
2.2.7. Insulele de căldură identificate în arealele urbane din Județul Cluj
În ultimele decenii, la nivel global s-a înregistrat o creștere accelerată a orașelor. Astfel, numai în
orașele Europei în prezent trăiește aproximativ 73% din populația continentului, iar prognozele indică
faptul că în anul 2020 ponderea va crește până la aproximativ 82 % (EEA 2010; Akbari et al. 2016,
Herbel et al., 2016).
Dincolo de aspectele pozitive ale urbanizării (creșterea perioadei fără îngheț, atenuarea efectelor
valurilor de frig etc.), impactul de mediu al acesteia constituie în prezent una dintre problemele majore
luate în discuție în studiile de planificare și dezvoltare urbană. Unul dintre cele mai importante efecte
este intensificarea insulei de căldură urbane (ICU) asociată fiecărui areal urban (Herbel et al., 2015,
241
2016). Acest fenomen se manifestă printr-o creștere a temperaturii suprafețelor și a aerului în stratul
respirabil comparativ cu zonele rurale învecinate, generând adesea modificări ale vremii, o diminuare
a condițiilor de trai, prin creșterea temperaturii și a poluării, prin intensificarea valurilor de căldură și
chiar prin creșterea mortalității (Unger et al, 2014, Herbel et al., 2018, Croitoru et al., 2018). ICU se
formează în toate orașele, la toate latitudinile, și este prezentă atât în timpul zilei, cât și al nopții, în
fiecare anotimp, cu variații sezoniere de intensitate. Este mult mai intensă în condiții de calm
atmosferic și timp senin și se diminuează foarte mult în condiții de vânt și precipitații (Santamouris, M.
2015; Akbari H. et al. 2016, Herbel et al., 2016). Din punct de vedere economic, existența ICU poate
genera o scădere a consumului de energie termică pentru încălzire în timpul iernii, dar o creștere a
acestuia pentru răcire, în timpul verii.
Factorii principali care generează și afectează intensitatea ICU se includ în două mari categorii:
• factori controlabili: arhitectura urbană, tipul de materiale de construcții folosite în

interiorul arealului urban, densitatea populației, activitățile economice și de servicii (în
special, cele industriale și transporturile), suprafața acoperită cu spații verzi și
suprafețe acvatice din interiorul orașului;
• factori incontrolabili: localizarea geografică (tipul de climat), condițiile meteorologice
sinoptice și locale (temperatură, presiune, vânt, precipitații etc.), relieful (arealele
depresionare nu favorizează dispersia poluanților) etc.
În plus, încălzirea și răcirea artificială a clădirilor, transportul și procesele industriale introduc surse
antropice de căldură în mediul urban provocând apariția unor areale mult mai calde, numite ”hot
spot”, intensitatea acestora prezentând o creștere generală în timp dacă nu se iau măsuri de diminuare
a lor (Wilby, 2007; Akbari et al., 2016, Herbel et al., 2016). Intensitatea ICU crește odată cu extensiunea
spațială și cu populația orașului, precum și sub efectul încălzirii globale.
Acest capitol își propune să identifice insulele de căldură urbană pe baza temperaturii suprafețelor
(ICUS) în toate orașele din Jud. Cluj, iar în Mun. Cluj-Napoca și pe baza temperaturii aerului. Pentru
arealele urbane, hărțile și profilele temperaturii suprafețelor s-au realizat pentru domeniul intravilan.
Datorită dezvoltării accelerate pe care au cunoscut-o în ultimele decenii comunele Gilău și Florești, am
decis să includem în acest studiu și cele două localități rurale. Pentru acestea, întrucât arealele
construite depășesc cu mult limitele disponibile ale intravilanului, hărțile temperaturii suprafețelor au
fost realizate pentru întreaga suprafață a UAT-urilor respective.
Pentru prezentul studiu s-au analizat imaginile satelitare din data de 1 septembrie 2018 și prelevate în
intervalul 9.00 - 12.00 (ora de vară a României – OVR), de misiunea Landsat 8 și furnizate gratuit de
United States Geological Survey (www.usgs.gov).
Condițiile de vreme din momentul prelevării imaginilor au fost conforme cu standardele recomandate
pentru analiza temperaturii suprafețelor. De asemenea, pentru fiecare oraș s-au extras temperaturile
suprafeței terestre pe diverse profile care au fost stabilite astfel încât să intersecteze o varietate cât
mai mare de tipuri de suprafețe.
În Municipiul Cluj-Napoca ICU a fost mult studiată în ultimii ani, iar rezultatele au fost publicate în studii
științifice. Analiza situației existente se va face atât pe baza observațiilor satelitare, detectându-se
astfel insula de căldură urbană a suprafețelor (ICUS), cât și pe baza măsurătorilor directe asupra
242
temperaturii aerului măsurată la înălțimea de 1,5 m, în timpul unor campanii de măsurători
expediționare evaluându-se astfel intensitatea insulei de căldură urbană atmosferică (ICUA).
2.2.7.1. Identificarea insulei de căldură urbană în Municipiul Cluj-Napoca
2.2.7.1.1. Identificarea ICUS în Municipiul Cluj-Napoca
În Municipiul Cluj-Napoca cele mai calde regiuni identificate la nivelul suprafeței sunt cele acoperite
preponderent cu beton și/sau asfalt. Astfel, în arealul construit al Mun. Cluj-Napoca, cele mai calde
suprafețe (hot spot), în timpul zilei, se înregistrează în partea nordică a orașului și se suprapun, în
general, zonelor (foste și actuale) industriale; cele mai intense ”hot-spot”-uri sunt cele situate în zona
industrială de pe B-dul Muncii de la nord de Somesul Mic, precum și cele de la sud de râul ce
traversează orașul (zona CISEROM), urmate de cele din zona industrială de lângă gară (punctul 4 pe
profilul BB’) (Fig. 89 și 91). Temperaturi ridicate au fost detectate și în zonele comerciale nou
construite, mai ales în zona parcărilor din preajma acestora, precum Billa/Penny (Fig. 90), Dedeman
(Fig. 91 si 92), Cora, dar și în zona aeroportului Internațional Avram Iancu (Fig. 90).
Cele mai reci suprafețe (cold spots) corespund arealelor acvatice naturale sau antropice. Astfel, sunt
foarte ușor identificabile pe harta temperaturii suprafețelor Râul Someșul Mic (punctele 7, 11 pe
profilul BB’ din Fig. 91) și Ștrandul Clujana (punctul 9 pe profilul BB’ din Fig. 91), precum și arealele
lacustre din sud-estul municipiului (punctele 5 și 9 pe profilul AA’ din Fig. 90). În general, diferența de
temperatură dintre cele două tipuri de suprafețe, cele asfaltate/betonate și cele acvatice, în cursul
dimineții (la momentul prelevării imaginii satelitare) sunt de 6-8 °C (de exemplu, punctele 9-10 pe
profilul AA’ și punctele 11-12 pe profilul BB’) (Fig. 89-91).
De asemenea, zonele verzi din oraș, parcurile, Grădina Botanică Alexandru Borza, dar și cimiterele,
rămân constant mai reci față de arealele construite, ele constituindu-se în ”cold spots” (Fig. 89-92).
243
Figură 88. Temperatura suprafeței identificată pe baza imaginii prelevate de misiunea Landsat 8, în data de 1
septembrie 2018, în intervalul 9.00 -12.00 (OVR), în Cluj-Napoca
Sursa datelor: date prelucrate după imaginea Landsat (www.usgs.gov) și Google Maps
(www.maps.google.com)
244
Figură 89. Variația temperaturii de suprafață pe profilul AA’ detectată în data de 1 septembrie 2018, în
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Cluj-Napoca: 1 – Zonă comercială Str. Calea Florești (Billa); 2 – Zonă comercială
Str. Calea Mănăștur (Platinia Shopping Ce
Sursa datelor : date prelucrate după imaginea Landsat (www.usgs.gov).
Areale construite din oraș au temperaturi între cele ale spațiilor acvatice/verzi, respectiv ale celor
industriale. Se remarcă faptul că arealele cartierelor Mănăștur, Mărăști și al centrului istoric (Piața
Lucian Blaga, Piața Unirii, Piața Avram Iancu și Piața Mihai Viteazu) sunt cele mai calde din oraș, ca
urmare a materialelor de construcție folosite și a arhitecturii urbane. Totuși, trebuie menționat faptul
că imaginea fiind prelevată în timpul dimineții, supraîncălzirea materialelor de tip beton/asfalt nu este
maximă la momentul prelevării imaginii respective. În timpul după-amiezei, se estimează că
temperaturile pot crește cu până la 10 °C față de cele dinainte de amiază. Diferențierea dintre aceste
areale se va face în subcapitolul dedicat ICUA.
Figură 90. Variația temperaturii de suprafață pe profilul BB’ detectată în data de 1 septembrie 2018, în
intervalul 9.00 -12.00 (OVR), în Cluj-Napoca: 1 – Zonă industrială Str. Tudor Vladimirescu; 2 – Zonă verde Cart.
Dâmbu Rotund; 3 – Zona industrială lângă auto
Sursa datelor: date prelucrate după imaginea Landsat (www.usgs.gov)
245
Figură 91. Variația temperaturii de suprafață pe profilul CC’ detectată în data de 1 septembrie 2018, în
intervalul 9.00 -12.00 (OVR), în Cluj-Napoca: 1 –Zonă rezidențială de case cart. Dâmbu Rotund; 2 – Zonă verde
Cart. Dâmbu Rotund; 3 – Zona comercială (Dedeman
Sursa datelor : date prelucrate după imaginea Landsat (www.usgs.gov).
2.2.7.1.2. Identificarea ICUA în Municipiul Cluj-Napoca
Conform recomandărilor internaționale în domeniu, în arealele unde nu sunt disponibile stații

meteorologice fixe amplasate în interiorul orașului, pentru estimarea ICUA se pot realiza campanii de
măsurare în puncte fixe și pe diverse trasee în oraș, prin utilizarea de aparatură portabilă (Fouda et al.,
2015).
Întrucât ambele metode menționate mai sus au propriile limitări, pentru estimarea ICUA în Cluj-
Napoca, Herbel et al. (2017) au propus o metodă mixtă în care să se combine cele două tipuri de
măsurători. Ulterior, s-au comparat valorile temperaturii din interiorul orașului cu cele dintr-un punct
de referință situat în ruralul apropiat, Comuna Florești, în cazul acesta.
ICUA sunt adesea slabe în partea a doua a dimineții și în timpul zilei și devin mai pronunțate după apus,
datorită eliberării lente a căldurii din infrastructura urbană. Momentul acestui vârf depinde de
caracteristicile suprafețelor urbane și rurale, de sezon și de condițiile meteorologice predominante
(Akbari et al., 2015). Marea majoritate a campaniilor de măsurare s-au efectuat în timpul nopții, între
orele 23:00 și 03:00, dar a existat și o campanie de măsurători continue de 24 ore (Herbel et al., 2016).
Datele măsurate s-au procesat după algoritmul prezentat de Herbel et al. (2015).
Datele utilizate în acest studiu au fost colectate pe o perioadă de 6 luni (mai-octombrie 2015), câte
una pentru fiecare dintre anotimpurile primăvară, vară și toamnă. Pentru a obține cea mai mare
intensitate a ICUA, măsurătorile au fost efectuate în principal în condiții meteorologice de presiune
mare, cer senin, vreme caldă și vânt slab. S-au efectuat măsurători în 8 puncte fixe, situate în oraș, la
care s-a adăugat punctul de referință situat în centrul Comunei Florești (sensul giratoriu). Măsurătorile
transectelor mobile au durat, de regulă, aproximativ 3 ore și au fost efectuate cu autoturisme pe trei
profile diferite prin oraș, cu opriri multiple de-a lungul rutelor (Fig. 93). Traiectoriile profilelor au urmat
principalele axe rutiere ale orașului pe direcțiile Nord-Sud, Est-Vest și Nord-Vest - Sud-Est. Punctele de
profil au fost alese luând în considerare diferitele tipuri de țesut urban din oraș; pe fiecare profil s-au
făcut măsurători între 16 și 22 măsurători (Fig. 93) (Herbel et al., 2016).
Valoarea temperaturii a fost înregistrată simultan, la fiecare 5 minute în cele 8 puncte fixe situate în
zona urbană, precum și în punctul fix din zona rurală din apropiere.
246
Punctele fixe utilizate pentru observații au fost alese pentru a evidenția cel mai bine modelul de
temperatură în diferite zone climatice locale (LCZ) generate de diferite tipuri de țesut urban și de zona
rurală din apropiere. Punctul de referință (RP) a fost ales în Comuna Florești, în zona sensului giratoriu
(măsurătorile s-au realizat înainte de amplasarea în zonă a spațiului comercial ”Lidl”). Codul pentru
punctul fix și LCZ-ul corespunzător, așa cum au fost prezentate inițial de Herbel et al. (2016) sunt
enumerate mai jos:
Figură 92. Punctele de măsurători fixe și pe profile utilizate pentru detectarea ICUA in Cluj-Napoca
Sursa datelor : Herbel et al., 2016 (modificat)
247
• FP1 – zonă cu densitate mare a clădirilor înalte (10 etaje sau mai mult) (cartierul Mărăști);
• FP2 – zonă cu densitate mare a clădirilor înalte (10 etaje sau mai mult) (cartierul Mănăștur);
• FP3 – zonă cu densitate mare a clădirilor de înălțime medie (2-8 etaje) (cartierul Gheorgheni);
• FP4 – zonă cu densitate mare a clădirilor joase (centrul istoric al orașului, Piața Unirii);
• FP5 – zonă cu densitate medie a clădirilor joase (zonă rezidențială: Cartierul Andrei
Mureșanu);
• FP6 – zonă cu densitate mică a clădirilor joase / apă (Parcul Iuliu Hațieganu / Sala Sporturilor
Horia Demian / Râul Someș);
• FP7 – zonă verde cu copaci împrăștiați (Parcul din complexul stundențesc ”Bogdan
Pertriceicu Hașdeu” lângă clădirea Facultății de Geografie);
• FP8 – zonele cu densitate mică a clădirilor (Str. Vânătorului, nr. 17, la Stația Meteorologică
Cluj-Napoca) situată în cartierul Gruia.
• RP – punctul de referință situat în ruralul apropiat, în centrul comunei Florești (sensul

giratoriu).
a. Măsurătorile în puncte fixe din timpul primăverii
În primăvara anului 2015, campania s-a desfășurat din 13 mai, ora 9:00 am, până în 14 mai, ora 9:00.
Măsurătorile au durat 24 de ore în punctele fixe și aproximativ 3 ore pe transectele mobile (Herbel et
al., 2016).
Valorile temperaturii înregistrate în punctele fixe sunt prezentate în Fig. 94. Intervalul de stabilitate
termică relativă a durat aproximativ 5 ore (de la ora 23:00 la 4:00).
248
Figură 93. Temperatura aerului înregistrată în punctele fixe în timpul campaniei de primăvară (13-14 mai 2015);
timpul este dat în OVR (UTC + 3)
Cele mai ridicate valori ale temperaturii au fost înregistrate în FP1 (zonă urbană cu densitate mare de
clădiri înalte din cartierul Mărăști), dar și în FP3 (zonă cu densitate mare a clădirilor de înălțime medie
din cartierul Gheorgheni), în timp ce cele mai mici au fost specifice RP (Floresti) și pe malul Someșului
Mic (FP6). Diferența de temperatură dintre cele mai răcoroase și cele mai calde zone a fost de
aproximativ 2,0 °C. Centrul orașului este, de asemenea, unul dintre locurile cele mai calde din oraș, dar
mai proeminent în timpul zilei, ca urmare a traficului mare din zonă (Herbel et al., 2016) (Fig. 94).
În timpul nopții, datorită clădirilor cu înălțime redusă din centrul vechi al orașului, abaterea față de
temperatura RP este mai mică decât cea înregistrată pentru LCZ-urile caracterizate de densitate mare
a clădirilor de înălțime medie. În timpul zilei, variațiile mari de temperatură pot fi observate chiar și
pentru același punct, iar datele colectate în acest interval sunt inadecvate pentru a evalua intensitatea
ICUA în orașul Cluj-Napoca (Fig. 94) (Herbel et al., 2016). Prin urmare, pentru campaniile următoare,
măsurătorile s-au efectuat numai în timpul nopții.
b. Măsurătorile în puncte fixe din timpul primăverii
Pentru vara anului 2015 campania de măsurători a avut loc între 22 iulie și 23 iulie. Valorile
temperaturii au fost colectate numai în intervalul de stabilitate termică relativă între orele 23:00-
02:00. Valorile temperaturii au scăzut treptat de la începutul până la sfârșitul intervalului (Fig. 95). Cele
mai mari au fost identificate în cartierul Mărăști (FP1), urmate de cele din cartierul Gheorgheni (FP3)
și de cele din centrul istoric al orașului (FP4), în timp ce cele mai scăzute au fost specifice RP. În
intervalul de stabilitate termică relativă, diferențele dintre temperaturile punctelor situate în zona
orașului și RP au variat de la 0,1 °C la 3,2 °C ca valori medii, și de la -0,4 până la 3,8 °C, ca valori extreme
(Tabelul 109) (Herbel et al., 2016).
249
Figură 94. Temperatura aerului înregistrată în punctele fixe în timpul campaniei de vară (22-23 iulie 2015) (°C);
timpul este dat în OVR (UTC + 3)
Temperatura (gr. C)
Ora
Sursa datelor : Herbel et al., 2016
Tabel 109. Abaterea temperaturii aerului în punctele fixe față de punctul de referință al zonei rurale corectată
în funcție de altitudine (°C)
Primăvară (mai 13-14) Vara (iulie 22-23) Toamna (octombrie 24-25) Media generală
Puncte fixe
Med Min Max Med Min Max Med Min Max Med Min Max
FP1 1.9 0.9 3.0 3.2 2.8 3.8 1.5 1.1 2.3 2.2 0.9 3.8
FP2 1.5 0.5 2.3 2.6 1.5 3.3 1.2 0.8 1.6 1.8 0.5 3.3
FP3 2.1 0.9 3.0 2.8 2.5 3.1 1.3 0.8 2.0 2.1 0.8 3.1
FP4 1.4 0.8 2.0 2.6 1.8 3.0 1.3 0.7 2.3 1.8 0.7 3.0
FP5 1.5 0.5 2.5 2.8 2.3 3.2 1.4 0.6 2.2 1.9 0.5 3.2
FP6 -0.1 -1.1 0.8 0.1 -0.4 0.6 0.4 -0.2 1.0 0.1 -1.1 1.0
FP7 1.2 0.1 2.6 2.7 2.4 3.1 1.3 0.4 2.1 1.7 0.1 3.1
FP8 0.4 -0.5 1.8 0.6 0.0 1.0 -1.0 -1.6 -0.5 0.0 -1.6 1.8
c. Măsurătorile în puncte fixe din timpul toamnei
Din campaniile de măsurare de toamnă pentru analiza ICUA, sunt prezentate rezultatele obținute în
campania din intervalul 24 octombrie, ora 23:00 - 25 octombrie, ora 2:00. Temperatura a scăzut încet
pe parcursul intervalului. Valorile cele mai ridicate au fost înregistrate, ca și în celelalte campanii de
măsurare, în FP1 (cartierul Mărăști), dar în ansamblu diferențele dintre punctele de observație din
zona urbană și RP au fost mai mici decât în timpul verii. În FP8 (Cartierul Gruia), temperatura a fost mai
mică decât în RP, cu o abatere medie de -1,0 °C. Diferența dintre punctul cel mai cald (FP1) și RP a fost
250
mai mică la început (1,1 °C), datorită nebulozității mai ridicate, ajungând la sfârșitul intervalului de 2,3
°C; media a fost de 1,5 °C (Figura 96) (Herbel et al., 2016).
Merită menționat faptul că am ales două puncte fixe situate în zone cu țesut urban similar (Mărăști și
Mănăștur), dar cu circulație locală diferită a aerului. Primul (FP1), situat în partea estică a orașului, s-a
dovedit a fi în permanență cea mai caldă zonă din oraș, situație care corespunde oricărei abordări
teoretice. Cel de-al doilea (FP2), situat în partea de vest a orașului, este expus direct brizei montane
de noapte care suflă peste oraș dinspre vest și sud-vest. Aerul rece coboară din Carpații Occidentali cu
o viteză aproape constantă de 2 m/s și este cel mai frecvent vânt care suflă peste oraș în timpul nopții,
transportând aerul mai cald spre est. Aceasta este explicația faptului că zona cu densitate mare a
clădirilor înalte din vestul orașului este mai rece decât cea din est. În general, în cadrul tuturor
campaniilor de măsurători efectuate, între cele două zone similare din punct de vedere arhitectural,
diferența de temperatură a fost cuprinsă între 0,4 (în condiții cu vânt mai intens) și 1,3 °C (în condiții
de briză montană slabă) (Herbel et al., 2016).
Figură 95. Temperatura aerului înregistrată în punctele fixe în timpul campaniei de toamnă (24-25 octombrie
2015) (°C); orele sunt date în ora localătimpul este dat în OVR (UTC + 3)
d. Măsurătorile pe profile transversale peste oraș : profilul AA’
Primul profil utilizat în acest studiu se extinde din partea de nord a orașului până în partea de sud, pe
o distanță de aproximativ 15 km, iar temperatura a fost măsurată în 16 puncte. Datorită topografiei
orașului, altitudinea punctelor variază între 400 m și mai mult de 700 m. Este singurul profil cu o
diferență de altitudine atât de importantă, dar pentru a obține date utile, am aplicat corecția pentru
altitudine (Herbel et al., 2016).
Variația sezonieră a abaterii în timp real pe profilul AA’ în comparație cu zona rurală din apropiere este
prezentată în Figura 97. Partea finală a profilului a fost caracterizată prin inversiuni termice datorită
diferențelor mari de altitudine și, prin urmare, ICUA poate fi observată numai în prima parte a traseului
pentru măsurătorile de primăvară și de vară. Toamna, inversiunea termică a apărut la o altitudine mai
251
mare și astfel poate fi identificată o mică insulă termică, cu intensitatea de peste 1 °C. Dacă excludem
valorile ridicate ale temperaturii induse de inversiunile termice (și nu de procesul de urbanizare) din
cea de-a doua jumătate a traseului, cea mai mare intensitate a ICUA poate fi observată vara (cu o
abatere de până la 3,0 °C) urmată de cea din timpul primăverii (până la 2,0 °C) și de cea din timpul
toamnei (până la 1,5 °C) (Herbel et al., 2016).
e. Măsurătorile pe profile transversale peste oraș : profilul BB’
Al doilea profil are o lungime de aproximativ 18 km și altitudini mai mici în comparație cu primul.
Altitudinea medie a punctelor pe profil este de 350 m, cu excepția celor două puncte finale în care
altitudinea crește până la mai mult de 450 m. Această diferență de altitudine între dealurile sudice și
zona centrală a orașului este, de asemenea, asociată fenomenelor de inversiune termică. Acestea
generează abateri de temperatură mai mari comparativ cu RP la sfârșitul traseului pentru campaniile
desfășurate în mai și iulie. ICUA poate fi clar identificată primăvara și vara pe profilul BB’, însă nu și
pentru luna octombrie, când temperatura înregistrată în partea centrală a orașului nu a fost cu mult
mai mare decât cea măsurată în mediul rural. În ceea ce privește intensitatea ICUA, pe acest profil, cea
mai mare abatere față de punctul de referință a avut loc în timpul verii, cu o valoare care a depășit 3,5
°C în zona centrală a orașului, în timp ce cea mai mică a fost înregistrată primăvara (până la 1,3 °C)
(Figura 98) (după Herbel et al., 2016).
Figură 96.Abaterea temperaturii aerului pe profilul AA’ față de punctul de referință (°C)
5.0
4.0
3.0
2.0 13-14 mai
1.0 22-23 iulie

0.0
24-25
-1.0 octombrie
-2.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Punctul de observație pe profil
252
Figură 97. Abaterea temperaturii aerului pe profilul BB’ față de punctul de referință (°C)
e. Măsurătorile pe profile transversale peste oraș : profilul CC’
Profilul CC’ se întinde pe o distanță de peste 20 km și urmează cea mai importantă axă rutieră a orașului
(de la est la vest), de la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca până la RP situat în
Comuna Florești. Traiectoria sa a intersectat trei puncte fixe, respectiv pe cele situate în cartierul
Mărăști (PF1), în centrul istoric al orașului (PF4) și în zona rurală (RP). Este transectul cel mai
reprezentativ pentru detectarea ICUA, având cele mai mici variații ale altitudinii dintre puncte, de
numai 80 m. Altitudinea de-a lungul profilului variază de la 300, în primul punct al profilului, la 380 m,
în punctul final care a coincis cu RP. ICUA s-a evidențiat foarte bine pe acest profil pentru toate
anotimpurile, dar valorile intensității acesteia pentru vară sunt cele mai ridicate, de peste 3,0 °C în
cartierul Mărăști (Figura 99) (Herbel et al., 2016).
În timpul campaniei desfășurate toamna, cea mai semnificativă abatere poate fi observată în a doua
jumătate a traseului, ceea ce denotă prezența unei inversiuni termice, deoarece altitudinea crește
brusc între punctele 15 și 17 (Figura 100) (Herbel et al., 2016).
Valorile ridicate de temperatură înregistrate la începutul profilului CC’ în orice anotimp corespund
zonei Aeroportului Internațional "Avram Iancu" (punctul 3 se află chiar în fața aeroportului), care a
devenit în ultimul deceniu suficient de urbanizată pentru a fi considerată zonă non-rurală. Punctele 5,
6, 19 și 20 din acest profil sunt situate într-o zonă de câmp deschis. Diferența de temperatură
înregistrată în cele două zone similare (câmp deschis) poate fi explicată și prin circulația aerului (briza
de noapte), care transportă aerul cald din oraș în zonele de est-nord-est (Figura 99) (Herbel et al.,
2016).
253
Figură 98. Abaterea temperaturii aerului pe profilul CC’ față de punctual de referință (°C)
În concluzie, analiza datelor obținute prin măsurători directe realizată în trei anotimpuri (primăvara,
vara și toamna) a relevat existența ICUA în Municipiul Cluj-Napoca. Cele mai calde zone sunt cele cu
densitate mare a construcțiilor înalte, în primul rând cele din jumătatea estică a orașului, unde
temperatura crește la peste 2,0 °C ca valoare medie în toate anotimpurile, dar valorile maxime
înregistrate în timpul verii sunt mai mari de 3,0 °C, urmate de cele din partea de vest a orașului, de
zona cu densitate mare de clădiri de înălțime medie și de cele cu clădiri împrăștiate, în care
temperatura ca medie globală este de 1,7 – 1,9 °C. Zonele cele mai răcoroase sunt cele cu densitate
foarte mică a clădirilor și arealele verzi situate în apropierea corpurilor de apă, unde temperatura este
similară cu cea înregistrată în mediul rural (abaterile față de RP sunt 0,0 - 0,1 °C, ca valori medii) (Herbel
et al., 2016).
De asemenea, măsurătorile pe profil au evidențiat domul ICUA pentru toate campaniile. Factorii locali,
precum circulația aerului (briza montană care coboară dinspre Munții Apuseni) și topografia, au o mare
importanță pentru configurația ICUA. Astfel, de obicei, datorită brizei montane, ICUA în timpul nopții
este alungită către est și, uneori, pot fi identificate izotermii sau chiar inversiuni termice (Herbel et al.,
2016).
2.2.7.2. Identificarea insulei de căldură urbană în Municipiul Turda
Pentru Municipiul Turda, harta temperaturilor de suprafață indică cele mai mari valori în partea sudică,
centrală și sud-estică a orașului, în timp ce valorile cele mai mici sunt specifice arealelor din lungul
Arieșului și periferiei nordice și nord-vestice a orașului (Figura 100). Astfel, zona industrială de pe Str.
21 Decembrie, respectiv parcarea din zona fabricii Osma Plast se înscriu pe harta temperaturilor ca
arealele de tip hot spot cele mai intense, cu temperaturi mai ridicate cu 3-5 °C comparativ cu spațiile
verzi din apropiere. De asemenea, zonele rezidențiale cu blocuri indică temperaturi ale suprafețelor cu
1-2 °C mai ridicate decât cele înregistrate pentru zonele rezidențiale cu case (Figurile 101-103).
Prin urmare, în cadrul orașului, suprafețele asfaltate/betonate sunt cele care impun creșteri ale
temperaturii suprafeței, ce se propagă apoi în stratul inferior de aer, generând mai ales în semestrul
cald al anului, situații cu disconfort termic accentuat pentru populație.
254
septembrie 2018, în intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Turda
intervalul 9.00 -12.00 (OVR), în Turda: 1 – Zonă industrială, Str. 22 Decembrie 1989; 2 – Spațiu verde în zona
industrială; 3 – Zonă industrială, Str. 22 Dece
Sursa datelor : date prelucrate după imaginea Landsat (www.usgs.gov)
255
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Turda: 1 – Zona Unității Militare; 2 – Zonă industrială, Str. 22 Decembrie 1989; 3
– Spațiu verde în zona industrială; 4 – Z
intervalul 9.00 12.00 (OVR), în Turda: 1 – Zonă rezidențială de case, Str. Salinelor; 2 – Spațiu verde, Str.
Salinelor; 3 – Zonă rezidențială de case, Str. Avram Iancu; 4 – Spațiu verde zona străzii Ecaterina Teodoroiu; 5 –
Zona centrală, Teatrul Municipal Turda; 6 – Cimitirul Municipal; 7 – Teren fără vegetație; 8 – Râul Arieș; 9 –
Zonă rezidențială de case, Str. Cânepiști; 10 – Zonă industrială, Str. Mihai Viteazu
256
2.2.7.3. Identificarea insulei de căldură urbană în Municipiul Câmpia Turzii
În Câmpia Turzii, arealele cu temperatura suprafeței cea mai ridicată sunt cele din zona industrială a
combinatului siderurgic Câmpia Turzii din nord-vestul orașului, unde se înregistrează valori cu 5-6 °C
comparativ cu zona verde din apropiere (Figurile 104-107) și cu cel puțin 2 °C comparativ cu arealele
rezidențiale de case.
septembrie 2018, în intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Câmpia Turda
257
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Câmpia Turzii: 1 – Teren fără vegetație în zona combinatului; 2 – Combinatul
Siderurgic Câmpia Turzii; 3 – Zonă verde, Str. Traian; 4 – Zonă rezidențială de case, Str. Gheorghe Lazăr; 5 –
Zonă rezidențială de case, Str. 1 Decembrie 1918; 6 – Zonă rezidențială de case, Str. Tudor Vladimirescu
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Câmpia Turzii: 1 – Teren fără vegetație, extravilan; 2 – Teren fără vegetație,
extravilan; 3- Teren cu vegetați,e extravilan; 4 – Zonă industrială, fabrică de mașini; 5 – Teren cu vegetație în
intravilan; 6- Combinatul Siderurgic Câmpia Turzii; 7- Spațiu verde în vecinătatea combinatului; 8- Combinatul
Siderurgic Câmpia Turzii; 9- Zonă verde, Str. Luncii; 10 – Teren arabil; 11 – Râul Arieș; 12 – Teren arabil
258
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Câmpia Turzii: 1 – Teren arabil; 2 – Autostrada Transilvania; 3 – Cimitir; 4 –
Teren arabil extravilan; 5 – Zonă rezidențială de blocuri, Str. Republicii; 6 – Parcul Berc; 7 –Teren arabil
Zonele cele mai reci sunt cele verzi din interiorul orașului, respectiv lunca Arieșului.
Zona foarte caldă din sudul arealului intravilan al orașului Câmpia Turzii este un teren agricol recent
arat și din cauza albedoului extrem de scăzut temperaturile urcă destul de mult (Figura 104). De altfel,
valori similare se găsesc și pe suprafețele mari asfaltate din afara orașului (punctul 2 pe profilul CC’ –
Autostrada A1) (Figura 107). Acestea nu sunt însă reprezentative pentru perimetrul intravilan al
orașului.
2.2.7.4. Identificarea insulei de căldură urbană în Municipiul Dej
În arealul intravilan al orașului, ca și în cazurile anterioare (Turda și Câmpia Turzii), zona cea mai caldă
este cea din perimetrul industrial, respectiv cea a Someș S.A. Combinatul de Celuloză și Hârtie Dej,
unde suprafețele betonate și metalice sunt cu cel puțin 3 °C mai ridicate decât în zonele rezidențiale
ale orașului (Figurile 108-110).
259
septembrie 2018, în intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Dej
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Dej: 1 – Zonă de case, Str. Ursului; 2 – Zonă rezidențială de case, Str.
Vânătorilor; 3 – Zonă de pădure lângă Parcul Balnear Toroc; 4 – Zonă centrală, Colegiul Național “Andrei
Mureșanu”; 5 – Râul Someș; 6,7 – Teren arabil extravilan fără vegetație; 8 – Teren extravilan arabil cu vegetație;
9 – Combinatul de celuloză și hârtie; 10 – Teren arabil
260
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Dej: 1 – Baza sportivă, Str. Nicolae Titulescu; 2 – Zona centrală, Biserica
Reformată; 3 – Pădure urbană, Str. Crișan; 4 – Zonă rezidențială de case, Str. Gheorghe Lazăr; 5 – Zonă
rezidențială de blocuri, Str. Fragilor; 6 – Zonă de pădure urbană, Str. Ecaterina Teodoroiu; 7 – Zonă comercială și
de servicii, Str. 1 Mai
Zonele rezidențiale de case și blocuri, cea centrală și cea comercială și de servicii din sud-estul orașului,
dominate de suprafețe construite și asfaltate, se mențin la rândul lor mai calde cu aproximativ 2 °C
decât zonele verzi, cu vegetație arborescentă. Arealul acvatic și cel din imediata sa vecinătate,
reprezentat în cazul Dejului de Râul Someș este, ca și în cazul celorlalte orașe, considerabil mai rece
(Figura 110).
2.2.7.5. Identificarea insulei de căldură urbană în Gherla
În orașul Gherla, datorită faptului că nu există areale industriale mari, temperaturile cele mai ridicate
sunt specifice unei zonei comerciale mari cu parcări asfaltate de mare extensiune (Kaufland) din sudul
orașului. Zona industrială de pe Str. Hășdății, datorită extensiunii sale mici, se înscrie cu temperaturi
similare zonei centrale și zonelor rezidențiale de blocuri. Acestea au temperaturi mai mici cu
aproximativ 1-2 °C decât cele ale zonei asfaltate și cu 2-3 °C mai ridicate decât ale zonelor verzi. Cele
mai scăzute temperaturi sunt specifice zonei împădurite de la periferia sud-estică a orașului (Figurile
111-113).
261
septembrie 2018, în intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Gherla
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Gherla: 1 – Zonă industrială, Str. Hășdății; 2 – Zonă comercială, parcarea
Kaufland; 3 – Zonă verde, Parcul Mic; 4 – Zonă rezidențială de case, Str. Mihai Viteazu; 5 – Intersecție Str.
Romană și Str. Liviu Rebreanu; 6 – Zonă rezidențială de case, Str. Ciocârliei
262
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Gherla: 1 – Penitenciarul Gherla; 2 – Intersecție Str. Romană și Str. Liviu
Rebreanu; 3 – Zonă rezidențială de blocuri, Str. Victoriei; 4 – Calea ferată; 5 – Zonă de pădure, Str. Izvorului
2.2.7.6. Identificarea insulei de căldură urbană în Huedin
La nivelul orașului Huedin, diferența maximă de temperatură între diferite areale din oraș este mult
mai mică comparativ cu orașele mari sau mijlocii ale județului (Cluj-Napoca și Turda) și nu depășește
3-4 °C. Astfel, cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în zona industrială din apropierea căii
ferate și în arealele rezidențiale cu blocuri, în timp ce suprafețele cele mai reci se înregistrează la
periferia orașului pe terenurile arabile, cel mai probabil fără vegetație încă la momentul prelevării
imaginii (Figurile 114-117).
Este de remarcat faptul că într-un oraș de dimensiuni atât de mici forma de insulă de căldură urbană a
suprafețelor, deși de intensitate mică, este foarte bine evidențiată, în special, pe profilele AA’ și BB’
(Fig. 115-116).
263
septembrie 2018, în intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Huedin
264
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Huedin: 1 – Zona rezidențială cu arhitectură specifică populației rrome; 2 – Zonă
rezidențială de case, Str. Horea; 3 – Curte interioară asfaltată, Str. Horea; 4 – Zonă rezidențială de case, Str.
Horea; 5 – Zonă rezidențială de blocuri, Str. Avram Iancu; 6 – Teren arabil; 7 – Teren arabil fără vegetație
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Huedin: 1 – Teren arabil, DN1G; 2 – Zonă rezidențială de case, DN1G; 3 – Zonă
industrială lângă calea ferată; 4 – Zonă rezidențială de case, DN1G; 5 – Zonă rezidențială de blocuri, Str. Avram
Iancu; 6 – Teren arabil
265
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Huedin: 1 – Zonă rezidențială de case, Str. Trandafirilor; 2 – Zonă rezidențială de
case, Str. Salcâmului; 3 – Zonă rezidențială de blocuri, DN1G; 4 – Zonă rezidențială de case, Str. Apei; 5 – calea
ferată; 6 – Teren arabil; 7 – Zonă rezidențială de case, Str. Ecaterina Varga
2.2.7.7. Identificarea insulei de căldură urbană în arealul Comunei Gilău
Procesul de încălzire datorită construcțiilor este foarte vizibil în Gilău, mai ales în zona centrală a
intravilanului comunei, unde zona rezidențială de case este cu 2-3 °C mai ridicată decât arealele
extravilane (Figurile 118-121). Totuși, nu se poate vorbi de o insulă de căldură propriu-zisă.
Pe profilul CC’ se observă o diferență de temperatură importantă între arealul asfaltat al autostrăzii
Transilvania și respectiv al zonei industriale din apropierea acesteia, situate la limita sudică a
intravilanului Comunei Gilău (punctele 8 și 10 din Fig. 121).
266
septembrie 2018, în intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Gilău
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Gilău: 1 – Teren agricol cu grad redus de acoperire cu vegetație; 2 – Zonă de
pădure; 3 – Gilău Vest; 4, 5, 6 - Zonă rezidențială de case, Str. Morii – Republicii; 7 – Canalul Someșul Mic; 8, 9 –
Zonă rezidențială de case pe Strada Principală, E60; 10 – Spațiu verde în apropiere de Autostrada Transilvania;
11 – Autostrada Transilvania
267
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Gilău: 1, 2, 3, 4 – Terenuri agricole cu grade diferite de acoperire cu vegetație și
în diferite stadii de evoluție; 5 – Zonă rezidențială de case pe Strada Principală, E60; 6, 7 – Zonă rezidențială de
case pe Strada Principală, E60; 8 – Zonă rezidențială de case în apropiere de Primărie; 9 – Canalul Someșu Mic;
10, 11 – Zonă rezidențială pe Braniște; 12 – Autostrada Transilvania
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Gilău. Legendă: 1, 2, 3, 4, 5, 6 – Terenuri agricole cu grade diferite de acoperire
cu vegetație și în diferite stadii de recoltă; 7 – Râul Someșul Mic; 8 – Autostrada Transilvania; 9 – Zonă verde,
Str. Șesul de Jos; 10 – Zonă industrială - hale în apropiere de Autostrada Transilvania; 11 – Zonă de pădure
lângă Autostrada Transilvania
2.2.7.8. Identificarea insulei de căldură urbană în arealul Comunei Florești
Determinarea extensiunii și intensității ICUS în Comuna Florești s-a făcut pe baza harții pentru întreaga
comună și a 4 profile (Figurile 122-126). Fenomenul de încălzire datorat construcțiilor pentru arealul
Comunei Florești este cel mai bine vizibil pe pofilele BB’ și CC’ (Figurile 122, 124 și 125), unde se observă
foarte bine modificările termice apărute odată cu construirea de noi clădiri de locuințe și comerciale.
Sunt de remarcat modificările mari de temperatură induse de prezența centrelor comerciale mari cu
parcările din apropiere, METRO și VIVO (punctele 14 și 16 pe profilul BB’) (Figura 125).
Profilul AA’ traversează exclusiv zona din extravilanul comunei cu variații de temperatură datorate
numai diferenței de albedou al solului sau gradului de acoperire cu vegetație și tipului acesteia (Figurile
122 și 123). Profilul DD’ traversează, în cea mai mare parte a sa areale extravilane, dar intersectează și
zone nou construite (punctul 4) (Figura 126).
268
septembrie 2018, în intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Florești
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Florești: 1 – Coridor verde în apropierea canalului Someșul Mic; 2 – Teren
agricol cu grad redus de acoperire cu vegetație; 3 – Coridor verde în apropierea canalului Someșul Mic; 4 –
Teren agricol cu grad redus de acoperire cu vegetație; 5, 6 – Teren agricol cu vegetație puțină/sol după recoltă;
7,8 – Teren arabil cu diferite tipuri de culturi; 9 – Teren arabil cu grad mai redus de acoperire cu vegetație
269
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Florești: 1 – Autostrada Transilvania; 2 – Zonă de pădure lângă Autostrada
Transilvania; 3, 4 – Teren agricol cu grad redus de acoperire cu vegetație; 5 – Zonă de pădure; 6- Teren agricol
cu grad redus de acoperire cu vegetație; 7 - Zonă de pădure; 8 - Zonă rezidențială de blocuri nou construite,
Str. Morii; 9 - Zonă rezidențială de blocuri nou construite, Str. Eroilor; 10 – Spațiu verde în zona străzii
Abatorului; 11 – Suprafață construită, Str. Abatorului; 12 – Spațiu verde în zona Panorama Florești; 13 – Hală în
spatele hotelului West City; 14 – Centrul comercial METRO; 15 – Spațiu verde în zona centrului comercial VIVO;
16 – Zona centrului comercial VIVO
Intravila
n
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Florești: 1 – Teren agricol cu grad redus de acoperire cu vegetație lângă
Autostrada Transilvania; 2 – Zonă de pădure lângă Autostrada Transilvania; 3 – Teren agricol cu grad redus de
acoperire cu vegetație; 4 – Zonă de pădure; 5 – Zonă rezidențială de blocuri nou construite, Str. Eroilor; 6 – Zonă
rezidențială de blocuri nou construite, Str. Cetății; 7 –Spațiu verde, Str. Sub Cetate; 8 - Zonă rezidențială de case
nou construite, Str. Sub Cetate; 9 – Spațiu verde în zona Cazarmă Florești; 10 – Suprafață construită în zona
Panorama Florești; 11 – Spațiu verde în zona centrului comercial Vivo; 12 – Centrul comercial Vivo; 13 – Spațiu
verde în zona centrului comercial Vivo
Intravila
n
270
Figură 125. Variația temperaturii de suprafață pe profilul DD’ detectată în data de 1 septembrie 2018, în
intervalul 9.00 - 12.00 (OVR), în Florești: 1, 2 – Teren agricol cu grad redus de acoperire cu vegetație în partea de
nord a localității; 3 – Râul Someșul Mic; 4 – Zonă rezidențială mixtă, Str. Someșului; 5 – Spațiu verde în zona
Străzii Cetății; 6 – Zonă de pădure în partea de sud a localității; 7 – Teren agricol cu vegetație puțină; 8 – Zonă
de pădure în partea de sud a localității; 9 – Teren agricol cu vegetație puțină; 10 – Zonă de pădure în partea de
sud a localității
2.2.7.9. Concluzii
În urma analizei insulelor de căldură urbană s-au constat următoarele:
1. Studiul insulelor de căldură urbane identificate pe baza temperaturii suprafețelor prelevată prin
intermediul imaginilor satelitare pentru toate orașele și pentru 2 comune de pe teritoriul
Județului Cluj a scos în evidență faptul că arealele critice, respectiv cele cu temperaturile cele
mai ridicate sunt cele ale fostelor sau prezentelor suprafețe industriale, precum și cele ale
centrelor comerciale mari înființate în ultimele decenii, în general, cu suprafețe asfaltate mari
în apropiere. Acestea sunt urmate de cele ale clădirilor de tip blocuri de apartamente.
2. Temperaturile cele mai mici sunt caracteristice suprafețelor acvatice sau a celor cu vegetație din
interiorul suprafețelor urbane.
3. Măsurătorile directe efectuate în Municipiul Cluj-Napoca au relevat faptul că arealele cu
construcții înalte din marile cartiere de locuințe (Măraști, Gheorgheni și Mănăștur) sunt cele mai
calde, în timp ce cele din apropierea surselor de apă (malul Someșului) și cele cu vegetație
arborescentă sunt cele mai răcoroase (Parcul Central Simion Bărnuțiu și zona împădurită de la
sud de cartierul Mănăștur). Totodată, este de remarcat faptul că în condiții de țesut urban similar
(ex. cartierele Mărăști și Mănăștur) pot apărea diferențe semnificative de temperatură de până
la 2-3° C în interiorul orașelor, ca urmare a condițiilor climatice locale.
4. În lipsa unor măsurători directe existente în celelalte areale urbane, nu se poate face o evaluare
exactă a intensității și extensiunii insulei de căldură urbane atmosferice pentru acestea.
271
3. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
3.1. Calitatea aerului
Din analiza critică a situației actuale privind calitatea aerului în județul Cluj rezultă câteva concluzii,
după cum urmează:
1. Monitorizarea calității aerului în județ face parte din sistemul național de monitorizare
continuă a calității aerului, prin intermediul a cinci stații automate, cu transmitere online a
datelor, amplasate în zone reprezentative ale județului. Dintre aceste 5 stații, 4 sunt situate în
orașul Cluj-Napoca, a cincea în orașul Dej, neexistând niciuna pentru monitorizarea traficului
pe sectoarele de drumuri naționale și județene intens circulate, în localități intens tranzitate
sau în apropierea unor instalații industriale;
2. În stațiile automate de măsurare a calității aerului se monitorizează 8 categorii de poluanți,

măsurătorile nefiind continue însă, cu unele cazuri în care pauzele în înregistrarea datelor
caracterizează perioade foarte lungi de timp (e.g. pentru indicatorul PM10 lipsesc complet
înregistrări pentru anii 2014-2016 la stația CJ-5, pentru indicatorul SO2 la stația CJ-2 s-au făcut
măsurători doar în anul 2017 din perioada 2014-2018 etc.);
3. În cadrul acestor stații automate nu sunt înregistrați și parametri meteorologici, pentru a putea
face corelații relevante între valorile acestora și valorile de calitate a aerului, cu scopul unei
mai bune înțelegeri a comportamentului chimic al poluanților;
4. Înregistrările în bazele de date ale diverselor instituții nu sunt întotdeauna corelate, apărând
diferențe, ca în cazul instalațiilor IPPC din județ, unde numărul acestora diferă între Planul de
menținere a calității aerului pentru județul Cluj 2017-2022, deținut de Consiliul Județean, și
baza de date a APM Cluj;
5. Deși nu s-a depășit pentru nici unul din indicatorii de calitate a aerului monitorizați numărul
maxim de depășiri a valorilor limită orare, zilnice sau anuale (după caz), faptul că există totuși
astfel de depășiri (în cazul particulelor în suspensie, dioxidului de azot sau ozonului) necesită
formularea unor măsuri aplicate în special surselor mobile și surselor de suprafață (instalațiile
de încălzire rezidențială, instituțională și din mica industrie);
6. La nivelul întregului județ sunt amplasate 10 stații de măsurare a zgomotului, 5 situate în

municipiul Cluj-Napoca și câte una în fiecare din celelalte orașe ale județului. Toate sunt așadar
stații urbane, monitorizând nivelul zgomotului pe străzi de categoriile II și III. Nu există stații de
monitorizare a zgomotului pentru drumurile principale din afara aglomerărilor urbane, dar nici
pentru Aeroportul Someșeni. Acestea ar contribui la realizarea hărților strategice de zgomot și
a planurilor de acțiune aferente, cerute prin Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și
gestionarea zgomotului ambiant;
7. Nu sunt integrate în planurile de dezvoltare locală (Planuri Urbanistice Generale) măsurile

privind menținerea și îmbunătățirea calității aerului specificate în documentele strategice
elaborate la nivel județean, anume Planul de menținere a calității aerului în județul Cluj –
perioada 2017-2022, Planul de calitate a aerului pentru municipiul Cluj – Napoca: perioada
2018-2022, Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020, Planurile de
mobilitate urbană durabilă Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Turda, Dej PMUD (2016-2030); există
272
8. doar obligativitatea realizării studiilor privind efectele schimbărilor climatice pentru fiecare
PUG elaborat, prin care, în esență, se propun măsuri de îmbunătățire a calității aerului și se
analizează efectele posibile ale implementării specificațiilor PUG-ului asupra acestuia.
3.2. Calitatea apelor

Calitatea resurselor de apă din județul Cluj a fost evaluată prin prisma informațiilor disponibile de la
diverse instituții (Administrațiile Bazinale de Apă Someș-Tisa, Mureș și Crișuri, Agenția de Protecție a
Mediului Cluj) care gestionează acest subiect, dar și pe baza datelor personale și a investigațiilor de
teren. În acest sens au fost analizate planurile de management ale bazinelor hidrografice (elaborate
pentru perioadele 2009-2015, respectiv 2016-2021), rapoartele anuale privind starea mediului din
județul Cluj.
Principalele disfuncționalități identificate în studiul de fundamentare referitoare la calitatea resurselor

de apă, respectiv propunerile de eliminare / diminuare a acestora sunt prezentate sintetic mai jos după
cum urmează:
1. Resursele de apă de la nivelul județului sunt influențate calitativ de diverse presiuni cu caracter
antropic, fapt care pe alocuri determină limitări ale utilizării apei pentru anumite scopuri (în
special legate de alimentarea cu apă). Astfel, au fost identificate neconformități ale calității
apei freatice, în contextul valorificării ei ca și apă potabilă;
2. Corpurile de apă de suprafață de la nivelul bazinelor hidrografice sunt în majoritatea lor,
asociate unei stării ecologice, respectiv potențial ecologic „moderat”;
3. Corpul de apă Zăpodie – emisarul natural care preia levigatul rezultat în urma proceselor de
descompunere a deșeurilor stocate la groapa de gunoi Pata-Rât se află într-o stare ecologică
proastă;
4. Marile unități lacustre situate pe cursul superior al Someșului Cald au înregistrat o diminuare
a stării calitative de la ”starea bună” la cea ”moderată” pe fondul intensificării presiunii
antropice, manifestate prin lipsa unei colectări centralizate/pe alocuri chiar individuală a
apelor uzate menajere de la nivelul imobilelor limitrofe luciilor lacustre, respectiv a amplificării
navigației de agrement cu mijloace motorizate;
5. Valori ridicate pentru anumiți parametrii, monitorizați, în apele evacuate către receptorii
naturali, de la nivelul stațiilor de epurare urbane și rurale;
6. Frecvente descărcări neautorizate de reziduuri de origine variată în vecinătatea corpurilor de
apă sau direct în albie, fapt care atrage cel puțin o poluare inestetică a mediului acvatic de
suprafață.
3.3. Calitatea solului

Principalele surse de informații folosite pentru capitolul referitor la calitatea solurilor au fost Oficiul
pentru Studii Pedologice și Agrochimice Cluj, Direcția Agricolă Cluj și Agenția de Plăți și Intervenție
pentru Agricultură. O caracteristică generală a datelor deținute de aceste instituții este lipsa
reprezentării lor spațiale (există valori exprimând suprafețe, însă nu putem afla unde sunt situate
acestea). Astfel, ca urmare a răspunsurilor primite din partea OSPA Cluj, menționăm următoarele
disfuncționalități:
1. Pe teritoriul județului există doar 17 UAT-uri ce dețin studii pedologice în termen (sub 10 ani),
56 având studii pedologice realizate, însă expirate, iar 8 neavând deloc studii pedologice;
acesta e motivul principal pentru care instituțiile de specialitate nu pot oferi o situație
273
2. completă, la nivel județean, privind calitatea solurilor, bonitarea lor sau aspecte privind
suprafețele terenurilor degradate;
3. Nu există hărți actualizate privind potențialul productiv al terenurilor în funcție de tipurile de

sol;
4. Nu e realizată o hartă cu privire la distribuția teritorială a claselor de bonitare a terenurilor

agricole;
5. Situația terenurilor afectate de factori limitativi, foarte important de exprimat și analizat într-
un studiu precum cel de față, nu a putut fi exprimată spațial decât parțial, adică cu referire la
terenurile afectate de sărăturare și la solurile caracterizate de reacția acidă. Mai mult,
imaginea distribuției acestor terenuri s-a obținut prin derivare din hărțile pedologice generale,
ținând cont de caracteristicile tipurilor de sol;
6. Raportat la suprafața agricolă a județului, agricultura ecologică este slab reprezentată,

ocupând doar 2,1% din totalul suprafeței agricole la nivelul anului 2018.
Pe de altă parte, alte disfuncționalități au fost constatate cu privire la situația gestionării siturilor
contaminate și cu privire la lucrările de îmbunătățiri funciare.
Pentru siturile contaminate, situația pe care am prezentat-o în cadrul analizei făcute anterior nu
reflectă realitatea momentului, deoarece Sistemul Informațional pentru Situri Contaminate CoSIS nu
este nici până în acest moment accesibil publicului, iar Agenția de Protecție a Mediului nu a putut
furniza o situație actualizată a acestora. Din aceste motive am prezentat o situație mai veche, din anul
2011, având ca sursă Agenția de Protecție a Mediului Cluj. În plus, nu există nici o evidență a
amplasamentului acestora, cu delimitarea suprafeței fiecăruia, pentru a putea fi luate în considerare
în decizii urbanistice, pentru a putea fi cunoscute publicului și în special proprietarilor de terenuri din
vecinătatea acestora. În cadrul prezentului studiu au putut fi identificate aceste amplasamente doar
prin analiza imaginilor satelitare și prin vizite în teren.
În cadrul îmbunătățirilor funciare, din datele furnizate de ANIF Cluj rezultă câteva disfuncții, după cum
urmează:
7. În ultimii 5 ani, suprafața acoperită de lucrări de îmbunătățiri funciare nu a crescut deloc, în

condițiile în care se semnalează unele lipsuri în acest sens, precum zona cu cel mai mare
potențial agricol, situată în estul județului, ce nu este deloc acoperită cu astfel de lucrări;
8. Suprafețele județului acoperite de sisteme de irigații sunt insuficiente, cu atât mai mult cu cât
se remarcă accentuarea în ultima vreme a fenomenelor de secetă;
9. Datorită daunelor produse diferitelor amenajări de îmbunătățiri funciare (podețe, praguri,

căderi, drumuri de exploatare, colmatarea unor văi și canale etc.), sunt necesare lucrări extrem
de costisitoare, unele dintre acestea neputând fi realizate în condiții optime.
274
3.4. Deșeuri
La momentul actual, sistemul de gestionare a deșeurilor în judeţul Cluj se bazează în principal pe
operaţiunile de colectare şi eliminare a deşeurilor. Implementarea colectării separate a deșeurilor de
la populație se realizează încă deficitar şi cu precădere în zonele urbane.
În lipsa unui sistem de management integrat al deșeurilor funcţional la nivelul întregului judeţ
(întârzierea punerii în funcţiune a acestuia este în principal datorată nefinalizării lucrărilor de investiţie
în infrastructura necesară), dar şi faptului că toate depozitele urbane neconforme de deșeuri au fost
închise la nivelul anului 2012, autorităţile administraţiilor publice locale au fost nevoiţi să identifice
soluţii temporare de eliminare a deșeurilor municipale. Soluţiile temporare puse în practică au fost
utilizarea unor platforme de stocare temporară a deșeurilor, de unde acestea să fie transportate la
depozitele de deșeuri funcţionale din alte judeţe. Prin urmare, tarifele aplicate populaţiei pentru
serviciul de salubrizare au crescut, concomitent cu creşterea costurilor de transport şi depozitare a
deșeurilor la aceste depozite funcţionale. Din datele statistice judeţene privind gestionarea deșeurilor,
majoritatea deșeurilor sunt eliminate pe depozitul de deșeuri ECO Bihor, dar sunt cantităţi mari de
deșeuri care se depozitează pe platformele de stocare temporară (RADP Cluj, Salprest Rampa, Gherla,
Câmpia Turzii), unele din ele funcţionând fără autorizaţie de mediu.
Din datele raportate de operatorii de salubrizare, se observă că şi cantităţile de deșeuri reciclabile au

cunoscut o tendinţă de scădere odată cu aceste disfuncţionalităţi ale sistemului de management
integrat al deşeurilor. Colectarea separată a deşeurilor (în principal, hârtie/carton, plastic, metal şi
sticlă) se realizează în toate zonele urbane ale judeţului, dar şi în numeroase localităţi rurale, cu
precădere în cazul agenților economici şi mai puţin în cazul consumatorilor casnici.
Aceste practici nu sunt în concordanţă cu politicile de management a deșeurilor promovate atât în UE

cât şi în România, care promovează scăderea deşeurilor eliminate prin depozitare şi sporirea celor
reciclate şi tratate.
În consecinţă, disfuncţionalităţile majore în domeniul managementului deşeurilor în judeţul Cluj sunt

menţionate mai jos:
1. Colectarea separată este implementată parţial atât în mediul urban, cât şi în mediul rural,
dar cantităţile colectate separat nu sunt suficiente pentru a asigura atingerea ţintelor de
reciclare ale judeţului;
2. Echipamentele de colectare a deşeurilor existente sunt vechi şi insuficiente, mai ales cele
pentru colectarea separată;
3. Infrastructura pentru colectarea deșeurilor este insuficientă și puternic degradată (unele

puncte gospodărești sunt neamenajate corespunzător sau capacitatea lor este insuficientă
pentru numărul de containere necesar);
4. Nu există facilităţi de tratare biologică a deșeurilor biodegradabile, ceea ce duce la

imposibilitatea atingerii ţintelor impuse prin legislaţie privind tratarea biodeşeurilor (cu
excepţia unei mici instalaţii de compostare a deșeurilor verzi, cu capacitate de 1000 tone/an,
situată în municipiul Dej) şi induce un puternic impact negativ asupra mediului şi sănătăţii
populaţiei, prin stocarea temporară sau eliminarea acestora prin depozitare;
275
5. Cu toate că s-au făcut progrese în ceea ce priveşte colectarea separată (în special în mediul
urban), gradul de reciclare este încă destul de scăzut, iar tendinţa în ceea ce privește
cantităţile de deșeuri reciclabile colectate separat este descendentă, pe fondul întârzierilor
în implementarea SMID;
6. La momentul actual, nu mai există nici un depozit de deşeuri care poate funcţiona legal în
judeţ. Există, ca soluţie de rezervă, o serie de platforme de stocare temporară a deșeurilor,
unele neautorizate din punctul de vedere al protecţiei mediului, pe care se depozitează
deșeurile, în aşteptarea finalizării construcţiei celulei de depozitare din cadrul CMID Cluj
Napoca. Depozitarea de deșeuri amestecate şi fără tratarea lor prealabilă, în cantităţi mai
mari şi pe o perioadă mai lungă de timp decât a fost estimate, generează un impact negativ
semnificativ asupra mediului (cantităţi mai de levigat, care poluează apele subternae şi de
suprafaţă, acumulări de biogas care determinp incendii frecvente).
3.5. Patrimoniul natural protejat

Ariile naturale protejate din judeţul Cluj nu se confruntă cu probleme specifice locale sau regionale,
însă există o serie de disfuncţionalităţi care afectează în general ariile protejate la nivel naţional şi care
sunt prezentate în cele ce urmează:
1. Nivelul redus de cunoaştere şi de înţelegere cu privire la reţeaua ecologică Natura 2000. Una
din problemele desemnării siturilor Natura 2000 în anul 2007 și ulterior în 2011 se referă la
lipsa consultării publice la momentul desemnării ariilor naturale protejate. Deși au fost
implicați reprezentanți ai ONG-rilor, informația referitoare la necesitățile comunităților locale
nu a fost integrată în procesul de delimitare și declarare al ariilor protejate. Mai mult, prezența
proprietăților private în cadrul siturilor Natura 2000 și restricțiile asociate acestora au condus
la conflicte între comunitățile locale și structurile de management. Sistemele de compensare
trebuiau să acopere imposibilitatea de valorificarea a resurselor naturale, însă structurile
responsabile nu au stabilit metodologia de acordare a compensațiilor. Pe lângă proprietarii de
terenuri, declararea siturilor Natura 2000 a însemnat o modificare a gestionării terenurilor și
pentru instituțiile publice responsabile de managementul resurselor naturale.
2. Modificări legislative care au afectat managementul ariilor naturale şi structurile responsabile

de acesta. Au fost eliminate custodiile, a fost înfiinţată o structură coordonatoare la nivel
naţional, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, ale cărei structuri judeţene nu sunt
încă complet funcţionale, au fost modificate responsabilităţile instituţionale în ceea ce priveşte
asigurarea managementului ariilor naturale protejate, situaţie care a generate anumite
blocaje, imposibilitatea implementării unor măsuri de mangement coerent în ariile protejate,
fapt ce poate avea efecte asupra stării de conservare a habitatelor și speciilor naturale.
3. Nu toate ariile protejate din judeţul Cluj dispun de planuri de management aprobate. Planul
de management reprezintă documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei
naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi
reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu
obiectivele de management. Prin urmare, este extrem de important ca fiecare arie naturală
protejată să dispună de un astfel de document. Planurile de management se elaborează
integrat în cazul suprapunerii mai multor categorii de arii naturale protejate. În judeţul Cluj,
Parcul Natural Apuseni nu are plan de management aprobat, iar în ceea ce priveşte siturile
276
4. Natura 2000, 13 din categoria SCI şi 3 din categoria SPA au plan de management aprobat, 12
nu au plan de management şi 5 au planuri de management în elaborare.
5. Ariile protejate de interes judeţean nu au limite clare, nu dispun de măsuri de management,

nu au fost efectuate studii care să pună în evidenţă obiectivele de conservare şi starea
acestora, fapt care determină ca acestea să aibă mai degrabă un rol formal.
6. Lipsa unor acţiuni coordonate între autorităţile publice locale/judeţene şi instituţiile

responsabile cu managementul ariilor naturale protejate, respectiv lipsa de integrare a
prevederilor legale în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor în arii naturale protejate în
planurile / strategiile de dezvoltare, au determinat frecvente conflicte cu privire la
desfăşurarea unor activităţi umane / economice în arii naturale protejate (exploatări
forestiere, infrastructură turistică, construcţii de infrastructură, exploatare de resurse naturale
neregenerabile, minerit etc.).
3.6. Insulele de căldură urbană

Principalele disfuncționalități identificate în studiul de fundamentare sunt prezentate sintetic mai jos:
• Imposibilitatea analizei detaliate a situației actuale a ICUA în orașele și municipiile Județului

Cluj;
• Lipsa de informare a populației din județul Cluj, privind existența și impactul ICU;
• Inexistența unui set de măsuri care pot fi adoptate la nivel individual de cetățeni sau de
comunități mici (asociații de locatari);
• Existența unor areale de tip ”hotspot” identificate pe baza temperaturii suprafețelor cu
preponderența în fostele zone industriale și în cele comerciale noi cu parcări mari în apropiere;
• Amplificarea efectului ICU ca urmarea a traficului rutier în zonele cele mai calde (”hot spot”).
277
4. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
În conformitate cu Planul de menținere a calității aerului în județul Cluj – perioada 2017-2022, direcțiile
de acțiune prioritare în asigurarea unei mai bune calități a aerului la nivelul județului, pe domenii de
intervenție, sunt următoarele:
a) Utilizarea terenurilor, planificarea urbană și a peisajului, spații verzi
1. Urmărirea reactualizării PUG-urilor în conformitate cu Directivele UE transpuse în legislaţia

românească, urmărindu-se:
➢ realizarea unui raport optim legal între suprafeţele construite şi zonele verzi;
➢ atingerea suprafeței de 26 mp spațiu verde /locuitor, în toate localitățile din județ;
➢ evitarea creării de noi zone cu poluare industrială accentuată;
➢ zonele cu funcțiune industrială vor fi obligatoriu înconjurate cu perdele vegetale de protecție.
2. Inventarierea anuală a suprafeţelor de spaţii verzi şi revitalizarea acestora, în vederea respectării

obiectivului de minim 26 mp spațiu verde/locuitor.
3. Creşterea suprafeţelor de perdele forestiere de protecţie/aliniamente de arbori, de-a lungul

principalelor artere de trafic (DN, DJ, DC), acolo unde se pretează, astfel încât să nu genereze riscuri
pentru siguranța circulației, indiferent de categoria străzii.
4. Reglementarea prin HCL a obligației proprietarilor și administratorilor de terenuri neutilizate timp

de un an, de a le igieniza și de a asigura condițiile pentru înierbare până la asigurarea unei folosințe.
5. Înierbarea terenurilor virane și a terenurilor denudate, aflate în administrarea primăriilor, a insulelor

și sensurilor giratorii de pe arterele de trafic, a pastilelor verzi din jurul arborilor din aliniament
stradal.
6. Identificarea și stabilizarea/plantarea suprafețelor de teren afectate de alunecări și eroziuni. Se vor

prefera plantările cu specii forestiere, în zonele care nu se pretează la culturi
agricole/pomicole/viticole.
b) Transport și infrastructură
1. Implementarea măsurilor care asigură reducerea poluării atmosferice din Planurile de mobilitate
urbană durabilă Cluj-Napoca , Câmpia Turzii, Turda, Dej PMUD (2016-2030)
2. Reabilitarea/modernizarea drumurilor judeţene/comunale/străzi etc. conform Strategiei de
dezvoltare a județului Cluj, pentru perioada 2014-2020
3. Înlocuirea mijloacelor auto din parcul auto public de transport în comun, mai vechi de 10 ani, cu
unele noi, cu nivel de poluare redus. (Euro 6, hibrid sau electric).
4. Implementarea de politici publice pentru reducerea emisiilor din traficul rutier în centrele urbane:
a. Reducere trafic: centuri de ocolire, parcări periferice, reconfigurări etc;
b. Zone cu restricţii de viteză în zonele rezidențiale și în cele centrale din orașe/optimizări trafic,
servicii de transport public în comun;
c. Introducerea unor impozite mai mici pentru mijloacele auto cu norma de poluare Euro 6,
hibride sau electrice.
278
d. Introducerea unor aparate de monitorizare/control/limitare a emisiilor funcție de fluxul
vehiculelor din trafic/lucrările de reparare/modernizare pe principalele artere de circulație.
c) Construcții
Măsuri cu privire la clădirile in sectorul public:
1. Reabilitarea termică, modernizarea și echiparea cu instalații de producere energie din surse

regenerabile a clădirilor publice și rezidențiale.
2. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic (LED)
– 100%.
Măsuri cu privire la clădirile în sectorul privat:
1. Renovarea/reabilitarea termică a unui procent de 10% din clădirile rezidențiale, în fiecare an

– în toate localitățile urbane din județ.
2. Informarea privind beneficiile aplicării programului național Casa Verde (de 2 ori/an).
3. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic (LED).
4. Introducerea unor impozite mai mici pe proprietate pentru clădirile verzi.
5. Promovarea etichetării energetice a clădirilor existente.
Măsuri cu privire la autorizarea/planificarea execuției construcțiilor:
1. Emiterea de autorizaţii de construire pentru documentaţiile de execuţie a clădirilor noi care

respecta cerinţele Directivei EcoDesign şi performanțele energetice conform legislaţiei în
vigoare.
2. Reguli de construire în orașe:
o Se vor impune condiții de refacere a spaţiilor verzi afectate de diferite lucrări de
construcţii şi reparaţii.
o Pentru parcările și unitățile de producție mari se vor impune plantări perimetrale de
arbori/arbuști.
o Pentru parcurile industriale și unitățile poluante se vor impune plantări perimetrale de
arbori/arbuști.
o Se vor elibera autorizații de construire pentru centrele aglomerate (birouri, centre
comerciale), instituții, unități de producție etc., cu condiția amenajării unor spații de
parcare securizate pentru biciclete.
o În organizările de șantier se vor impune condiții:
o Se vor folosi mijloace de izolare pentru limitarea emisiilor de pulberi: plase izolante,
tobogane pentru moloz și deșeuri de construcții, umectarea suprafețelor generatoare
de pulberi pe vreme uscată.
o Se vor amenaja puncte de curățare a roților autovehiculelor la ieșirea din șantier.
o Mașinile care transportă deșeurile din construcții și material excavat vor fi acoperite
cu prelate.
d) Utilizarea energiei, eficiența energetică și iluminatul public
279
Măsuri cu privire la eficiență energetică:
1. Introducerea rețelelor de gaze naturale în 50% din localitățile în care lipsesc și stimularea
înlocuirii instalațiilor termice care funcționează pe combustibil solid (lemn) – la populație.
2. Reducerea consumului de combustibili solid prin informarea și stimularea conectării populației
la rețelele de gaz, acolo unde acestea există.
3. Realizarea tuturor măsurilor din Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED) al
municipiului Cluj-Napoca (2011-2020)
4. Realizarea tuturor măsurilor din Strategia de eficiență energetică a municipiului Dej, judetul
Cluj, perioada 2016-2020
5. Reducerea consumului de combustibili solid prin utilizarea panourilor solare, a pompelor de
căldură, a centralelor termice eficiente și izolarea termică a locuințelor, prin informarea și
stimularea populației.
6. Elaborarea unor planuri / strategii de eficiență energetică și aplicarea lor la nivelul tuturor
localităților urbane și comunelor din județ
Măsuri cu privire la iluminatul public:
1. Introducerea unui sistem de iluminat public solar (pe stâlpi cu panouri solare), sau eficient
energetic (LED) în 100% din localitățile din județ.
e) Salubrizare
1. Igienizarea căilor de circulație, inclusiv condiții de control a emisiilor la executarea lucrărilor

de reparare/modernizare a drumurilor.(limite de timp/orar de execuție, frecvența
corespunzătoare udare/măturare, etc)
2. Organizarea acțiunilor optime de intervenție în timpul iernii pe drumurile județene din județul
Cluj și a străzilor la nivel urban, inclusiv de curățare a carosabilului de materialul utilizat pentru
a nu favoriza resuspensia acestuia în aerul înconjurător.
3. Controlul modului în care se organizează șantierele de construcții /demolări inclusiv a modului
de gestionare a deşeurilor rezultate.
f) Industrie și afaceri
1. Amplasarea noilor proiecte de unități industriale în afara aglomerărilor urbane, și funcție de

factori geografici astfel încât un rol important în eliminarea, dispersia PM, NO2, SO2, CO,
benzenului, și metalelor grele să îl ocupe procesele naturale de autopurificare.
2. Asigurarea adoptării tehnologiilor nepoluante și utilizarea sistemelor de depoluare, cu
randament ridicat, prin prevederi impuse în actele de reglementare specifice (aviz, acord,
autorizație). Implementarea tehnologiilor conforme BAT pentru instalații noi IPPC.
3. Montare arzătoare cu NOx redus pentru instalațiile termice.
4. Încurajarea dezvoltări de proiecte de producere a energiei electrice și termice din resurse
regenerabile ecologice.
g) Agricultură
1. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii în domeniul agricol – modernizare drumuri de

exploatare agricole
2. Plăţi agro-mediu pentru conservarea peisajului rural tradiţional;
• înfiinţarea de plantaţii noi;
280
• prima împădurire a terenurilor neagricole.
3. Descurajarea și amendarea practicilor de curățare a terenurilor agricole prin incendiere.
4. Încurajarea și promovarea aplicării bunelor practici în agricultură.
5. Susținerea și informarea practicilor de agricultură ecologică/sustenabilă.
h) Silvicultură
1. Înființarea de noi zone în localitățile urbane, cu plantații de arbori și arbuști

2. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii în domeniul forestier – modernizarea a 10% din
drumurile forestiere la nivel de județ
3. Încadrarea cu stricteţe a volumului de recoltat din păduri în limitele stabilite prin
amenajamentele silvice.
4. Reinventarierea și împădurirea suprafețelor de fond forestier care necesită împădurire.
i) Comunicare / Studii
1. Informarea și conștientizarea populației cu privire la nivelul real al calității aerului și la

implicațiile asupra sănătății umane
2. Organizarea de activități și evenimente de încurajare a renunțării la utilizarea autovehiculului
personal și utilizarea mijloacelor auto în comun, bicicletă sau mers pe jos.
Acțiunile propuse în vederea eliminării / diminuării disfuncționalităților identificate în acest studiu de

fundamentare în domeniul calității aerului sunt prezentate în Tabelul 104.
Tabel 110. Disfuncţionalităţi identificate în urma analizei calității aerului și propuneri de reducere / eliminare a
acestora
Disfuncţionalităţi Propuneri de reducere / eliminare a disfuncţionalităţilor
Rețeaua de monitorizare a calității • Suplimentarea numărului de stații de monitorizare, diversificarea

aerului și a zgomotului situațiilor monitorizate, urmărirea dinamicii teritoriale în amplasarea
subdimensionată și parțial stațiilor
funcțională • Asigurarea funcționării continue a stațiilor de monitorizare, pentru a
oferi o imagine completă a evoluției valorilor parametrilor măsurați
• Dotarea acestor stații și cu aparatură pentru determinarea indicatorilor
meteorologici
Înregistrările în bazele de date ale • Realizarea unei platforme online destinată înscrierii datelor privind
diverselor instituții nu sunt calitatea aerului și zgomotul în județul Cluj, care să ofere acces pentru
întotdeauna corelate editare instituțiilor abilitate în monitorizarea calității aerului și a surselor
de poluare a acestuia (staționare, mobile)
Nu există stații de monitorizare a • Amenajarea de stații de monitorizare a zgomotului în mult mai multe
zgomotului pentru drumurile puncte ale județului, atât pentru sursele mobile (trafic), cât și pentru
principale din afara aglomerărilor surse staționare (unități industriale)
urbane, dar nici pentru Aeroportul • Asigurarea dinamicii unor astfel de stații de monitorizare, în funcție de
Someșeni schimbările produse în teritoriu (existența temporară a unor surse de
poluare fonică, precum unele șantiere)
Poluarea fonică este cea mai • Prioritizarea realizării de centuri ocolitoare pentru localități cu valori
răspândită formă de poluare a foarte mari ale traficului de tranzit (Huedin, Turda, Cluj-Napoca)
aerului la nivelul județului, atât prin • Prevederea amenajării de panouri fonoabsorbante pentru porțiuni din
mulțimea surselor de poluare, cât și localități intens tranzitate
prin procentul de populație afectată • Limitarea traficului greu pe mai multe sectoare de drum din zone
rezidențiale
281
Nu sunt integrate în planurile de • Precizarea de măsuri concrete în PUG-uri privind îmbunătățirea calității
dezvoltare locală (Planuri aerului, conform cu direcțiile strategice ale județului (atingerea unor
Urbanistice Generale) măsurile procente minimale de spații verzi în intravilan, pe categorii, pentru toate
privind menținerea și îmbunătățirea localitățile, păstrarea sau propunerea de perdele verzi, cu rol ecologic și
calității aerului specificate în peisagistic, temperarea tendințelor de unire a intravilanelor, amenajarea
documentele strategice elaborate la de păduri de agrement în vecinătatea localităților, amenajarea unor
nivel județean parcări periferice și asigurarea transportului public către obiective
sociale, culturale, turistice etc.)
• Gândirea amenajărilor verzi și la nivel de unități ecologice și unități
geografice unitare (văi, bazine hidrografice, masive montane, regiuni
salifere etc.), pentru a da coerență măsurilor administrative
Nu sunt formulate măsuri concrete • Introducerea unor impozite mai mici pe proprietate pentru clădirile verzi
de acțiune la nivel de UAT privind • Promovarea etichetării energetice a clădirilor existente
stimularea eficienței energetice și • Impunerea prin autorizațiile de construcție a plantațiilor perimetrale de
îmbunătățirea calității aerului arbori și arbuști, în cazuri de parcuri industriale, parcări sau unități
poluante; spre exemplu, în autorizarea deschiderii carierelor și
balastierelor minimizarea emisiilor de particule în suspensie și reducerea
impactului vizual prin „mascarea lor” cu perdele de arbori ar trebui să fie
o cerință prioritară
• Introducerea unor impozite mai mici pentru mijloacele auto cu norma de
poluare Euro 6, hibride sau electrice
• Aplicarea unor reguli foarte stricte privind organizarea de șantier, pentru
reducerea poluării cu particule
282
Acțiunile prioritare de intervenție în vederea eliminării / diminuării disfuncționalităților identificate în
acest studiu de fundamentare privind calitatea apelor sunt precizate în tabelul 111:
Tabel 111. Propuneri de eliminare a disfuncționalităților identificate în urma evaluării calității apelor
Prioritate de intervenție Acțiuni propuse
Reducerea presiunii antropice asupra • Multiplicarea sistemelor de monitorizare a calității mediului
resursei de apă subterană determinată de acvatic, în special a celui subteran, prin implementarea la nivelul
poluarea cu nitrați fiecărei unități administrativ-teritoriale a unor foraje/puțuri de
supraveghere calitativă a apei, cu verificare periodică (cel puțin
săptămânală) care să surprindă rapid eventualele deteriorări ale
fondului hidric natural (elemente chimice vizate: nitrați, cloruri,
sulfați)
Creșterea calificativului de apreciere a • Identificarea, cartarea şi monitorizarea tuturor surselor difuze și
corpurilor de apă la nivelul stării punctiforme de poluare
ecologice/chimice, respectiv potențial • Măsuri de control și autorizare a surselor menționate
ecologic „bun”
Îmbunătățirea stării corpului de apă • Deși funcțională, stația de osmoză inversă nu face față întregului
Zăpodie, aflat în imediata vecinătate a debit tranzitat prin albia pârâului Zăpodie, astfel că în aval pot să
depozitelor asociate rampei municipale de apară (în special în perioadele excedentare pluviometric)
deșeuri menajere din Cluj-Napoca fenomene de poluare care se transmit colectorului principal: râul
Someșul Mic
Creșterea stării calitative a unităților • Aplicarea cu rigurozitate a măsurilor de protecție a corpurilor de
lacustre de pe valea Someșului Cald, în apă lacustre, împotriva unor potențiale activități cu efecte
contextul securizării unei ape brute de bună negative asupra calității apei, în cazul în care acestea se
calitate pentru sistemul de alimentare cu constituie ca și sursă de apă pentru sistemele de alimentare
apă regional hidro-edilitare
Eliminarea poluărilor prin descărcări • Instituirea la nivelul unităților administrativ-teritoriale a unor
neautorizate de reziduuri în mediul acvatic structuri ce vizează controlul mai eficient al acestor situații, care
să presupună atât măsuri coercitive (aplicarea de amenzi), cât şi
a unora preventive (de informare, conștientizare) prin care să fie
diminuate aceste situaţii
Reducerea intensității şi frecvenței • Măsuri pentru reducerea / eliminarea poluării apelor de
fenomenelor de poluare permanentă, suprafață cu substanțe prioritare
difuză sau punctiforme
Reducerea poluării apelor subterane • Interzicerea sau reglementarea evacuărilor directe de poluanți în
apele subterane
Eficientizarea/optimizarea preluării apelor • Racordarea tuturor consumatorilor de apă în sistem centralizat la
uzate de la consumatori şi îmbunătățirea rețele de canalizare şi preluare a apelor reziduale
randamentelor de epurare a apelor • Construcția de noi stații de epurare (fie pe profil clasic cu treaptă
reziduale la nivelul stațiilor de epurare mecano-biologică,fie pe profil ”green” de tipul lagunelor) în
mediul rural la nivelul aglomerărilor cu cel puțin 2000 locuitori
echivalenți
• Retehnologizarea stațiilor de epurare existente
• Managementul optimizat al nămolului provenit din procesele de
epurare
283
fundamentare în domeniul calității solurilor și îmbunătățirilor funciare sunt prezentate în Tabelul 112.
Tabel 112. Propuneri de eliminare a disfuncţionalităţilor în domeniul calității solurilor

Dinfuncţionalităţi Propuneri de reducere / eliminare a disfuncţionalităţilor
Pe teritoriul județului există doar 17 UAT-uri care • Având în vedere că aceste studii stau la baza realizării unei
dețin studii pedologice aflate în termen baze de date județene privind calitatea solurilor, e necesară
găsirea unor surse de finanțare (locale, naționale, europene)
pentru realizarea lor, astfel încât să putem avea la dispoziție
distribuția tipurilor de sol, a solurilor pe clase de bonitare, a
suprafețelor afectate de factori limitativi etc.;
• Lipsa acestei evidențe județene reprezintă o piedică
importantă atât în deciziile urbanistice luate la nivel de UAT,
cât și în investițiile destinate agriculturii
Nu există o evidență a amplasamentului siturilor • Realizarea unui proiect de inventariere a acestor situri
contaminate, care să conțină suprafețele strict contaminate la nivelul județului, cartarea lor și realizarea
delimitate ale acestora unei baze de date accesibilă autorităților responsabile cu
diferite proceduri de autorizare (autorități locale,
administrația Apele Române, Garda de Mediu etc.), precum și
publicului interesat
La nivelul județului, conform datelor furnizate de • Reflectarea exactă a acestor suprafețe la nivel de UAT, în
OSPA, suprafaţa afectată de alunecări este de momentul reactualizării PUG-urilor
47508,90 ha, iar cea afectată de eroziune de • Identificarea surselor de finanțare pentru stabilizarea acestor
94908,3 ha suprafețe și pentru plantarea lor cu specii locale de arbori și
arbuști
• Controlarea activităților agro-pastorale și monitorizarea
arealelor pășunate, pentru a se putea urmări evoluția unora
dintre acești factori limitativi
La nivelul județului, conform datelor furnizate de • Realizarea unei baze de date unitare privind poziția stânelor,
Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru arealul de pășunat al fiecăreia, inclusiv transpunerea spațială
Siguranța Alimentelor, sunt înregistrate sanitar a acestor informații; această bază de date ar veni semnificativ
veterinar 16 stâne, numărul acestora fiind în și în întâmpinarea nevoii de-a gestiona terenurile afectate de
realitate mult mai mare factori limitativi, dar și în proiectarea unor trasee turistice
(pentru drumeții, mountainbike)
Sistemele de irigații nu sunt întreținute adecvat și • Finanțarea prioritară a investițiilor în extinderea și

acoperă o suprafață mult prea mică a județului; în întreținerea singurului sistem de irigații al județului Cluj, până
ultimii 5 ani nu s-a făcut nicio extindere a la limita cu județul Mureș, pentru a putea deservi cea mai
sistemului de irigații la nivelul județului importantă zonă legumicolă a județului
• Amenajarea de noi sisteme de irigații, în special în luncile
Someșului Mic, aval de Cluj-Napoca, și a Someșului
• Abordarea strategică a dezvoltării sistemelor de irigații pe
suprafața județului în lumina cercetărilor cu privire la
schimbările climatice (concentrarea precipitațiilor pe
perioade scurte, pe fondul creșterii generalizate a
temperaturilor)
Zona cu cel mai mare potențial agricol al județului • Realizarea unui plan strategic de extindere a lucrărilor
nu e acoperită de lucrări de îmbunătățiri funciare antierozionale, de stabilizare a alunecărilor de teren, de
desecare a terenurilor cu exces de umiditate în astfel de
284
areale, ce va trebui corelat cu planurile de management ale

ariilor naturale protejate peste care se suprapun sau cu care
se învecinează, pentru a se ține cont atât de nevoile socio-
economice ale populației, cât și de serviciile ecosistemice pe
care aceste terenuri le oferă
Doar 2,1% din suprafața agricolă a județului este • Stimularea practicilor agricole ecologice, chiar și prin măsuri
acoperită de agricultura ecologică, cu o evoluție gândite la nivel local, în special pentru proprietarii de parcele
foarte slabă a acestei suprafețe în ultimii 5 ani mici, care nu sunt eligibile pentru subvențiile din cadrul
măsurilor de agro-mediu
• Încurajarea certificării producătorilor în agricultura ecologică
și prin amenajarea unor locuri de desfacere amenajate
exclusiv pentru aceștia
• Popularizarea existenței unor producători sau procesatori în
agricultura ecologică a județului Cluj
• Informarea agricultorilor la nivelul fiecărui UAT cu privire la
situația eligibilității terenurilor pentru măsura privind
agricultura ecologică
Conform Strategiei naționale și planului național de acțiune pentru gestionarea siturilor contaminate
din România, au fost formulate câteva obiective specifice, de ordin general, precum și acțiuni menite
să ducă la atingerea acestora. Le prezentăm și noi în continuare, în Tabelul 113 ele fiind aplicabile
situației acestor situri din județul Cluj.
285
Tabel 113.Obiective ale planului de acțiune pentru gestiunea siturilor contaminate din România
vizând mediul și populația umană
Obiective specifice Acțiuni necesare
Reducerea suprafeței ocupate de situri contaminate Prioritizarea siturilor contaminate
Investigare detaliată a fiecărui sit contaminat
Promovarea proiectului de remediere
Analiza/aprobarea proiectului de remediere de către

comitetul de coordonare
Implementarea proiectului de remediere
Evaluarea Finalizării Acțiunilor de Remediere
Actualizarea anuală a listelor cu inventare
Îmbunătățirea calității factorilor de mediu din zonele Program de monitorizare pre- remedire, pe durata derulării
de amplasare și implementarea unei gestionări lucrărilor, post-remediere, de validare
unitare la nivel național
Remedierea siturilor contaminate trebuie astfel Adaptarea proiectului de remediere pentru viitoarea folosire
făcută încât să fie atinsă o stare corespunzătoare a terenului remediat
pentru folosința ulterioară planificată;
Asigurarea protecției resurselor de apă, a securității Promovarea de acte de reglementare care să fie în
alimentare și a sănătății umane concordanță cu prevederile legale în vigoare
Promovarea utilizării viitoare a siturilor remediate Dezvoltarea pieței ”brownfield”

pentru dezvoltarea economică și socială în
detrimentul scoaterii din circuitul agricol și silvic a
terenurilor productive
Informarea și participarea publicului Promovarea cadrului legal specific
Declarații publice privind investigarea
Transparență privind finanțarea proiectelor de remediere
286
4.4. Deșeuri
fundamentare în domeniul managementului deşeurilor sunt prezentate în Tabelul 114.
Tabel 114.Propuneri de eliminare a disfuncţionalităţilor în domeniul managementului deşeurilor

Cantităţi prea reduse de deşeuri • Îmbunătăţirea infrastructurii pentru colectarea separată a deşeurilor şi
colectate separat, care pot monitorizarea modului în care populaţia aplică noile prevederi de colectare
compromite atingerea ţintelor de separată valabile din 1 iulie 2019
reciclare ale judeţului
Insuficienţa echipamentelor de • Operatorii de salubritate care vor gestiona activităţile de management al

colectare a deşeurilor şi uzura deşeurilor din cadrul SMID vor dimensiona corespunzător numărul de
accentuată a acestora echipamente de colectare necesare, vor verifica starea tehnică a mijloacelor
de colectare şi le vor înlocui pe cele care prezintă defecţiuni sau
neetanşeităţi
Infrastructura de colectare a • Operatorii de salubritate care vor gestiona activităţile de management a

deşeurilor insuficientă şi deşeurilor din cadrul SMID Cluj se vor asigura că punctele gospodăreşti de
degradată (puncte de colectare, colectare a deşeurilor şi platformele de colectare sunt întreţinute
recipienţi) corespunzător
Lipsa instalaţiilor de tratare • Stimularea autorităţilor publice locale în accesarea de fonduri pentru
biologică a deşeurilor implementarea unor proiecte de tratare a biodeşeurilor la nivel local
Procent redus de reciclare a • Realizarea unor campanii de informare privind reciclarea deşeurilor şi
deşeurilor, în ciuda progreselor stimularea scăderii cantităţii de deşeuri generate în rândul populaţiei
privind colectarea separată a
deşeurilor
Întârzieri în ceea ce priveşte • Finalizarea de urgenţă a ecologizării fostelor depozite de deşeuri care în
ecologizarea depozitelor continuare reprezintă o sursă semnificativă de poluare a mediului şi un
neconforme de deşeuri închise în pericol pentru sănătatea populaţiei;
anul 2012, care continuă să
degradeze calitatea factorilor de
mediu.
Lipsa unui depozit conform de • Finalizarea construcţiei depozitului ecologic de deşeuri, a staţiilor de
deşeuri transfer şi tratare prevăzute în SMID
Prelungirea funcţionării • Identificarea unor soluţii pentru stoparea depozitării de deşeuri pe

platformelor de stocare platformele de stocare temporară care şi-au depăşit capacitatea prevăzută
temporară a deşeurilor, inducând de stocare.
un puternic impact negativ asupra • În cazul depozitului temporar de la Pata-Rât, datorită poziției sale, el ar
mediului prin poluare, incendii. trebui integrat parțial în măsurile de ecologizare care se aplică depozitului
închis din 2010 (amenajarea sistemelor de drenaj pentru colectarea
levigatului), pentru a da sens funcționării stației de osmoză inversă
Existența a doar două platforme • Derularea unor campanii de informare privind posibilitățile de depozitare a
de depozitare a deșeurilor din acestor categorii de deșeuri
construcții și demolări • Deschiderea mai multor platforme pentru depozitarea acestor categorii de
deșeuri, pentru a putea acoperi mult mai eficient teritoriul județului
287
• Căutarea unor soluții pentru o categorie distinctă de deșeuri din categoria
17, anume pământul excavat pentru diferite construcții și amenajări (e.g.
stratul decopertat al balastierelor, pământul excavat pentru fundarea
clădirilor etc.), a cărui depozitare nu este reglementată clar, astfel că el se
depozitează necontrolat, ca pământ de umplutură pentru diverse terenuri
• Amenajarea la nivelul fiecărui UAT a unor astfel de platforme, atât pentru
deșeurile din construcții și demolări, cât și pentru stratul de sol excavat,
semnalizate corespunzător atât în apropierea amplasamentului lor, cât și la
intrarea în localități
Existența a numeroase depozite • Derularea unor campanii de informare privind posibilitățile de depozitare a
clandestine de deșeuri, în special acestor categorii de deșeuri
din construcții și demolări • Derularea unei campanii de cartare participativă la nivelul județului a
depozitelor clandestine de deșeuri
• Realizarea unei aplicații mobile pentru cartarea acestor depozite
clandestine, oferind și posibilitatea încadrării lor pe categorii (moloz, carton,
pământ, sticlă, obiecte de mobilier, mixt etc.)
288
fundamentare în domeniul patrimoniului natural protejat sunt prezentate în Tabelul 115.
Tabel 115. Propuneri de eliminare a disfuncţionalităţilor în domeniul patrimoniului natural protejat

Nivelul redus de cunoaştere şi de înţelegere cu privire la • Campanii de informare privind reţeaua ecologică
reţeaua ecologică Natura 2000. Una din problemele Natura 2000, astfel încât comunităţile să înţeleagă
desemnării siturilor Natura 2000 motivele desemnării acestora, dar şi avantajale pe
care le-ar putea avea de pe urma înfiinţării acestora
(etichetarea unor produse ecologice, dezvoltarea
ecoturismului).
Modificări legislative care au afectat managementul • Sprijinirea organizării şi funcţionării structurilor

ariilor naturale şi structurile responsabile de acesta. teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale
Protrjate, facilitarea unui dialog inter-instituţional
eficient între toate instituţiile care au atribuţii în ceea
ce priveşte avizarea unor activităţi umane în arii
naturale protejate
Lipsa planurilor de management aprobate pentru ariile • Accesarea de fonduri nerambursabile pentru
naturale protejate elaborarea planurilor de management pentru toate
ariile naturale protrjate prin Programul Operaţional
Infrastructură Mare, Axa 4, Obiectiv specific 4.1
Creşterea gradului de protecţie şi conservare a
biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate
Carenţe în legislative şi instituţionale în ceea ce priveşte • Crearea unei baze de date cu ariile protejate la nivel
ariile naturale de interes judeţean judeţean, cartarea acestora şi stabilirea unor seturi de
măsuri de conservare pentru fiecare în parte.
Lipsa unor acţiuni coordonate între autorităţile publice • Integrarea considerentelor privind protecţia naturii în
locale / judeţene şi instituţiile responsabile cu documentele de planificare la nivel local şi judeţean
managementul ariilor naturale protejate, respectiv lipsa (planuri de urbanism, strategii de dezvoltare),
de integrare a prevederilor legale în ceea ce priveşte stabilirea direcţiilor de dezvoltare economică în
utilizarea terenurilor în arii naturale protejate în planurile funcţie de restricţiile pe care legislaţia privind
/ strategiile de dezvoltare. protecţia naturii le impune, respectiv restricţiile /
recomandările din planurile de managemnet
aprobate.
Nu există legături cu rol ecologic, peisagistic și turistic • Prevederea în planurile de dezvoltare locală a unor
între multe din ariile protejate ale județului astfel de culoare ecologice
289
4.6. Insulele de căldură urbană
Principalele disfuncționalități identificate în studiul de fundamentare și propuneri de eliminare /
diminuare a acestora sunt prezentate sintetic în tabelul 116.
Tabel 116. Disfuncționalități identificate în urma analizei insulelor de căldură urbană

și propunerile de eliminare/diminuare a acestora
Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților
Imposibilitatea analizei detaliate a situației • Implementarea unor sisteme de monitorizare a climei urbane în
actuale a ICU în orașele și municipiile orașele din județ.
Județului Cluj
Lipsa de informare a populației din județul • Realizarea unor campanii de informare a populației privind ICU și
Cluj, privind existența și impactul ICU impactul posibil al acesteia la nivel individual și al comunității.
Inexistența unui set de măsuri care pot fi • Identificarea măsurilor care conduc la diminuarea impactului la
adoptate la nivel individual de cetățeni sau de nivelul fiecărui oraș și prezentarea acestora cetățenilor;
comunități mici (asociații de locatari)
• Elaborarea unui catalog cu plantele cele mai eficiente din punct
de vedere al efectului de diminuare a ICU
Existența unor areale de tip ”hotspot” • Executarea de lucrări de reabilitare privind acoperișurile și
identificate pe baza temperaturii suprafețelor adoptarea unor soluții de tip ”cool/green roof”.
cu preponderența în fostele zone industriale
și în cele comerciale noi cu parcări mari în • Înlocuirea suprafețelor asfaltate cu unele din materiale cu mai
apropiere mic impact termic (de tip ”fagure”, pietruite etc.)
Amplificarea efectului ICU ca urmarea a • ”Repartizarea” autobuzelor electrice și a mijloacelor de transport

traficului rutier în zonele cele mai calde (”hot în comun nepoluante pe liniile care traversează arealele de tip
spot”) ”hotspot”.
290
Acțiunile prioritare de intervenție în vederea eliminării/diminuării disfuncționalităților identificate în
acest studiu de fundamentare sunt prezentate în tabelul 117.
Tabel 117.Priorități de intervenție și acțiuni propuse pentru diminuarea insulelor de căldură urbană și a
efectelor acestora
Prioritate de intervenție Acțiuni propuse
Analiza detaliată a situației • Detectarea zonelor climatice locale pentru fiecare oraș/municipiu și
existente implementarea unor sisteme de monitorizare a climei urbane pentru detectarea
Insulelor de căldură atmosferice;
• Detectarea variațiilor anuale ale insulelor de căldură urbane pe baza analizei

temperaturii suprafețelor din imagini satelitare;
• Identificarea arealelor de tip ”cool spot” și a celor de tip ”hot spot” și a

țesuturilor urbane asociate;
Adoptarea țesuturilor urbane • Inventarierea țesuturilor urbane de tip ”cool spot” si a celor de tip ”hot spot”;
sustenabile în proiectarea
clădirilor și cartierelor noi • Impunerea prin reglementari în domeniul construcțiilor a replicării țesuturilor
urbane de tip ”cool spot” și evitării celor de tip ”hot spot”
Evitarea schimbului de căldură • Pentru clădirile vechi/deja existente: prin programele de reabilitare termică,
la nivelul acoperișurilor prin adoptarea unor soluții de tip ”cool roofs” (de ex. cele acoperite cu pietriș de râu
izolarea acestora sau cu alte materiale naturale, acoperișuri vopsite cu vopsea reflectorizantă
etc.);
• Pentru clădirile ce urmează a fi construite adoptarea unor soluții de tip

”cool/green roofs” încă din stadiul de proiectare;
Diminuarea supraîncălzirii la • Alegerea unor materiale de tip ”cool/green” pentru parcări și trotuare, acolo
nivelul suprafețelor joase unde este posibil (de tip fagure, pietruite);
(străzi, trotuare)
• Utilizarea în amenajarea spațiilor verzi din interiorul orașelor a plantelor celor
mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire (prin consultarea cu
specialiști horticultori).
Diminuarea supraîncălzirii în • În Cluj-Napoca, utilizarea autobuzelor electrice preponderant pe rutele/liniile

stratul respirabil care traversează arealele cele mai calde, pentru evitarea supraîncălzirii prin
emisia gazelor de eșapament;
• Amplasarea de corpuri de apă/instalații de pulverizare a apei în arealele de tip

”hot spot”.
291
5. PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE
În dezvoltarea unor scenarii privind evoluția calității aerului la nivelul județului Cluj, s-a pornit de la
observațiile exprimate în capitolul 2.2.1. referitor la starea actuală a calității aerului la nivelul județului
Cluj, urmărindu-se apoi disfuncțiile evidențiate în capitolul 3.1. și propunerile de eliminare a celor mai
importante dintre acestea, exprimate la punctul 4.1.
Am urmărit în exprimarea scenariilor să estimăm principalele direcții de evoluție a calității aerului în

situația ignorării subiectului, atât de către populație, cât și de către autorități, în cea a păstrării status-
quo-ului și în cea a luării în considerare atât a prognozelor de dezvoltare a județului (în special a ariei
metropolitane Cluj-Napoca), cât și a direcțiilor de acțiune prioritare în asigurarea unei mai bune calități
a aerului la nivelul județului.
Scenariul pasiv („Do Nothing”) urmărește abordarea dezvoltării urbane, a dezvoltării infrastructurii și
a dezvoltării regionale fără a ține cont sub nicio formă de implicațiile lor asupra calității aerului. În
aceste condiții, se prognozează o înrăutățire semnificativă a calității acestuia în centrele urbane
principale, pe șoselele principale, precum și în aria metropolitană Cluj-Napoca, apoi o înrăutățire sau
menținere a calității actuale în restul județului, ținând cont de tendințele de accentuare a polarizării și
de creștere permanentă a parcului auto.
Scenariul de referință („Do minimum”) ia în considerare continuarea actualelor tendințe în ce privește

calitatea aerului, a tiparului actual de manifestare a impacturilor umane asupra aerului, a măsurilor
luate deja cu scopul îmbunătățirii situației existente. Aceasta înseamnă estimarea unor valori similare
cu cele din ultimii ani pentru care am avut acces la date (2017, respectiv 2018, după caz) în ce privește
poluarea aerului (a se vedea valorile din capitolul 2.2.1.3.). Conform Planului de menținere a calității
aerului pentru județul Cluj 2017-2022, acest scenariu s-ar raporta la valorile de emisie din anul 2014,
prezentate în Tabelul 118.
Tabel 118. Prognoza de menținere a emisiilor atmosferice la nivelul anului 2014,

conform Planului de menținere a calității aerului pentru județul Cluj.
EMISII ANUALE
Emisiitotale
Ponderea
Poluant Categorie de surse to/an
(%)
(to/an)
Surse staționare 4,5 168,32
Particule în suspensie – PM2,5 Surse mobile 5,5 213,38 3.814,52
Surse de suprafață 90 3.432,81
Surse staționare 5 212,66
Particule în suspensie – PM10 Surse mobile 6 245,75 4.186,27
Oxizi de azot (NOx) Surses taționare 11 712,21 6.360,94
292
EMISII ANUALE
Surse mobile 77 4.907,21
Surse de suprafață 12 741,52
Dioxid de sulf (SO2) Surse mobile 0,3 1,17 400,1
Surse de suprafață - -
Surse staționare 3,5 1.239,6
Monoxid de carbon (CO) Surse mobile 25,5 9.086,77 35.433,22
Compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) Surse mobile 14 961,74 6.893,24
Surse de suprafață 81,5 5.609,95
Plumb (Pb) Surse mobile 11 0,196 1,81
Surse de suprafață 10 0,174
Arsen (As) Surse mobile - - 0,197
Surse de suprafață 1,5 0,003
Cadmiu (Cd) Surse mobile 1,5 0,0018 0,122
Nichel (Ni) Surse mobile 1 0,004 0,486
Sursa datelor : Planul de menținere a calității aerului pentru județul Cluj
293
Luarea în considerare a acestui scenariu ar determina păstrarea valorilor actuale ale calității aerului,
cu depășiri ale valorilor limită la unii indicatori (25-40 µg/mc pentru PM2,5 conform modelării
Westagem, spre exemplu), dar în mare măsură menținerea sub această valoare limită (tabelul 119).
Acest scenariu nu ia însă în considerare tendințele de dezvoltare socio-economică a județului,
schimbările prognozate pentru piața energiei, dezvoltarea estimată a infrastructurii de transport și a
localităților.
Tabel 119. Exemplu de rezultat al modelării dispersiei poluanților pentru câteva arii cu densitate mare a
populației din județul Cluj, în condițiile scenariului de referință (cf. Planului de menținere a calității aerului
pentru județul Cluj)
Concentrații medii anuale / interval de Valoare Limită anuală
concentrații Pentru protecția sănătății umane
Poluant
(modelarea WESTAGEM) cf. Legii nr. 104/2011
(µg/mc) (µg/mc)
NOx 24-30 40*
(în Cluj-Napoca)
SO2 5,8 -
(în Turda-CâmpiaTurzii)
PM10 34-40 40
(în Florești)
PM2,5 25-40 25
(în Florești) 20**
*Valoare Limită pentru NO2

**Valoare Limită care trebuie atinsă până în 01.01.2020
Pentru a exemplifica doar câteva din măsurile avute în vedere în prezentul scenariu, menționăm:
- Reabilitarea termică și modernizarea surselor de încălzire pentru instituții publice;

- Folosirea unui sistem de iluminat eficient din punct de vedere energetic în clădirile municipale
(LED);
- Realizarea auditul energetic al tuturor clădirilor publice;
- Achiziția de autobuze electrice noi pentru transportul public;
- Introducerea de noi zone cu restricții de viteză;
- Implementarea unei rețele de puncte de self-service pentru închirierea de biciclete;
- 50% reducere la impozitul pe proprietate pentru proprietarii clădirilor verzi;
- Amplasarea de panouri fotovoltaice pe clădiri publice și stimularea amplasării lor pe clădiri
particulare;
- Renovarea rețelelor de termoficar;
- Majorarea tarifelor la parcare în centrul orașelor etc.
294
Pentru Scenariul de Dezvoltare („Do Something”) au fost luate în considerare următoarele documente
strategice cu relevanță pentru abordarea subiectului la nivelul județului Cluj:
- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

- Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008, privind calitatea
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
- Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020;
- Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-
2020;
- Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), 2010;
- Planul de acțiuni privind energia durabilă 2011-2020 Cluj-Napoca;
- Strategia de eficiență energetică a municipiului Dej, judetul Cluj, perioada 2016-2020;
- Planul de mobilitate urbană durabilă Cluj-Napoca (2015);
- Master Plan General de Transport al României, variantă revizuită august 2016;
- Programul integrat de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca și municipiul
Dej pentru indicatorii PM10 si NO2 (anul 2010).
Acest scenariu presupune aplicarea unor măsuri la nivel comunitar și individual, de la cele efective
(tehnice, administrative) și legislative până la cele cu impact la nivel comportamental, derivate din
creșterea nivelului de conștientizare a subiectului în rândul populației, cu scopul general de a
îmbunătăți calitatea aerului. Având în vedere împărțirea convențională a surselor de poluare a aerului
pe 3 categorii (a. surse staționare - toate sursele fixe de emisie, precum coșuri de fum, b. surse de
suprafaţă (instalații termice pentru încălzire individuală în mediul urban și rural, stații de distribuție
carburanți, stații de epurare ape uzate, agricultură etc., c. surse mobile - trafic rutier), și măsurile
aplicate au fost grupate în același mod. Astfel, Planul de menținere a calității aerului pentru județul
Cluj 2017-2022 formulează, ca o estimare generală, creșterea emisiilor atmosferice din surse staționare
în perioada imediat următoare cu aproximativ 7,1%, ca urmare a dezvoltării sectorului industrial de
producție, dar și datorită dezvoltării macroeconomice generale a județului. Pe de altă parte, același
document formulează o reducere a emisiilor din sursele de suprafață (sectorul energie – încălzire
rezidențială și instituțională), cu cca. 15% în următorii 5 ani. În fine, cu referire la sursele mobile, studiul
citat prognozează pentru emisiile din traficul rutier o reducere cu cca. 2% în zona metropolitană a
municipiului Cluj-Napoca până în 2020 și de cel puțin 1% la nivelul întregului județ. Aceste estimări nu
vizează un orizont de timp bine definit, formulându-se valabilitatea lor pentru următorii 5 ani,
bazându-se în mare măsură pe documente de prognoză a dezvoltării economice pentru diferite
perioade, ce se finalizează însă cu anul 2020. Drept urmare, sensul schimbărilor poate fi luat în
considerare ca fiind întru totul valabil, magnitudinea lor având doar o valoare orientativă.
Și în situația acestui scenariu, vom exemplifica câteva din cele mai importante măsuri a căror aplicare
ar duce la estimările realizate:
- reducerea emisiilor din sectorul rezidenţial, prin implementarea de proiecte pentru eficiență
energetică a clădirilor, dar și a celor publice;
- realizarea unor scheme suport pentru creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie
regenerabile precum energia geotermală, pompe de căldură, panouri solare, energie eoliană si
hidro etc.;
- reducerea utilizării biomasei lemnoase în gospodăriile din mediul rural;
- reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, asigurarea mobilităţii traficului,
promovarea utilizării mijloacelor alternative de transport (transport în comun eco, biciclete etc.);
295
- reducerea emisiilor la sursă din arderea combustibililor în instalațiile termice din industrie, cum
ar fi măsuri pentru eficiență energetică – instalații termice performante, cuptoare în industrie etc.
Ca urmare a aplicări unor astfel de măsuri, scenariul de față estimează obținerea unor valori de emisie
prezentate în Tabelul 120.
Tabel 120. Prognoza evoluției emisiilor atmosferice pentru un orizont de timp de 5 ani,
conform Planului de menținere a calității aerului pentru județul Cluj
EMISII ANUALE – Prognoza următorilor 5 ani
Poluant
to/an Emisii totale
Categorie de surse
(to/an)
Surse staționare 180,27
Particule în suspensie – PM2,5 Surse mobile 161,24 2.759,39
Surse de suprafață 2417,88
Particule în suspensie – PM10 Surse mobile 243,29 3.639,92
Surse de suprafață 3.168,88
Oxizi de azot (NOx) Surse mobile 4.858,13 6.251,19
Surse de suprafață 630,29
Dioxid de sulf (SO2) Surse mobile 1,15 408,05
Surse de suprafață -
Acest scenariu al emisiilor atmosferice ar determina încadrarea tuturor concentrațiilor medii anuale
ale pluanților atmosferici sub valorile limită (Tabelul 121).
296
Tabel 121. Exemplu de rezultat al modelării dispersiei poluanților pentru câteva arii
cu densitate mare a populației din județul Cluj, în condițiile scenariului de dezvoltare
(conform. Planului de menținere a calității aerului pentru județul Cluj)
Valoare Limită anuală
Concentrații medii anuale / interval de
Pentru protecția sănătății umane
Poluant concentrații
cf. Legii nr. 104/2011
(µg/mc)
(µg/mc)
NOx 12,9-29,22 40*
(în Beliș și Cluj-Napoca)
SO2 2,2-5,5 -
(în Gilău și CâmpiaTurzii)
PM10 14,77-34,42 40
(în Mărișel și Florești)
PM2,5 8,11-18,51 20**
(în Florești)
*Valoare Limită pentru NO2

**Valoare Limită care trebuie atinsă până în 01.01.2020

Pe baza disfuncționalităților identificate și a soluțiilor propuse, scenariile de evoluție a calității mediului
acvatic sunt deterrminate de aplicarea unor măsuri și decizii în plan instituțional, dar și individual care
să asigure cel puțin menținerea stării calitative actuale pentru corpurile de apă de suprafață și
subteran. Din punct de vedere instituțional, prin planurile de management ale bazinelor hidrografice
s-au stabilit o serie de măsuri care să reglementeze utilizarea apei și mai ales să asigure starea calitativă
bună a acesteia. Astfel, Directiva Cadru Apă 60/2000 stabilește cadrul legal pentru protejarea,
conservarea și îmbunătățirea stării tuturor apelor si a zonelor protejate, prevenirea deteriorării și
asigurarea pe termen lung a utilizării durabile a resurselor de apă.
Lista acestor acțiuni prioritare se referă la următoarele măsuri:
• măsuri care promovează utilizarea eficientă și durabilă a apei;

• măsuri de protecție a zonelor de prelevare a apelor în scop potabil;
• controlul și autorizarea prelevărilor de apă din surse de suprafață și subterane;
• controlul și autorizarea reîncărcării artificiale sau a realimentării corpurilor de apă subterană;
• măsuri de control și autorizare a surselor de poluare punctiforme;
• măsuri de control și autorizare a surselor de poluare difuze;
• măsuri pentru asigurarea condițiilor hidromorfologice necesare atingerii stării ecologice
bune/potențialului ecologic bun a corpurilor de apă, precum și la măsurile de control și
reglementare a debitului ecologic;
297
• interzicerea sau reglementarea evacuărilor directe de poluanți în apele subterane;
• măsuri pentru reducerea / eliminarea poluării apelor de suprafață cu substanțe
prioritare;
• măsuri pentru prevenirea pierderilor de poluanți din instalații și prevenirea și/sau reducerea
impactului poluărilor accidentale;
• măsuri de îmbunătățire a regimului hidrologic a corpurilor de apă, prelevări de apă,
îmbunătățirea conectivității laterale și longitudinale;
• măsuri pentru asigurarea unui management durabil în domeniul pisciculturii, pădurilor,
schimbări climatice, realizarea de studii de cercetare, monitorizare suplimentară, acțiuni /
proiecte de conștientizare a publicului.
De altfel, la nivel național implementarea planurilor dezvoltate pe baza directivelor europene au

condus la elaborarea unor documente cu rol strategic prin care se asigură protecția resurselor de apă,
atât din punct de vedder cantitativ, cât mai ales calitativ:
- Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030);
- Planul Național de Dezvoltare pentru Protecția Mediului;
- Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020;
- Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020;
- Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020;
- Strategia și politica națională în domeniul gospodăririi apelor;
- Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu si lung;
- Strategia Națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea si combaterea
degradării terenurilor si deșertificării pe termen scurt, mediu si lung;
- Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;
- Strategia pentru Reabilitarea Infrastructurii Irigațiilor;
- Strategia Energetică a României (2014-2035);
- Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020;
- Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020;
- Strategia națională de gestionare a nămolurilor de epurare
Evaluarea scenariilor posibile în ceea ce privește evoluția calității mediului acvatic este determinată de
modul de implicare/acțiune al instituțiilor ce ”operează” cu apa, dar și alacțiunilro întreprinse la nivel
individual/personal în relație cu acest demers.
298
• Scenariul pasiv (”Do Nothing”) – este cel în care populația și autoritățile nu realizează niciun
demers asupra protecției calității apei, fiind dezinteresați să conserve actuala stare calitativă a
mediului acvatic. Un asemenea scenariu, va conduce foarte rapid, la o dereglare masivă stării
calitative a apei cu efecte imediate asupra utilizării acesteia în varii scopuri.
• Scenariul de Referință (”Do Minimum”) – ia în calcul adoptarea unor măsuri minimale, la nivel
individual și instituțional, legate de protejarea mediului acvatic de eventuale alterări calitative:
• la nivel individual: aplicarea unui management restrictiv la nivel de gospodărie privind

utilizarea resursei acvatice în raport cu necesitățile familiei, fără a genera risipă și alterări
calitative majore:
o instalarea contoarelor de apă,
o evitarea aruncării unor reziduuri non-degradabile în rețeaua de canalizare,

respectiv în albiile râurilor (uleiuri alimentare, vopsele) și colectarea lor la centre
specializate;
o în mediul rural se recomandă evitarea depunerii sau evacuării oricăror materiale

de factură organică (resturi vegetale, rumeguș) sau de factură prelucrată (resturi
de materiale de construcție, materiale plastice, obiecte sanitare uate) în preajma
cursurilor de apă;
o colectarea selectivă a deșeurilor
o evitarea formării depozitelor ad-hoc de reziduuri de orice fel, în preajma corpurilor

de apă
• la nivel instituțional:
o asigurarea unor servicii eficiente de preluare a reziduurilor generate în gospodării

individuale și spații locative comune și depozitarea lor în spații adecvate, care să
nu implice degradarea stării caltative a apelor;
o promovarea unor politici de protecție a mediului acvatic prin decizii care să asigure
cel puțin conservarea stării calitative actuale;
o aplicarea unor măsuri de supravghere și control eficiente, care să descurajeze

situațiile critice potențial generatoare de poluare, la nivelul agenților economici,
dar și la nivel individual
• Scenariul de Dezvoltare/Diminuare majoră a impactului (”Do Something”) – este cel prin care
autoritățile publice locale și județene îți prioritizează acțiunile în sensul promovării acțiunilor,
măsurilor, proiectelor și programelor ce concură la menținerea și/sau îmbunătățirea stării
calitative a mediului acvatic :
• implementarea unor proceduri de gestionare a riscurilor în cazul poluărilor din cauze

naturale sau provocate de acțiuni voluntare sau involuntare ale oamenilor;
• construirea de surse noi de apă și reabilitarea celor existente;
299
• implementarea unei strategii privind eliminarea nămolurilor rezultate în procesele de
tratare a apei;
• acțiuni de conștientizare a populației privind potențialului de poluare al activitaților
antropice.
• reducerea și prevenirea poluării cu nitrați trebuie să fie una din politicile prioritare de
apicat în cazul surselor de poluare difuze de proveniență agricolă
pe terenurile adiacente cursurilor de apă e necesară constituirea unor zone de protecție
și benzi tampon (fâșii de protecție) în să fie interzisă desfășurarea activităților agricole,
respectiv aplicarea fertilizanților și a pesticidelor de orice fel.
Prognoza calității apelor e dificil de cuantificat, ea fiind direct legată de tendiința presiunilor generate
de factorul antropic și mai ales de respectarea legislației corespondente acestui subiect. În contextul
actual, presiunea demografică exercitată prin polarizarea migrației spre centrul reședință de județ,
respectiv spre comunele limitrofe acestuia, se poate estima o posibilă tendiință de scădere a calității
mediului acvatic, dacă nu aplică cel puțin scenariul de referință ”Do minimum”. Corelarea acțiunilor de
colectare selectivă a deșeurilor, procesarea acesora în spații specializate și epurarea corespunzătoare
a apelor reziduale menajere și industriale sunt cele mai importante măsuri pentru ca evoluția calității
apelor să înregistreze o evoluție pozitivă.

Scenariile de evoluție a calității solurilor județului iau în considerare diferite grade de aplicare a
măsurilor prevăzute pentru eliminarea disfuncționalităților constatate, acestea fiind influențate
fundamental de finanțările disponibile, de eficiența acțiunilor de informare a populației și de gradul
de coordonare dintre diverse instituții cu responsabilități în gestiunea terenurilor, precum Consiliul
Județean Cluj, ANIF, OSPA, APIA, Direcția Agricolă Cluj, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și
pentru Siguranța Alimentelor, ANANP, consiliile locale, ca să le menționăm doar pe cele cu care ne-am
intersectat în realizarea materialului privind starea actuală a solurilor și agriculturii județului.
Scenariul pasiv („Do nothing”) se bazează pe considerentul că acest domeniu de intervenție este
secundar comparativ cu altele, prioritare: calitatea apelor, a aerului, situația spațiilor verzi sau a
transporturilor, siturile industriale. Există, desigur, în relație cu calitatea solurilor, situația sensibilă a
siturilor contaminate, în legătură cu care nu am putut obține informații la zi în activitățile de
documentare ale prezentului studiu, după cum menționam la capitolul respectiv. Remarcam și
nefuncționarea sistemului informatic pentru situri contaminate CoSIS, platforma publică destinată
acestui scop. Această situație, precum și lipsa fondurilor necesare lucrărilor de îmbunătățiri funciare,
evidențiază o oarecare neglijență administrativă față de aceste subiecte. În condițiile acestui scenariu
se imaginează o evoluție de tip laissez-faire, în care se aplică doar procedurile administrative de control
și monitorizare a poluării și degradării solurilor, fără niciun fel de măsuri proactive însă, fără nicio
strategie de gestiune integrată și fără niciun plan coagulat de îmbunătățire a valorificării terenurilor și
a calității solurilor.
Scenariul de referință („Do minimum”) are în vedere îmbunătățirea schemelor actuale de plăți pentru
agricultură (măsurile de agro-mediu și climă, precum și agricultura ecologică) și creșterea numărului
aplicanților pentru acestea, prin măsuri mai eficiente de informare și sprijin pentru agricultori. În
special agricultura ecologică, cu potențial destul de mare având în vedere tendințele în
comportamentul consumatorilor urbani, se poate dezvolta, cu precădere pe partea de procesare, unde
este la momentul acesta foarte slab dezvoltată în județ.
300
Pe de altă parte, acest scenariu ia în considerare pe latura îmbunătățirilor funciare o cât mai eficientă
întreținere a infrastructurii existente, pentru a o putea utiliza într-o cât mai mare măsură. Astfel,
lucrările de decolmatări și reparații ale canalelor, podurilor, pragurilor, drumurilor de exploatare etc.
sunt prioritare, situația infrastructurii specifice putând așadar să fie ținută sub control.
În fine, situația siturilor contaminate este cel puțin mai bine cunoscută, prin monitorizarea lor mai
atentă, nu doar birocratic, ci și practic, prin vizite în teren, cu scopul documentării stării lor (observații,
fotografii, verificare buletine de analiză, sesizarea unor eventuale situații problematice etc.), astfel
încât să se poată realiza o proprie bază de date la nivelul județului (APM Cluj, Consiliul Județean Cluj),
independentă de centralizările naționale.
Scenariul de Dezvoltare/Diminuare majoră a impactului (”Do Something”) are în vedere

implementarea tuturor soluțiilor exprimate ca propuneri de eliminare (sau cel puțin diminuare) a
disfuncționalităților. În acest caz, comparativ cu scenariul anterior, măsurile de întreținere și
monitorizare mai atentă a situației actuale (situri contaminate, îmbunătățiri funciare, terenuri afectate
de factori limitativi, activități agricole pe terenuri eligibile măsurilor de agromediu și climă) sunt
completate de:
a. realizarea unui plan județean de monitorizare și îmbunătățire a terenurilor (agricole, dar și

forestiere);
b. activități de îmbunătățire a cunoașterii patrimoniului edafic și agricol (generalizarea studiilor

pedologice la nivelul întregului județ, funcționarea unei baze de date județene a siturilor contaminate
– înregistrate, dar și a celor potențiale, a unei baze de date privind distribuția și evoluția alunecărilor
de teren etc.) al județului;
c. accesarea unor linii de finanțare menite să îmbunătățească situația infrastructurii de

îmbunătățiri funciare (extinderea lucrăilor de îmbunătățiri funciare în special în partea estică a
județului, amenajarea altor sisteme de irigații în regiunile legumicole de luncă etc.);
d. stabilirea unui cadru de colaborare între instituțiile responsabile cu administrarea

terenurilor, astfel încăt măsurile de îmbunătățiri funciare, de control a factorilor limitativi, de
monitorizare a poluării solurilor, de dezvoltare a infrastructurii de comunicație, de dezvoltare
urbanistică sau de valorificare a serviciilor ecosistemice să fie integrate și corelate.
5.4. Deșeuri
Având în vedere că în anul 2020 este preconizată finalizarea investiţiilor la SMID, că acesta va deveni
funcţional, că selectarea operatorilor de salubritate va rezolva într-o anumită măsură deficienţele
induse de lipsa echipamentelor adecvate de management al deşeurilor, se prognozează că situaţia în
acest domeniu se va îmbunătăţi în următorii ani, stimulată şi de schimbările legislative care vizează
sporirea cantităţilor de deşeuri colectate separat şi reciclate, pe principul „plăteşti cât arunci”.
Aceste prognoze favorabile trebuie însă să țină cont și de tendințele în ceea ce privește producția de
deșeuri, după cum este ea estimată în continuare.
Prognoza generării de deşeuri municipale în judeţul Cluj este redată pe zone de colectare, în tone, în
tabelul 122 şi în figura 127, conform Studiului de oportunitate privind fundamentarea deciziei de
delegare a gestiunii activităţii de colectare, transport și transfer a deșeurilor municipale în județul Cluj.
301
Tabel 122. Prognoza generării de deşeuri în judeţul Cluj pentru perioada 2019-2028
Zone SMID 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2028
Zona 1 Cluj-Napoca 149960 150085 150210 150336 150464 150592 150722 151116
Zona 2 Huedin 7026 6981 6938 6894 6851 6808 6765 6640
Zona 3 Mihai Viteazu 30179 29977 29776 29576 29378 29182 28987 28411
Zona 4 Gherla 12928 12864 12800 12736 12672 12610 12547 12362
Sursa datelor : Studiu de oportunitate privind fundamentarea deciziei de delegare a gestiunii activităţii de
colectare, transport și transfer a deșeurilor municipale în județul Cluj (Eco Metropolitan Cluj)
Figură 126. Prognoza generării de deşeuri în judeţul Cluj pentru perioada 2019-2028
160000
140000
120000
100000
Tone
80000
60000
40000
20000
0
2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2028
Zona 1 Cluj-Napoca Zona 2 Huedin Zona 3 Mihai Viteazu Zona 4 Gherla
Sursa datelor: Studiu de oportunitate privind fundamentarea deciziei de delegare a gestiunii activităţii de
Cât priveşte estimarea cantităţilor de deşeuri colectate care vor intra în instalaţiile de gestionare a
deşeurilor din cadrul SMID în perioada următoare, acestea sunt redate în tabelul 123 şi figurile 128-
131.
302
Tabel 123. Estimarea cantităţilor de deşeuri colectate în judeţul Cluj
Zone SMID Categorie deşeu 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2028
Reciclabile 32739 32805 32844 32877 32924 32976 33027 33100
Reziduale 75603 75666 76771 75858 75965 76063 76157 76461

Zona 1 Cluj-Napoca
Pieţe 3939 3939 3939 3939 3939 3939 3939 3939
Total 112282 112410 112555 112685 112828 112979 113124 113501
Reciclabile 1772 1778 1771 1759 1760 1759 1748 1772
Reziduale 4710 4663 4631 4595 4564 4527 4491 4422

Zona 2 Huedin
Pieţe 70 70 70 70 70 70 70 70
Total 6552 6510 6472 6431 6393 6357 6319 6552
Reciclabile 7351 7370 7344 7323 7291 7295 7285 7017
Reziduale 18682 18465 18299 18124 17965 17775 17597 17292

Zona 3 Mihai Viteazu
Pieţe 1012 1012 1012 1012 1012 1012 1012 1012
Total 27046 26847 26655 26459 26269 26082 25894 25322
Reciclabile 5682 5698 5676 5659 5633 5633 5625 5438
Reziduale 14749 14591 14475 14351 14241 14108 13981 13751

Zona 4 Gherla
Pieţe 121 121 121 121 121 121 121 121
Total 20552 20410 20272 20131 19996 19862 19729 19320
Sursa datelor : Studiu de oportunitate privind fundamentarea deciziei de delegare a gestiunii activităţii de
303
Figură 127. Zona 1 Cluj-Napoca - Estimarea cantităţilor de deşeuri colectate
120000
100000
80000
tone
60000
40000
20000
0
2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2028
Axis Title
Reciclabile Reziduale Deşeuri din pieţe Total
Sursa datelor : date prelucrate după Eco Metropolitan Cluj
Figură 128. Zona 2 Huedin - Estimarea cantităţilor de deşeuri colectate

7000
6000
5000
4000
tone
3000
2000
1000
0
2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2028
Axis Title
304
Figură 129. Zona 3 Mihai Viteazu - Estimarea cantităţilor de deşeuri colectate
30000
25000
tone 20000
15000
10000
5000
0
2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2028
Axis Title
Figură 130. Zona 4 Gherla - Estimarea cantităţilor de deşeuri colectate

25000
20000
15000
tone
10000
5000
0
2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2028
Axis Title
Ținând cont de situaţia actuală în domeniul managementului deşeurilor în judeţul Cluj, respectiv
disfuncţionalităţile identificate, se pot preconiza următoarele scenarii de evoluţie, prezentate în
funcţie de acţiunile ce s-ar putea aplica pentru a preîntâmpina / reduce efectele disfuncţionalităţilor:
• Scenariul pasiv (”Do Nothing”) – este cel în care instituţiile şi comunitatea locală nu întreprind
măsuri pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor. În acest caz, situaţia în domeniul
managementului deşeurilor va continua trendul actual, respectiv va continua să se desfăşoare în
principal pe baza operaţiunilor de colectare şi eliminare a acestora prin depozitare, tendinţă care
contravine politicii Uniunii Europene în domeniu care recomandă eliminarea doar în cazul
305
• deşeurilor ce nu se pot reutiliza şi recicla. Întârzierea punerii în funcţiune a SMID va face ca
autorităţile locale să continue aplicarea soluţiilor temporare de eliminare a deşeurilor, generând
consturi mai mari (transportul deşeurilor pentru eliminare în alte judeţe) sau afectând grav factorii
de mediu (depozitarea deşeurilor pe platforme temporare, neamenajate conform sau a căror
capacitate de depozitare este depăşită).
• Scenariul de Referință (”Do Minimum”) – ia în calcul adoptarea unor măsuri care să conducă la
îmbunătăţirea situaţiei în domeniu, dar nu suficient pentru a pune bazele unui sistem de
management al deşeurilor modern şi eficient, în concordanţă cu politicile europene:
− Aplicarea prevederilor legii 31/2019, care să conducă la creşterea cantităţii de deşeuri

colectate separat;
− Realizarea unor activităţi de informare şi conştientizare cu comunităţile locale pe tema
colectării separate, a reutilizării şi a reciclării casnice a deşeurilor;
− Monitorizarea depozitării ilegale de deşeuri şi sancţionarea drastică a acestor practici;
acţiunile instituţiilor competente vor conduce la o îmbunătăţire majoră a managementului
deşeurilor în judeţul Cluj, astfel încât acesta să se elimine riscurile induse de acesta pentru mediu
şi pentru sănătatea populaţiei:
− Să se asigure un nivel complet de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul judeţului;

− Realizarea unor campanii de informare susţinute atât la nivelul populaţiei, cât şi al
autorităţilor publice locale privind politica europeană în domeniul managementului
deşeurilor şi riscurile pe care managementul deficitar al deşeurilor le induce asupra
mediului şi sănătăţii populaţiei, care să conducă în timp la prevenirea generării deşeurilor,
sporirea cantităţii de deşeuri colectate separat, reciclate sau tratate, respectiv la scăderea
cantităţilor de deşeurilor eliminate prin depozitare;
− Finalizarea ecologizării fostelor depozite de deşeuri care în continuare reprezintă o sursă
semnificativă de poluare a mediului şi un pericol pentru sănătatea populaţiei;
− Finalizarea construcţiei depozitului ecologic de deşeuri, a staţiilor de transfer şi tratare
prevăzute în SMID;
− Îmbunătăţirea infrastructurii pentru colectarea separată a deşeurilor şi monitorizarea
modului în care populaţia aplică noile prevederi de colectare separată valabile din 1 iulie
2019;
− Finalizarea procesului de delegare a gestiunii activităţii de colectare, transport şi transfer a
deşeurilor municipale în judeţul Cluj;
− Accesarea de fonduri la nivelul administraţiilor publice locale pentru facilităţi de tratare
biologică a deşeurilor biodegradabile sau pentru obţinere de energie din deşeuri
biodegradabile sau agricole;
− Informarea populaţiei şi controlul depozitării dejecţiilor animaliere, pentru a elimina riscul
poluării solului, aerului şi apei;
− Eficientizarea colectării, stocării şi tratării / reciclării / eliminării deşeurilor din construcţii şi
demolări;
− Adoptarea unor măsuri care să sporească gradul de reciclare a ambalajelor, cum ar fi de
exemplu “sistemul depozit”.
306
Pornind de la realitatea gestiunii capitalului natural în judeţul Cluj, respectiv disfuncţionalităţile
identificate, se pot preconiza următoarele scenarii de evoluţie, prezentate în funcţie de acţiunile ce s-
ar putea aplica pentru a preîntâmpina / reduce efectele disfuncţionalităţilor:
• Scenariul pasiv (”Do Nothing”) – este cel în care instituţiile şi comunitatea locală nu întreprind
măsuri pentru îmbunătăţirea capitalului natural şi a stării de conservare a biodiversităţii în ariile
protejate. Acest lucru va determina o degradare continuă a acestora, suprafaţa habitatelor şi a
biotopului speciilor va scădea, structura şi funcţiile acestora se vor înrăutăţi, dimensiunea
populaţiilor speciilor va descreşte.
• Scenariul de Referință (”Do Minimum”) – ia în calcul adoptarea unor măsuri care să conducă la
păstrarea stării actuale a capitalului natural, dar nu va produce îmbunătăţiri, cum ar fi:
− Aplicarea prevederilor din planurile de management aprobate ale ariilor naturale protejate
din judeţul Cluj (17 în momentul de faţă) ce ţin de controlul presiunilor existente şi al
activităţilor umane prin activităţi de patrulare în teren;
− Realizarea unor activităţi de informare şi conştientizare cu comunităţile locale pe tema
ariilor naturale protejate de către instituţiile competente (administratori de arii naturale
protejate, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate.
acţiunile instituţiilor competente vor conduce la o îmbunătăţire a stării capitalului natural în judeţul
Cluj, astfel încât să contribuie la îndeplinirea ţintelor asumate de România în acest domeniu şi să
conducă la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor prin implicaţiile pozitive multiple pe care biodiversitatea
le poate produce:
− Accesarea unor fonduri nerambursabile pentru elaborarea, aprobarea şi implementarea

planurilor de management pentru toate ariile naturale protejate din judeşul Cluj. La
momentul actual, există 18 planuri de management aprobate în judeţul Cluj, în condiţiile în
care pe teritoriul judeţului există 24 de arii protejate de interes national şi 35 de interes
comunitar. Cât priveşte implementarea acestora, până la momentul de faţă doar 1 plan de
management este în process de implementare, respective cel pentru ROSCI0263 Valea Ierii;
− Evaluarea periodică a eficienței managementului ariilor naturale protejate în judeţul Cluj;
− Elaborarea şi aprobarea normelor de aplicare privind plata compensaţiilor către utilizatorii
de terenuri agricole sau de pădure care respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de
arie naturală protejată;
− Instruirea personalului din cadrul administratorilor ariilor naturale protejate pentru
aplicarea unui management performant al ariilor naturale protejate;
− Realizarea cadrului institutional pentru dezvoltarea reţelei nationale de voluntari pentru
monitorizarea biodiversităţii din ariile naturale protejate;
− Integrarea considerentelor privind conservarea biodiversităţii în toate politicile, strategiile
şi planurile sectoriale;
− Eliminarea suprapunerilor de competențe și interese între instituțiile din domeniul
conservării biodiversității;
307
− Stabilirea unui cadru eficient de armonizare a actiunilor promovate prin politicile,
strategiile şi planurile de dezvoltare regională şi locală cu cele legate de conservarea
biodiversității și a elementelor de peisaj;
− Integrarea măsurilor impuse prin planurilor de management aprobate în planurile de
amenajare a teritoriului și de urbanism;
− Dezvoltarea planificată a turismului în ariile naturale protejate din judeţul Cluj prin
realizarea unor strategii de vizitare a acestora;
− Realizarea de infrastructuri turistice de informare în ariile naturale protejate atractive din
punct de vedere turistic;
− Stabilirea şi adoptarea unor facilităţi fiscale pentru agenţii economici din domeniul
turismului ce implementează proiecte eco-etichetate în / în proximitatea ariilor naturale
protejate;
− Includerea considerațiilor privind conservarea biodiversității la nivelul tuturor
infrastructurilor energetice existente în / în proximitatea ariilor naturale protejate;
− Realizarea de ghiduri de bună practică pentru promovarea investițiilor în energii
regenerabile, care să integreze aspecte legate de conservarea biodiversității;
− Adaptarea de soluţii pentru diminuarea fragmentării habitatelor cauzate de retelele de
infrastructura rutierî si feroviare existente și propuse (ecoducte, poduri pentru faună etc.);
− Evaluarea impactului stimulentelor/ subvenţiilor/ ajutoarelor de stat actuale din domeniul
agriculturii asupra conservării biodiversităţii, în condiţiile suprapăşunatul cu ovine
reprezintă unul dintre cele mai mari pericole la adresa biodiversităţii din judeţul Cluj.
5.6. Insulele de căldură urbane

Se propun următoarele scenarii de evoluție a ICU pentru arealele urbane din Județul Cluj:
• Scenariul pasiv (”Do Nothing”) este cel în care populația și autoritățile nu sunt conștiente de
prezența ICU, nu se adoptă măsuri de diminuare, iar impactul în ceea ce privește discomfortul
termic în oraș va crește în continuare.
• Scenariul de Referință (”Do Minimum”) ia în calcul doar adoptarea și aplicarea unor măsuri
minimale, mai ales la nivel individual, de diminuare a impactului local în arealele afectate:
• la nivel individual: utilizarea în amenajarea spațiilor verzi private/curților individuale a

plantelor celor mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire (prin consultarea cu
specialiști horticultori); adoptarea măsurii ”pereți verzi” prin plantarea unor plante
agațătoare care să umbrească pe tot parcursul zilei pereții, evitându-se în acest fel
supraîncălzirea acestora; adoptarea măsurii ”balcoane verzi” ce se poate materializa prin
decorarea balcoanelor sau teraselor cu foarte multe plante pentru un efect de răcorire și
umbrire, precum și pentru umbrirea pereților și a încăperilor locuințelor; amplasarea de
surse de apă (instalații de pulverizare a apei, corpuri mici de apă) în curțile individuale.
• la nivel instituțional: utilizarea autobuzelor electrice preponderant pe rutele/liniile care

traversează arealele cele mai calde, pentru evitarea supraîncălzirii prin emisiile de gaze de
eșapament; realizarea (prin consultarea cu specialiști horticultori) și punerea la dispoziția
comunității a unui catalog cu plantele cele mai eficiente din punct de vedere al efectului
de răcire (arbuști sau arbori, cu creștere rapidă, cu coronament bogat etc.); alegerea
308
pentru amenajarea spațiilor verzi din domeniul public din interiorul orașelor a plantelor
celor mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire.
Aceste măsuri nu vor avea un efect major de diminuare a efectului de ICU, arealele de tip hotspot
menținându-se aproape de valorile actuale ca extensiune, dar cu o scădere ușoară a intensității
acestora.
• Scenariul de Dezvoltare/Diminuare majoră a impactului (”Do Something”) este cel prin care
autoritățile publice locale se implică în primul rând prin măsuri de reglementare, iar în al doilea
rând prin măsuri de implementare:
o Monitorizarea detaliată a climatului urban prin sisteme automate în toate arealele urbane;
pe termen lung, implementarea unor astfel de sisteme ar facilita, prin datele obținute din
măsurători, realizarea unor modele de prognoză a vremii la scară urbană, pe baza cărora să
se emită avertizări biometeorologice în funcție de condițiile reale din oraș, respectiv din
fiecare cartier; de asemenea, pe baza acelorași date, s-ar putea stabili care sunt locațiile
cele mai potrivite pentru amplasarea de puncte de prim ajutor în situații cu fenomene
meteorologice periculoase (de tip val de căldură, val de frig);
o Analiza situației existente, astfel încât pe viitor, în cazul extinderii arealelor urbane să se ia
decizii de replicare a tipurilor de țesut urban de tip ”cool spot” și evitarea, pe cât posibil, a
celor de tip ”hot spot”;
o Reglementarea ca în cazul reabilitării termice a clădirilor să fie inclusă și izolarea

acoperișurilor (nu numai a pereților) prin adoptarea de soluții de tip acoperișuri răcoroase
(”cool roofs”, mai puțin costisitoare), acoperite cu pietriș de râu sau cu alte materiale
naturale, acoperișuri vopsite cu vopsea reflectorizantă etc. sau de tip acoperișuri verzi
”green roofs” (mai costisitoare) care presupun amplasarea unui strat de sol, a unor instalații
de irigare, precum și izolații suplimentare pentru colectarea apei pluviale și unele modificări
de structură a clădirii;
o Reglementări privind tipul de țesut urban (de tip ”cool spot”) care să fie replicat în
dezvoltarea ulterioară a orașului;
o Alegerea unor materiale de tip ”cool/green” pentru parcări și trotuare, acolo unde este
posibil (ex. de tip fagure, din piatră naturală etc.);
o Amplasarea de surse de apă (fântâni arteziene, instalații de pulverizare a apei, mici corpuri
de apă) în arealele de tip ”hotspot”.
Adoptarea și implementarea acestor măsuri ar putea să asigure o dezvoltare urbană bazată pe

sustenabilitate de mediu. Măsurile acestui scenariu sunt complexe, de la măsuri de monitorizare
și realizare a unui model de prognoză locală a vremii, până la măsuri active de investiții publice și
private în izolarea clădirilor și adoptarea unor țesuturi urbane răcoroase pentru clădirile noi, la
încurajarea populației să adopte decizii sustenabile din acest punct de vedere. Acest scenariu va
permite diminuarea intensității ICU și reducerea impactului acesteia la nivelul populației din
arealele urbane.
309
5.7. Zonarea teritoriului județean
Amenajarea teritoriului județean stă la baza dezvoltării unităților administrativ teritoriale componente
atât ca entități individuale dar și a unităților administrativ teritoriale componente celorlalte județe cu
care acestea dezvoltă relații de interconexiune și interdependență.
Astfel, strategia de dezvoltare a teritoriului județean ar reprezenta instrumentul pe baza căreia se

analizează principalele aspecte ce țin de favorabilitate (Benedek, 2004), respectiv restrictivitate pe
domeni specifice de dezvoltare cu scopul de a identifica o “matrice spațio-temporală a intervențiilor și
abordărilor” (Cocean, 2011) .
Zonarea teritorială implică, la acest nivel de analiză, identificarea arealelor spațiale cu o relativă
omogenitate, cu relații teritoriale și funcționalități distrincte precum și caracterizarea relațiilor cu
principalele componente constituente și cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare aferente
(Benedek și Man, 2016).
Atenția a fost îndreptată, în cadrul studiului de față pe identificarea principalelor aspecte legate de
influența reliefului, climatului, a potențialului hidrologic și pedologic de la nivelul teritoriului județean
Cluj precum și pe zonificarea la nivel mezo și microscalar a acestor aspecte tratate individual în
capitolele anterioare cu scopul de a identifica modul de integrare în zone teritoriale ce primesc o
anumită individualitate specifică în funcție de modul de asociere în teritoriu și de interacțiunea dintre
condiții și factori subordonați.
Datorită poziției geografice și a gradului de dezvoltare economică județul Cluj ocupă o poziție
strategică ce îi oferă un loc polarizator la nivelul Depresiunii Transilvaniei și nu numai, potențialul
economic și atractivitatea demografică, culturală, turistică ș.a. conduce deasemenea la un potențial
ridicat de dezvoltare oferindu-i premise bune de creștere a influenței asupra spațiului adiacent.
Analiza reliefului s-a axat pe identificarea funcțiile (Blaga și colab, 2014) pe care acesta le îndeplinește:
funcția habituală (prin caracteristicile morfometrice și morfografice ce oferă o anumită favorabilitate
existenței și dezvoltării plan spațiale a așezărilor fără a lăsa la o parte riscul indus de aceste
caracteristici odată atins pragul de manifestare a proceselor geomorfologice ce pot induce pagube
materiale în teritoriu), funcția de apărare (manifestată prin gradul de accesibilitate oferit), funcția de
obiect al muncii (prin redursa pedologică oferită și influențată de restul factorilor de mediu), funcția
recreativ-turistică (oferită de valoarea peisagistică ori științifică a arealelor protejate și nu numai, prin
posibilitatea amenajării unor puncte de belvedere, a unor infrastructuri ce să servească practicării
sporturilor de iarnă etc) și nu în ultimul rând funcția cultural-spirituală.
În procesul de amenajare a teritoriului se va ține cont astfel de cunoașterea aspectelor ce țin de

evaluarea riscurilor naturale, de identificarea raporturilor de tip cauză-efect și de evaluarea impactului
manifestărilor proceselor asupra activității umane.
Relieful județului Cluj este caracterizat prin diversitate și dispunere în trepte ce se succed de la treapta
montană ce predomină partea vestică a județului până la zona de culoar al Someșului.
Idividualitatea fiecărui component în parte a condus la creionarea unor ansambluri teritoriale

interconectate ce formează întreg ansamblul teritorial județean cu atuuri implicite dar și deficiențe
specifice a căror cunoștere stă la baza identificării soluțiilor de punere în valoare a oportunitățior
oferite și de monnitoring și ameliorare a efectelor nevative ale riscurilor în teritoriu.
310
La nivelul județului Cluj se evidențează din punct de vedere al tipologiei reliefului următoarele zone la
nivel de mezoscară (Fig. 132):
- Zona montană și a depresiunilor marginale (Munții Gilău, Munții Vlădeasa, Masivul Muntele
Mare, Munții Meseșului și a Plopișului, Depresiunea Iara-Hășdate, Podișul Păniceni și
Depresiunea Huedin);
- Zona de deal aparținând Podișului Transilvaniei (Dealurile Clujului și Dejului, Dealurile
Feleacului, Dealurile Sălătrucului);
- Zona Câmpiei Someșene (Câmpia Fizeșului, Dealurile Ungurașului, Dealurile Aiton-Viișoara
cunoscute ca și parte a Câmpiei Mureșene);
- Zona de culoar (al Someșului Mic și al Someșului Mare și culuarul Arieșului Inferior).
Figură 131. Zonarea teritoriului județean la nivel de mezoscară
Sursa datelor : date prelucrate după Pop, 2005
Ținând cont de caracteristicile specifice și de prezentarea anterioară a principalelor caracteristici de

relief, climă, hidrografie, aspecte de mediu, utilizare a terenului etc se va realiza o prezentare succintă
a principalelor zone sus menționate ținând cont de caracteristicile fizico-geografice și de potențialul
de dezvoltare implicit, aspecte ce vor sta la baza identificării soluțiilor optimale necesare procesului
decizional în vederea dezvoltării zonale și regionale.
311
I. Zona montană și a depresiunilor marginale
Zona montană și a depresiunilor marginale domină sectorul vestic al județului cuprinzând Munții Gilău,
Munții Vlădeasa, Masivul Muntele Mare, Munții Meseșului și a Plopișului, Depresiunea Iara-Hășdate,
Podișul Păniceni și Depresiunea Huedin) (Fig. 133).
Acest sector cuprinde în jur de 16 unități administrativ teritoriale caracterizate prin pante ce depășesc
local 40 ° și altitudini de peste 1000 metri.
Datorită caracteristicilor ce țin de poziție geografică, altitudine, orientare a versanților relieful acestei
zone reprezintă principalul factor climatogen. Climatul acestei zone are un specific montan caracterizat
printr-o cantitate de precipitații situate în intervalul 800-1000 mm și temperaturi medii încadrate între
2 și 6° Celsius. Se remarcă Stâna de Vale cu o cantitate de precipitații de 1632 mm, ce preprezintă polul
precipitațiilor de la nivel național.
La nivelul acestei zone iernile sunt lungi și reci iar verile sunt scurte și răcoroase remarcându-se
influențele vestice în cazul versanților expuși și efectul de foehnizare în cazul versanților adăpostiți
maselor de aer. Aceste efecte ale foehnizării sunt reprezentative în cazul depresiunilor Huedin și a
Depreiunii Iara unde pe fondul modificărilor de natură pluviometrică dar și termică se remarcă
creșterea sezonului secetos ceea ce afectează rezerva de apă din sol în timul perioadei de dezvoltare
a vegetației.
Figură 132. Zona montană a județului Cluj
312
Scăderea temperaturilor medii anuale de la 8-9 grade Celsius specifică regiunii centrale și estice ale
județului până la 5-6 grade se datorează creșterii progresive a altitudinii reliefului în zona montană.
Aceste caracteristici de mediu alaturi de resursele pedologice vor imprima astfel peisajul zonei.
Caracteristic pentru această zone este și nebulozitatea ridicată dar și ceața ce îngreunează circulația
autovehicolelor prin reducerea vizibilității.
Potențialul stațional al zonei montane este favorabil dezvoltării pădurilor de conifere care ca și specii
dominante apare Abies alba și Picea abies în amestec cu Fagus sylvatica, unitățile administrativ
teritoriale ce beneficiază de suprafețe ocupate cu pădure pe extindere mai mare sunt caracterizate și
printr-o calitate mai bună a aerului și o stabilitate oferită versanților precum și o moderare a
caracteristicilor climatice. Rămâne însă problema tăierilor ilegale de pădure și reîmpădurirea
versanților expuși astfel proceselor erozionale și torențiale precum și impactul negativ adus asupra
faunei și florei specifice.
Prezența celor trei platforme de eroziune, a culmilor largi, și densitatea ridicată a rețelei hidrografice
precum și zona depresiunilor marginale oferă o bună favorabilitate pentru locuire astfel așezările
omenești se regăsesc la nivelul acestor teritorii.
Diversitatea geologică și deversitatea microformelor de relief aduce acestei zone un potențial turistic
ridicat pus în evidență de o circulație turistică dezvoltată și de o rețea densă de trasee turstice în zona
montană și structuri de cazare ce acoperă în cea mai mare măsură necesitatea spațiilor de cazare.
La nivelul zonelor marginale ramei montane se remarcă apariția argilelor pestrițe de la nivelul
depresiunii Iara, Huedin, până la zona Căpușului fapt ce conduce la creșterea densității proceselor
geomorfologice de instabilitate fapt ce reclamă asigurarea unor măsuri de stabilizare și o adaptare a
măsurilor legislative în ceea ce privește oferirea autorizațiilor de construiri la nivelul acestor teritorii.
Datorită rezervei ridicate de apă acest sector prezintă un sistem complex de amenajare prin prezența
barajului de anrocamente de pe Someșul Cald, hidrocentrala de la Mărișelu, barajul de la Tarnița,
Someșul Cald și Gilău etc.
Din punct de vedere a resurselor de sol se remarcă marginal acestui sector depresiunea Iara-Săvădisla
cu un potențial mediu pentu utilizarea agricolă dar cu extinse suprafețe pretabile utilizării de tip
pășune și fâneață și chiar livezi. Astfel, la nivelul acestui sector se pot utiliza măsurile din cadrul
acțiunilor de menținere și refacere a ecosistemelor degradate și a serviciilor furnizate (împăduriri și
coridoare ecologice) cu precizarea că teritoriile eligibile trebuie să fie în afara ariilor naturale protejate
II. Zona de deal
Sectorul zonei de deal aparținând Podișului Transilvaniei cuprinde subunități precum: Dealurile Clujului
și Dejului, Dealurile Feleacului (ce atinge altitudini de 832 metri altitudine, atinsă în vârful Peana și o
geologie ce datează din Badenian-Sarmațian e forma șisturilor cristaline ), Dealurile Sălătrucului (Fig.
134).
313
Figură 133. Zona de deal a județului Cluj
Climatul acestui sector este unul moderat cu precipitații situate în intervalul 600-800 mm și o
temperatură medie anuală de 7-8° Celsius.
Văile permanente ce drenează versantul sudic al masivului Feleac (valea Racilor, Micușului, Hășdate)
au permis amenajarea iazurilor de la Mărtinești, Turei, Trei Hanuri etc ceea ce aduce o complexitate a
activităților oferite locuitorilor în cederea petrecerii timpului liber.
La nivelul acestei zone există și suprafețe extinse ocupate de pădure de fag (Fagus sylvatica), gorun
(Quercus petraea) și stejar (Quercus robur) ce oferă condiții prielnice creșterii efectivelor speciilor
principale de vânat, astfel fondurile cinegetice situate în apropierea marilor orașe fiind unele
productive aflate însă sub efectul negativ al epidemiilor ce afectează fondurile cinegetice de la nivel
național (gripa porcină, braconaj, etc).
Resursa pedologică speifică Podișului Someșean prin extinderea spațială a clasei cernisonurilor oferă
o bună favorabilitate dezvoltării utilizării agricole, la acestea se alătură clasa luvisolurilor ce imprimă o
favorabilitate moderată pentru utilizarea agricolă însă pe sectoarele cu altitudini mai ridicate solurile
de tip luvisol oferă condiții favorabile pentru stațiunile de pădure anterior amintite.
Probleme apar la nivel acestui sector la nivelul teritoriilor ce se caracterizează prin prezența structurilor
argiloase ce conduc la creșterea probabilitații de apariție a alunecărilor de teren și a eroziunii solurilor
pe parcelele în care managementul lucrărilor agricole și tehnologiile aplicate nu sunt în concordanță
cu specificul local.
314
Dealurile Clujului și ale Dejului prezintă, pe fondul geologiei specifice un potențial ridicat de apariție a
alunecărilor de teren dar și prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe extinse afectate de
eroziune a solului și pluviodenudare.
III. Zona Câmpiei Someșene (Câmpia Fizeșului, Dealurile Ungurașului, Dealurile Aiton-
Viișoara cunoscute ca și parte a Câmpiei Mureșene);
Zona Câmpiei Someșene este cea care domină partea estică a județului, la sud de zona de culoar a
Someșului fiind formată pe un substrat dominat de ergile, marne, gresii, tufuri și nisipuri ușor
cimentate, cu un relief structural dominat de monoclin (Fig. 135). Această structură este cauzatore a
unei densități ridicate a alunecărilor de teren, în general superficiale, și la extinderea suprafețelor
afectate de eroziunea solului.
Figură 134. Zona Câmpiei Someșene a județului Cluj
În ciuda numărului mare de afluenți de dreapta a Someșului Mic resursa de apă este una diminuată,
debitele medii anuale având valori subunitare.
Astfel utilizarea agricolă a terenurilor este cea care induce utilizarea acestei denumiri improprii de
câmpie, altitudinile fiind unele superioare unui sector de câmpie propriu-zisă.
Solurile de tip aluvial și lăcoviște ce sunt caracteristice zonei de luncă sunt pretabile pentru culturi
arabile dar cu precizarea că în acest sector sunt necesare lucrări de de prevenire a inundațiilor.
315
În sectorul versanților de terasă se evidențează sectoare afectate de alunecări de teren și cedări ale
malurilor, zone ce necesită aplicarea unor măsuri speciale de stabilizare.
Din punct de vedere climatic, la nivelul acestui sector se remarcă o nuanță mai uscată (pe fondul unei
valori a temperaturii medii de 8-9 ° Celsius și o valoarea a precipitațiilor medii ce se situează în jurul
valorii de 500 mm/an.
În cadrul studiului legat de problema lucrărilor de îmbunătățiri funciare au fost puse în evidență
unitățile administrativ teritoriale Cluj Napoca, Florești, Gârgău, Sânpaul, Aghireșu etc care au necesitat
amenajări destinate desecării.
La nivelul acestui sector iese în evidență vegetația forestieră de luncă reprezentată de zăvoaie în care
predomină ca și specii: Alnus glutinosa, Salix alba, Populus alba, etc ce oferă stabilitate malurilor înalte
și sectoarelor meandrate oferind deasemenea un mediu prielnic faunei acvatice specifice.
Din punct de vedere a utilizării terenului se remarcă soluri fertile însă datorită climatului mai arid al
zonei și a extindeii suprafețelor afectate de eroziunea solului culturile ce pot aduce venit economic
populației sunt răspândite neuniform ceea ce reduce posibilitatea mecanizării. Sectorul versanților cu
expoziție sudică și sud-vestică sunt reprezentativi datorită deficitului de apă și a gradului de afectare a
calității solurilor. Se recomandă însă în acest sector, datorită pretabilității medii-ridicate pentru culturi
cerealiere dezvoltarea sectorului zootehnic.
IV. Zona de culoar
Zona de culoar (al Someșului Mic între Gilău și Dej și al Someșului Mare extins până în Nord-estul
județului) ocupă o poziție mediană la nivelul județului oferind dealtfel o bună favorabilitate locuirii
drept dovadă vechimea așezărilor omenești la nivelul acestui sector.
La nivelul acestui sector se dezvoltă 12 unități administrativ teritoriale ce beneficiază de aceste condiții
favorabile locuirii și dezvoltării activităților agricole și industriale dar care sunt expuse riscului la
inundație și la eroziunea fluviatilă ce induce risc asupra terenurilor agricole aferente albiilor de râu dar
și a sectoarelor de drum situate în imediata proximitate a acestora.
Pantele scăzute ale reliefului, solurile fertile și posibilitatea dezvoltării infrastructurii de locuit și de
transport au condus la existența unei rețele dense de localități urbane și rurale (Fig. 136).
Datorită extinderii acestei zone, a lățimii considerabile a luncii Someșului ce prezintă până la opt terase
există și resurse semnificative de pietrișuri și nisipuri dar pe alocuri există riscul inundațiilor mai ales în
sezonul de primăvară pe fondul precipitațiilor abundente de primăvară suprapus cu nivelul ridicat al
apelor datorită rezervei de apă eliberată în urma topirii zăpezilor din zona montană.
Culoarul Arieșului se individualizează deasemenea din punct de vedere a caracteristicilor morfologice

fiind analizat separat în cadrul acestei zonificări.
Din punct de vedere hidrologic acest sector distinct beneficiază de un potențial hidroenergetic scăzut,
fiind sectorul cu cele mai multe lucrări de amenajări pentru irigații. Unitățile administrativ teritoriale
Moldovenești, Călărași și Câmpia Turzii necesită amenajări destinate irigațiilor (conform datelor
furnizate de către Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, Filiala Cluj).
316
Acest sector are un bun potențial agricol datorită condițiilor de relief și a solurilor din zonă, în ciuda
lipsei de apă, astfel sunt recomandate culturi de legume și realizarea de ferme mixte chiar și politici de
redresare a culturilor de sfeclă de zahăr, tutun, plante oleiaginoase etc.
Totodată datorită condițiilor favorabile în ceea ce privește accesibilitatea, panta terenului, gradul de
fragmentare etc acesa este sectorul cu cea mai mare desitate a așezărilor omenești, a infrastructurii
de transport și a activităților industriale de la nivel județean.
Figură 135. Zona de culoar al Someșului Mic și a Someșului Mare
Această diversitate a autoorganizării spațiului geografic încadrat în cadrul limitei județene,

complexitatea formelor de relief, caracteristicile morfometrice, morfografice, complexitatea
resurselor hidrice, climatice, pedologice și potențialul divers de dezvoltare oferit de acestea vor fi puse
în evidență în faza ulterioară acestor studii, în cadrul propunerilor și strategiilor de dezvoltare și
amenejare a teritoriului județului Cluj.
317
ANEXA 1 – VALORI LIMITĂ ȘI VALORI ȚINTĂ PENTRU INDICATORI DE
CALITATE A AERULUI MĂSURAȚI ÎN STAȚIILE DE MONITORIZARE A
CALITĂȚII AERULUI DIN JUDEȚUL CLUJ (CF. LEGII 104/2011)
Particule în suspensie - PM10
Valori limită 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane
40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
Particule în suspensie – PM 2,5
Valoare țintă 25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală
Valori limită 25 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015
20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
Dioxidul de sulf - SO2
Prag de alertă 500 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative pentru calitatea
aerului pentru o suprafată de cel putin 100 km2 sau pentru o întreaga zonă sau aglomerare,
oricare dintre acestea este mai mică.
Valori limită 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane
40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
Nivel critic 20 ug/m3 - nivel critic pentru protecția vegetației, an calendaristic și iarnă (1 octombrie - 31
martie)
Oxizi de azot - NOx
Prag de alertă 400 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative pentru calitatea
aerului pentru o suprafața de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreaga zonă sau aglomerare,
oricare dintre acestea este mai mică.
Valori limită 200 ug/m3 NO2 - valoarea limită orără pentru protecția sănătăţii umane
40 ug/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
Nivel critic 30 ug/m3 - nivel critic pentru protecția vegetației
Ozon - O3
Prag de alertă 240 ug/m3- media pe 1 h
Valori țintă 120 ug/m3 - valoare țintă pentru protecția sănătății umane (valoarea maximă zilnică a
mediilor pe 8 ore)
18.000 ug/m3 x h (AOT40) - valoare țintă pentru protecția vegetației (perioadă de mediere:
mai - iulie)
Obiectiv pe 120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protecția sănătății umane (valoarea maximă
termen lung zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic)
6000 ug/m3 x h (AOT40) - obiectivul pe termen lung pentru protecția vegetației (perioadă de
mediere: mai - iulie)
Monoxid de carbon - CO
Valoare limită 10 mg/m3 - valoarea limită pentru protecția sănătății umane (valoarea maximă zilnică a
mediilor pe 8 ore)
Benzen C6H6
Valoare limită 5 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane.
HAP
Benzo(a)piren 1 ng / m3 - valoarea țintă pentru conținutul total al fracției PM10 medie în cursul unui an
calendaristic
318
ANEXA 2 - LISTA INSTALAȚIILOR IPPC DIN JUDEȚUL CLUJ
Activitatea principală conform Anexei I a Directivei 2010/75/UE
Nr. Agent economic (IED)
Adresa
crt / Instalație IPPC
cod Detaliere
1. S.C. BIODIESEL mun. Cluj 4.1.b 4.1. Producerea compuşilor chimici organici, cum sunt:
POWER S.R.L. Napoca, P-ta 1
Mai, nr. 1-2 b) hidrocarburile cu continut de oxigen, cum sunt alcoolii,
aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii şi amestecurile
de esteri, acetatii, eterii, peroxizii şi răşinile epoxidice.
2. Regia Autonoma mun. Cluj- 1.1. 1.1. Arderea combustibililor în instalatii cu o putere termică
de Termoficare Napoca, str. nominală totală egală sau mai mare de 50 MW.
Cluj-Napoca Plevnei, nr. 56,
jud. Cluj
3. COLONIA CLUJ- mun. Cluj- 1.1. 1.1. Arderea combustibililor în instalatii cu o putere termică
NAPOCA Napoca, str. nominală totală egală sau mai mare de 50 MW.
ENERGIE S.R.L. Plevnei, nr. 68-
70, jud. Cluj
4. S.C. SANEX S.A. mun. Cluj 3.5. 3.5. Fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special
Napoca, str. tigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramic, cu o
Beiușului, nr. 1, capacitate de peste 75 de tone pe zi şi/sau cu o capacitate a
jud. Cluj cuptorului de peste 4 mc şi cu o densitate pe cuptor de peste
300 kg/mc.
5. S.C. BETAK S.A. mun. Cluj- 2.6. 2.6. Tratarea de suprafată a metalelor sau a materialelor
Napoca, str. Bd. plastice prin procese electrolitice sau chimice în care volumul
Muncii, nr. 16, cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc.
jud. Cluj
6. S.C. mun. Turda, str. 2.6. 2.6. Tratarea de suprafată a metalelor sau a materialelor
ELECTROLYTIC Câmpiei, nr. 137, plastice prin procese electrolitice sau chimice în care volumul
COATING S.R.L. jud. Cluj cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc.
7. S.C. OSMA mun. Turda, str. 2.6. 2.6. Tratarea de suprafată a metalelor sau a materialelor
PLAST ROMANIA Ștefan cel Mare, plastice prin procese electrolitice sau chimice în care volumul
S.R.L. nr. 19, jud. Cluj cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc.
8. S.C. SADACHIT mun. Turda, str. 4.2.d 4.2. Producerea compuşilor chimici anorganici, precum:
PRODCOM S.R.L. N. Teclu, nr. 3,
jud. Cluj d) sărurile, cum sunt clorura de amoniu, cloratul de potasiu,
carbonatul de potasiu, carbonatul de sodiu, perboratul,
nitratul de argint.
319
Adresa
cod Detaliere
9. S.C. CSA mun. Turda, str. 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
AVICOLA S.R.L. Vulturului, nr. 1, capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
jud. Cluj
10. S.C. RELCON Loc. Turda, str. 4.4 4.4 Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice.
CONSULTING Nicolae Telcu, nr.
S.R.L. 4, jud. Cluj
11. S.C. METALIC mun. Dej, str. 1 2.3. 2.3. Prelucrarea metalelor feroase.
PLAST S.R.L. Mai, nr. 113, jud.
Cluj 2.6. 2.6. Tratarea de suprafată a metalelor sau a materialelor
plastice prin procese electrolitice sau chimice în care volumul
cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc.
12. S.C. PROTAN mun. Dej, str. 6.5. Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de
S.A. Uriului, nr. 7, jud. animale şi a deşeurilor de animale având o capacitate de
Cluj tratare ce depăşeşte 10 t/zi.
13. S.C. SOMES S.A. mun. Dej, str. 5.4. 5.4. Depozitele de deşeuri, astfel cum sunt definite la lit. b)
Bistriței, nr. 6, din anexa nr. 1 la HG 349/2005 privind depozitarea
jud. Cluj 6.1.a deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, care
primesc peste 10 tone de deşeuri pe zi sau cu o capacitate
6.1.b totală de peste 25.000 de tone, cu exceptia depozitelor
pentru deşeuri inerte.
6.1. Producerea în instalații industriale de:
a) celuloză din lemn şi din alte materiale fibroase;
b) hârtie sau carton, cu o capacitate de producție de peste 20

de tone pe zi.
14. S.C. ASENA S.R.L. loc. Gilău, fosta 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
Fermă Avicolă 7 capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
Gilău
15. S.C. ONCOS loc. Gilău, fosta 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
IMPEX S.R.L. Fermă avicolă 7 capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
Gilău, jud. Cluj
16. S.C. ALE AVIS loc. Gilău, str. 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
S.R.L. Someșul Rece, capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
jud. Cluj, Ferma 7
320
Adresa
cod Detaliere
17. S.C. GLUE CHIM loc. Gilău, str. 4.1.h 4.1. Producerea compuşilor chimici organici, cum sunt: h)
S.R.L. Someșul Rece, nr. materiale plastice (polimeri, fibre sintetice şi fibre pe bază de
1195A, jud. Cluj celuloză).
18. S.C. INDUSTRIA loc. Câmpia 2.3.a 2.3. Prelucrarea metalelor feroase:
SARMEI CÂMPIA Turzii, str.
TURZII S.A. Laminoriștilor, nr. 2.3.c a) exploatarea laminoarelor la cald cu o capacitate de peste
145, jud. Cluj 20 de tone de oţel brut pe oră;
c) aplicarea de straturi protectoare de metale topite cu un

flux de intrare de peste două tone de otel brut pe oră.
19. S.C. ONCOS com. Jucu, loc. 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
IMPEX S.R.L. Jucu, jud. Cluj capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
20. S.C. MAC com. Jucu, sat 4.1.b 4.1. Producerea compuşilor chimici organici, cum sunt:
FARMACONS Jucu Herghelie,
S.R.L. nr. 16A, jud. Cluj b) hidrocarburile cu continut de oxigen, cum sunt alcoolii,
aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii şi amestecurile
de esteri, acetaŃii, eterii, peroxizii şi răşinile epoxidice.
21. S.C. AMARETTO loc. Florești, jud. 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
IMPEX S.R.L. Cluj (ferma 17 si capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
18)
22. S.C. DERMA com. Țaga, loc. 6.6.b 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
UNIVERSAL Năsal, jud. Cluj capacităti de peste: b) 2.000 de locuri pentru porci de
S.R.L. productie (peste 30 kg)
23. S.C. FERMA PLUS loc. Iara, str. 6.6.b 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
S.R.L. Principală, nr. capacităti de peste: b) 2.000 de locuri pentru porci de
264, jud. Cluj productie (peste 30 kg)
24. S.C. AVICOLA loc. Sălicea, jud. 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
S.A. Cluj capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
25. S.C. TRANSAVIA com. Luna, loc. 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
S.A. Gligorești, jud. capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
Cluj
26. S.C. TURISM com. Călărași, 6.6.b 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
VALCELE loc. Bogata, jud. capacităti de peste: b) 2.000 de locuri pentru porci de
Cluj productie (peste 30 kg)
321
Adresa
cod Detaliere
27. S.C. com. Tritenii de 3.5. 3.5. Fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special
WIENERBERGER Jos, loc. Triteni – tigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice, cu o
SISTEME DE Colonie, jud. Cluj capacitate de peste 75 de tone pe zi şi/sau cu o capacitate a
CARAMIZI S.R.L. cuptorului de peste 4 mc şi cu o densitate pe cuptor de peste
300 kg/mc.
28. S.C. com. 5.4. 5.4. Depozitele de deşeuri, astfel cum sunt definite la lit.b)
EUROCONSTRUC Moldovenești, din anexa nr.1 la HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,
T TRADING 98 jud. Cluj cu modificările şi completările ulterioare, care primesc peste
S.R.L. 10 tone de deşeuri pe zi sau cu o capacitate totală de peste
25.000 de tone, cu exceptia depozitelor pentru deşeuri
S.C. I&C inerte.
TRANSILVANIA
CONSTRUCTII
S.R.L.
29. S.C. DE PRODUSE loc. Gherla, str. 3.5. 3.5. Fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special
CERAMICE S.A. Fizeșului, nr. 20, tigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice, cu o
jud. Cluj capacitate de peste 75 de tone pe zi şi/sau cu o capacitate a
cuptorului de peste 4 mc şi cu o densitate pe cuptor de peste
300 kg/mc.
30. S.C. AGRO loc. Popești, str. 6.6.a 6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu
MIRDACONS Lombului FN, jud. capacităti de peste: a) 40.000 de locuri pentru păsări de curte
S.R.L. Cluj
Sursa datelor : Plan de menținere a calității aerului pentru județul Cluj 2017-2022 (se remarcă o diferență față
de cele înscrise în baza de date a APM Cluj și în Registrul european al poluanților - European Pollutant Release
and Transfer Register)
322
ANEXA 3 - SITUAȚIA SITURILOR CONTAMINATE DIN JUDEȚUL CLUJ,
CONFORM SISTEMULUI INFORMAȚIONAL PENTRU SITURI
CONTAMINATE COSIS
Operator economic /
Autoritatea locala Domeniul de activitate Natura sursei de poluare
(date de identificare)
S.C. Nuha Trading SRL Industria chimică - dezafectarea pesticide, insecticide, minerale, fenoli,
construcţiilor preluate hidroxizi, carbonaţi, cloruri, mercur,
1 intermediari din procesul tehnologic de
fabricaţie
Administratia Publica Industria chimică -depozitare HCH pesticide (intermediari din procesul
2 Locala Turda necontrolată tehnologic de fabricaţie)
Constructorul SCCA Industria chimică -depozitare HCH pesticide (intermediari din procesul
Turda proprietar necontrolată tehnologic de fabricaţie)
3 actual SC BEN BEN SRL
5 Locala Comuna Mihai necontrolată tehnologic de fabricaţie)
Viteazul
S.C.Lacosin SRL Depozitare deșeuri industriale metale grele
Constanţa, punct de
7 lucru Dej (fosta SC
Cesom Dej)
SC Relcon Consulting Industria chimică – producție cianuri, Pb, Cu

8 SRL, Turda, str. N. oxiclorură de cupru
teclu 4
SC ELMET SA, Cluj Industria chimică -atelier galvanizare nichel
9 Napoca
Sc Protan SA Eliminare si valorificare deșeuri Cu, Zn, Pb, Hg,
10 Bucuresti, sucursala animaliere
Dej
SC SADACHIT Industria chimică deșeuri HCH, Hg
11 PRODCOM SRL
Spitalul orasenesc Depozitare carburanți, uleiuri produse petroliere

12 Huedin
Ambulator de Depozitare carburanți, uleiuri produse petroliere
13 specialitate Huedin
SC CUG SA (lichidator Depozitare deșeuri inerte metale grele, cloruri
SC Euroconsult SPRL
14 Arad) proprietar
actual SC ROSAL GRUP
SRL Bucuresti
323
Operator economic /
Autoritatea locala Domeniul de activitate Natura sursei de poluare
(date de identificare)
Administratia Publica Depozitare deșeuri municipale metale grele, fenoli, azotiți, amoniu,
Locala Cluj Napoca / cloruri, pesticide
15 SC Salprest Rampa SA
Primaria Gherla / Depozitare deșeuri municipale metale grele, baze, acizi,

16
RADP Gherla
Primaria Turda / RADP Depozitare deșeuri municipale amoniac, săruri, hidrocarburi
17 Turda
Primaria Campia Turzii Depozitare deșeuri municipale amoniac, acizi, metale grele, hidrocarburi
18 / RAGCL Campia Turzii
Primaria Dej Depozitare deșeuri municipale amoniac, săruri, hidrocarburi

19
Primaria Huedin / SC Depozitare deșeuri municipale metale grele, săruri

20 Crisul Huedin SA
SC MECHEL Campia Industria metalurgică crom, cupru, zinc, plumb

21 Turzii SA, str.
Laminoristilor 145
SC ARMATURA SA, Industrie -prelucrări metalice, depozit zinc, produse petroliere
22 Cluj Napoca de carburanți
SNP Petrom SA Depozitare carburanți, uleiuri produse petroliere
23 Bucuresti - sucursala
Cluj
SC Clujana SA Fabricare încălțăminte fabricarea adezivilor, fabricarea tălpii
24 artificiale, depozit carburanți, tăbăcărie
324
ANEXA 4 - OPERATORI DE SALUBRITATE ÎN JUDEŢUL CLUJ
Nr. Localitati arondate
Operator Autorizatie de Mediu
crt Urbane Rurale
ADP Gherla SA AM 7/14.01.2014, rev. Gherla Băiţa
1 16.09.2015 Silivaş
Hăşdate
Brantner Servicii AM 166/08.07.2011, Stradal Cluj- Napoca
2
Ecologice SA rev.15.11.2013
Domeniul Public SA AM 430/10.12.2012 Stradal
3
Turda
Compania de AM 305/2011 Cluj Napoca
4 Salubritate Brantner
Veres SA
SC Rosal Grup SRL - AM 264/15.07.2009, Cluj Napoca
5 Sucursala Cluj Napoca rev. 04.01.2012; 29.03.2016
Compania de AM 57/24.02.2012 Dej Bobâlna, Căşeiu, Jichişu

Salubritate Brantner de Jos, Mica, Mintiu
6 Veres Gherlii, Vad, Cuzdrioara,
SA punct de lucru Dej Unguraş, Chiuieşti,
Câţcău
Prival AM 129/19.04.2012 Turda
7
Ecologic Servis SA
SC SLCIAS Campia Turzii AM 79/31.03.2010, Campia Turzii Frata
rev. 07.05.2013 Luna
Viişoara
Ploscoş
8
Ceanu Mare
Tritenii de Jos
Mociu
Cătina
SC Italmoda SRL AM 458/21.12.2015 Beliş, Ciucea, Săcuieu,
9 Călăţele, Mărgău,
Vultureni, Poieni
10 Transim SA AM 147/03.11.2017 Huedin
SC Comunal AM 205/15.05.2010 Aghireşu
Eco SRL Baciu
11
Sânpaul
Gârbău
SC Hareti Prest AM 387/31.10.2013 Mănăstireni
rev. 21.04.2015 Negreni
12
Izvoru Crişului
Sâncraiu
SC Quatro AM 354/2009 Căpuşu Mare
13 Eco Salub RL Gilău
Măguri Răcătău
325
Nr. Localitati arondate
Operator Autorizatie de Mediu
crt Urbane Rurale
SC Strict Prest SRL AM 143/17.06.2011 Aşchileu, Aiton, Aluniş,
rev. 16.08.2016; 05.04.2017 Apahida, Bonţida,
Borşa, Buza, Căianu,
Cămăraşu, Corneşti,
Dăbâca, Feleacu, Fizeşu
14
Gherlii, Floreşti, Geaca,
Iclod, Pălatca, Panticeu,
Recea Cristur,
Sânmartin, Săvădisla,
Sic, Suatu, Vad
Eco 5 Ardeal AM 5/11.01.2012 rev. Băişoara, Călăraşi,
21.05.2013 Ciurila, Iara, Mihai
15
Viteazu, Moldoveneşti,
Petreştii de Jos
SC Sergent AM 24/29.12.2010 Jucu
16 Paper SRL rev. 06.01.2017
RDE Harghita 410/16,11,2012, Cojocna

Salubritate SRL rev,18,12,2013, decizie Sănduleşti
17
43/04,03,2015 Tureni
Valea Ierii
Maricris SRL AM 215/27.06.2012 Poieni
18 Râşca
Mărişel
ASA Servicii Ecologice AM 427/2009, rev. 2010, Colectează doar

FCC-Environment 2015 deşeuri municipale
19
Romania SRL Arad, punct amestecate de la
de lucru Cluj Napoca agenţi economici
Sylevy Salubriserv SRL, AM 6/14.01.2019 Huedin Bonţida
punct de lucru Huedin Chinteni
20
Izvoru Crişului
Valea Ierii
SC Salubrisarm SRL AM 314 / 2012, rev. în anul Ţaga
21
Sarmasel 2018
326
ANEXA 5 - DISTRIBUȚIA REZERVAȚIILOR NATURALE (IUCN IV) PE
TERITORIUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL CLUJ
Suprafață
Nr. Denumire Suprafață Cod arie % din AP
Denumire arie protejată
crt. UAT UAT (ha) internațional protejată în în UAT
UAT (ha)
1 Fizesu Gherlii 6709,75 RONPA0351 Sic 0,09 0,0013
2 Fizesu Gherlii 6709,75 RONPA0349 Lacul Știucilor 158,45 2,36
3 Gherla 3630,11 RONPA0349 Lacul Știucilor 65,30 1,80
4 Taga 9997,20 RONPA0351 Sic 100,78 1,01
5 Sic 5636,71 RONPA0351 Sic 418,03 7,42
6 Sic 5636,71 RONPA0349 Lacul Știucilor 44,43 0,79
7 Geaca 6915,30 RONPA0350 Valea Legiilor 111,85 1,62
8 Palatca 4825,26 RONPA0351 Sic 5,58 0,12
9 Baciu 8682,19 RONPA0358 Cheile Baciului 4,53 0,05
10 Apahida 10493,22 RONPA0953 Rezervația de orbeți de la 3,10 0,03
Apahida
11 Apahida 10493,22 RONPA0344 Fînațele Clujului - La Copârșaie 5,88 0,06
12 Apahida 10493,22 RONPA0345 Fânațele Clujului - La Craiu 1,99 0,02
13 Cluj-Napoca 17923,37 RONPA0352 Făgetul Clujului 296,62 1,65

14 Cluj-Napoca 17923,37 RONPA0953 Rezervația de orbeți de la 32,57 0,18
Apahida
15 Cluj-Napoca 17923,37 RONPA0344 Fînațele Clujului - La Copârșaie 131,21 0,73
16 Mociu 7254,64 RONPA0350 Valea Legiilor 4,01 0,06

17 Margau 21143,82 RONPA0860 Complexul carstic din Valea 11,62 0,05
Ponorului
18 Suatu 5281,39 RONPA0343 Suatu 11,83 0,22

19 Feleacu 6192,57 RONPA0346 Valea Morilor 17,54 0,28
20 Feleacu 6192,57 RONPA0352 Fagetul Clujului 0,25 0,00
21 Ciurila 7229,86 RONPA0347 Pârâul Dumbrava) 149,97 2,07
22 Ciurila 7229,86 RONPA0352 Fagetul Clujului 33,12 0,46
23 Tureni 7409,06 RONPA0352 Fagetul Clujului 3,28 0,04
24 Tureni 7409,06 RONPA0359 Cheile Turenilor 44,90 0,61
25 Turda 9160,67 RONPA0360 Saraturile și Ocna Veche 100,91 1,10
26 Petrestii de 7259,63 RONPA0348 Cheile Turzii 198,83 2,74
Jos
27 Viisoara 6154,64 RONPA0874 Dealul cu Fluturi 20,64 0,34
28 Sandulesti 2245,83 RONPA0359 Cheile Turenilor 81,77 3,64
29 Sandulesti 2245,83 RONPA0348 Cheile Turzii 32,76 1,46
30 Mihai Viteazu 4744,07 RONPA0348 Cheile Turzii 94,79 2,00
327
ANEXA 6 - SUPRAPUNEREA PN APUSENI CU UAT-URILE JUDEȚULUI
CLUJ
Suprafață arie
Nr. Denumire Suprafață % din AP în
Categorie Denumire arie protejată protejată în
crt. UAT UAT (ha) UAT
UAT (ha)
1 Sacuieu 12077,99 Parc natural Parcul Natural Apuseni 689,220 5,71
2 Calatele 7297,17 Parc natural Parcul Natural Apuseni 60,580 0,83
3 Margau 21143,82 Parc natural Parcul Natural Apuseni 6401,400 30,28

4 Risca 6758,66 Parc natural Parcul Natural Apuseni 1030,790 15,25
5 Marisel 8578,82 Parc natural Parcul Natural Apuseni 410,250 4,78
6 Belis 20545,81 Parc natural Parcul Natural Apuseni 20388,770 99,24
7 Maguri- 26879,07 Parc natural Parcul Natural Apuseni 104,990 0,39

Racatau
328
ANEXA 7 - DISTRIBUȚIA SITURILOR DE INTERES COMUNITAR (ROSCI)
PE TERITORIUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL CLUJ
Suprafață
% din
Nr. Denumire Suprafață arie
Cod N2000 Denumire arie protejată AP în
crt. UAT UAT protejată în
UAT
UAT (ha)
1 Cuzdrioara 2474,42 ROSCI0437 Someșul Mare între Mica și Beclean 20,96 0,85
2 Dej 10925,09 ROSCI0394 Someșul Mic 33,08 0,30
3 Mica 6456,12 ROSCI0437 Someșul Mare între Mica și Beclean 77,31 1,20
4 Mica 6456,12 ROSCI0394 Someșul Mic 14,58 0,23
5 Mintiu Gherlii 7845,84 ROSCI0394 Someșul Mic 96,77 1,23
6 Panticeu 9041,87 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 272,30 3,01
7 Fizesu Gherlii 6709,75 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 176,34 2,63
8 Gherla 3630,11 ROSCI0394 Someșul Mic 0,19 0,01
9 Gherla 3630,11 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 65,30 1,80
10 Dabica 5024,01 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 1687,81 33,59
11 Negreni 6556,84 ROSCI0322 Muntele ?es 132,21 2,02
12 Vultureni 7089,90 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 4049,67 57,12
13 Ciucea 4864,33 ROSCI0062 Defileul Cri?ului Repede - Padurea 0,00 0,00
Craiului
14 Taga 9997,20 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 455,71 4,56
15 Sic 5636,71 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 948,22 16,82
16 Poieni 18581,48 ROSCI0062 Defileul Crișului Repede - Padurea 21,35 0,11
Craiului
17 Sanpaul 9307,31 ROSCI0440 Valea Șardului 193,34 2,08
18 Borsa 6162,06 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 4579,77 74,32
19 Bontida 8036,23 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 954,79 11,88
20 Bontida 8036,23 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 1310,41 16,31
21 Chinteni 9770,63 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 5125,68 52,46
22 Geaca 6915,30 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 358,37 5,18
23 Geaca 6915,30 ROSCI0410 Fânațele de la SucuȘard 218,80 3,16
24 Palatca 4825,26 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 0,88 0,02
25 Catina 5277,33 ROSCI0333 Pajiștile Sarmașel - Milaș - Urmeniș 157,10 2,98
26 Baciu 8682,19 ROSCI0146 Padurea de stejar pufos de la Hoia 0,51 0,01
27 Baciu 8682,19 ROSCI0356 Poienile de la Șard 50,43 0,58
28 Jucu 8508,62 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 672,78 7,91
29 Jucu 8508,62 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 551,96 6,49
30 Apahida 10493,22 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 1513,41 14,42
31 Apahida 10493,22 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 188,46 1,80
32 Sacuieu 12077,99 ROSCI0002 Apuseni 689,23 5,71
33 Cluj-Napoca 17923,37 ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est 766,67 4,28
34 Cluj-Napoca 17923,37 ROSCI0074 Fagetul Clujului - Valea Morii 1148,21 6,41
35 Caianu 5515,54 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 19,72 0,36
36 Caianu 5515,54 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 173,89 3,15
37 Capusu Mare 13506,56 ROSCI0274 Agârbiciu 240,81 1,78
329
Suprafață
% din
UAT
UAT (ha)
38 Mociu 7254,64 ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida 0,04 0,00
39 Mociu 7254,64 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 131,06 1,81
40 Camarasu 4902,54 ROSCI0333 Pajiștile Sarmașel - Milaș - Urmeniș 399,46 8,15
41 Calatele 7297,17 ROSCI0002 Apuseni 60,58 0,83
42 Margau 21143,82 ROSCI0002 Apuseni 6401,41 30,28
43 Cojocna 13906,59 ROSCI0429 Pajiștile de la Moriști și Cojocna 89,60 0,64
44 Cojocna 13906,59 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 1855,74 13,34
45 Suatu 5281,39 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 537,97 10,19
46 Floresti 6099,45 ROSCI0074 Fagetul Clujului - Valea Morii 63,07 1,03
47 Floresti 6099,45 ROSCI0146 Padurea de stejar pufos de la Hoia 11,44 0,19
48 Risca 6758,66 ROSCI0002 Apuseni 1022,24 15,12
49 Frata 7298,83 ROSCI0331 Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de 45,63 0,63
CΓmpie
50 Feleacu 6192,57 ROSCI0074 Fagetul Clujului - Valea Morii 312,48 5,05
51 Feleacu 6192,57 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 68,16 1,10
52 Savadisla 10975,55 ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni - Savadisla 1752,06 15,96
53 Marisel 8578,82 ROSCI0002 Apuseni 410,25 4,78
54 Aiton 4527,55 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 514,35 11,36
55 Ciurila 7229,86 ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni - Savadisla 23,13 0,32
56 Ciurila 7229,86 ROSCI0074 Fagetul Clujului - Valea Morii 162,42 2,25
57 Tureni 7409,06 ROSCI0034 Cheile Turenilor 44,90 0,61
58 Tureni 7409,06 ROSCI0074 Fagetul Clujului - Valea Morii 0,24 0,00
59 Belis 20545,81 ROSCI0002 Apuseni 20307,99 98,84
60 Ploscos 4058,01 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 488,07 12,03
61 Maguri- 26879,07 ROSCI0002 Apuseni 104,99 0,39
Racatau
62 Maguri- 26879,07 ROSCI0116 Molhașurile Capațânei 248,89 0,93
Racatau
63 Maguri- 26879,07 ROSCI0233 Someșul Rece 8408,76 31,28
Racatau
64 Valea Ierii 15111,61 ROSCI0119 Muntele Mare 409,35 2,71
65 Valea Ierii 15111,61 ROSCI0233 Someșul Rece 90,85 0,60
66 Valea Ierii 15111,61 ROSCI0263 Valea Ierii 5035,46 33,32
67 Turda 9160,67 ROSCI0223 Saraturile Ocna Veche 140,30 1,53
68 Turda 9160,67 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât 200,00 2,18
69 Petrestii de 7259,63 ROSCI0035 Cheile Turzii 198,83 2,74
Jos
70 Baisoara 10877,48 ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni - Savadisla 649,46 5,97
71 Baisoara 10877,48 ROSCI0253 Trascau 0,20 0,00
72 Baisoara 10877,48 ROSCI0263 Valea Ierii 1254,40 11,53
73 Viisoara 6154,64 ROSCI0040 Coasta Lunii 254,46 4,13
74 Sandulesti 2245,83 ROSCI0034 Cheile Turenilor 81,78 3,64
75 Sandulesti 2245,83 ROSCI0035 Cheile Turzii 32,77 1,46
330
Suprafață
% din
UAT
UAT (ha)
76 Iara 14371,98 ROSCI0253 Trascau 904,03 6,29
77 Mihai Viteazu 4744,07 ROSCI0035 Cheile Turzii 94,80 2,00
78 Moldovenest 13856,15 ROSCI0301 Bogata 1248,08 9,01
i
79 Moldovenest 13856,15 ROSCI0253 Trascau 986,59 7,12
i
80 Moldovenest 13856,15 ROSCI0300 Fânațele Pietroasa - Podeni 119,94 0,87
i
81 Luna 5318,67 ROSCI0040 Coasta Lunii 336,83 6,33
82 Luna 5318,67 ROSCI0313 Confluenta Mures cu Aries 86,40 1,62
83 Calarasi 3784,94 ROSCI0301 Bogata 829,35 21,91
331
ANEXA 8 - DISTRIBUȚIA SITURILOR DE PROTECȚIE SPECIALĂ
AVIFAUNISTICĂ (ROSPA) PE TERITORIUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL
CLUJ
Suprafață arie
Nr. Denumire Suprafața % din AP
Cod N2000 Denumire arie protejată protejată în
Crt. UAT UAT (ha) în UAT
UAT (ha)
1 Fizesu Gherlii 6709,75 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului 164,12 2,45
2 Gherla 3630,11 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului 65,13 1,79
3 Taga 9997,20 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului 336,97 3,37
4 Sic 5636,71 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului 614,67 10,90
5 Poieni 18581,48 ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa 2191,24 11,79
6 Poieni 18581,48 ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-Valea 10,38 0,06
Iadului
7 Geaca 6915,30 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului 400,67 5,79

8 Catina 5277,33 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului 71,56 1,36
9 Sacuieu 12077,99 ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa 9115,54 75,47
10 Mociu 7254,64 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului 0,04 0,00
11 Calatele 7297,17 ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa 2,27 0,03
12 Margau 21143,82 ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa 10340,84 48,91
13 Risca 6758,66 ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa 784,55 11,61
14 Marisel 8578,82 ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa 410,25 4,78
15 Tureni 7409,06 ROSPA0087 Munții Trascăului 101,43 1,37
16 Belis 20545,81 ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa 20008,78 97,39
17 Ceanu Mare 9607,16 ROSPA0113 Cânepiști 971,40 10,11
18 Ploscos 4058,01 ROSPA0113 Cânepiști 1589,15 39,16
19 Maguri- 26879,07 ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa 105,99 0,39
Racatau
20 Turda 9160,67 ROSPA0113 Cânepiști 3111,22 33,96
21 Petrestii de 7259,63 ROSPA0087 Munții Trascăului 2287,99 31,52
Jos
22 Baisoara 10877,48 ROSPA0087 Munții Trascăului 959,37 8,82
23 Viisoara 6154,64 ROSPA0113 Cânepiști 529,55 8,60
24 Sandulesti 2245,83 ROSPA0087 Munții Trascăului 572,53 25,49
25 Iara 14371,98 ROSPA0087 Munții Trascăului 8752,03 60,90
26 Mihai Viteazu 4744,07 ROSPA0087 Munții Trascăului 947,76 19,98
27 Campia Turzii 26086,19 ROSPA0113 Cânepiști 0,05 0,00
28 Moldovenesti 13856,15 ROSPA0087 Munții Trascăului 4098,17 29,58
332
ANEXA 9 - SITUAȚIA SUPRAPUNERII ARIILOR NATURALE PROTEJATE
JUDEȚENE CU CELE NAȚIONALE ȘI COMUNITARE ÎN CAZUL JUDEȚULUI
CLUJ. (LEGENDA: P – REZERVAȚIE PEISAGISTICĂ, M – REZERVAȚIE
MIXTĂ, BA – REZERVAȚIE BALNEARĂ, CI – REZERVAȚIE CONEGETICĂ)
NR. Suprapuneri cu arii naturale protejate de nivel național
Denumirea ariei Categoria
CRT. sau comunitar
1 Acumularea fără suprapuneri cu ANP
Jud. (P)
Someşu Cald
2 Acumularea Tarniţa Jud. (P) fără suprapuneri cu ANP
3 suprapunere cu PN Apuseni, SCI Apuseni și SPA Mții
Acumularea Fântânele Jud. (P)
Apuseni-Vlădeasa
4 Acumularea suprapunere cu SPA Apuseni-Vlădeasa, cu excepția
Jud. (P)
Valea Drăganului brațului vestic, de pe pârâul Sebeș
5 suprapunere cu SCI Valea Ierii până la confluența cu
Acumularea Bondureasa Jud. (P)
Măruțiu
6 Valea Someşu Rece Jud. (P) fără suprapuneri cu ANP
7 suprapunere cu SCI Valea Ierii până la confluența cu
Valea Ierii Jud. (P)
pârâul Măruțiu
8 Valea Căpuşului (între Bedeciu fără suprapuneri cu ANP
Jud. (P)
şi Căpuşu Mic)
9 suprapunere cu rezervația naturală (IV IUCN) Valea
Valea Căprioarelor Jud. (P)
Morilor și cu SCI Făgetul Clujului-Valea Morii
10 Defileul Someşului Cald Jud. (M) în sectorul de amonte se suprapune cu PN Apuseni
11 Defileul Arieşului Jud. (M) suprapunere cu SPA Munții Trascău
12 Defileul Surduc Jud. (M) suprapunere cu SPA Munții Trascău
13 Defileul Someşului Rece suprapunere cu SCI Someșul Rece
Jud. (M)
(amonte de Răcătău)
14 Defileul Răcătăului Jud. (M) fără suprapuneri cu ANP
15 Defileul Hăşdatelor Jud. (M) suprapunere cu SPA Munții Trascăului
16 Cheile Borzeşti Jud. (P) suprapunere cu SPA Munții Trascăului
17 suprapunere cu SPA Munții Trascăului, parțial și cu SCI
Cheile Ocolişelului Jud. (P)
Trascău (limita pe firul apei)
18 Cheile Văii Stanciului şi Cascada suprapunere cu PN Apuseni, SCI Apuseni și SPA Mții
Jud. (P)
Răchiţele Apuseni-Vlădeasa
19 Cheile Dumitresei Jud. (P) în interiorul SCI Someșul Rece
20 Cheile Păniceni Jud. (P) fără suprapuneri cu ANP
21 suprapunere cu PN Apuseni, SCI Apuseni și SPA Mții
Pietrele Albe Jud. (P)
Apuseni-Vlădeasa
22 este situată chiar la limita cu SPA Mții Apuseni-Vlădeasa
Piatra Bănişorului Jud. (P)
(în afară însă)
23 Muntele Băişorii Jud. (M) fără suprapuneri cu ANP
24 Zona Lacurilor suprapunere cu SPA Bazinul Fizeșului și cu SCI Lacul
Jud. (M)
Geaca-Ţaga Știucilor-Sic-Puini-Bonțida
25 suprapunere cu SCI Făgetul Clujului-Valea Morii și cu IV
Făgetul Clujului Jud. (M)
IUCN Făgetul Clujului
26 Băile Someşeni Jud. (Ba) fără suprapuneri cu ANP
27 suprapunere cu IV IUCN Sărăturile și Ocna Veche și cu SCI
Băile Turda Jud. (Ba)
Sărăturile Ocna Veche
28 Băile Băiţa Jud. (Ba) fără suprapuneri cu ANP
29 Băile Ocna Dej Jud. (Ba) fără suprapuneri cu ANP
30 Băile Cojocna Jud. (Ba) fără suprapuneri cu ANP
333
NR. Suprapuneri cu arii naturale protejate de nivel național
Denumirea ariei Categoria
CRT. sau comunitar
31 Obârşia Someşului Rece şi V. parțial în SCI Someșul Rece, însă izvoarele Someșului
Jud. (Ci)
Răcătău Rece, până sub Muntele Zboru, sunt în afara sa
32 suprapunere cu SCI Mții Apuseni-Vlădeasa și parțial cu PN
Munţii Vlădeasa – Piatra Arsă Jud. (Ci)
Apuseni și SCI Apuseni
33 de la confluența cu Valea Lindrului versanții de pe dreapta
Valea Şoimului Jud. (Ci)
sunt în SCI Valea Ierii
34 Lunca Vişagului – Valea versanții de pe dreapta Văii Drăganului sunt în SPA Mții
Jud. (Ci)
Drăganului Apuseni-Vlădeasa
35 Lunca cu lalea pestriţă din Valea Există SCI propus Valea Șardului
Jud.
Şardului
334
BIBLIOGRAFIE
1. Akbari Hashem, Ryan Bell, Tony Brazel, David Cole, Maury Estes, Gordon Heisler, David Hitchcock,
Brenda Johnson, Megan Lewis, Greg McPherson, Tim Oke, Danny Parker, Alan Perrin, Joyce Rosenthal,
David Sailor, Jason Samenow, Haider Taha, James Voogt, Darrell Winner, Kathy Wolf, and Barry Zalph
(2016), Reducing Urban Heat Islands: Compendium of Strategies. Urban Heat Island Basics,
www.epa.gov.
2. Alexe, M., (2012), Studiul lacurilor sărate din Depresiunea Transilvaniei, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
3. Alexe, M., Șerban, Gh., Touchart, L., (2005), L'évolution du modelé lacustre et la salinité des lacs de
Cojocna (plaine de Transylvanie, Roumanie), Bulletin de l'Association de géographes français.
4. Appleton M. R., Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România
(manual și instrument elaborat de Michael R. Appleton, Flora & Fauna International) (Proiectul Băncii
Mondiale Nunărul: RO-GE- 44176)
5. Bătinaș, R., Șerban, Gh., (2006), Ghid de aplicație pentru studenții anilor I Geografie şi Geografia
Turismului, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
6. Benedek, J., 2004, Amenajarea teritoriului și dezvoltarea regională, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj Napoca.
7. Benedek, J., Man, T., coordonatori, 2016, Analiza geospațială a structurilor teritoriale din perspectiva
planificării spațiale, Presa Universitară Clujeană, 320 pp.
8. Blaga, L., Josan, N., Ilieș Dorina Camelia, 2014, Relieful și Amenajarea teritoriului, Editura Universității
din Oradea, 289 pp.
9. Budui, V., 2002. Premise pluviogenetice în Podişul Central Moldovenesc dintre Stavnic şi Siret. Analele
Universităţii “Ştefan cel Mare”, Suceava, Secţiunea Geografie, Anul XI, p. 67-74.
10. Ciangă, Nicolae, Vescan, Iuliu, 2007. Valorificarea ofertei turistice a munţilor mijlocii. Studiu de caz
Masivul Vlădeasa. Geographia Napocensis, nr. 1-2, p. 32-50.
11. Ciulache, S., 2002. Meteorologie şi Climatologie. Editura Universităţii Bucureşti.
12. Cocean, Pompei, 2005. Geografia regională a României. Ministerul Educaţiei, şi Cercetării, Proiect
pentru învăţământul Rural. ISBN 973-0-04097-4.
13. Cocean, P., 2002, Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană Cluj Napoca.
14. Croitoru Adina-Eliza (Leader author:), Piticar Adrian, Sfîcă Lucian, Harpa Gabriela-Victoria, Roșca
Cristina-Florina, Tudose Traian, Horvath Csaba, Minea Ionuț, Ciupertea Flavius-Antoniu, Scripcă
Andreea-Sabina (Contributing authors:) (2018), Extreme temperature and precipitation events in
Romania, Editura Academiei Române, 359 p. ISBN 978-973-27-2833-8.
15. Drăgan, Magdalena, 2011. Rezilienţa sistemului regional Munţii Apuseni. Teză de doctorat,
Universitatea Babeş-Bolyai.
16. Dumitrescu, A., Birsan, MV., 2015. ROCADA: a gridded daily climatic dataset over Romania (1961–2013)
for nine meteorological variables. Nat Hazards, 78: 1045-1063. https://doi.org/10.1007/s11069-015-
1757-z.
17. European Environment Agency (EEA) (2010) European environment state and outlook 2010: urban
environment. SOER 2010 Report. 228 p.
18. EEA Report, 2011. Resource efficiency in Europe - Policies and approaches in 31 EEA member and
cooperating countries.
19. EU, 2012. Screening of the Waste Mangement Performance of EU Member States.
20. European Topic Centre on Sustainable Consumption and Production working paper 2/2011 - Europe as
a Recycling Society- European Recycling Policies in relation to the actual recycling achieved.
21. Fick, Stephen E., Hijmans, Robert J., 2017. WorldClim 2: new 1‐km spatial resolution climate surfaces for
global land areas. International Journal of Climatology, 37, 4302-4315.
22. Fodorean, I., (2010), Lacurile dulci din Podișul Transilvaniei, Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca.
23. Gheorghieş, Daniela-Livia, 2016. Dealul Feleacului – Studiu de geografie rurală. Teză de doctorat,
Universitatea Babeş-Bolyai.
24. Herbel, I., Croitoru, A.E., Imbroane, A.M., Petrea, D. (2015), Methods to detect atmospheric and surface
heat islands in urban areas, Riscuri și catastrofe, anul XIV, vol. XVII, nr. 2, p. 25-32.
335
25. Herbel, I., Croitoru, A.E., Harpa, G., Rus, I., Ciupertea, A.F. (2016), Atmospheric Urban Heat Island
analysis in Cluj-Napoca City, Romania, Hungarian Geographical Bulletin, 65 (2), 117-128, DOI:
10.15201/hungeobull65.2.3.
26. Herbel, I., Croitoru, AE., Rus, A.V., Harpa, G., Rus, I., Ciupertea, A.F. (2018). The impact of heat waves on
surface urban heat island and local economy in Cluj-Napoca city, Romania. Theor Appl Climatol 133:
681-695. https://doi.org/10.1007/s00704-017-2196-4.
27. Ielenicz, Mihai, 2004. Geomorfologie generală. Editura Universitară Bucureşti.
28. Indrieş, Andrei, 2010. Munţii Padiş-Scărişoara Studiu de geografie regională. Editura Universităţii din
Oradea.
29. Departamentul de Salubritate din Göttingen, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, 2007. Manual
privind activitățile specifice din domeniul gestiunii deșeurilor municipale, Projekt Partner International
Services.
30. Mihăiescu, Tania et all, (2010), Dificultăți în Implementarea Directivei Nitraților în România,
ProEnvironment, nr. 3, https://journals.usamvcluj.ro/index.php/promediu/article/viewFile/5574/5193
31. Mihăilă, D., 2006. Câmpia Moldovei: studiu climatic. Editura Universităţii din Suceava.
32. Nistor, L., 2009. Sociologia Mediului Înconjurător. Aplicaţii privind atitudini și comportamente din
România, Presa Universitară Clujeană.
33. Palaghianu C., 2015. Analiza regenerării pădurii: perspective statistice și informatice. Suceava: Editura
Universității "Ștefan cel Mare".
34. Piticar, Adrian, 2013. Studii privind schimbările climatice recente din nord-estul României. Teză de
doctorat, Universitatea Babeş-Bolyai.
35. Pop, Grigor, 2005. Județul Cluj. Editura Academiei Române, Cluj Napoca.
36. Posea, Grigore, 2005. Geomorfologia României. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
37. Povară, Rodica, 2004. Climatologie generală. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
38. Sandu, I., Pescaru, V.I., Poiana, I et al., 2008. Clima României. Edit Acad. Române, Bucureşti.
39. Santamouris, M. (2015) Analyzing the heat island magnitude and characteristics in one hundred Asian
and Australian cities and regions, Science of the Total Environment 512–513: 582–598.
http://dx.doi.org/10.1016/j.scitotenv.2015.01.060.
40. Sorocovschi, V., (2005), Câmpia Transilvaniei – Studiu hidrogeografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-
Napoca.
41. Sorocovschi, V., Horvath, Cs., Bilaşco, Ş. (2010), Variabilitatea teritorială a resurselor de apă din Podişul
Someşan. https://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/02.pdf
42. Stanciu, E., Florescu F., 2009, Ariile protejate din Romănia. Noțiuni introductive. Editura Green Steps,
Brașov.
43. Strategia tematică în domeniul prevenirii şi reciclării deşeurilor. 2005, Com (2005) 666, Brussels.
44. Şerban, E., (2008). Fenomene climatice de risc generate de precipitaţii în Câmpia de Vest situate la nord
de Mureş. Teză de doctorat, Universitatea din Oradea.
45. Șerban, Gh., (2007), Lacurile de acumulare din bazinul superior al Someșului Mic – Studiu hidrogeografic,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
46. Șerban, Gh., Antonie Maria, Roman, C., (2009), Remanent Lakes Formed Through The Work Of Kaolin
Exploiting From Aghireşu (Cluj County), în Lakes, reservoirs and ponds, Romanian Journal of Limnology,
vol. 3, 40-52, Târgoviște.
47. Stanciu, E., Florescu F. (2009), Ariile protejate din România. Noțiuni introductive. Editura Green Steps
Brașov (lucrare apărută în cadrul proiectului Responsible Forest Management for Sustainable
Development – Model Forest Areas In Romania and Bulgaria and building capacity in Ukraine
(9E0710.02- 04 Information, education, training).
48. Tahâş, S.-V. (2011). Influenţa radiaţiilor solare asupra evoluţiei caracteristicilor climatice în arealul
municipiului Cluj-Napoca şi împrejurimi. Teză de doctorat, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
49. Tănasă, I. (2011), Clima Podişului Suceava – Fenomene de risc, implicaţii în dezvoltarea durabilă. Teză
de doctorat, Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava.
50. Unger, J., Savić, S., Gál, T., and Milošević, D. (2014), Urban Climate and Monitoring Network System in
Central European Cities, Novi Sad (Serbia) – Szeged (Hungary). Eds. Kosztolányi, É. and Marković, V.,
51. published by University of Novi Sad, Faculty of Sciences (UNSPMF) and University of Szeged, Department
of Climatology and Landscape Ecology (SZTE).
52. Văduva, I., 2008. Clima României, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
336
53. Wilby, R.L. (2007) A review of climate change impacts on the built environment, Built Environment
33(14): 31–45. http://dx.doi.org/10.2148/benv.33.1.31.
54. *** Date tehnice privind echiparea teritoriului oferite de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare –
Filiala Cluj.
55. *** Planul de management al bazinului hidrografic Crișuri, 2009-2015, ANAR
56. *** Planul de management al bazinului hidrografic Mureș, 2009-2015, ANAR
57. *** Planul de management al bazinului hidrografic Someș-Tisa, 2009-2015, ANAR
58. *** Pliant Hidroelectrica S.A.
59. ***1968, Harta Geologică a României 1:200.000, Institutul de Geologie şi Geofizică, Bucureşti.
60. *** 2008, LEGE nr.46 din 19 martie 2008. Codul silvic. Art. 11, Alin 1. Textul actului publicat în M.Of. nr.
238/27 mar. 2008.
61. *** 2014, Planul de actiune pentru prevenirea si reducerea zgomotului ambiant în municipiul Cluj-
Napoca, realizat de Vibrocomp SRL
62. *** 2019, CONTRACT: nr. 265773/2019 - „Actualizarea Planului de Acțiune pentru diminuarea nivelului
de zomot în Municipiul Cluj-Napoca
63. *** 2013, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, ed.: Fundaţia Centrul
Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. - Bucureşti: Exclus Prod, ISBN 978-606-8534-17-6
64. https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/plan%20calitatea%20aerului%202018-2022.pdf
65. https://www.cjcluj.ro/assets/uploads/anunturi/Propunere%20Plan%20Mentinere%20Calitate%20Aer
%20Public%20sept%202018.pdf
66. http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/10/2013-10-29_strategie.pdf
67. https://land.copernicus.eu/pan-european/high-resolution-layers/forests
68. https://land.copernicus.eu/pan-european/high-resolution-layers/forests
69. https://www.igsu.ro/documente/informare_preventiva/Padurea_aurul_verde.pdf
70. http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/10/2013-10-29_strategie.pdf
71. http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_M10.pdf
72. http://www.usgs.gov
73. http://www.inpcp.ro/ Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi – proiect al Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor
74. http://geoportal.ancpi.ro
337

Livrabil 2.1.1. Studiul de Fundamentare Privind Cadrul Natural 1 1647604202

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Livrabil 2.1.1. Studiul de Fundamentare Privind Cadrul Natural 1 1647604202

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Declinarea responsabilității

Declarație privind drepturile de autor

1. DELIMITAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT .............................................................................................................. 1

2. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE

Figură 1. Localizarea judeţului Cluj

Figură 2. Relieful judeţului Cluj

2.1.2.1. Zona montană

Figură 3. Distribuţia spaţială a pantelor în judeţul Cluj

2.1.2.2. Zona deluroasă

Climatul moderat (7 – 8 °C anual, 600 – 800 mm de precipitații) a favorizat dezvoltarea

2.1.3.1. Aspecte introductive

2.1.3.2. Stratigrafie, petrografie și magmatism

Proterozoic superior – Paleozoic

În partea de sud-vest a Munților Vlădeasa se găsesc corpurile de granodiorite de la Budureasa și Pietroasa

Au fost atribuite Pleistocenului inferior pietrișuri, bolovănișuri, cu grosimea de 1 – 4 m, situate pe

Holocenul cuprinde nisipuri și pietrișuri aparținând luncii.

2.1.3.3. Elemente structurale

2.1.4.1. Factorii climatogenetici

Sursa datelor : Administrația Naţională de Meteorologie

2.1.4.2. Temperatura aerului

Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie

Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie

Figură 6. Regimul lunar al temperaturii aerului în judeţul Cluj (1961-2013)

Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie

Tabel 3. Temperaturile medii anotimpuale şi anuale ale aerului (°C)

Băişoara -3,8 3,8 13,0 5,7 4,7

Cluj-Napoca -2,2 9,1 18,4 8,9 8,6

Dej -2,4 8,7 17,9 8,6 8,2

Huedin -1,9 8,5 17,8 8,7 8,3

Turda -2,2 9,0 18,3 8,8 8,5

Vlădeasa -4,8 1,7 10,2 3,9 2,8

Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie

Precipitațiile atmosferice reprezintă totalitatea produselor de condensare şi cristalizare a vaporilor de apă

Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie

Figură 8. Regimul lunar al precipitaţiilor atmosferice în judeţul Cluj (1961-2013)

Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie

Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie

Sursa datelor : WoldClim – Global Climate Data, Version 2.0

Sursa datelor : Administraţia Naţională de Meteorologie

2.1.4.5. Regionare topoclimatică

Pe lângă caracteristicile generale subliniate anterior, în funcţie de particularităţile regionale şi locale au

Topoclimatul vârfurilor înalte și al culmilor montane înalte

În depresiuni se produc deseori fenomene de inversiuni de temperatură (diferenţele termice culme-baza

Topoclimatul suprafeţelor acvatice

Caracteristicile oraşelor contribuie în mod sensibil la modificarea topoclimatului, prin reducerea

2.1.5.1. Considerente generale

Figură 12. Organizarea rețelei hidrografice în raport cu orientarea și dezvoltarea reliefului

Sursa datelor : date prelucrate după http://geoportal.ancpi.ro

Tip predominant: P-poros; K- carstic; F-fisural.

Analiza detaliată a distribuției și capacității acviferelor, a pus în evidență diferențieri importante în ce

2.1.5.3. Apele de suprafață

2.1.5.3.1. Cursurile de apă. Analiza hidrografică preliminară

Sursa datelor : date prelucrate după A.B.A. Someș-Tisa

Figură 16. Rețeaua hidrografică de suprafață – bazinul Arieșului

Sursa datelor : date prelucrate după A.B.A. Mureș

Figură 17. Rețeaua hidrografică de suprafață – bazinul Crișului Repede

Sursa datelor : date prelucrate după A.B.A. Crișuri

2.1.5.3.2. Analiza hidrologică cantitativă

1 Arieș Buru 1960 945 23.4 822 1,640 377 11.9

2 Arieș Turda 2358 892 24.9 950 1,400 333 10.6

3 Iara Valea Ierii 107 1359 0.678 86 0.036 200 6.3

4 Iara Iara 273 1120 0.877 77.4 0.053 101 3.2

5 Hășdate Petreștii de Jos 189 629 0.591 64.8 0.03 99 3.1