Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NAVIGAIE N
CONDIII
SPECIALE
Fig. 4
speciala
Harta
costiera
Fig. 5 - Plan
In plus de acestea, navigatorii mai au la dispozitie harti cu rute de
navigatie (Routeing charts exemplu in figura 6) sau harti intructionale
(Instructional charts exemplu in figura 7), primele cu rol in stabilirea rutei de
navigatie la traversade (in ele furnizndu-se informatii precum : temperaturi
medii si presiuni medii pentru o anumita luna ; zone cu vizibilitate minima sau
ceata, regimul vnturilor ; temperaturi ale punctului de roua ; temperaturi
medii ale marii ; regimul gheturilor, etc.), iar a doua categorie, cu rol in
Page 3 of 44
Fig. 7 Instructional
Page 4 of 44
verifica data ultimilor corectii si daca este cazul se fac corecturile dupa
ultimile avize de navigatie.
Fig. 8 Catalog al hartilor si publicatiilor
b) avizele de navigatie
Pentru a pune la dispozitia celor interesati ultimile informatii privind
navigatia, editorii hartilor (cum ar fi United Kingdom Hydrographic Office
editor al Admiralty charts and publications) folosesc doua modatilati : Avizele
pentru Navigatori (Notices to Mariners) respectiv Avertismentele Radio
pentru Navigatie (Radio Navigational Warnings).
Avizele pentru navigatori (fig. 9) sunt editate saptamnal si contin informatii
care dau posibilitatea navigatorilor sa tina hartile si publicatiile nautice la zi
functie de ultimile rapoarte primite de biroul hidrografic. Continutul Avizelor
pentru navigatori este structurat pe sectiuni dupa cum urmeaza :
Sectiunea I Note explicative si indexul sectiunii II ;
Sectiunea II Hartile si publicatiile recent publicate si corectiile la harti ;
Sectiunea III Avertismente de navigatie ;
Sectiunea IV Corectii la Cartile Pilot ;
Sectiunea V Corectii la Cartea farurilor si semnalelor de ceata ;
Sectiunea VI Corectii la Cartea radiofarurilor
critice pentru siguranta navigatiei. Toate cele trei tipuri sunt transmise prin
radio sau radio-telex, in limba engleza. Detalii privind acest sistem de
avertismente pot fi gasite in Cartea Radiofarurilor volumul 5.
c) cartile pilot si suplimentele
acestora (Sailing Directions - fig.
10) - care privesc zona costiera de
navigatie.
Cartile
pilot
sunt
publicatii ce contin detalii referitoare
la recunoasterea coastei si a
reperelor de navigatie, la adancimi,
la curenti, la anomalii magnetice,
etc. Biroul Hidrografic al Regatului
Unit al Marii Britanii prezinta astfel de informatii acoperind
intreg globul in 74 de volume.
Fig. 10 Carte
pilot
d) cartea farurilor si semnalelor de
ceata (List of Lights and Fog
Signals - fig 11) - publicatie care
contine detalii privind farurile
(numar
de
ordine,
numele,
coordonatele
geografice,
caracteristica luminii - culoare,
intensitate, sectoare de vizibilitate,
perioada, constructia, etc. Farurile
sunt listate in 11 volume functie de zona de navigatie.
Fig. 11 Cartea farurilor si
semnalelor de ceata
e) drumurile recomandate (Ocean
Passages for the World fig. 12) stabilite
pentru
traversade.
Contin informatii utile in
planificarea
voiajelor
la
traversarea
oceanelor.
Sunt
oferite
informatii
privind
vnturile, vremea, clima, curentii,
si zonele cu gheata ce pot fi
intalnite la traversada si sunt
sugerate cele mai scurte rute intre
porturi sau pozitii importante.
Fig. 12 Ocean Passages for the World
f) Tablele de maree (Tide Tables
fig. 12) Contin previziuni privind
situatia mareelor in peste 230
porturi mari si 6000 porturi
secundare. Intreg globul este
acoperit in patru volume publicate
anual.
Page 6 of 44
Terminologie si simboluri :
Exemplu de separare a traficului intr-o stramtoare :
N
Zona de trafic costier
Page 8 of 44
Page 9 of 44
Simbol
Descriere
Linie intrerupta simbol
folosit in general pentru limite
maritime
O zona indicata de o nuanta
deschisa
Linie de separatie
DW
DW
Page 10 of 44
DW
DW
DW
DW
DW
D
W
D
DW W
Page 11 of 44
Daca navigatia se executa cu pilot la bord, trebuie avut in vedere ca acesta este
doar un consilier al comandantului care-si pastreaza in continuare toate atributiile de
conducator si intreaga raspundere a manevrelor.
Comandantul si ofiterul de cart urmaresc cu atentie toate comenzile si
manevrele executate de pilot. Comandantul daca observa ca pilotul actioneaza cu rea
credinta preia in totalitate conducerea. In caz de accident pilotul e tratat ca angajat al
armatorului. El e gasit vinovat numai in situatia ca s-a produs o avarie datorata unui
obstacol cunoscut numai de el iar comandantul nu avea cum sa stie de acel obstacol.
Trebuie sa se aiba in vedere ca de regula prin stramtori si canale exista
mijloace tehnice plutitoare care executa lucrari de intretinere a senalului navigabil sau
alte lucrari tehnice. Aceste mijloace tehnice (dragi, macarale plutitoare, platforme
pentru scafandri, etc) de cele mai multe ori sunt ancorate in pozitii fixe, neavand
posibilitatea sa manevreze pentru evitarea abordajelor iar uneori ancorele si legaturile
lor stanjenesc navigatia. Din aceste motive se impune ca la trecerea prin dreptul lor sa
se micsoreze viteza si sa se observe cu atentie semnalizarile acestora.
In aceste zone pot exista si mijloace plutitoare de semnalizare (geamanduri,
balize, scondri). Acestea trebuiesc ferite la o distanta suficienta pentru a se evita
lovirea , deplasarea sau deteriorarea lor. Daca totusi acest lucru se intampla ,
trebuiesc anuntate organele de capitanie din primul port.
Page 13 of 44
Daca aceste conditii sunt indeplinite partial, nava va fi admisaa sa treaca daca
comandantul isi ia obligatia sa elibereze de raspundere compania canalului in caz de
avarie.
2.3.5. Navigatia in canalul Kiel
Construit in 1895, face legatura intre Marea Baltica si Marea Nordului, are o
lungime de 98 Km. Navigatia se executa dupa reguli speciale. Pilotaj obligatoriu plus
doi timonieri.
***
Page 15 of 44
Ceata arctica este insotita deseori de vanturi puternice si este foarte periculoasa pentru
nave deoarece favorizeaza depunerea ghetii pe corpul navei, obligand echipajul sa ia masuri
de indepartare permanenta a acesteia deoarece pune in pericol stabilitatea transversala a navei
din cauza ridicarii centrului de greutate si a reducerii inaltimii metacentrice pana la anulare.
- sub 200 m
- sub 200 - 500 m
- 500 - 1000 m
- 1 - 2 Km
- 2 - 4 Km
- 4 - 10 Km
- 10 - 20 Km
- 20 - 50 km
- peste 40 Km
Page 18 of 44
Page 20 of 44
Deoarece gheata are densitatea cu putin mai mica decat apa de mare, cea mai
mare parte a Icebergurilor (5/6 - 7/8) se afla in apa. Rezula deci ca deplasarea lor pe
apa este influentata mai mult de curenti.
De regula ghetarii plutitori din emisfera nordica au forme neregulate, cu
contururi accidentale deasupra apei deoarece provin in majoritate din ghetarii din
vestul Groinlandei care curg pe pante accidentate.
Cei din emisfera sudica, care provin din zona de Self Continental (prelungirea
plutitoare a ghetarilor continentali) au suprafata superioara aproape plana.
Numarul Icebergurilor descreste odata cu scaderea latitudinii. Astfel
aproximativ 400 ating anual latitudini de 48 N si aproximativ 35 ating latitudinea de
4330 N. Au fost cazuri rare cand au fost observati ghetari la sud de insulele
Bermude.
Icebergurile sunt considerate deosebit de periculoase, deoarece coliziunea
dintre un ghetar plutitor si o nave se soldeaza aproape sigur cu scufundarea navei.
Veghea la nava
Datorita pericolelor pe care le prezinta pentru nava campurile de gheata si in
mod deosebit Icebergurile precum si datorita faptului ca pozitiile transmise se
Serviciile de urmarire nu sunt sigure, se impune organizarea de veghe la nava.
Semne ale apropierii de zone cu gheata :
- aparitia de reflexii luminoase pe suprafata inferioara a norilor;
- sloiuri mici si izolate;
- racirea brusca a temperaturii apei marii;
- calmarea brusca a marii (sub vant);
- aparitia brusca a cetii.
Radarul constituie un mijloc eficient dar nu totdeauna sigur (fenomenul de
umbra in spatele ghetarului).
Ghetarii sunt descoperiti la 4 Mm.
Evitarea ghetarilor :
- la distanta mare ;
- in anumite cazuri - masina inapoi
- se naviga cu viteza redusa
- cand nu poate fi evitat e de preferat coliziunea cu prova.
Page 23 of 44
20 - 60 Nd
30
2 10 Nd
20
15
7 - 15 Nd
5
Ecuator
5
15
18
25
II
III
IV A
Denumire / Zona
Hurricane Vestul Oceanului Atlantic de
Nord, Marea Caraibelor, Golful Mexic.
Zonele de formare: Insulele Capului
Verde si Marea Caraibelor
Uragane Pacificul ne NE (Coastele de
Vest ale Americii Centrale)
Taifune Vestul Oceanului Pacific de
Nord, Marile Chinei si Japoniei.
Zonele de formare: Estul si Vestul
Insulelor Filipine.
Cicloane Marea Arabiei.
Zona de formare: partea de Est a Marii
Arabiei.
Perioada de formare
Iunie Noiembrie (cu varf in
luna Septembrie)
Iunie sfarsitul lui Octombrie
(cu varf in luna Septembrie)
Iulie Octombrie
Noiembrie.
IV B
V
VI A
VI B
2.
3.
4.
5.
6.
110
Ecuator
Page 28 of 44
Semicercul
Manevrabil
Semicercul
Periculos
N
Ecuator
Semicercul
Manevrabil
Semicercul
Periculos
2. Sensul vantului face ca navele sa fie derivate catre traiectoria ciclonului iar
daca se afla in cadranul anterior, este derivata si catre centrul acestuia. Din
acest motiv cadranul anterior al semicercului periculos se numeste
cadranul ce mai periculos;
Page 29 of 44
Cand nava este in spatele cilonului se reduce viteza. Cand nava este surprinsa de ciclon langa coasta se va avtiona in
functie de situatie.
Page 31 of 44
Fig. 6.1.
Prima caracteristica a ortodromei este un avantaj, dar intrucat in tinerea
navigatiei se folosesc cu precadere hartile in proiectie Mercator se prefera navigatia
pe loxodroma (Rhumb Line). Pe o harta Mercator, loxodroma apare ca o linie dreapta
care taie meridianele sub acelasi unghi (drumul navei).
Page 32 of 44
90 - B
90 - A
Df
Ortodroma
M
DI
Z2
Z3
B (B,B)
Z1
Loxodroma
A (A,A)
Fig. 6.2.
Page 33 of 44
Drumul initial si cel final obtinute vor fi in sistem semicircular urmand sa fie
convertite in sistem circular. Se vor calcula la precizie de zecime de minut
(0'.1)
3. Calculul coordonatelor vertexului:
Latitudinea vertexului se obtine din formula:
unde:
V arcctg sin A tgDi
Z arctg tg V cos Z
unde :
Z V Z
b)
c)
d)
e)
f)
6.3. Aplicatie
Page 35 of 44
Calculul , , c
2 = 25 46.0' 1 = 33 36.0'
----------------- = -7 50.0'
b)
c2 = 1590.0 c1 = 2129.9
-----------------c = 539
c)
d)
e)
Drumul initial
Drumul final
Di = N 76 05.9' W = 283.9
Df = S 63 52.2' W = 243.9
Coordonatele vertexului
v = 36 02.9' N
v = 24 05.8' W
v = 31 42.8' W
f)
Latitudine
34 04.0' N
35 28.6' N
36 02.2' N
35 45.8' N
34 38.8' N
32 39.4' N
Longitudine
010 00.0' W
020 00.0' W
030 00.0' W
040 00.0' W
050 00.0 W
060 00.0 W
Page 36 of 44
Z7
Z8
29 44.3' N
25 50.5' N
070 00.0 W
080 00.0 W
** *
Page 37 of 44
p
C
A(A,A)
Di
Z
p'
Df
B(,)
q'
Fig. 7.1.
7.1.)
In aceasta situatie, traversada se executa sub forma unei navigatii mixte, si anume:
se stabileste un paralel de latitudine limita pp' care indeplineste conditiile
desfasurarii unei navigatii in conditii de securitate;
Page 38 of 44
C A C
2.
Distanta ortodromica AC = d1
cos( d 1 ) sin( A )coec( )
cos( D ) tg ( B ) ctg ( )
D B D
4.
5.
6.
7.
8.
9.
7.3. Aplicatie
Se naviga de la insula Tristan da Cunha ( = 37 03.0' S ; = 012 18.0' W)
spre Tasmania ( = 44 00.0' S ; = 145 00.0' E). Paralelul limita pentru efectuarea
traversadei este cel de latitudine = 52 00.0' S. Se cere sa se determine elementele
drumului mixt si coordonatele punctelor de intersectie ale drumului mixt cu meridianele
de longitudine multiplu de 10, incepand cu punctul in care drumul este intersectat de
meridianul de 20 E, pana in punctul de sosire.
Rezolvare:
Aplicand formulele de mai sus, se vor obtine urmatoarele rezultate:
C= 041 33.4' E
Di = SE 50.5 = 129.5
d1 = 2407.6 Mm
D = 103 58.8' E
Df = NE 58.9 = 58.9
Page 40 of 44
d2 = 1690.3 Mm
e = 2305.9 Mm
m = 6403.8 Mm
Z1 (49 58.1' S ; 020 00.0' E)
Z2 (51 25.8' S ; 030 00.0 E)
Z3 (51 59.4' S ; 040 00.0' E)
Z4 (51 50.8' S ; 110 00.0' E)
Z5 (50 53.6' S ; 120 00.0' E)
Z6 (48 59.8' S ; 130 00.0' E)
Z7 (45 59.5' S ; 140 00.0' E)
***
Page 42 of 44
Cel mai des utilizate sunt cele cinci harti gnomonice care acopera intreaga zona
navigabila a globului, si anume:
Atlanicul de Nord
- harta 11A
Atlanticul de Sud
- harta 18A
Oceanul Indian
- harta 132
Ocanul Pacific de Nord
- harta 42A
Oceanul Pacific de Sud
- harta 53A
Page 44 of 44