Sunteți pe pagina 1din 8

1

Academia Navala Mircea Cel Batran


Facultatea de Marina Civila
Specializarea: Navigatie, Transport Maritim si Fluvial









Navigatia Tramp









Buna Florin
Croitoru Cristian Nicolae
Profesor indrumator: Conf.univ.dr Bosneagu Romeo
Grupa 4111 FR





APRILIE 2014


2


INTRODUCERE

In practica comerciala intalnim doua tipuri de exploatare comerciala a navelor:
navigatia neregulata, sau tramp si navigatia regulata, sau de linie.

Navigatia regulata sau de linie (liner shipping) reprezinta o navigatie organizata pe o
anumita ruta, cu anumite porturi de escala si un orar bine stabilit.
O nava de linie satisface o cerere variata a mai multor clienti, marfurile fiind diferite. In
general astfel de nave sunt de marfuri generale sau specializate pe transportul containerizat si
imbina transportul cargo cu cel de pasageri.

Mai pe intelesul tuturor, navigatia de linie poate fi asemanata cu un serviciul de
transport in comun, deoarece poate fi efectuata pe o ruta fixa, la intervale de timp stabilite.
Navigatia de linie opereaza pe ruta fixa, are porturi de destinatie fixe, si un timp de navigatie
stabilit. Mai exact marfa urmeaza cursul stabilit de nava.
Navigatia tramp (tramp shipping) este o navigatie neregulata, navele strabatand marile
si oceanele in directiile solicitate prin contractele de transport. Ele nu sunt legate de anumite
porturi, totusi se urmareste o optimizare a transportului printr-un management adecvat astfel
incat ele sa nu circule fara marfa chiar la intoarcerea dintr-un voiaj angajat. In general, fiecare
cursa satisface niste cerinte ale unui singur navlositor, tranportand acelasi fel de marfa.
Acesta este si unul dintre motivele specializarii navelor.

Navigatia tramp este asemanatoare cu un serviciu de taximetrie, destinatia si ruta este
stabilita de catre client, fiind de obicei cea mai scurta si avantajoasa. Navigatia tramp alege
traseul in functie de cerintele navlositorului neavand un termen fix de plecare sau sosire. Cu
ale cuvinte navele tramp au ruta stabilita in functie de marfa transportata.
Un transport cu o nava tramp are la baza un contract numit charter party, incheiat intre
un navlositor si un armator, fie direct fie prin intermediari. Acest contract poate fi incheiat
pentru un transport sau pentru mai multe transporturi consecutive. Dupa incheierea lui, insa
armatorul trabuie sa gaseasca alt navlositor.

In navigatia tramp incarcarea-descarcarea marfurilor se face conform contractului, fie
de catre navlositor, fie de catre armator. Totodata se calculeaza timpul de stalii, depasirea lui
ducand la plata contarastaliilor sau a supercontrastaliilor. Navele tramp trebuie sa depuna
notice-ul atat la incarcare cat si la descarcare.

Pretul transportului tramp este negociat si imbraca forma navlului. De obicei el este mai
mic decat pretul unitar in cazul transportului de linie.

ISTORIC
Navigatia tramp a luat nastere in Anglia la mijlocul secolului al 19-lea. Fiabilitatea
navelor cu aburi s-a dovedit a fi mai rentabila decat a navelor cu panze. Ca si combustibil se
folosea carbunele iar cererea pentru acest minereu a creat o oportunitate de afaceri pentru a
transporta cantitati mari de carbune englezesc catre diferite porturi din Anglia. In cativa ani,
navele tramp au devenit cai de lucru in comertul transportului de carbuni si de produse
finite din diferite orase ale Angliei catre restul lumii. Din 1900 pana in 1940, dimensiunea
navelor tramp a ramas relativ constanta de la 7000 la 10000 de tone deadweight (tdw). In
timpul celui de-al doilea razboi mondial, Statele Unite ale Americii a creat nava Liberty, un
3

design care putea fi folosit pentru a transporta aproape orice, ce cantarea pana la 10500 tdw.
SUA a produs 2708 astfel de nave Liberty si au fost utilizate pe fiecare ruta de comert
international. Dupa al doilea razboi mondial economia a luat amploare iar dimensiunea
navelor tramp a crescut pentru a tine pasul cu cererea si oferta aflate in plina expansiune. In
acest timp au fost proiectate navele vrachier pentru a transporta carbune, cereale si minereu
care a dus la o buna deservire a mai multor porturi decat navele vechi ce puteau transporta un
singur fel de marfa.
Astazi comertul tramp include toate tipurile de nave, de la nave tip vrachier la
petroliere. Navele tramp de obicei sunt dotate cu propriile lor echipamente (macarale, gruie,
etc) in cazul in care urmatorul port de destinatie nu are echipament adecvat pentru incarcarea
sau descarcarea de marfuri.
Avand in vedere extinderea serviciilor navigatiei de tip linie, si din cauza introducerii
pe piata a navelor de tip container din anii 1960, comertul de tip tramp a scazut, dar in orice
caz nu a fost neglijat. Tendinta contemporana in afacerile de transport maritim numit mix de
marketing a dus la un interes reinnoit in transportul maritim cu nave tramp. Pentru cresterea
profitului, companiile specializate in navigatia de linie, investesc si in nave tramp pentru a
crea o rezerva, atunci cand piata scade. De exemplu, compania Mitsui OSK Lines, dispune de
o flota dotata cu nave tramp si de linie. Cu ambele tipuri de transpot acoperite, sunt capabili
de a deservi economia mondiala, chiar si intr-o piata in scadere. Avantajul navelor tramp este
ca pot deservi orice tip de piata.
In timpul anilor 1990 transportatorii de marfuri importante, cum ar fi companiile
petroliere si marile companii de linie, au redus progresiv propriile flote, preferand sa se
bazeze pe piata tramp si a navelor charter atunci cand este necesar. Aceasta strategie a fost
motivata partial de preocuparile legate de datoriile intrprinderilor; dar randamentul scazut de
capital din shipowning (prin standardele de corporatii internationale) si flexibilitatea oferita de
piata charter au fost, de asemenea, importante. Acesta poate fi luat, prin urmare, ca dovada a
caracterului extrem de competitiv al pietei tramp.
In general marfurile in vrac fac obiectul navigatiei tramp, iar marfurile generale fac
obiectul navigatiei de linie insa cele doua forme nu trebuiesc privite in mod rigid deoarece pot
exita situatii in care anumite nave de linie incarca si marfuri in vrac sau anumite nave tramp
incarca si marfuri generale.

CARACTERISTICI
Navitatia de linie

1. Regularitatea serviciului
Navele utilizate pentru efectuarea acestui
serviciu fac escale repetate in anumite porturi
cu o frecventa dependenta de volumul de
marfa pe care incarcatorii il ofera. Navigatia
de linie pune accentul in mod special pe sosiri
Navigatia in sistem tramp

1. Regularitatea serviciului
Voiajele pe care le efectueaza navele tramp
sunt dependente de porturile in care marfurile
disponibile si de obicei acestea difera de la
voiaj la voiaj. In mod normal voiajele nu se
repeta, fiecare voiaj fiind planificat in mod
4

si plecari regulate in/din porturile de escala si
nu pe utilizarea unei singure nave. Incarcatorii
sunt asigurati de catre armator sau operator ca
o nava (nu conteaza numele ei) va sosi, va
incarca si va pleca din port in anumite zi si va
face escala in anumite porturi. Mentinerea
regulata a unei rute constituie esenta acestui
mod de transport. Un armator/operator se
obliga sa prezinte la incarcare o nava si sa
urmeze programul publicat chiar daca
utilizeaza sau nu nava anterior nominata.

2. Obligativitatea de a prelua spre
transport o marfa.
Armatorii/operatorii implicati in navigatia de
linie sunt carausi comuni (common carriers).
Atata timp cat nava are spatiu suficient pentru
a transporta o anumita marfa, carausul comun
este obligat sa accepte, fara discriminare,
marfa oricarui incarcator cu conditia ca
aceasta sa nu contravina legilor. Ca o
problema de politica interna a unor companii,
acestea impun anumite cantitati minimale de
marfa ca trebuie sa fie oferite de un singur
incarcator. Aceste limite minime trebuie sa fie
rezonabile. Un caraus comun este responsabil
pentru avarierea marfurilor daca aceasta nu
este produsa de urmatoarele cauze: fenomene
naturale, viciu ascuns al marfurilor, greseala
sau frauda proprietarului marfurilor si
aruncarea peste bord a marfurilor in caz de
necesitate
3. Marfurile transportate
Marfurile ce fac obiectul transportului cu nave
de linie au, in mod normal, o valoare mai
mare decat a marfurilor ce se transporta cu
navele tramp si in consecinta pretul de
transport este mai mare. Faptul ca aceste
marfuri se transporta in loturi mici are de
asemenea influenta asupra pretului de
transport. Cheltuielile de incarcare/descarcare
sunt considerabil mai mari pentru aceste
marfuri deoarce ele trebuiesc manipulate cu
grija si ele sunt aproape intodeauna acoperite
de catre armator si incluse in pretul de
transport.

individual in functie de cerintele navlositorilor
si de rutele de navigatie ce trebuiesc urmate. In
cazul anumitor marfuri precum carbunele sau
petrolul armatorii pot agreea sa efectueze un
numar de voiaje consecutive in aceleasi conditii
contractuale, insa nu se poate vorbi de un
serviciu de linie ci doar de safisfacerea
cerintelor specifice ale unui anume navlositor.


2. Obligativitatea de a prelua spre
transport o marfa.
Armatorii care isi exploateteaza navele in
sistemul tramp sint carausi privati (contract
or private carriers) si in mod normal transporta
loturi de marfa, in vrac, ce se apropie ca volum
sau greutate de capacitatea volumetrica sau de
iincarcare a navei. In cele mai multe situatii
exista un singur incarcator pentru intrega
incarcatura, dar acest lucru nu este in mod
invariabil adevarat. Armatorii nu sunt obligati
sa accepte spre transport o anumita marfa, ei
pot refuza chiar si fara a avea un motiv o marfa.



3. Marfurile transportate
Marfurile transportate de navele tramp sunt, in
general, acele marfuri transportate in vrac, cu o
valoare intrinseca redusa si care nu se pot
transporta decat daca pretul de transport este
redus. In general, aceste marfuri sunt incarcate
de un singur incarcator, iar costurile de
incarcare/ descarcare sint suportate de acesta,
dar acesta este un element care se negociza
intre armator si navlositor. Marfurile tipice
pentru navele tramp sint: carbunii, minereurile,
zaharul, griul, bumbacul si fosfatii.


5

4. Contractul de transport
O companie de linie elibereaza tuturor
incarcatorilor un conosament standard ce
contine termenii si conditiile de transport.
Indiferent de marimea lotului, clauzele
contractuale sunt aceleasi pentru fiecare
incarcator. Aceste clauze nu sunt negociate
intre armaror si incarcator, insa ele trebuiesc
acceptate, asa cum sunt, de catre acesta din
urma. Numai in cazuri exceptionale se pot
modifica anumite clauze ale conosamentului
pentru un anumit incarcator.


5. Stabilitatea preturilor de transport
In navigatia de linie preturile de transport sunt
stabilizate de practica de a percepe acelasi
tarif de la toti incarcatorii ce ofera spre
transport aceeasi marfa, cu conditia ca aceasta
sa fie transportata cu aceeasi nava. Tariful
poate varia de la o nava la alta, dar in aceste
cazuri acest lucru este cunoscut de catre toti
incarcatorii. Orice modificare a navlului este
anuntata cu mult timp inainte ca aceasta sa
intre in vigoare. Navlurile pe diferite destinatii
si cantitati sunt prezentate sub forma unor
liste (cunoscute sub numele de tarife) ce sunt
puse la dispozitia incarcatorilor la cerere. In
situatia in care armatorii fac parte dintr-o
asociatie ca are are ca scop stabilizarea
tarifului si uniformizarea competitiei (aceste
asociatii sunt cunoscute sub numele de
conferinte), tarifele pe care acestia le
practica sunt supuse unor modificari
periodice. Necesitatea ca aceste conferinte sa
se conformeze regulilor impuse de catre
guverne tinde sa faca aceste tarife mai putin
fluctuante in comparatie cu cele de pe piata
tramp.

6. Serviciile oferite
Serviciile si tarifele oferite de navele de linie
sunt astfel concepute incat sa satisfaca
necesitatile incarcatorilor ce apeleaza la aceste
linii. Capacitatea unei anumite linii de a face
fata concurentei este determinata de
4. Contractul de transport
Armatorul unei nave tramp trebuie sa negocieze
un contract de navlosire pentru fiecare angajare
a navei sale si termenii contractului de
navlosire variaza de la voiaj la voiaj, depinzand
de conjunctura pietei navlurilor si de abilitatile
de a negocia ale armatorului si navlositorului.
Termenii contractuali sunt aplicabili numai
navei nominate in contractul de navlosire si
doar pentru voiajul respectiv. Cu toate ca exista
o serie de contracte standard, termenii si
conditiile acestora pot fi modificati pentru a
satisface cerintele specifice ale partilor
contractante.

5. Stabilitatea preturilor de transport
Pe piata tramp navlurile sunt fluctuante,
evolutia lor in timp putind fi comparata
cu evolutia preturilor actiunilor pe piata
valorilor mobiliare. Cererea si oferta de tonaj
sunt principalii factori de influenteata ai ratei
navlului. Pozitia navlositorului este puternica
atunci cand sunt relativ putine marfuri oferite
spre transport si multe nave disponibile intr-o
zona, si ca o consecinta fireasca rata navlului
este mica, o astfel de piata se mai numeste si
piata navlositorului. Pozitia armatorului este
puternica atunci cand sunt oferite spre transport
multe marfuri si sunt putine nave disponibile si
ca o consecinta fireasca navlurile ating un nivel
ridicat. Pe aceasta piata exista variatii foarte
mari ale navlului, evolutia acestuia este foarte
sensibila la producerea unor evenimente
importante cum ar fi inceperea unui razboi
important sau inchiderea unor canale
importante cum ar fi Canalul de Suez sau
Canalul Panama. Pe aceasta piata armatorii nu
publica nivelul navlului pe destinatii si cantitati,
ci doar din cand in cand apar anumite rapoarte
ale pietei care prezinta cele mai reprezentative
navluri pentru anumite destinatii.

6. Serviciile oferite
Serviciile si navlurile oferite de navele tramp
sunt determinate de cerintele individuale ale
navlositorilor. Din moment ce nava nu opereaza
cu regularitate pe aceeasi ruta armatorii nu pot
forma asociatii de amploarea si importanta
6

stabilitatea navlului si de gradul de
dependenta al incarcatorilor fata de aceste
servicii. In situatia in care armatorii au format
o conferinta aceasta impune ratele si frecventa
escalelor in anumite porturi, guvernul avand
autoritatea de a superviza structura tarifului.
Armatorii care nu fac parte din conferinta si
care opereaza pe o ruta pe care conferinta este
puternica pot supravietui doar daca sunt
capabili sa ofere aceeasi stabiltate a navlurilor
si sa satisfaca cerintele incarcatorilor cel putin
la nivelul membrilor conferintei respective.
7. Navele utilizate
Navele de linie sunt, in general, nave
proiectate pentru a satisface cerintele unei
anumite rute. Navele ce fac escala in porturile
acestei rute au anumite elemente structurale
specifice generate de faptul ca, mai mult sau
mai putin, acelasi tip de marfuri sunt
transportate de aceste nave. Caracteristicile
tehnice ale navelor tind sa reflecte necesitatile
operatorilor si incarcatorilor care opereaza pe
aceasta ruta. Navele de linie sunt nave
construite pentru a transporta un anumit tip de
marfuri si pentru a fi exploatate pe o anumita
ruta si de aceea se poate opta fie pentru nave
foarte specializate fie pentru nave cu design
standard care sa permita o mai mare
flexibilitate.
8. Structura organizatorica
Companiile de navigatie de linie au o
structura organizatorica complexa cu multe
departamente si un personal numeros
in tara in care compania isi are sediul
principal. In porturile in care navele fac escala
exista un birouri cu aproximativ aceeasi
structura organizatorica, dar cu un personal
mai putin numeros. In general aceste nave nu
apeleaza la alte agentii maritime decat atunci
cand traficul este destul de redus si nu
justifica infiintarea unui serviciu de
agenturare propriu.
9. Procurarea marfii
Procurarea marfii este o sarcina foarte
importanta a armatorilor si de aceea un grup
de agenti de vanzare este angajat pentru a
contacta periodic potentialii incarcatori si de a
tine legatura dintre departamentul de trafic si
conferintelor care sa poata monopoliza
piatadicta la un moment dat vorbi de o
organizare sub forma unor conferinte si de aici
nu este necesara interventia guvernului pentru a
proteja interesul public. Aceasta piata este
guvernata doar de jocul liber sau aproape liber
al cererii si ofertei de tonaj.


7. Navele utilizate
Navele tramp sunt proiectate pentru a naviga in
toata lumea si in mod special pentru a
transporta marfuri in vrac. Aceste nave au in
general un design simplu si sunt relativ mai
ieftine decat cele de linie, dar ele devin mai
scumpe pe masura ce au o viteza de operare
mai mare si o dotare imbunatatita pentru a face
fata competitiei. Multe nave tramp moderne
sunt construite pentru a putea fi utilizate ca
nave de linie in perioadele in care exista o
cerere sporita de spatiu de transport. Unele
nave sunt construite in idea ca ele vor fi
utilizate aproape exclusiv pentru transportul
unui anumit tip de marfa.

8. Structura organizatorica
Companiile ce opereaza pe piata tramp au in
general un birou mic cu putin personal din
moment ce navele pe care le exploateaza ajung
rareori in porturile de registru. Contractele sunt,
in general, negociate prin telefon, fax sau telex
si de aceea prezenta armatorului si
navlositorului este rareori necesara pentru a
negocia un contract. Pentru a urmarii
exploatarea navei in diferite porturi ale lumii
armatorii angajeaza agentii maritime carora le
platesc o suma de bani.

9. Procurarea marfii
In navigatia tramp marfa este procurata prin
intermediul brokerilor ce sunt autorizati sa
negocieze in numele armatorilor. Nu este
nevoie de publicitate si activitati promotionale
pentru obtinerea de marfuri. Sosirile si plecarile
7

clienti. Sosirile si plecarile navelor in si din
porturi sunt publicate in ziarele locale si in
diversele activitati promotionale ale
companiilor de navigatie de linie.

10. Transportul de pasageri
Navele de linie transporta uneori si pasageri,
lor le este permis sa ia la bord maximum 12
pasageri fara a fi nevoie ca navele respective
sa fie clasificate ca nave de pasageri. Pe piata
exista cateva nave combinate ce pot transporta
atat pasageri cat si marfuri.
navelor din porturi nu sunt publicate in mod
uzual chiar daca apar in unele publicatii la
rubrica nave care au sosit sau plecat din
anumite porturi, insa fara ca armatorul sa
solicite acest lucru.
10. Transportul de pasageri
Navele tramp nu transporta pasageri si nu exista
la bord facilitati pentru transportul acestora.


CONCLUZIE
Cu toate ca parerile sunt impartite, noi consideram ca navigatia tramp este mult mai
convenabila decat cea de linie deoarece costul de transport este redus, poate deservi orice tip
de piata, timpul de navigatie mult mai scurt iar cantitatea de marfa transportata este mare.

















8


BIBLIOGRAFIE:

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Tramp_trade
2. http://shippingandfreightresource.com/difference-between-a-liner-shipping-service-
and-tramp-service/
3. http://optdolari.blogspot.com/2011/07/transporturile-maritime-navigatia-linie.html
4. http://www.sealandlogistic.com/difference-between-tramp-liner-trade/