C6

PRINCIPII GENERALE PRIVIND NAVIGAŢIA PE TIMPUL ZILEI SI A NOPTII

1.PRINCIPII GENERALE PRIVIND NAVIGAŢIA PE TIMPUL ZILEI

Pentru desfăşurarea în deplină siguranţă a navigaţiei pe timpul zilei, condiţia esenţială o

constituie cunoaşterea temeinică a semnalizării plutitoare şi costiere. Când spunem că
trebuie cunoscută temeinic semnalizarea avem în vedere următoarele elemente:
a)-Cunoaşterea caracteristicilor şi semnificaţiei semnelor şi semnalelor conform
prevederilor Regulamentului de Navigaţie pe Dunăre.
b)-Poziţia kilometrică a semnalelor.
c)-Poziţia semnalului faţă de maluri, în cazul balizajului plutitor.
d)-Natura şi mărimea obstacolului marcat de semnal.
e)-Condiţiile hidrologice din zona semnalului şi anume dacă natura curenţilor determină
deriva către semnal (“atrage”), în sens opus (“aruncă”) sau nu există nici un efect
(“indiferent”).
f).-Densitatea traficului-miscarea celorlalte nave si convoaie in zona.
Cunoaşterea semnalizării, cu aceste particularităţi, permite îndeplinirea celei de-a doua
faze necesare navigaţiei şi anume reperarea.
Prin a ne repera înţelegem orientarea pe anumite repere (semnale, repere naturale sau
artificiale) astfel încât să ne menţinem în permanenţă înscrişi corect în drumul navigabil
indiferent de sensul de navigaţie.
Realizarea dirijării convoiului sau a navei, având la bază o cunoaştere exactă a
semnalizării şi o reperare perfectă se realizează prin orientarea permanentă faţă de
reperele prova consecutive şi urmărirea distanţei la travers faţă de malul pe partea căruia
suntem înscrişi. Este necesar astfel ca în permanenţă să avem semnalizate limitele stânga
şi dreapta a şenalului precum şi axul acestuia. În această situaţie la traversări ale şenalului
navigabil semnalizate cu ajutorul farurilor şi/sau jaloanelor de aliniament, se folosesc
pentru orientare şi reperare şi reperele pupa.
695
d (m.)

d (m.)

Curent

Întâlniri:
Din practica de navigaţie putem afirma faptul că în zonele unde drumul urmăreşte partea
malului drept, întâlnirile se fac prin bordul tribord. Pentru realizarea acestei întâlniri, în
conformitate cu «Regulamentul de navigaţie pe Dunăre - în sectorul românesc» (în
continuare R.N.D.) se foloseşte semnalul de “AUSTEK” - constituit dintr-o lumină
intermitentă puternică poziţionată în bordul tribord.
Pentru realizarea întâlnirii în zone unde drumul navigabil urmăreşte partea malului stâng,
întâlnirile se fac prin bordul babord. La executarea acestor întâlniri nu se foloseşte
austekul.
În porţiunile cu dificultate ale drumului, unde întâlnirile nu se pot executa, zonele fiind
semnalizate prin semnalul costier A4 din R.N.D., navele care navigă amonte dau
prioritate celor care navigă aval (“coboară”). R.N.D. stabileşte o regulă generală a
întâlnirilor şi depăşirilor. Astfel:
-Navele care navigă amonte oferă drumul navelor care navigă aval;
-Navele care navigă aval pot fi de acord cu drumul oferit şi îl urmează. În cazul în care
acestea nu sunt de acord cu drumul oferit, ele vor alege drumul opus pentru întâlnire, pe
care îl vor urma imediat, şi vor comunica prin semnale şi/sau radiotelefon decizia luată;
-Navele care navigă amonte se vor conforma, lăsând loc liber pentru întâlnire în bordul
ales de navele care navigă aval.
Principiile întâlnirii sunt reglementate prin R.N.D. cap.6.3, care stabileşte şi
semnalele fonice şi/sau optice ce se folosesc la întâlniri.
Depăşiri:
În cazul navigaţiei în amonte, unde drumul navigabil urmăreşte partea malului drept,
depăşirile se execută în general prin tribord. În cazul navigaţiei în aval, depăşirile se
vor efectua prin babord.
În cazul navigaţiei în amonte, unde drumul navigabil urmăreşte partea malului stâng
depăşirile se vor face prin babord. În cazul navigaţiei în aval depăşirile se vor face prin
tribord.
Depăşirile se vor putea efectua numai în porţiunile de fluviu unde:
-drumul navigabil are o lăţime suficientă;
-nu este incomodată mişcarea altor nave sau convoaie;
-nava sau convoiul ajuns din urmă are posibilitatea să permită depăşirea.
Depăşirea este posibilă şi permisă din punctul de vedere al R.N.D., atunci când nava sau
convoiul care ajunge din urmă s-a asigurat că această depăşire nu prezintă pericol. Nava
sau convoiul ajuns din urmă îşi va micşora viteza astfel încât depăşirea să se execute în
timpul cel mai scurt.
Depăşirile sunt reglementate în R.N.D., cap.6B, care stabileşte şi semnalele fonice şi
optice necesar de emis în asemenea cazuri.
Întoarcerea:
Zonele în care este permisă întoarcerea sunt semnalate cu semnale costiere de indicaţie
E8. Este recomandabilă alegerea unei zone astfel semnalizate pentru întoarcere, deoarece
acestea au codiţiile optime necesare unei asemenea manevre:
-curent slab şi cu direcţie constantă;
-spaţiu de întoarcere suficient ;
-o bună vizibilitate ;
-spaţiul se află în afara zonelor de trafic intens.
În acest sens, zonele de întoarcere sunt stabilite în avalul sau amontele porturilor fluviale,
iar pe lungimea căii navigabile în amontele zonelor cu dificultate unde întâlnirile sunt
interzise.
Totuşi pentru a întoarce convoiul trebuie să ţinem cont de cateva elemente, indiferent
dacă efectuăm rondoul într-o zonă semnalizată sau nu. Astfel:
-înainte de începerea rondoului ne asigurăm ca în timpul întoarcerii nu vom obliga
celelate nave sua convoaie să-şi modifice drumul sau viteza, sau să ancoreze datorită
manevrelor noastre;
-se va alege o zonă cu spaţiu suficient corelat cu gabaritul de lungime al convoiului;
-se vor emite semnalele de întoarcere prevăzute de R.N.D.
-înainte de începerea manevrei de întoarcere, în cazul convoaielor care navigă aval,
viteza acestora va fi redusă până la limita guvernării, astfel încât după punerea cârmelor
banda în bordul de rondou şi a motoarelor principale pe drum, efectul de guvernare să fie
maxim, iar deriva şi inerţia convoiului să producă efecte minime.
Navigaţia la aceeaşi înălţime
În generel navigaţia la aceeaşi înălţime nu este recomandată de R.N.D. Condiţiile unei
asemenea navigaţii sunt:
-existenţa unui spaţiu suficient;
-nestânjenirea altor nave sau convoaie;
-posibilitatea păstrării unei distanţe de siguranţă faţă de convoiul cu care se navigă la
aceeaşi înălţime.
Navigaţia în derivă:
Navigaţia în derivă este interzisă de R.N.D.
Navele care se “lasă în curent” cu prova orientată în amonte şi motoarele puse pe
“înainte”, sunt considerate nave care navigă în amonte.

2.PRINCIPII GENERALE PRIVIND NAVIGAŢIA PE TIMPUL NOPŢII

Pe timpul nopţii problema principală a navigaţiei este lipsa totală sau parţială a
vizibilităţii, fapt pentru care reperarea în drumul navigabil şi orientarea în interiorul
acestuia se bazează pe următoarele elemente:
-observarea directă a drumului în caz de “lună plină”;
-vizualizarea cu ajutorul proiectoarelor a semnalelor costiere şi plutitoare neluminoase,
precum şi a distanţei faţă de mal;
-urmărirea imaginii radar şi orientarea convoiului în funcţie de indicaţiile acestuia;
-manevrarea cârmei prin combinarea informaţiilor de pe ecranul radar cu cele ale
indicatorului de giraţie;
-urmărirea limitei de adâncime indicată de sonda ultrason.
După cum observăm navigaţia pe timpul nopţii se bazează pe observarea directă
simultan cu cea a aparaturii de la bord. Din acest motiv, completarea informaţiilor
obţinute se face cu ajutorul experienţei acumulate în timpul navigaţiei de zi, prin
cunoaşterea în amănunţime a specificului zonei de navigaţie, a gabaritelor, efectului
curenţilor şi a semnalizării. Experienţa dobândită la navigaţia de zi completează astfel
informaţiile date de aparatura de navigaţie, permiţând evaluarea parametrilor de drum
într-un mod cât mai exact.
 Pentru exemplificare imaginea radar trebuie evaluată ţinând cont de următoarele
elemente:
-intemperiile determină bruiaj pe ecranul radar, datorat reflexiilor multiple care pot
ascunde anumite ţinte,
-reflexiile puternice date de construcţii hidrotehnice (baraje, poduri, piloni),
-efectul de bruiaj radar al valurilor care pot ascunde reflexia provenita de la geamanduri,
jaloane sau şcondri;
-înălţimea joasă a malurilor poate să nu fie vizualizată pe ecran, conturul care apare fiind
de la obstacole din spatele malului este afectată exactitatea conturului malului,
-semanlizarea plutitoare care nu are reflectori radar nu va fi vizualizată constant.
Datorită celor arătate imaginea radar trebuie interpretată cu anumite rezerve. În
completarea ei se foloseşte iluminarea malurilor, a semnalizării costiere şi plutitoare
neluminoase cu ajutorul proiectoarelor. Folosirea proiectoarelor incumbă anumite rezerve
şi anume: -fascicolul de lumină produce un efect de apropiere a imaginii obiectelor
luminate;
-întunericul produce un efect de depărtare a imaginii observate în întuneric.
Compararea spaţiilor observate în condiţii de întuneric apoi de lumină permite o
evaluare a distanţelor cu marjă scăzută de eroare. Măsurile de siguranţă minime care se
impun pe timpul navigaţiei cu vizibilitate redusă sunt prevazute de R.N.D. la articolele
6.30 şi 6.32.
Ne punem întrebarea în mod firesc, ce condiţii trebuiesc îndeplinite pentru
realizarea unei navigaţii în deplină siguranţă. Este bineînţeles, nevoie de un ansamblu de
măsuri tehnice şi organizatorice pentru realizarea unui asemenea obiectiv. Vom comenta
în continuare această problematică prin prisma unei perspective dinamice .