Sunteți pe pagina 1din 24

1. Care este cea mai probabil consecina a nchiderii Canalului de Suez?

Cel mai probabil vor crete semnificativ navlurile deoarece navele vor fi nevoite sa ocoleasc Africa i ca
urmare durata voiajelor va crete, fiind necesare mult mai multe nave care nu se pot construi ntr-un timp scurt.
2. Care au fost cele dou revoluii tehnice din transportul maritim?
a) Introducerea paletizrii i containerizrii care a dat un impuls transportului de mrfuri generale n
loturi mici
b) Dezvoltarea transportului de mrfuri n vrac. Ca urmare a mbunirii semnificative a ratelor de
descrcare a mrfurilor n porturi, navele mari au devenit tot mai eficiente, n special pe distane mari.
3. Care este legtura dintre dezvoltarea economic i transportul maritim?
ntre cele dou exist o dubl interaciune:
Pe de o parte dezvoltarea economic i n special progresele tehnice au condus la apariia unor nave mult
mai eficiente care pot furniza azi un serviciu de transport mai ieftin si mai rapid. Pe de alt parte dezvoltarea
comerului maritim a forat transportul maritim s se reorganizeze i s se adapteze la cerinele tot mai exigente
ale unui comer maritim modern.
4. Enumerai trei caracteristicile transportului maritim costier. Oricare din:
- furnizeaz servicii de transport n interiorul regiunilor.
- Navele utilizate n transportul maritim costier sunt n general nave cu capaciti de transport cuprinse
ntre ntre 500 i 8000 tdw
- Navele au un design care s le permit s transporte o mare varietate de mrfuri.
- Deoarece voiajele sunt scurte i navele fac escal n mai multe porturi dect navele mari, este foarte
important ca armatorii s reduc la minimum cltoriile n balast, s evite ca navele s rmn blocate n porturi
n weekend-uri sau de srbtori i s fie tot timpul la curent cu schimbrile petrecute pe pia.
5. Ce este cabotajul?
Cabotajul este o practic prin care o ar restricioneaz accesul navelor cu pavilion strin la mrfuri ce se
transport dintr-un port n altul al rii respective. Spre exemplu n Romnia pentru a transporta marf dintr-un
port romnesc n alt port romnesc e nevoie de o nav sub pivilion romn sau sub pavilion european.
6. La ce se refer sistemul Just in Time Delivery i cum influeneaz acesta transportul maritim?
Este sistemul prin care marile firme nu mai import cantiti mari odat, ci prefer s primeasc la
interval mai scurte de timp, cantiti mai mici.
Sistemul Just in Time Delivery a forat transportul maritim s se reorganizeze i s garanteze termene
de livrare, uneori foarte strnse. Nerespectarea acestora poate atrage dup sine penaliti semnificative.
7. Care sunt principalele categorii de mrfuri care se trasport pe mare?
1. Materii prime pentru industria energetic (45% din volumul total al mrfurilor transportate pe mare)
2. Produse i materii prime ale industriei agricole (11%)
3. Produse i materii prime ale industriei metalurgice.(24%)
4. Produse i materii prime ale industriei forestiere. (3%)
5. Alte produse i materii prime industriale (ciment, nisipuri minerale, azbest, produse chimice). (9%)
6. Alte produse manufacturate (3%)
8. Peste 70% din volumul total al mrfurilor transportate pe mare este generat de:
a) industria energetic
b) industria metalurgic.
c) industria agricol
d) industria forestier
e) alte industrii

9. Care sunt factorii ce influeneaz dimensiunea optim a loturilor de marf?


- caracteristiciile fizico-chimice ale mrfii,
- tendinele de realizare ale unor costuri ct mai sczute pe unitatea de marf transportat,
-disponibilitatea navelor
- caracteristicile infrastructurii portuare,
- balana cerere/ofert caracteristic respectivului bun la momentul analizat.
10. Care sunt cele dou categorii principale de mrfuri, din punct de vedere al dimensiunilor i
caracteristicilor loturilor de marf?
Mrfuri n vrac i mrfuri generale
11. Ce sunt mrfurile n vrac?
Partizi de mrfuri omogene, neambalate i destul de mari pentru a satisface ele singure, capacitatea
de transport a unei nave sau a unei magazii a unei nave
12. Ce sunt mrfurile generale?
Partizi de mrfuri neomogene, ambalate i de dimensiuni mai reduse, care trebuie ncrcate mpreun cu
alte mrfuri pentru a satisface capacitatea de transport a unei nave.
13. Deosebirea dintre mrfurile n vrac i mrfurile generale se face n funcie de:
a) tipul mrfii
b) modalitataea de ambalare a mrfii
c) satisfacerea capacitii de transport a navei
d) n funcie de particularitile fizice ale mrfurilor
14. n cte categorii sunt mprite navele de ctre Lloyds Register of Sipping?
a) 9
b) 12
c) 14
d) 16
15. Menionai cel puin trei dintre progresele tehnice manifestate n domeniul construciei de nave
maritime.
- construirea de corpuri metalice pentru nave acionate de motoare cu aburi (John Bowes, 500 twt
1852);
- nlocuirea motoarelor cu aburi cu motoare diesel (Selandia, 7400 tdw - 1912);
- trecerea de la sistemul de nituire a corpului navei la utilizarea sudurii;
- apariia unor sisteme moderne de nchidere a capacelor, instalaii de ncrcare i echipamente de
navigaie;
- proiectarea asistat pe calculator a redus cu 30% cantitatea de metal utilizat pentru construcia unei
nave,
- creterea calitii vopselelor navale a redus coroziunea i rezistena la naintare datorat frecrilor.
16. Care sunt cele patru subpiee ale pieei maritime internaionale?
- Piaa construciilor de nave
- Piaa vnzrilor de nave second hand
- Piaa vnzrilor de nave ca fier vechi
- Piaa navlurilor
17. Care este metoda cea mai uzual de selectare a unui antier constructor?
a) cerere de ofert
b) negocierea contractului
c) licitaie naional
d) licitaie internaional

18. Care sunt elementele eseniale ale negocierii unui contract de construcii de nave?
- preul navei;
- specificaia navei;
- termenii i condiiile de livrare;
- schema de finanare oferit de ctre antier sau de ctre o banc finanatoare.
19. De ce scad costurile unitare pe masur ce crete capacitatea unei nave?
- Cantitatea de metal folosit nu crete proporional cu capacitatea navei
- Echipamentele de la bord sunt aproximativ aceleai
- Numrul de membrii de echipaj este aproximativ acelai
- Costurile portuare i de trecere prin canale i strmtori nu cresc proporional cu capacitatea navei
- Consumul de combustibil nu crete proporional cu capacitatea navei
20. Pentru a se asigura un sistem de transport eficient este nevoie
a) S existe competiie ntre diversele moduri de transport
b) S existe cooperare ntre diversele moduri de transport
c) S existe posibilitatea de alegere ntre diverse moduri de transport
d) S existe complementaritate ntre diversele moduri de transport
21. De ce este important lungimea maxim a navei:
Lungimea navei este important pentru a determina dac dana respectiv este suficient de mare pentru a
permine navei acostarea n siguran i de asemenea pentru a determina capacitatea navei de a manevra n
interiorul bazinului portuar sau n orice alt loc n care acest lucru este necesar.
22. De ce este important limea navei
n general aceast dimensiune este important pentru navele ce trec prin ecluze, canale sau strmtori i de
asemenea este important atunci cnd operaiunile de ncrcare descrcare se efectueaz din barje acostate peste
nav cu instalaiile navei sau cu instalaii portuare de cheu.
23. De ce este important pescajul aerian al unei nave
este distana vertical de la linia de plutire pn la cel mai nalt punct fix de pe nav, care de obicei este
catargul de lumini aflat deasupra punii de comand. Acest dimensiune este important atunci cnd nava nu
este ncrcat. O nav ce trece pe sub un pod ncrcat nu este obligatoriu s poat trece pe sub acelai pod i
dup ce a efectuat operaiunile de descrcare i de aceea este foarte important pentru navlositor s solicire
pescajul aerian al navei aflat n balast;
24. Enumerai 3 societi de clasificare membre IACS
American Bureau of Shipping (ABS);
Bureau Veritas (BV);
China Classification Society (CCS);
Det Norske Veritas (DVN);
Germanischer Lloyds (GL);
Korean Register of Shipping (KR);
Lloyds Register (LR);
Nippon Kaiji Kyokai (NK);
Registro Italiano Navale (RINA);
Russian Maritime Register of Shipping (RS).
25. De ce este important presiunea maxim pe paiolul navei ( pentru tine paiolul este fundul
magaziei) ?
Presiunea maxim pe paiol este important pentru a determina cantitatea de marf ce poate fi ncrcat
ntr-o magazie. Ea se determin prin mprirea cantitii de marf la suprafaa magaziei exprimat n metrii
ptrai.

26. Pe masura ce capacitatea navei creste si exista mijloace moderne de operare in porturi:
a) costul unitar pe tona de marfa transportata creste
b) costul unitar pe tona de marfa transpotata scade
c) costul unitar pe tona de marfa transportata se mentine constant
d) costul unitar pe tona de marfa transportata nu este dependent de marimea navei
27. Care este intelesul cuvantului about in cazul in care se foloseste la inscrierea in contract a
capacitatii de incarcare a navei sau a capacitatii volumetrice:
a) in orice imprejurare inseamna ca se va considera acceptabila o toleranta pozitiva sau negativa de 5%
b) in orice imprejurare inseamna ca se va considera acceptabila o toleranta pozitiva sau negativa de 10%
c) intelesul acestui cuvant depinde de marimea navei, insa in general se considera acceptabila o
toleranta pozitiva sau negativa de 5%
d) doar pentru navele mici, inseamna ca se considera acceptabila o oarecare toleranta pozitiva sau
negativa
28. Atunci cand in descrierea unei nave se face referire la o singura valoare pentru deadweight
acesta este calculat la:
a) linia de incarcare de iarna
b) linia de incarcare la tropice
c) linia de incarcare de vara
d) linia de incarcare de vara in apa dulce
29. Care sunt elementele care il intereseaza pe un navlositor in descrierea unei instalatii de
incarcare?
a) SWL(Safe Working Load) greutatea maxima ce poate fi ridicata de instalatia respectiva
b) Outreach distanta de la nava pana la locul in care biga sau cranicul poate ridica sau descarca marfa
(importanta atunci cand se incarca marfa din barje)
c) Viteza de rotatie a instalatiei de incarcare (pentru a putea evalua daca se poate respecta rata de
incarcare sau descarcare garantata)
Vechimea instalatiei de incarcare
30. Care din urmatoarele nave pot fi incadrate in categoria navelor supramax:
a) 45,000 dwt
b) 52,000 dwt
c) 70,000 dwt
d) 160,000 dwt
31. Care din urmatoarele nave pot fi incadrate in categoria navelor panamax?
a) 45,000 dwt
b) 52,000 dwt
c) 70,000 dwt
d) 120,000 dwt
32. Care este principala diferenta constructiva dintre navele din categoria handysize, handymax
sau pramax si cele din categoria panamax si capesize.
Cele din categoria panamax si capesize nu au instalatii proprii de incarcare deoarece instalatiile de cheu
sunt mult mai eficiente decat ar putea fi cele instalate la bordul navei.
33. Ce intelegeti prin notiunea de nave easy trimmer ?
Sunt navele la care operatiunile de rujare(nivelare) a marfurilor in vrac se efectueaza cu usurinta datorita
formei magaziilor.

1. Care din urmatoarele aspecte trebuie sa faca parte din clauza de determinare a cantitatii de
marfa intr-un contract de vanzare cumparare internationala?
a) Locul si momentul determinarii cantitatii de marfa
b) Modul de transport al marfii
c) Persoana care va stabili cantitatea de marfa
d) Unitatea de masura folosit pentru determinarea cantitii
2. Care este intelesul clauzei "rye terms" cu privire la calitatea marfii?
a) Conform aceste clauze cumparatorul poate pretinde vanzatorului o bonificatie, daca starea
calitativa la sosirea marfii nu corespunde cu calitatea prevazuta in contract
b) Conform acestei clauze cumparatorul poate refuza marfa daca starea calitativa la sosirea marfii nu
corespunde cu calitatea prevazuta in contract
c) Conform acestei clauze cumparatorul accepta marfa asa cum este.
d) conform acestei clauze vanzatorul accepta marfa numai dupa incercare
3. Care este intelesul clauzei "sound delivered" cu privire la calitatea marfii?
a) Conform acestei clauze cumparatorul poate pretinde vanzatorului o bonificatie, daca starea calitativa la
sosirea marfii nu corespunde cu calitatea prevazuta in contract
b) Conform acestei clauze cumparatorul poate refuza marfa daca starea calitativa la sosirea marfii
nu corespunde cu calitatea prevazuta in contract
c) Conform acestei clauze cumparatorul accepta marfa asa cum este.
d) conform acestei clauze vanzatorul accepta marfa numai dupa incercare
4. Care este intelesul clauzei "tel quel"(asa cum este) cu privire la calitatea marfii?
a) Conform aceste clauze cumparatorul poate pretinde vanzatorului o bonificatie, daca starea calitativa la
sosirea marfii nu corespunde cu calitatea prevazuta in contract
b) Conform acestei clauze cumparatorul poate refuza marfa daca starea calitativa la sosirea marfii nu
corespunde cu calitatea prevazuta in contract
c) Conform acestei clauze cumparatorul accepta marfa asa cum este
d) conform acestei clauze vanzatorul accepta marfa numai dupa incercare
5.Atunci cind se vorbeste despre "starea si conditia aparenta" a marfurilor:
a) se are in vedere calitatea marfurilor
b) se are invedere si ambalajul marfii
c) se are in vedere aspectul exterior al marfii
d) se are in vedere atit aspectul exterior al marfii cit si continutul coletelor
6. Bunurile fungibile sunt acele bunuri care:
a) Au unele calitati intrinseci care nu le permit inlocuirea unora cu altele
b) Se pot schimba unele cu altele raportul de echivalenta stabilindu-se prin cantarire, numarare,
masurare
c) Au valoarea stabilita la bursa de valori sau pe alte piete de valori mobiliare legal recunoscute
d) Se pot inlocui cu produse relativ similare daca se poate stabili un sitem echivalent de cantarire,
numarare, masurare
7. Care din urmatoarele conditii de livrare se folosesc foarte des in transportul maritim?
a) CPT; DEQ
b) FOB; CIF
c) DDP; DDU
d) FOB, DES

8. Care este diferenta dintre conditiile de livrare FOB si CIF din punct de vedere al momentului in
care riscurile trec de la vanzator la cumparator?
a) in conditia de livrare FOB riscurile trec de la vanzator la cumparator in momentul in care marfurile trec
peste copastia navei in portul de incarcare pe cand in cazul conditiei CIF riscurile trec la momentul in care nava
a ajuns in portul de descarcare
b) in conditia de livrare FOB riscurile trec de la vanzator la cumparator in momentul in care marfurile strec
peste copastia navei in portul de incarcare pe cand in cazul conditiei CIF riscurile trec la momentul in care
marfa trece peste copastia navei in portul de descarcare
c) in conditia de livrare FOB riscurile trec de la vanzator la cumparator in momentul in care marfurile trec
peste copastia navei in portul de incarcare pe cand in cazul conditiei CIF riscurile trec in momentul in care
marfa a fost preluata de primitor
d) nu exista nici un fel de diferenta
9. Care este socotita "regula de aur" a comertului international pe mare?
a) Export CIF, import CIF
b) Import FOB, export CIF
c) Import CFR, export FOB
d) Import FOB, export FOB
10. Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajul marfii?
a) Sa fie usor, rezistent, estetic
b) Sa fie originar, vizibil
c) Sa fie usor, estetic, originar
11. Care sunt conditiile de livrare conform INCOTERMS 2010 incluse in grupa "F"?
a) FOB,FAS,FIOS,FCR
b) FIOT, FOT, FAS
c) FOB, FAS, FCA
d) FOB, FIOS, FILO, FCA FIOS
12. Care sunt conditiile de livrare, conform INCOTERMS 2010, incluse in grupa "C"?
a) CFR, CIF, CIP, CPT
b) C&F, CIF, CPT
c) CIF, CFO, CAF
d) CIP, CIF, CIT, CTP
13. Care sunt conditiile de livrare, conform INCOTERMS 2010, incluse in grupa "D"?
DAP, DAT, DDP;
DAF, DDU, DDP
DAP, DAF
DES, DEQ, DDU
14. Care sunt documentele mentionate in contractul de vinzare/cumparare internationala, ce implica
transport maritim, care stabilesc cantitatea de marfa expediat?
a) Scrisoarea de trasura maritima - seaway bill
b) Conosamentul
c) Chitanta maritima
d) Factura comerciala
e) Declaratia vamala
15. Regulile INCOTERMS au fost elaborate de:
BIMCO cu sediul la COPENHAGA
IMO cu sediul la LONDRA
Camera de Comert International de la PARIS
Camera de Comert International de la Londra

16 Care sunt cele 4 elemente ale contractului de vnzare-cumprare coninute n obiectul


contractului?
Definirea produsului; cantitatea; calitatea; ambalajul i marcajul.
17. Care sunt elementele ce trebuie enumerate ntr-un contract de vnzare-cumprare n cazul
bunurilor nefungibile, pentru individualizarea produsului?
Descrierea exact, tehnologia de fabricaie sau execuie, caracteristicile tehnice reprezentative, referirea la
catalog, prospect, tip, norm tehnic, mostr, eantion, marca de fabric etc.
18. Care sunt cele 4 elemente care trebuie nscrise ntr-un contract pentru determiarea corect a
cantitii de marf?
Unitatea de msur; locul i momentul determinrii cantitii; modul de stabilire a cantitii; documentele
care atest cantitatea.
19. Care este diferenta dintre notiunile de calitate si stare si conditie aparenta a marfii?
Calitatea se refer la proprietile intrinseci (specifice) ale marfurilor si ea este determinate prin teste de
laborator foarte complexe, ce nu pot fi effectuate de transportator. Starea i condiia aparent a mrfi se refer la
aspectul visual al mrfii i ea poate fi determinate de un transportator experimentat. Este posibil ca o marf s
corespund din pounct de vedere calitativ cu cerintele contractului i totui transportatorul s aib remrci cu
privire la starea i condiia aparent a mrfurilor.
20. Care este rolul regulilor INCOTERMS n desfurarea unei tranzacii comerciale?
Termenii comerciali grupai sub denumirea de INCOTERMS au un dublu rol n desfurarea unei
tranzacii comerciale:
- constituie un procedeu de identificare a modalitilor de vnzare printr-o denumire comun;
- au o funcie de armonizare, respectiv de a determina n mod automat obligaiile standard ale vnztorului
i cumprtorului, coninutul lor uniformizat putnd fi completat cu stipulaii particulare n funcie de interesul
participanilor la tranzacie.
21. Care dintre urmatoarele particularitati poate fi considerata ca fiind o particularitate a
transportului maritim de linie:
a)armatorii sunt obligati sa accepte spre incarcare toate marfurile ce satisfac conditiile minimale cu
privire la cantitate si volum
b) nivelul tarifelor de transport fluctueaza frecvent in functie evolutia pietei navlurilor
c) cheltuielile de incarcare si descarcare sunt incluse in pretul de transport
d) pentru procurarea marfurilor folosesc brokeri
22. Piata transportului de marfuri in vrac este o piata caracterizata de:
a) monopolul armatorilor
b) monopolul navlositorilor
c) oligopol
d) concurenta perfecta
23. Companiile de linie formeaza de obicei conferinte. In acest context notiunea de conferinta poate
considerata ca fiind:
a) intruniri ale armatorilor si navlositorilor la care se dezbat probleme de interes la nivel mondial
b) structura capabila de a aduna toate companiile ce efectueaza transporturi intre anumite porturi
si a constitui astfel o structura monolopista
c) o companie de navigatie ce efectueaza servicii de transport pe o anumita relatie deservita de mai multe
companii de navigatie
d) intruniri ale organizatiilor armatorilor si incarcatorilor in care se dezbat probleme de interes comun

24. n navigaia de linie se folosesc, n general, nave de tip:


a) portcontainere
b) tancuri
c) vrachiere
d) nave Ro-Ro
25. O nav tramp poate fi definit ca fiind:
a) o nav pregtit s transporte n orice moment orice marf, ntre anumite porturi cu condiia ca voiajul
s fie legal i sigur.
b) o nav pregtit s transporte n orice moment anumite mrfuri, ntre oricare porturi cu condiia ca
voiajul s fie legal i sigur.
c) o nav pregtit s transporte n orice moment orice marf, cu condiia ca voiajul s fie legal i
sigur
d) o nava care transporta orice fel de marfa, intre oricare porturi indiferent de conditiile meteorologice
26) n cazul navigaiei de linie:
a) voiajele sunt dependente de porturile n care mrfurile sunt disponibile
b) voiajele planific n mod individual fiecare voiaj n funcie de cerinele navlositorilor.
c) navele fac escale repetate, indiferent de volumul de marf
d) conosamentele ce se emit sunt diferite de la ncrctor la ncrctor
27) n cazul navigaiei de linie, n general:
a) se transport mrfuri ncrcate de un singur ncrctor, iar costurile de incarcare/ descarcare sint
suportate de acesta
b) se transport mrfuri n loturi mici
c) cheltuielile de ncrcare/descarcare sunt acoperite de ctre armator i incluse n preul de
transport.
28) n cazul navigaiei de linie:
a) se negociaz un contract de navlosire pentru fiecare angajare a navei
b) termenii contractului de navlosire variaz de la voiaj la voiaj
c) termenii contractuali sunt aplicabili numai navei nominate n contractul de navlosire i doar pentru
voiajul respectiv.
d) se elibereaz tuturor ncrctorilor un conosament standard
29) n cazul navigaiei de linie:
a) preurile de transport sunt stabilizate de practica de a percepe acelai tarif de la toi ncrctorii ce ofer
spre transport aceeai marf, indiferent dac aceasta este transportat cu aceeai nav sau nu
b) navlurile pe diferite destinaii i cantiti sunt prezentate sub forma unor liste (tarife) ce sunt
puse la dispoziia ncrctorilor la cerere
c) tarifele sunt supuse unor modificri periodice dac armatorii fac parte din conferine
d) navlurile sunt fluctuante
30) n cazul navigaiei tramp:
a) Cererea i oferta de tonaj sunt principalii factori de influen ai ratei navlului.
b) Poziia navlositorului este puternic atunci cnd sunt relativ multe mrfuri oferite spre transport i
puine nave disponibile ntr-o zon.
c) Poziia armatorului este puternic atunci cnd sunt oferite spre transport multe mrfuri i sunt
puine nave disponibile.
d) Cnd rata navlului este mic, piaa se mai numete i piaa navlositorului

31. Care sunt cele 5 condiii pentru ca piaa tramp s fie considerat o pia caracterizat de
concuren perfect?
-atomicitatea pieei;
-omogenitatea perfect a serviciului oferit;
-intrarea i ieirea liber de pe pia;
-transparena pieei;
-factorii de producie au o mobilitate perfect.
32. Cum se poate limita competiia ntre armatorii membri ai unei conferine?
-stabilirea de comun acord a unui tarif ce trebuie practicat de toi membrii;
-introducerea unui sistem de alocare a mrfurilor;
-constituirea unui sistem de mprire a profiturilor.
33. De ce n cazul transportului maritim de linie, preul de transport este mai mare?
- Mrfurile transportate au, n mod normal, o valoare mai mare dect a mrfurilor transportate cu navele
tramp;
- se transport mrfuri n loturi mici
- Cheltuielile de ncrcare/descarcare sunt considerabil mai mari pentru c mrfurile transportate trebuie
manipulate cu grij
34. De ce cea mai mare concentrare a flotei maritime mondiale se nregistreaz n navigaia de linie?
Deoarece pentru a organiza i a menine un serviciu de linie sunt necesare investiii foarte mari.
35. Cum se clasific cruii?
- carausi comuni;
- carausi publici;
- carausi privati.
1. Contractul de navlosire este documentul prin care se reglementeaza drepturile si obligatiile:
a) Armatorului si posesorului conosamentului
b) Armatorului si navlositorului
c) Armatorului si primitorului
d) Armatoruli si incarcatorului
2. Care a fost solutia adoptata pentru a depasi o parte din problemele ce pot aparea din amendarea
clauzelor standard:
a) Au fost interzise amendamentele
b) Amendamentele se fac doar de catre specialisti
c) Unele clauze sunt prezentate in mai multe variante standard
d) toate clauzele sunt intocmite in mai multe variante standard
3. Ce este un "RIDER" la contractul de navlosire?
a) Este partea din contract negociata si inscrisa ca atare n continuarea contractului standard
b) Modificarile facute de parti la clauzele standard in urma negocierii a formularului standard
c) Este continuarea contractului cu clauze standard din "FORMS OF APPROVED DOCUMENTS"
d) este un acord confidential prin care se fac intelegeri secrete intre armator si navlositor
4. Ce sunt clauzele subntelese ale unui contract de navlosire?
a) Clauzele inscrise in contractul standard
b) Clauzele nescrise in contract, dar care se refera la buna credinta a partilor pentru realizarea
scopului comercial al voiajului
c) Clauzele contractuale nescrise care se refera la obligatia armatorului de a asigura nava si marfa
d) acele clauze scrisein contract care necesita o interpretare unitara pentru a conduce la realizarea scopului
economic si comercial al voiajului

5. Care din urmatoarele clauze pot fi considerate ca fiind subnelese intr-un contract de navlosire
pe voiaj?
a) Clauza referitoare la plata navlului
b) clauza referitoare la buna stare de navigabilitate
c) clauza referitoare la efectuarea voiajului intr-o perioada de timp rezonabila
d) clauza referitoare la nominarea porturilor de descarcare
6. Care din urmatoarele obligatii ale armatorului pot fi considerate ca fiind subintelese intr-un
contract de navlosire:
a) obligatia de a prezenta nava in timp util in portul de incarcare
b) obligatia de a depune diligenta cuvenita pentru a pune la dispozitia navlositorului o nava in buna
stare de navigabilitate
c) obligata de a acorda grija cuvenita marfurilor pe toata perioada cat acestea se afla in custodia
d) obligatia de a efectua voiajul intr-o perioada de timp rezonabila
7. Care este principala caracteristica a unui TIME/CHARTER?
a) Nava ramane tot timpul si din toate punctele de vedere in subordinea navlositorului
b) Nava este subordonata navlositorului numai in ceea ce priveste asigurarea unei bune stari de
navigabilitate pe toata perioada de inchiriere
c) Activitatea comerciala a navei este in sarcina navlositorului in limitele prevederilor contractuale
d) Activitatea nautica si comerciala a navei este in sarcina navlositorului in limita prevederilor contractuale
8. In contul cui sunt taxele de tranzitare prin canale/stramtori cand o nava este in time charter?
a) Taxele de tranzitare prin stramtori/canale sunt in sarcina armatorului indiferent de forma de navlosire
b)Taxele de tranzitare prin stramtori/canale sunt platite atat de armator cat si de navlositor in proportii
egale conform prevederilor contractului
c) Taxele de tranzitare prin canale/stramtori sunt platite numai de navlositor pe toata durata timecharter-ului
9. Care este regimul juridic al cuvintelor radiate ale unui contract de navlosire semnat?
a) Ele se iau in considerare atunci cand una dintre parti poate dovedi ca s-au radiat din gresala
b) Ele se considera ca si cand nu ar fi existat si nu se iau in considerare in nici o imprejurare
c) Ele se considera ca si cand nu ar fi existat si se iau in considerare doar in situatia in care fara ele
una sau mai multe clauze nu ar avea sens
d) Ele se considera ca si cand nu ar fi existat
14. Clauza de deviere intr-un contract de navlosire permite comandantului sa se abata din drum
pentru aprovizionare cu alimente?
a) Da
b) Nu
c) Da, cu acordul armatorului
d) Da, cu acordul navlositorului
a)
b)
c)
d)
e)

15. Cea mai ntlnit form de exploatare a navelor comerciale este prin intermediul:
contractului de affreightment (Contracts of Affreightment CoA)
contractului de navlosire pe timp (Time Charterparty)
contractului de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage Charterparty).
contractului de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)

16. Tipul de contract folosit ori de cte ori navlositorul are de transportat cantiti relative mici de
marf, pe distane scurte sau atunci cnd navlositorul prefer s evite riscurile suplimentare ce ar putea
fi generate de condiiile meteorologice nefavorabile i de ntrzierea operaiunilor de ncrcare sau
descrcare este:
a)
contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
b)
contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage Charterparty)
c)
contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
d)
contractul de affreightment (Contracts of Affreightment CoA)
e)
contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
17. Contractul de navlosire care se folosete atunci cnd distanele dintre porturile de ncrcare i
descrcare sunt relativ scurte sau atunci cnd datorit particularitilor de transport ale diferitelor
mrfuri, navele se ntorc uzual n balast (fr marf la bord) n zonele de ncrcare (n transportul de
produse petroliere, transportul de minereu de fier etc.) este:
a)
contractul de affreightment (Contracts of Affreightment CoA)
b)
contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
c)
contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
d)
contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage Charterparty)
e)
contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
18. Contractul de navlosire n care se specific doar cantitatea de marf ce va trebui transportat, n
mai multe loturi, de una sau mai multe nave ce nu sunt de obicei nominate la momentul ncheierii
contractului, este:
a)
contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
b)
contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
c)
contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
d)
contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage Charterparty)
e)
contractul de affreightment (Contracts of Affreightment CoA)
19. Contractul de navlosire folosit pentru a evita creterea navlurilor n perioada acoperit de
contract i ncheiat atunci cnd navlositorul estimeaz c piaa maritim va crete sau cnd dorete s-i
protejeze profiturile comerciale este:
a)
contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
b)
contractul de affreightment (Contracts of Affreightment CoA)
c)
contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
d)
contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage Charterparty)
e)
contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
20. Cheltuielile de asigurare H&M i P&I sunt pltite de navlositor n:
a) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
b) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
c) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
d) Contractul slot charter
21. Cheltuielile de ntreinere i reparaii ale navei sunt pltite de armator n:
a) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
b) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
c) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
22. Cheltuielile cu echipajul nu sunt pltite de armator n:
a) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
b) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
c) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)

23. Cheltuielile cu apa potabil i lubrefianii sunt pltite de armator n:


a) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
b) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
c) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
d) Contractul de Affreightment (CoA)
24. Cheltuielile cu combustibilul sunt pltite de navlositor:
a) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
b) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
c) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
d) Contractul de navlosire pe voiaje consecutive
25. Cheltuielile portuare i taxele de trecere prin canale i strmtori se pltesc de navlositor n:
a) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
b) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter by Demise)
c) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
d) Contractul de Affreightment
26.Mentionati cel puin 5 factori reprezentativi de care depinde alegerea unui tip de contract de
navlosire.
- cantitatea de marf ce urmeaz a se transporta ntr-o anumit perioad de timp;
- mrimea lotului de marf la fiecare transport;
- distana ntre porturile de ncrcare i descrcare;
- frecvena cu care se efectueaz transporturile;
- diferena dintre ratele de ncrcare garantate de companiile de stivatori i cele reale;
- apetitul pentru risc al navlositorului;
- cunotiinele navlositorului despre piaa maritim internaional i despre exploatarea navelor
comerciale.
27. Navlositorul din contractul de navlosire pe voiaj are dreptul de a ncheia alte contracte de
navlosire pentru nava respectiv?
Nu.
28. Cnd au prioritate de interpretare clauzele suplimentare Rider sau Addendum introduse n
contractul de navlosire?
Clauzele nou introduse au prioritate de interpretare atunci cnd coninutul lor este n contradictoriu cu cel
al clauzelor standard deoarece se consider c aceste clauze exprim mai clar intenia prilor.
29. Care este diferena dintre garanii, condiii i termeni intermediari, ntr-un contract de navlosire?
O condiie este o promisiune a crei importan este fundamental pentru derularea contractului iar dac
este nclcat partea nevinovat are dreptul s considere contractul ca fiind terminat.
O garanie este un termen de importan minor, care nu afecteaz desfurarea voiajului iar nerespectarea
lui i permite prii nevinovate s solicite despgubiri.
Termenii intermediari sunt prevederi contractuale a cror nerespectare poate fi considerat fundamental
sau minor n funcie de pierderea suferit de partea nevinovat.
30. Intr-un contract "voyage charter", comandantul executa ordinele primite de la :
a) Navlositor
b) Armator
c) Armator, navlositor, broker
d) Navlositor si armator
31. Intr-un contract "voyage charter" armatorul :
a) Pastreaza controlul navei din punct de vedere legal
b) Pastreaza controlul navei din punct de vedere comercial
c) Pastreaza controlul navei atat din punct de vedere legal, cat si din punct de vedere comercial

32. O nava aflata intr-un contract de bareboat este angajata intr-un contract de navlosire pe timp
unui navlositor, care la randul sau o angajeaza intr-un contract de navlosire pe voiaj. Cine este
responsabil pentru mentinerea navei in buna stare de navigabilitate?
a) navlositorul din contractul ne navlosire pe timp
b) armatorul
c) navlositorul din contractul e navlosire pe voiaj
d) navlositorul din contractul de bareboat
33. Intr-un contract de bareboat, navlositorul nu plateste:
a) cheltuielile financiare ale navei
b) cheltuielile cu asigurarea
c) cheltuielile cu incarcarea/descarcarea marfii
d) cheltuielile cu trecerile prin canale si stramtori
34. Pe piaa mrfurilor generale sunt cunoscute peste 50 de contracte standard agreate, adoptate sau
recomandate de diverse organizaii naionale sau internaionale. Caracteristic aproape general a
acestor contracte este aceea c:
a) ele tind s-l favorizeze pe navlositor
b) ele tind s-l favorizeze pe armator
c) ele tind s-l favorizeze pe expeditorul mrfii (exportator)
d) ele tind s-l favorizeze pe destinatarul mrfii (importator).
35. Cel mai utilizat contract de navlosire pe piaa mrfurilor generale este:
a) TANKERVOY 87
b) MULTIFORM (1982)
c) GENCON 94
36. Pe piaa produselor lichide numrul contractelor standard este considerabil mai redus.
Caracteristic acestor contracte este aceea c:
a) ele tind s-l favorizeze pe navlositor
b) ele tind s-l favorizeze pe armator
c) ele tind s-l favorizeze pe expeditorul mrfii (exportator)
d) ele tind s-l favorizeze pe destinatarul mrfii (importator).
37. Cnd poate aciona un agent n numele altei persoane?
a) cnd se obine acordul expres al celui ce va fi reprezentat de agent
b) chiar i n situaia cnd agentul nu poate aciona, cu buna credin, n interesul tuturor prilor implicate
c) prin acord subneles
d) din necesitate.
38. Care sunt obligatiile subnelese ale armatorului ntr-un contract de navlosire?
- sa puna la dispozitia navlositorului o nava in buna stare de navigabilitate
- de a performa voiajul intr-un timp rezonabil
- de a nu devia de la ruta de navigatie uzuala
39. Intr-un contract de navlosire, care sunt obligatiile subintelese ale navlositorului?
- sa nomineze un port sigur si o dana sigura
- sa nu incarce la bord marfuri periculoase fara a-l aviza pe armator
40. Enumerati 3 cazuri cand devierea de la ruta de navigatie se considera justificata conform
dreptului comun.
- pentru a salva vieti omenesti
- pentru a evita pericole ce se abat asupra navei
- cand devierea este necesara din vina navlositorului

41. Definii contractul de navloire pe voiaj.


Este contractul prin care armatorul se oblig, ca n schimbul unei sume de bani numit navlu, s pun la
dispoziia navlositorului, ntr-un anumit loc de ncrcare, o nav n bun stare de navigabilitate, capabil s
ncarce o anumit marf (pus la dispoziia navei de ctre navlositor) i s o transporte pn la locul de
descrcare.
42. Care sunt cele 3 condiii pentru ca un agent s fie considerat agent din necesitate ?
- trebuie s fie imposibil s se obin instruciuni de la cel pe care l reprezint;
-trebuie s existe o necesitate comercial imediat i real de a aciona n numele celui pe care l
reprezint;
- trebuie s acioneze, cu buna credin, n interesul tuturor prilor implicate.
43. Ce nseamn expresia subject owners/charterers approval of charterers/owners utilizat pe
timpul negocierilor contractului de navlosire?
n majoritatea negocierilor att armatorii ct i navlositorii negociaz sub rezerva de a aproba referinele
primite despre cealalt parte contractant, astfel nct s existe n orice moment posibilitatea de a iei din
negocieri, dac se dovedete c cealalt parte nu are o reputaie bun sau este n incapacitate de plat.
44. Ce detalii despre nav se nscriu ntr-un contract de navlosire?
-elemente eseniale: numele navei, tonajul brut i net i deadweighul navei;
-detalierea particularitilor constructive ale navei: indicativul, anul de construcie, clasa navei, clubul P&I
ce asigur nava, pavilionul i uneori viteza,
-elemente de care depind de particularitile voiajului: pescajul, lungimea maxim i pescajul aerian.
-alte elemente necesare unei bune derulri a contractului: instalaiile de manipulare a mrfii ale navei,
numrul magaziilor, dimensiunile magaziilor i ale gurilor de magazii etc.
45. Care este diferena dintre termenii deadweight cargo capacity (dwcc) i deadweight all told
nscrii n contractul de navlosire?
Deadweight cargo capacity (dwcc) se refer la deadweightul net iar deadweight all told se refer la
deadweightul brut (suma tuturor greutilor de la bord).
1. Intr-un contract "voyage charter" comandantul va executa ordinele referitoare la conditiile de
transport primite de la:
a) navlositor
b) incarcatorul marfii
c) armatorul navei
d) atat de la armator cat si de la navlositor
2. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei "10,000mts 5pct
molchop". In aceste conditii navlositorul s-a indeplinit obligatia contractuala daca nava la finalizarea
incarcarii avea la bord:
a) 9000 tone
b) 9600 tone
c) 9200 tone
d) 10500 tone
3. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei "10,000mts 5pct
moloo". In aceste conditii navlositorul s-a indeplinit obligatia contractuala daca nava la finalizarea
incarcarii avea la bord:
a) 10.500 tone
b) 9600 tone
c) 10,000 tone
d) 9500 de tone

4. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei "min/max


10,000/11000 mts". In aceste conditii navlositorul a indeplinit obligatia contractuala daca nava la
finalizarea incarcarii avea la bord:
a) 10800 tone
b) 10200 tone
c) 10,600 tone
d) 10,000 tone
5. Prin expresia "lawful merchandise" se poate intelege:
a) Ca nava va incarca o marfa fara a incalca legislatia din portul de incarcare
b) Ca nava va incarca o marfa ce va fi transportata fara a incalca legislatia statului al carui pavilion
il poarta
c) Ca nava va incarca o marfa ce respecta toate tratatele internationale.
d) Ca nava va incarca o marfa fara a incalca legislatia din portul de descarcare
6. Ce inseamna expresia "port sigur" (SAFE PORT)?
a) Inseamna un port care, pe timpul respectivei perioade de timp, nava poate sosi, intra, ramine sau
pleca din el, in absenta unor intimplari anormale, fara a fi expusa vreunui pericol care nu poate fi evitat
printr-o buna navigatie sau practica marinareasca
b) "Port sigur" inseamna un loc amenajat, inscris in documentele nautice, utilizat de nave ca loc de
operare, fara a exista posibilitatea avarierii navelor.
c) Inseamna un port in care, pe timpul respectivei perioade de timp, nava poate intra, ramine sau pleca din
el, fara a fi expusa vreunui pericol chiar in imprejurari deosebite
d) Inseamna un port care, pe timpul respectivei perioade de timp, nava poate sosi, intra, ramine sau pleca
din el, indiferent de conditiile meteo si de imprejurarile in care se desfasoara voiajul, fara a fi expusa vreunui
pericol care nu poate fi evitat printr-o buna navigatie sau practica marinareasca
7. Clauza "LINER TERMS" intr-un charter-party semnifica:
a) Cheltuielile legate de incarcare/descarcare si stivuire a marfurilor sunt in contul armatorului
b) Cheltuielile legate de incarcare/descarcare si stivuire a marfurilor sunt in contul navlositorului
c) Cheltuielile legate de incarcare/descarcare si stivuire a marfurilor sunt in contul proprietarului mrfii
8. n expresia so near as she may safely get termenul safely se refer la:
a) sigurana ncrcturii
b) sigurana navei
c) sigurana ncrcturii i a navei
d) sigurana operaiunii de descrcare.
9. O nava este angajata pentru a incarca o marfa de la dana 35 din portul Constanta. In aceste
conditii nava este considerata ca fiind o nava sosita:
a) In momentul in care ajunge in limitele legale, administrative si fiscale ale portului Constanta
b) In momentul in care ancoreaza in rada Portului Constanta
c) In momentul in care nava este acostata la dana 35 din Portul Constanta
d) In momentul in care ia pilot la bord pentru a acosta la dana 35 din Portul Constanta
10. O nava este angajata a incarca o marfa din portul Galati si datorita congestiei din port este
obligata sa ancoreze in rada Sulina. In aceste conditii nava este considerata sosita:
a) In momentul in care ancoreaza la Sulina
b) In momentul in care ajunge la dana de incarcare in portul Galati
c) In momentul in care ajunge in rada portului Galati
d) In momentul in care ia pilot si se indreapta spre portul Galati
11. Prezentarea n contractul de navlosire a poziiei navei la momentul ncheierii contractului de
navlosire este considerat a fi:
a) o garanie (termen de importan minor)
b) o condiie (termen de importan fundamental)

12. Orice informaie eronat cu privire la poziia navei n momentul ncheierii contractului de
navlosire l ndreptete pe navlositor s:
a) solicite despgubiri, fr a putea rezilia contractul
b) rezilieze contractul de navlosire fr a putea solicita despgubiri
c) rezilieze contractul de navlosire i s solicite despgubiri
d) fie sa rezilieze contractul, fie sa solicite despagubiri
13. Care sunt principalele 3 modaliti de nominare n contractul de navlosire a locului de ncrcare
sau descrcare?
prin nominarea unui port (ex. Constanta);
prin nominarea unui numr de porturi din care navlositorul are dreptul s aleag unul ( de ex.
Amsterdam/Rotterdam/Antwerp);
prin nominarea unei zone n care se gsesc mai multe porturi din care navlositorul are dreptul
s aleag unul (de ex. Bordeaux/Hamburg range).
14. n cazul n care, prin contract, navlositorul are dreptul de a nomina dou porturi i la data
semnrii conosamentului nscrie doar numele unuia dintre ele, mai poate nomina ulterior un alt port?
Navlositorul nu poate s mai nomineze alt port fr a returna toate conosamentele originale existente pe
pia.
15. Ce presupune nscrierea n contractul de navlosire a expresiei Always afloat?
Navlositorul trebuie s pun la dispoziia navei un loc de ncrcare sau descrcare n care nava are
suficient ap sub chil pe toat durata ncrcarii i/sau descrcrii.
16. La ce se refer expresia: Always accessible sau Reacheable on Arrival ?
Navlositorul garanteaz c la momentul n care nava sosete n rad va fi o dan disponibil ctre care
nava poate proceda fr nrziere.
17. Conform contractului de navlosire, armatorul este obligat s prezinte nava la locul de ncrcare
sau descrcare. Includerea n contract a expresiei So near thereto as she may safely get, conform
creia armatorul poate prezenta nava ntr-un port sigur ct mai aproape de cel nominat, l exonereaz pe
armator de responsabilitatea de a prezenta nava n portul menionat?
Nu. Armatorii nu se pot baza pe o astfel de expresie atunci cnd ei au posibilitatea de a ajunge n acel
port pe o alta rut, chiar dac aceast rut este mai costisitoare pentru armator.
18. Care sunt cele 4 excepii de la regula general de a nu stivui mrfurile pe punte?
prevederea expres a contractului de navlosire
mrfurile respective se transport n mod uzual pe punte
dac nava este special construit pentru tansportul mrfurilor pe punte.
transportul containerelor.
19. Care sunt cele 3 excepii de la obligaia navlositorului de a furniza marfa nscris n contract?
- zdrnicirea scopului economic al contractului.
- marfa devine ilegal dup ncheierea contractului de navlosire;
- existena unor clauze exprese n contract.
20. Care este diferenta dintre contractele de navlosire port charterparty si berth charterparty?
In cazul contractului port charterparty nava seconsidera sosita atunci cand ajunge in interioru llimitelor
administrative, comerciale si fiscale ale unui port,pe cand in cazul unui contract berth charterparty nava se
considera sosita atunci cang ajunge la dana sau la terminalul mentionat in contract.

1. Prin stalii se intelege:


a)Perioada de timp alocata prin contractul de navlosire reprezentantilor navlositorului pentru a
efectua operatiunile de incarcare si/sau descarcare pentru care nu se plateste nici o suma peste nivelul
navlului din contract
b) Perioada de timp alocata prin contractul de navlosire reprezentantilor navlositorului pentru a efectua
operatiunile de incarcare si/sau descarcare pentru care se plateste o suma de bani proportionala cu durata
acestora
c) Reprezinta perioada de timp cat alocata prin contractul de navlosire armatorului pentru a finaliza
operatiunile de incarcare si sau descarcare si pentru care el nu plateste penalitati
d) Perioada de timp alocata prin contractul de navlosire reprezentantilor armatorului pentru a efectua
operatiunile de incarcare si/sau descarcare pentru care nu se plateste nici o suma peste nivelul navlului din
contract
2. Care din urmatoarele modalitati de stabilire a staliilor se incadreaza in categoria staliilor fixe?
a) 5 total weather working day
b) 400 metric tons per working hatch per weather working day
c) Customary despach
d) 8 running days
3. Care dintre urmatoarele modalitati de stabilire a staliilor se incadreaza in categoria staliilor
determinabile?
a) 4000 metric tons per day
b) 8 running days
c) 1000 metric tons per hatch per day
d) as fast as the vessel can receive or deliver
4. Ce se intelege prin "stalii determinabile"?
a) Sunt stalii determinate de catre armator si navlositor in functie de rata de operare conform uzului
portului dar nu mai mult de o perioada rezonabila de 5/10 zile
b) Sunt stalii determinate de catre armator si navlositor in functie de natura marfii operate
c) sunt stalii ce se pot calcula prin raportarea cantitatii de marfa incarcate sau descarcate la o
anumita rata de incarcare sau descarcare
5. Care din urmatoarele modalitati de stabilire a staliilor se incadreaza in stalii nedefinite?
a) 500 metric tons per hatch per day
b) laydays as per custom of port
c) 10 clear days
d) as fast as the shippers or receivers can receive or deliver
6. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca staliile sa conteze?
a) Nava sa fie sosita
b) nava sa fie gata de operare inainte de inaintarea NOR
c) notice of readiness sa fie inaintat
d) notice of readiness sa fie acceptat
7. Ce se intelege prin termenul "in scris" (IN WRITING) folosit in legatura cu notice-ul?
a) Un notice batut la masina, sau transmis prin radio.
b) Un notice batut la masina sau transmis prin telex care trebuie transmis apoi in original agentului navei
din portul de incarcare sau descarcare pentru a fi sau nu acceptat de catre compania de stivatori.
c)Un notice vizibil exprimat in orice mod de reproducere a cuvintelor; mediul de transmitere va
include comunicatiile electronice cum ar fi radiocomunicatiile si telecomunicatiile.
d) Un notice transmis sub orice forma inclusiv verbal, daca este apoi urmat de un notice scris indiferent de
forma in care este transmis

8. Cum vor incepe sa conteze staliile conform contractului GENCON 1994 functie de inaintarea
NOR?
a) Daca NOR s-a transmis in zilele lucratoare in timpul orelor oficiale de birou pana la ora 12.00, staliile
incep sa conteze in aceeasi zi de la ora 13.00, iar daca NOR s-a transmis, in zilele lucratoare in orele oficiale de
birou, dupa ora 12.00 staliile incep sa conteze din ziua urmatoare neexeptata, de la ora 07.00
b)Daca NOR s-a transmis in zilele lucratoare in timpul orelor oficiale de birou pana la ora 12.00,
staliile incep sa conteze in aceeasi zi de la ora 13.00, iar daca NOR s-a transmis, in zilele lucratoare in
orele oficiale de birou, dupa ora 12.00 staliile incep sa conteze din ziua urmatoare neexeptata, de la ora
06.00
c) Daca NOR s-a transmis in zilele lucratoare in timpul orelor oficiale de birou pana la ora 12.00, staliile
incep sa conteze in aceeasi zi de la ora 14.00, iar daca NOR s-a transmis, in zilele lucratoare in orele oficiale de
birou, dupa ora 12.00 staliile incep sa conteze din ziua urmatoare neexeptata, de la ora 08.00
d) Daca NOR s-a transmis in timpul orelor oficiale de birou pana la ora 12.00, staliile incep sa conteze in
aceeasi zi de la ora 13.00, iar daca NOR s-a transmis, in orele oficiale de birou, dupa ora 12.00 staliile incep sa
conteze din ziua urmatoare neexeptata, de la ora 06.00
9. Cum incep de regula sa conteze staliile in contractele de navlosire de pe piata produselor
petroliere?
a) Staliile vor incepe sa conteze la 6 ore dupa ce nava este gata, din toate punctele de vedere, de
incarcare sau descarcare si NOR a fost transmis
b) Staliile vor incepe sa conteze la 12 ore dupa ce nava este gata, din toate punctele de vedere, de incarcare
sau descarcare si NOR a fost transmis
c)Staliile vor incepe sa conteze la 8 ore dupa ce nava este gata, din toate punctele de vedere, de incarcare
sau descarcare si NOR a fost transmis
d) Staliile vor incepe sa conteze la 6 ore dupa ce nava a ancorat, indiferent daca a transmis sau nu NOR
10. Perioada de timp utilizata pentru incarcare sau descarcare inainte de momentul in care incep
staliile:
a) Se conteaza ca stalii indiferent de prevederile contractului de navlosire
b) Nu se conteaza ca stalii indiferent de prevederile contractului de navlosire
c) Se conteaza ca stalii doar daca exista o prevedere contractuala in acest sens
d) se conteaza doar daca dupa rata de incarcare sau descarcare se foloseste expresia unless used
11. O nava poate inainta NOR in portul de incarcare daca:
a) Are de efectuat reparatii la capacele magaziei numarul 2 0
b)Are de efectuat reparatii in compartimentul masina
c) Are de efectuat reparatii in magazii
d) are de efectuat reparatii la instalatiile de incarcare indiferent daca ele sunt sau nu folosite pentru
incarcare
12. Ce semnificaie are clauza Time lost in waiting for berth to count as loading/discharging time
sau as laytime (timpul pierdut n ateptare pentru dan va conta ca timp de ncrcare/descrcare sau
ca timp de stalii) ?
Clauza este o msur de protecie a armatorului. Dac dana de ncrcare sau descrcare nu este disponibil
i nava nu poate transmite Notice of Readiness de la locul de ateptare, tot timpul pierdut de nav va conta ca
i cnd staliile ar fi contat sau va fi considerat ca fiind contrastalii dac staliile au expirat. Staliile se vor
ntrerupe din momentul n care dana devine disponibil i nava se ndreapt ctre aceasta sau ctre locul din
care poate transmite Notice of Readiness pn n momentul n care nava a ajuns la dan sau la locul din care
poate transmite Notice of Readiness.
13. Ce semnificaie are clauza Whether in Port or Not (fie c este n port sau nu)?
Aceasta este o expresie ce se folosete pentru a da navei posibilitatea de a transmite NoR imediat dup
sosirea la orice loc uzual de ateptare din port sau din afara portului.

14. Cnd se consider c o nav este gata de ncrcare din punct de vedere fizic ?
- a fost pus n ntregime la dispoziia navlositorului sau reprezentanilor acestora,
- la locul prevzut n contractul de navlosire,
-cu toate magaziile gata de a operare,
- cu instalaiile necesare ncrcrii sau descrcrii, n ntregime la dispoziia navlositorului, n bun stare
de funcionare
n aa fel nct acetia s poat exercita un control complet asupra tuturor spaiilor de ncrcare.
15. Cnd se consider c o nav este gata de ncrcare din punct de vedere juridic ?
-Cnd a obinut libera practic i
- se afl n posesia tuturor documentelor cerute de legislaia local.
16. Ce efect au clauzele cu privire la obinerea liberei practici sau la ncheierea formalitilor vamale
Wether in free pratique or not (fie c a obinut libera practic sau nu) i Wether in custom clearance
or not (fie c a terminat formalitile vamale sau nu)?
Transmiterea NOR nu este condiionat de ncheierea acestor formaliti, ns dac nava nu poate
desfura operaiuni de ncrcare sau descrcare datorit neobinerii liberei practicii sau completrii
formalitilor vamale tot timpul pierdut cu obinerea acestora nu se va conta ca timp de stalii sau contrastalii.
17. Enumerati trei situaii in care navlositorul nu este obligat s accepte Notice of readiness ?
a) dac n momentul naintrii acestuia nava se aprovizioneaza cu combustibil sau face reparaii, iar
aceste operaiuni mpiedic efectuarea ncrcrii sau descrcarii mrfurilor n bune condiii, indiferent de faptul
c staliile vor ncepe s curg dup terminarea acestor operaiuni;
b) pentru ncrcarea unei nave ce se afl n curs de descrcare, chiar dac aceast operaiune se va termina
nainte ca timpul de stalii s nceap a conta;
c) dac n acesta se menioneaz c nava va fi gata de operare la o dat viitoare.
18. Ce se intampla cu cele trei exemplare din NOR ?
- un exemplar este reinut de ncrctor sau primitor ;
- un exemplar se napoiaz comandantului acceptat sau neacceptat ;
- un exemplar este reinut de catre agentul navei i trimis armatorilor mpreuna cu Istoricul operiunilor de
ncrcare/descrcare.
19. La ce se refer termenul de timp liber (free time) n contractele de navlosire ?
Este diferen de timp dintre momentul n care se transmite NOR i momentul n care staliile ncep s se
conteze. Are scopul de a le permite navlositorilor sau reprezentanilor acestuia s fac ultimele pregtiri n
vederea nceperii operaiunilor de ncrcare/descrcare.
1. Care este explicatia urmatoarei expresii prescurtata uzual in contractele de navlosire "SHEX"?
a) In stalii se include toate zilele lucrate din saptamana
b) In stalii nu se includ zilele de duminica si zilele de sarbatori legale
c) In stalii se include zilele de duminica si sarbatori legale
d) In stalii nu se includ zilele de sambata, duminica si zilele de sarbatori legale
2. Care este explicatia urmatoarei expresii prescurtata uzuala in contractele de navlosire "EIU"?
a) Timpul exceptat folosit va fi contat la jumatate din timpul folosit
b) Daca operatiunile de incarcare sau descarcare se desfasoara in perioadele excluse de timp acestea
nu se vor conta ca stalii
c) Daca operatiunile de incarcare sau descarcare se desfasoara in perioadele excluse de timp acestea vor
conta ca stalii
d) Daca operatiunile de incarcare sau descarcare nu se desfasoara in perioadele excluse de timp acestea vor
conta ca stalii
3. Care este explicatia urmatoarei expresii prescurtata uzuala in contractele de navlosire "SHINC"?
a) In stalii se includ toate zilele lucrate din saptamana
b)In stalii se includ zilele de duminica si sarbatori legale

4. Care este explicatia urmatoarei expresii prescurtata uzuala in contractele de navlosire "UU"?
a) Timpul efectiv lucrat, dupa inceperea staliilor, in perioade exceptate se va conta ca timp de stalii
b) Timpul efectiv lucrat, dupa inceperea staliilor, in perioade exceptate nu va conta ca timp de stalii
c) Timpul efectiv lucrat dupa inceperea staliilor va fi contat ca stalii numai daca prevede uzul portului
d) Timpul efectiv lucrat, in perioadele exceptate,\ se va conta ca timp de stalii sau contrastalii
5. Care este interpretarea urmatoarei prescurtari uzuala in contracte de navlosire "Wibon"?
a) Conform acestei expresii timpul de stalii va conta numai din momentul in care nava se afla in dana
acceptata de incarcatori la operare
b) Conform acestei expresii timpul de stalii va incepe sa curga numai dupa o inspectie a navlositorului care
va declara nava apta chiar daca nava se afla la dana sau nu
c) Conform acestei expresii timpul de stalii va incepe a se conta chiar daca dana de
incarcare/descarcare mentionata in contract nu este disponibila.
d) Conform acestei expresii timpul de stalii va insepe a se conta doar daca dana incarcare/descarcare este
disponibila
6. Ce documente sunt folosite pentru intocmirea "Time Sheet"?
a) Conosamentul sau contractul de navlosire
b) Istoricul operatiunilor de incarcare/descarcare,
c) Notice of Readiness
d) Contractul de navlosire
7. Ce diferente exista intre expresiile "working days of 24 hours" si "working days of 24 consecutive
hours" conform VOYARULES 93:
a) Exista diferente semnificative in sensul ca in conformitate cu prima expresie o zi de 24 ore lucratoare
poate reprezenta 3 zile in care se lucreaza cate 8 ore pe zi
b) Nu exista nici un fel de diferenta intre cele 2 expresii
c) Exista diferente juridice care nu intereseaza personalul de la bordul navei
d) Interpretarea celor doua expresii este dependenta de uzurile din porturile de incarcare si/sau descarcare
8. Ce este TIME-SHEET-ul ?
a) Documentul care evidentiaza zilnic de la inaintarea noticelui, curgerea staliilor, eventualele
contrastalii sau despatch
b) Documentul care evidentiaza expirarea staliilor, eventualele contrastalii sau despatch
c) Documentul care evidentiaza modulin care navlositorul isi indeplineste sarcinile de a incarca sau
descarca marfa
d) este documentul ce evidentiaza zilnic, de la sosir ea navei, toate operatiunile pe care le efectueaza
nava
9. Statement of Facts este documentul ce se intocmeste de catre:
a) Capitanul secund al navei si este contrasemnat de catre stivatori
b) Agentul navei si este contrasemnat de catre armator si navlositor
c) Agentul navei si este contrasemnat de comandantul navei si companiile de stivatori ca prepusi ai
incarcatorilor/primitorilor
d) Agentul navei si este contrasemnat de comandantul navei si de catre reprezentanul legal al
navlositorului
10.
Prin mentionarea in contract a contrastaliilor:
a) Sunt satisfacute doar interesele navlositorului care poate finaliza operatiunile de incarcare chiar daca a
depasit perioada de timp alocata prin contract
b) Sunt satisfacute doar interesele armatorului care primeste o despagubire pentru retinerea navei peste
perioada de timp alocata prin contract
c) Sunt satisfacute atat interesele armatorului cat si ale navlositorului deoarece armatorul primeste
o despagubire, iar navlositorul finalizeaza operatiunile de incarcare sau descarcare

11.
Ce se intelege prin "WEATHER PERMITTING"?
a) Se intelege faptul ca perioadele de timp cit vremea impiedica operatiunile de incarcare sau
descarcare nu se vor conta ca stalii
b) Se intelege faptul ca perioadele de timp cit vremea impiedica operatiunile de incarcare sau descarcare
sau le-ar fi impiediat daca acestea s-ar fi desfasurat nu se vor conta ca stalii
c) Daca lucrul este intrerupt din cauza timpului nefavorabil timpul respectiv nu va conta la stalii daca
uzurile portului nu prevad altfel.
d) Se intelege faptul ca perioadele de timp cit vremea reduce viteza operatiunilor de incarcare sau
descarcare nu se vor conta ca stalii
12.
Ce se intelege prin CONTRASTALII ?
a) Sumele pe care navlositorul este obligat sa le plateasca carausului pentru timpul de incarcare/descarcare
b) Sumele pe care navlositorul este obligat sa le plateasca carausului pentru timpul de
incarcare/descarcare consumat peste perioada de stalii
c) Sumele pe care navlositorul este obligat sa le plateasca carausului pentru timpul de incarcare/descarcare
consumat pe timp favorabil
d)
Sumele pe care navlositorul este obligat sa le plateasca carausului pentru timpul de
incarcare/descarcare consumat in timpul staliilor
13.
Ce se intelege prin stalii reversibile?
a) Stalii calculate conform "uzo porto"
b) Stalii calculate conform normei de incarcare/descarcare
c) navlsoitorul are dreptul de a aduna staiile dela incarcare cu cele de la descarcare si de a considera
operatiunile de incarcare si descarcare ca fiind una singura
d) navlositorul are dreptul sa compensezecontrastaliile de la incarcare cu despatcul de la descarcare
14.
Cite zile de contrastalii sint admise in contractul GENCON 1994?
a) Sunt admise 10 zile lucratoare de contrastalii.
b) Nu se face nici o precizare in acest sens
c) Sunt admise 15 zile consecutive de contrastalii.
d) sunt admise orica zile are nevoie navlositorul
15.
Clauza "FDBE"inserata intr-un contract semnifica:
a) Nu avem nici contrastalii nici timp economisit
b) Fara despatch la incarcare
c) Fara despatch atat la incarcare cat si la descarcare
d) Cu despatch atat la incarcare cat si la descarcare
16.
Contarea timpului de stalii este influentata de:
a) Clauza cu privire la navlu
b) Clauze cu privire la zilele de sarbatoare
c) Clauze de razboi
d) Clauze cu privire la greva
17.
Contrastaliile incep sa conteze:
a) Dupa ce comandantul i-a informat pe navlositori ca nava se afla in contrastalii
b) Imediat ce au expirat staliile
c) Imediat ce au expirat staliile daca acestea expira intr-o zi lucratoare
d) dupa transmitarea unei notificari navlositorilor

18.
Contrastaliile nu se conteaza daca:
a) Daca nava face reparatii la capacele magaziilor in care deja s-a finalizat incarcarea
b) Daca nava a fost scoasa in rada de catre autoritatile portuare pentru a astepta diferenta de marfa ce
urmeaza a se incarca
c) Daca nava face reparatii la capacele magaziei in care ar fi trebuit sa se efectueze operatiuni de
incarcare
d) daca instalatiile de incarcare ale navei nu functioneaza
19.
Contrastaliile se conteaza:
a) In mod continuu din momentul expirarii staliilor pana la finalizarea operatiunilor de incarcare
sau descarcare
b) Fara a se tine seama de zilele de sarbatoare sau de cele in care vremea este nefavorabila
c) Tinandu-se cont de zilele de sarbatoare si de cele in care vremea nefavorabila impiedica operatiunile de
incarcare
d) in functie de preverile contractului cu privire la stalii
20.
Cum se calculeaza staliile/contrastaliile/despatch-ul la navele de linie?
a) Se calculeaza conform clauzelor inserate in contract
b) In transportul de linie nu se calculeaza stalii, contrastalii sau despatch
c) Se calculeaza conform uzurilor portuare
d) se calculeaza in functie de intelegerea dintre armator si proprietarul marfurilor
21. Daca dupa rata de incarcare sau descarcare de "1000metric tons per weather working days
SSHEX" se foloseste expresia "unless used" atunci:
a) Timpul utilizat inainte de inceperea staliilor se va conta ca stalii
b) Zilele de sarbatoare nu se vor conta ca stalii chiar daca se lucreaza in aceasta perioada
c) In zilele de sambata si duminica se vor conta ca stalii doar perioadele de timp in care se lucreaza
efectiv
22. Daca in contractul de navlosire se mentioneaza nivelul contrastaliilor ca fiind 3000 per day si
navlositorul depaseste perioada de stalii cu 2 zile 3 ore si 36 minute atunci aceasta datoreaza
armatorului:
a) 6000$ USD
b) 6450$ USD
c) 9000 USD
d) 6600 USD
23. Daca in contractul de navlosire se mentioneaza nivelul contrastaliilor ca fiind 3000 per day or
pro rata si navlositorul depaseste perioada de stalii cu 2 zile 3 ore si 36 minute atunci aceasta datoreaza
armatorului:
a) 6000$ USD
b) 6450$ USD
c) 9000 USD
d) 6600 USD
24. Daca o nava angajata pe baza expresiei "1000 metric tons per working day weather permitting
SSHEX" transmite corect NOR la ancorare, asteapta o anumita perioada de timp in rada si apoi intra in
port atunci:
a) Perioadele de timp petrecute in rada portului in care ploua se conteaza ca stalii
b) Perioadele de timp petrecute in port, cu suficienta marfa la cheu, in care nu se lucreaza pentru ca ploua
se conteaza ca stalii
c) Perioadele de timp, in care nava nu lucreaza datorita faptului ca instalatiile de cheu nu
functioneaza si in care ploua se conteaza ca stalii
d) perioadele de timp petrecute in rada portului, in care ploua, nu se conteaza ca stalii

25. O nava cu 3 magazii si 5 guri de magazie (magaziile 2 si 3 au cate 2 guri de magazie) are de
incarcat 15000 de tone si dupa finalizarea operatiunilor de incarcare nava a incarcat astfel:
H1:4000tone; H2:5800tone; H3:5200tone. Care este tipul de stalii in portul de incarcare daca rata de
incarcare a fost stabilita la 500 tone per working hatch per weather working day?
a) 6 zile
b) 5 zile 19 ore 12 minute
c) 11 zile 14 ore 24 minute
26. O nava cu 3 magazii si 5 guri de magazie (magaziile 2 si 3 au cate 2 guri de magazie) are de
incarcat 15000 de tone si dupa finalizarea operatiunilor de incarcare nava a incarcat astfel: magazia 1:
4000 tone; magazia 2: 5800 tone; magazia 3: 5200 tone. Care este timpul de stalii in portul de incarcare
daca rata de incarcare a fost stabilita de 400 tone per hatch per weather working day?
a)7 zile 6 ore
b) 7 zile 12 ore
c) 14 zile 12 ore
d) 7 zile si 9 ore
27. Despatch-ul se plateste:
a) Intotdeauna deoarece stivatorii trebuie premiati pentru finalizarea operatiunilor de incarcare sau
descarcare inaintea expirarii staliilor
b) Ori de cate ori prin contractul de navlosire se stabilesc contrastalii
c) Doar daca in contractul de navlosire exista o prevedere in acest sens
d) Doar atunci cand stivatorii demonstreaza ca merita sa primeasca despatch
28. In lipsa unor prevederi contrare, armatorul unei nave angajate de catre navlositor pentru a
incarca marfa din 3 porturi si a o descarca in 2 porturi, trebuie sa transmita NOR:
a) Doar in primul port de incarcare
b) In fiecare port de escala a navei
c) Doar in porturi de descarcare
29. Ce sunt staliile determinabile in cadrul unui contract de navlosire ?
Staliile determinabile sunt acele stalii ce se pot calcula prin raportarea cantitii de marf ncrcate sau
descrcate la o anumit rat de ncrcare sau descrcare. Particularitatea acestora este aceea c nu se cunoate
durata lor pn nu se finalizeaz operaiunile de ncrcare.
30. Numiti expresii consacrate folosite in contractele de navlosire pentru a se determina durata
staliilor(stalii determinabile) ?
Pentru a se determina durata staliilor se folosesc o serie de expresii consacrate, cum ar fi:
1. x metric tons per day. Prin utilizarea acestei variante staliile se vor determina prin mprirea cantitii
totale de marf ncrcat sau descrcat la rata zilnic de ncrcare/descrcare stabilit prin contract. n aceast
situaie timpul de stalii nu este cunoscut cu exactitate de la nceputul voiajului, deoarece cantitatea de marf ce
se va ncarca este rareori o cantitate fix, ea ncadrndu-se ntre anumite limite ce pot fi exprimate procentual
(+/- 5 %) sau prin nscrierea n contract a unor cantiti minime i maxime.
2. x metric tons per hatch per day (pe gura de magazie, pe zi) prin aceast expresie se nelege c
staliile se vor determina prin mprirea cantitiii de marf ncrcate, la produsul dintre rata zilnic pe gura de
magazie i numrul de guri de magazie ale navei. Fiecare pereche de guri de magazie paralele se va considera
ca fiind o singur gur de magazie. Cu toate acestea, o gur de magazie la care pot lucra simultan dou echipe
se va conta ca dou guri de magazie. Noiunea de gur de magazie (hatch) trebuie delimitat de cea de magazie
(hold) deoarece exist magazii care au mai multe guri de magazie.
3. x metric tons per working hatch per day sau x metric tons per workable hatch per Day (pe
gur de magazie lucrtoare pe zi) prin aceste expresii se nelege c staliile vor fi calculate prin mprirea
cantitii totale de marf din cea mai mare magazie la produsul dintre rata de zilnic pe gura de magazie
lucrtoare i numrul de guri de magazie ale acelei magazii. Fiecare pereche de guri de magazie paralele se va
considera ca fiind un singur gur de magazie. Cu toate acestea, o gur de magazie la care pot lucra simultan
dou echipe se va conta ca dou guri de magazie.

31. Ce sunt contrastaliile in cadrul unui contract de navlosire ?


Noiunea de contrastalii are un dublu neles:
a) perioada de timp folosit, de reprezentanii navlositorului, pentru finalizarea operaiunilor de
ncrcare sau descrcare dup expirarea staliilor;
b) suma de bani pe care navlositorul accept s o pltesc zilnic armatorului, pentru perioada de
timp folosit pentru ncrcare sau descrcare peste termenul alocat n mod gratuit prin contractul de
navlosire.
Raiunea economic a contrastaliilor este aceea c prin utilizarea lor sunt satisfcute att interesele
armatorului (armatorul este despgubit pentru ntrzierea operaiunilor de ncrcare sau descrcare peste
perioada de timp alocat prin contract), ct i cele ale navlositorului (navlositorului poate s finalizeze
operaiunile de ncrcare sau descrcare chiar dac a depit perioada de timp alocat prin contract)
Contrastaliile ncep s conteze imediat dup expirarea timpului alocat pentru ncrcare sau descrcare i ele se
conteaz n mod continuu pn la finalizarea operaiunilor de ncrcare sau descrcare.
32. Ce este Despatch-ul in cadrul unui contract de navlosire ?
Despatch-ul este suma pltit de ctre armator navlositorului, ca prim, pentru finalizarea
operaiunilor de ncrcare sau descrcare ntr-o perioad de timp mai redus dect cea alocat prin
contract. Despatch-ul se pltete doar dac exist o prevedere contractual n acest sens.
Dei nu exist o regul uniform cu privire la nivelul despatch-ului, de obicei acesta se stabilete la 50%
din rata contrastaliilor agreate prin contract.
33. Ce modalitati de calcul prevede Despatch-ul in cadrul unui contract ?
Cu privire la despatch se utilizeaz dou modaliti de calcul ale acestuia:
pentru tot timpul salvat acesta se determin prin calcularea timpului de la momentul finalizrii
operaiunilor de ncrcare sau descrcare pn n momentul teoretic la care staliile ar fi trebuit s expire;
pentru timpul de lucru salvat acesta se determin prin scderea din timpul de stalii alocat, a
timpului efectiv utilizat pn la finalizarea operaiunilor de ncrcare sau descrcare.
34. Ce documente sunt necesare pentru a determina staliile, contrastaliile i despatch-ul ?
Pentru a determina staliile, contrastaliile i despatch-ul sunt necesare urmtoarele documente:
contractul de navlosire sau cel puin clauzele referitoare la stalii, contrastalii i despatch;
Statement of Facts (Istoricul operaiunilor de ncrcare sau descrcare). Acesta este documentul
ntocmit de ctre agentul navei i semnat de ctre comandant i reprezentanii navlositorului ce conine
toate informaiile ce privesc operaiunile desfurate de nav, de la momentul sosirii n portul de escal
pn la momentul prsirii portului, dup finalizarea operaiunilor de ncrcare sau descrcare;
copie a NOR, acceptat de ctre reprezentanii navlositorului
35. Ce intelegeti prin Time Sheet si care sunt etapele de intocmire a Time Sheet-ului?
Pentru a calcula staliile, contrastaliile i despatch-ul se ntocmete un document numit Time Sheet.
Pentru ntocmirea unui Time Sheet este necesar parcurgerea urmtoarelor etape:
studierea clauzelor referitoare la stalii contrastalii i despatch din contractele de navlosire;
obinerea Istoricului operaiunilor de ncrcare sau descrcare de la agentul navei;
determinarea staliilor alocate prin contract;
stabilirea momentului n care staliile ncep s conteze;
urmrirea i excluderea din calcule a perioadelor exceptate prin contract;
stabilirea momentului n care expir staliile;
calcularea contrastaliilor sau despatch-ului.
36. Care este regula generala cuprivire la contarea contrastaliilor?
Contrastaliile se conteaza 24 de ore din 24, 7 zile din 7 si nu se tine cont de perioadele de vreme
nefavorabila sau de perioadele expectate de la calculul staliilor sum ar fi zilele de vineri, sambata, duminica si
zilele de sarbatoare.