Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL: INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR
TEHNOLOGICE DROBETA - TURNU SEVERIN

PROIECT LA DISCIPLINA

Remorcaj

Temă: Calitățile manevriere ale remorcherului.

Nume şi prenume student1:


BANU FLORIN-GABRIEL
Specializarea:Navigație și
Transport Maritim și Fluvial,
Anul IV Semestrul 1

1
Calitatile manevriere ale remorcherului.

Caracteristica principală a unui remorcher este puterea şi, în directă corelaţie cu aceasta,
tracţiunea la cârlig (bollardpull). Este uzuală identificarea categoriei unui remorcher, nu prin
puterea motoarelor de propulsie, ci prin TBP (TonesBollardPull). Ex. ASDTug 60 TBP.
Pe lângă caracteristica de tracţiune, un remorcher trebuie să îndeplinească şi alte cerinţe
constructive în corelaţie cu funcţionalitatea:
manevrabilitatea,
tracţiunea în orice direcţie,
stabilitatea la valuri, giraţie violentă, tracţiunea parâmei de remorcare şi efectul
monitoarelor (tunurile de apă),
construcţia robust,
protecţia la eşuare,
vizibilitatea foarte bună din timonerie.
Elementele caracteristice ale unui remorcher sunt:
- sistemul de propulsie,
- instalaţia de remorcare,
- sistemul de guvernare.
Acestora li se adaugă sisteme opţionale care diversifică funcţionalitatea remorcherului.
Dintre acestea se pot aminti:
- sisteme de depoluare: baraj antipoluant, skimmer, tanc colectare reziduuri, instalaţie de
împrăştiere dispersanţi, sisteme de spălare maluri, sisteme de colectare reziduuri solide de
la suprafaţă etc.;
- sisteme de stins incendiu: monitoare, pompe, tanc de spumogen, sisteme de perdea de
apă;
- sisteme de încărcare-descărcare-transport: macara, spaţiu liber pe punte, magazie,
tancuri de cargo etc.;
- sisteme de asistenţă scafandri: pompe şi rezervoare de aer, barocameră, submersibil
ROV;
- sisteme de asistenţă medicală: cabinet medical, echipamente medicale, sistem de scos
om din apă, zona de ambarcare în elicopter etc.;
- sisteme de ranfluare: pompe de extracţie, submersibil ROV, echipamente de detectare
etc.;
- spărgător de gheaţă: forma specifică, corp întărit, propulsie adaptată navigaţiei prin
gheaţă, sisteme de degivrare etc.
În figura 2.1 se prezintă planul general tipic al unui remorcher multifuncţional. Se vor
remarca dotări, elemente constructive şi de amenajare specifice:
- sistemul de propulsie azimutal, cu transmisie cu ax cardanic;
- sistemul de remorcare dual, cârlig + vinci de remorcă cu A-frame;
- dotările de depoluare: skimmer + aripi de împrăştiere dispersant + baraj antipoluant,
tanc colectare reziduuri;
- dotările Fi-Fi: pompe acţionate de motoare, monitoare, tanc spumogen;
- spaţiu pe punte pentru depozitat geamanduri;
- macara de manevră skimmer sau baraj sau geamanduri;
- baba dublă în prova, pentru tracţiune cu prova;
- brâu de cauciuc dublu la prova şi simplu la pupa - pupa specifică sistemului de
propulsie azimutal;
- gurna din frânturi şi forma din suprafeţe riglate;
- derivor de protecţie la eşuare a propulsoarelor;
- timoneria cu vizibilitate 360q;
- puntea pupa liberă şi protejată şi magazia de parâme.

Tipuri de remorchere
Clasificare după zona de navigaţie:
- nelimitată,
- costieră,
- ape interioare sau protejate.
Diferenţierea remorcherelor după zona de navigaţie este dată de adaptarea acestora la
condiţiile specifice de navigaţie, respectiv starea diferită a mării şi îndepărtarea de ţărm. Astfel,
la remorcherele cu zona de navigaţie nelimitată:
- formele navei sunt adaptate navigaţiei în valuri înalte – bord liber crescut, prova înălţată
cu unul sau două nivele de teugă, raportul L/B crescut;
- cerinţele de stabilitate intactă şi de avarie sunt mai severe;
- deschiderile în corp şi suprastructuri sunt cu grad înalt de etanşare, geamurile au un înalt
grad de rezistenţă;
- autonomia este mărită prin creşterea capacităţii de stocare combustibil, apă, provizii şi
reziduuri;
- spaţiile pentru echipaj sunt mari, adaptate voiajelor de lungă durată;
- sistemele importante sunt cu grad înalt de redundanţă.
Pe măsură ce zona de navigaţie se reduce, caracteristicile de mai sus se diminuează.

Clasificare după sistemul de propulsie:


- linie de axe ST,
- azimutal la pupa ASD,
- tractor cicloidal VSP (Voith Schneider),
- tractor azimutal ATT,
- combinat.
Diferenţierea remorcherelor după sistemul de propulsie este dată de tipul sistemului de propulsie
utilizat. Mai multe detalii în paragraful despre propulsia remorcherelor.
Caracteristica principală a unui remorcher o reprezintă forţa de tracţiune şi direcţia în
care aceasta este dezvoltată. Pentru aceasta, sistemul de propulsie reprezintă elementul central în
proiectarea unei astfel de nave.Cu unele excepţii (remorchere salvator şi remorchere de escortă),
viteza de marş liber a navei nu reprezintă o cerinţă specifică. Uzual, viteza de marş liber a
remorcherelor este de 10-12 noduri.În cazul remorcherelor salvator şi al remorcherelor de
escortă, din necesitatea de a ajunge rapid în zona de intervenţie, viteza se impune prin cerinţa de
proiectare, de obicei în zona 15-17 noduri.
Sisteme de propulsive
Se utilizează trei tipuri de sisteme de propulsie:
- linie de axe,
- propulsoare azimutale,
- VSP (Voith Schneider Propulsion).
Propulsoarele azimutale sau VSP pot orienta forţa de propulsie în orice direcţie
(omnidirecţionale) şi nu necesită alte echipamente de guvernare. Remorcherele dotate cu
propulsoare omnidirecţionale pot avea propulsoarele amplasate la pupa (stern drive) sau la
mijloc-prova sub navă.
Acest ultim tip de aranjament conduce la aşa-numitele remorchere tractor. Se utilizează
următoarele abrevieri pentru tipurile de remorchere, în funcţie de configuraţia propulsiei:
ST – shafttug – nava cu linie de axe;
ASD – azimuth stern drive – navă cu propulsoare azimutale amplasate la pupa;
VSP – nava cu propulsoare Voith Schneider (în cele mai multe cazuri sunt tip tractor tug);
ATT – azimuth tractor tug – navă cu propulsoare azimutale amplasate central.

Alegerea tipului de propulsor – elice pe linie de axe, elice pe sistem azimutal la pupa,
elice pe sistem azimutal la centru sau cicloidal – este determinată în principal de caracteristicile
manevriere avute în vedere.
- Propulsia tip linie de axe asigură guvernarea navei prin sistemul clasic cu cârme. Forţa
de tracţiune este dezvoltată numai pe axa longitudinală a navei şi numai spre înainte,
tracţiunea laterală sau la mers înapoi fiind slabă. Cea mai frecventă utilizare a acestui
sistem de propulsie se întâlneşte la remorcherele de linie.
- Propulsia tip ASD (azimutal la pupa) asigură o mai bună guvernare decât sistemul cu
linie de axe şi dezvoltarea forţei de tracţiune maxime în orice direcţie. Totuşi,
amplasamentul la pupa al propulsiei face ca guvernarea să se realizeze prin rotaţia navei,
ceea ce conduce la limitarea forţei de tracţiune în direcţie transversală. Acest tip de
propulsie permite tracţiunea maximă atât spre înainte cât şi spre înapoi, ceea ce permite
utilizarea navei la remorcarea cu pupa sau cu prova. Cea mai frecventă utilizare a acestui
sistem de propulsie se întâlneşte la remorcherele de manevră în port şi radă.
- Propulsia tip tractor, prin amplasarea propulsoarelor la mijlocul navei, permite
dezvoltarea forţei de propulsie maxime în orice direcţie fără a mai fi necesară întoarcerea
remorcherului, conferind astfel o mare flexibilitate în operare. Principala limitare a
utilizării sistemului de tip tractor o constituie pescajul mare (5-8 m) dat de amplasarea
propulsoarelor sub navă, ceea ce permite utilizarea numai în zone cu apă de adâncime
mare. Cea mai frecventă utilizare a acestui sistem de propulsie se întâlneşte la
remorcherele de manevră (acolo unde adâncimea în port permite) şi la remorcherele de
escortă.

S-ar putea să vă placă și