Seminar Ecn

Seminar 1
1. Care este cea mai probabilă consecința a închiderii Canalului de Suez?
Cel mai probabil vor crește semnificativ navlurile deoarece navele vor fi nevoite sa ocolească Africa
și ca urmare durata voiajelor va crește, fiind necesare mult mai multe nave care nu se pot construi
într-un timp scurt.
2. Care au fost cele două revoluții tehnice din transportul maritim?
a) Introducerea paletizării și containerizării care a dat un impuls transportului de mărfuri

generale în loturi mici
b) Dezvoltarea transportului de mărfuri în vrac. Ca urmare a îmbunățirii semnificative a ratelor
de descărcare a mărfurilor în porturi, navele mari au devenit tot mai eficiente, în special pe
distanțe mari.
3. Care este legătura dintre dezvoltarea economică și transportul maritim?
Între cele două există o dublă interacțiune:
Pe de o parte dezvoltarea economică și în special progresele tehnice au condus la apariția unor nave
mult mai eficiente care pot furniza azi un serviciu de transport mai ieftin si mai rapid. Pe de altă
parte dezvoltarea comerțului maritim a forțat transportul maritim să se reorganizeze și să se
adapteze la cerințele tot mai exigente ale unui comerț maritim modern.
4. Enumerați trei caracteristicile transportului maritim costier

Oricare din:
- furnizează servicii de transport în interiorul regiunilor.
-Navele utilizate în transportul maritim costier sunt în general nave cu capacităţi de transport
cuprinse între între 500 şi 8000 tdw
-Navele au un design care să le permită să transporte o mare varietate de mărfuri.
- Deoarece voiajele sunt scurte şi navele fac escală în mai multe porturi decât navele mari, este
foarte important ca armatorii să reducă la minimum călătoriile în balast, să evite ca navele să
rămână blocate în porturi în weekend-uri sau de sărbători şi să fie tot timpul la curent cu
schimbările petrecute pe piaţă.
5. Ce este cabotajul?
Cabotajul este o practică prin care o ţară restricţionează accesul navelor cu pavilion străin la mărfuri
ce se transportă dintr-un port în altul al ţării respective. Spre exemplu în România pentru a
transporta marfă dintr-un port românesc în alt port românesc e nevoie de o navă sub pivilion român
sau sub pavilion european.
6. La ce se referă sistemul “Just in Time Delivery” și cum influențează acesta transportul maritim?
Este sistemul prin care marile firme nu mai importă cantități mari odată, ci preferă să primească la
interval mai scurte de timp, cantități mai mici.
Sistemul “Just in Time Delivery” a forţat transportul maritim să se reorganizeze și să garanteze
termene de livrare, uneori foarte strânse. Nerespectarea acestora poate atrage după sine penalități
semnificative.
7. Care sunt principalele categorii de mărfuri care se trasportă pe mare?
1. Materii prime pentru industria energetică (45% din volumul total al mărfurilor transportate pe
mare)
2. Produse şi materii prime ale industriei agricole (11%)
3. Produse şi materii prime ale industriei metalurgice.(24%)
4. Produse şi materii prime ale industriei forestiere. (3%)
5. Alte produse şi materii prime industriale (ciment, nisipuri minerale, azbest, produse chimice).
(9%)
6. Alte produse manufacturate (3%)
8. Peste 70% din volumul total al mărfurilor transportate pe mare este generat de:
a) industria energetică
b) industria metalurgică.
c) industria agricolă
d) industria forestieră
e) alte industrii
9. Care sunt factorii ce influenţează dimensiunea optimă a loturilor de marfă?
- caracteristiciile fizico-chimice ale mărfii,

- tendinţele de realizare ale unor costuri cât mai scăzute pe unitatea de marfă transportată,
-disponibilitatea navelor
- caracteristicile infrastructurii portuare,
- balanţa cerere/ofertă caracteristică respectivului bun la momentul analizat.
10. Care sunt cele două categorii principale de mărfuri, din punct de vedere al dimensiunilor și
caracteristicilor loturilor de marfă?
“Mărfuri în vrac” şi “mărfuri generale”
11. Ce sunt mărfurile în vrac?
Partizi de mărfuri omogene, neambalate şi destul de mari pentru a satisface ele singure, capacitatea
de transport a unei nave sau a unei magazii a unei nave
12. Ce sunt “mărfurile generale”?
Partizi de mărfuri neomogene, ambalate şi de dimensiuni mai reduse, care trebuie încărcate
împreună cu alte mărfuri pentru a satisface capacitatea de transport a unei nave.
13. Deosebirea dintre “mărfurile în vrac” şi “mărfurile generale” se face în funcție de:
a) tipul mărfii
b) modalitataea de ambalare a mărfii
c) satisfacerea capacităţii de transport a navei
d) în funcţie de particularităţile fizice ale mărfurilor
14. În câte categorii sunt împărţite navele de către Lloyds Register of Sipping?
a) 9
b) 12
c) 14
d) 16
15. Menţionaţi cel puţin trei dintre progresele tehnice manifestate în domeniul construcţiei de nave
maritime.
- construirea de corpuri metalice pentru nave acţionate de motoare cu aburi (John Bowes, 500 twt
– 1852);
- înlocuirea motoarelor cu aburi cu motoare diesel (Selandia, 7400 tdw - 1912);
- trecerea de la sistemul de nituire a corpului navei la utilizarea sudurii;
- apariţia unor sisteme moderne de închidere a capacelor, instalaţii de încărcare şi echipamente de
navigaţie;
- proiectarea asistată pe calculator a redus cu 30% cantitatea de metal utilizată pentru construcţia
unei nave,
- creşterea calităţii vopselelor navale a redus coroziunea şi rezistenţa la înaintare datorată
frecărilor.
16. Care sunt cele patru subpieţe ale pieţei maritime internaţionale?
- Piaţa construcţiilor de nave

- Piaţa vânzărilor de nave “second hand”
- Piaţa vânzărilor de nave ca fier vechi
- Piaţa navlurilor
17. Care este metoda cea mai uzuală de selectare a unui şantier constructor?
a) cerere de ofertă
b) negocierea contractului
c) licitaţie naţională
d) licitaţie internaţională
18. Care sunt elementele esenţiale ale negocierii unui contract de construcţii de nave?
- preţul navei;
- specificaţia navei;
- termenii şi condiţiile de livrare;
- schema de finanţare oferită de către şantier sau de către o bancă finanţatoare.
19. De ce scad costurile unitare pe masură ce crește capacitatea unei nave?
a) Cantitatea de metal folosită nu crește proporțional cu capacitatea navei
b) Echipamentele de la bord sunt aproximativ aceleași
c) Numărul de membrii de echipaj este aproximativ același
d) Costurile portuare și de trecere prin canale și strmtori nu cresc proporțional cu capacitatea
navei
e) Consumul de combustibil nu crește proporțional cu capacitatea navei
20. Pentru a se asigura un sistem de transport eficient este nevoie

a) Să existe competiție între diversele moduri de transport
b) Să existe cooperare între diversele moduri de transport
c) Să existe posibilitatea de alegere între diverse moduri de transport
d) Să existe complementaritate între diversele moduri de transport
21. De ce este importantă lungimea maximă a navei:
Lungimea navei este importantă pentru a determina dacă dana respectivă este suficient de mare
pentru a permine navei acostarea în siguranţă şi de asemenea pentru a determina capacitatea
navei de a manevra în interiorul bazinului portuar sau în orice alt loc în care acest lucru este
necesar.
22. De ce este importantă lățimea navei
În general această dimensiune este importantă pentru navele ce trec prin ecluze, canale sau
strâmtori şi de asemenea este importantă atunci când operaţiunile de încărcare descărcare se
efectuează din barje acostate peste navă cu instalaţiile navei sau cu instalaţii portuare de cheu.
23. De ce este important pescajul aerian al unei nave
este distanţa verticală de la linia de plutire până la cel mai înalt punct fix de pe navă, care de
obicei este catargul de lumini aflat deasupra punţii de comandă. Acestă dimensiune este
importantă atunci când nava nu este încărcată. O navă ce trece pe sub un pod încărcată nu este
obligatoriu să poată trece pe sub acelaşi pod şi după ce a efectuat operaţiunile de descărcare şi
de aceea este foarte important pentru navlositor să solicire pescajul aerian al navei aflată în
balast;
24. Enumerați 3 societăți de clasificare membre IACS
Oricare din:
American Bureau of Shipping (ABS);
Bureau Veritas (BV);
China Classification Society (CCS);
Det Norske Veritas (DVN);
Germanischer Lloyd’s (GL);
Korean Register of Shipping (KR);
Lloyd’s Register (LR);
Nippon Kaiji Kyokai (NK);
Registro Italiano Navale (RINA);
Russian Maritime Register of Shipping (RS).
25. De ce este importantă presiunea maximă pe paiolul navei ( pentru tine paiolul este fundul
magaziei) ?
Presiunea maximă pe paiol este importantă pentru a determina cantitatea de marfă ce poate fi
încărcată într-o magazie. Ea se determină prin împărțirea cantității de marfă la suprafața magaziei
exprimată în metrii pătrați.
26. Pe masura ce capacitatea navei creste si exista mijloace moderne de operare in porturi:
a) costul unitar pe tona de marfa transportata creste
b) costul unitar pe tona de marfa transportata scade
c) costul unitar pe tona de marfa transportata se mentine constant
d) costul unitar pe tona de marfa transportata nu este dependent de marimea navei
27 Care este intelesul cuvantului ”about” in cazul in care se foloseste la inscrierea in contract
a capacitatii de incarcare a navei sau a capacitatii volumetrice:
a) in orice imprejurare inseamna ca se se considera acceptabila o toleranta pozitiva sau
negativa de 5%;
b) in orice imprejurare inseamna ca se se considera acceptabila o toleranta pozitiva sau
negativa de 10%
c) intelesul acestui cuvant depinde de marimea navei, insa in general se considera acceptabila
o toleranta pozitiva sau negativa de 5 %
d) doar pentru navele mici, inseamna ca se considera acceptabila o oarecare toleranta pozitiva
sau negativa
28. Atunci când în descrierea unei nave se face referire la o singură valoare pentru deadweight
acesta este calculat la:
a) linia de încărcare de iarnă
b) linia de încărcare la tropice
c) linia de încărcare de vară;
d) linia de încărcare de vară în apă dulce;
29. Care sunt elementele care îl interesează pe un navlositor în descrierea unei instalaţii de
încărcare?
a) SWL (Safe Working Load)-greutatea maximă ce poate fi ridicată de instalaţia respectivă
b) outreach - distanţa de la navă până la locul din care biga sau cranicul poate ridica sau descărca
marfa (importantă atunci când se încarcă marfă din barje)
c) viteza de rotaţie a instalaţiei de încărcare (pentru a putea evalua dacă se poate respecta rata de
încărcare sau descărcare garantată.)
d) vechimea instalaţiei de încărcare
30. Care din urmatoarele nave pot fi incadrate in categoria navelor supramax?
a) 45,000 dwt
b) 52,000 dwt
c) 70,000 dwt
d) 160,000 dwt
31. Care din urmatoarele nave pot fi incadrate in categoria navelor panamax?
a) 45,000 dwt
b) 52,000 dwt
c) 70,000 dwt
d) 160,000 dwt
32. Care este principala diferență constructivă dintre navele din categoria handysize, handymax, su
pramax și cele din categoria panamax si capesize?
Cele din categoria panamax și capesize nu au instalatii proprii de încărcare deoarece instalațiile de
cheu sunt mult mai eficiente decât ar putea fi cele instalate la bordul navelor.
33. Ce înțelegeți prin noțiunea de nave easy trimmer?
Sunt navele la care operațiunile de rujare a mărfurilor în vrac se efectuează cu ușurință datorită
formei magaziilor.
Seminar 2
SEMINAR 3-ECN
RELAŢIA DINTRE CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE INTERNAŢIONALĂ ŞI CONTRACTUL DE

TRANSPORT
1.Ce reprezinta obiectul contractului de vanzare cumparare si ce elemente contine ?

Are scopul de a preciza conţinutul economic al contractului şi anume convenirea condiţiilor
în care vânzătorul se obligă să livreze mărfurile, pentru satisfacerea cât mai completă a cerinţelor
cumpărătorului.Pentru delimitarea cât mai completă a obiectului contractului, acesta trebuie să
conţină următoarele elemente:
- definirea produsului;
- cantitatea;
- calitatea;
- ambalajul şi marcajul.
2.Ce elemente apar in contractul de vanzare cumparare pentru determinarea corecta a cantitatii de
marfa?
Pentru a determinata corect cantitatea de marfă este necesar a se înscrie în contract:
- unitatea de măsură;
- locul şi momentul determinării cantităţii;( cantităţii este în mod uzual locul în care se
face expedierea şi/sau recepţia mărfii de către cărăuş)
- modul de stabilire a cantităţii;
- documentele care atestă cantitatea.
3. Care sunt documentele ce atesta cantitatea marfii expediate , prevazuta intr-un contract de
vanzare-cumparare?
Documentele care atestă cantitatea mărfii expediate sunt de regulă chiar documentele de transport
ale mărfii respective. În funcţe de modalitatea de transport acestea sunt următoarele:
a) la transporturile feroviare - scrisoarea de trăsură internaţională;
b) la transporturile auto - scrisoarea de trăsură internaţională auto;
c) la transportuile pe apă:
 pe cale maritimă – conosamentul sau scrisoarea de trăsură maritimă;
 pe cale fluvială – scrisoarea de trasură fluvială;
 la transporturile aeriene - scrisoarea de trasură aeriană;
 la expediţiile postale - chitanţa poştală;
 în cazul depozitării mărfii - certificatul de depozitare sau adeverinţa de păstrare.
4. Care sunt metodele prin care se determina calitatea marfii, prevazuta intr-un contract de
vanzare-cumparare?
Calitatea mărfii se determină prin următoarele metode:
- Determinarea calităţii mărfii pe bază de descriere
- Determinarea calităţii pe bază de “mostre“
- Determinarea calităţii mărfii pe bază de tipuri şi denumiri uzuale este frecvent utilizată pentru
mărfurile de masă, ce formeză obiectul tranzacţiilor de la bursele de mărfuri.( Spre deosebire de
mostră, atât tipul cât şi denumirea nu reprezintă o marfă reală, existentă la vânzător, ci o calitate
virtuală (abstractă), iar marfa care urmeză să fie livrată de vânzător trebuie să corespundă sau să se
apropie cât mai mult de această calitate.)
- Determinarea calităţii prin indicarea mărcii de fabrică, a celei de comerţ sau de serviciu.( Marca de
fabrică sau de comerţ permite individualizarea, identificarea calitativă a unui produs dintr-o gamă
de produse similare care pot satisface aceeaşi trebuinţă, iar marca de serviciu atestă calitaţile şi
competenţa firmelor specializate în acest scop.)
- Determinarea calităţii pe baza vizionarii mărfii
- Determinarea calitatii prin utilizarea unor expresii consacrate:
- “tel quel “sau “tale quale “, conform acestei expresii cumpărătorul acceptă marfa
aşa cum este întrucât fie că o cunoaşte anterior încheierii contractului, fie că o
cumpără la vedere – în cazul mărfurilor avariate. Din punct de vedere juridic,
aceasta nu se deosebeşte de clauza “ văzut şi plăcut “;
- ”rye terms” (RT), această expresie este împrumutată din comerţul cu secară şi în
baza ei cumpărătorul poate pretinde vânzătorului o bonificaţie, dacă starea
calitativă a mărfii la sosire nu corespunde cu calitatea prevazută în contract;
- ”sound delivered”, acestă expresie este similară cu cea anterioară cu deosebirea
că în situaţia în care marfa soseşte avariată la destinaţie cumpărătorul are dreptul
să o refuze.
5.Ce functii indeplineste ambalajul unei cantitati de marfa si care sunt cerintele pe care acesta
trebuie sa le indeplineasca conform unui contract de vanzare –cumparare international ?
Ambalajul îndeplineşte două funcţii de bază şi anume:
- protejează marfa în timpul transportului şi manipulărilor;
- joacă rol de promovare a vânzării mărfii.
În contextul celor de mai sus, ambalajul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să fie uşor, pentru a nu încărca excesiv costul transportului, mai ales atunci când marfa
se transportă pe distanţe lungi;
- să fie rezistent, pentru a putea proteja marfa împotriva avariilor şi deteriorărilor;
- să fie estetic pentru a corespunde gustului cumpărătorului şi a constitui un factor de
promovare a vânzării mărfurilor.
6.Enumerati cateva denumiri conventionale pentru anumite tipuri de ambalaj, care in timp au
devenit uzante internationale.
Acestea sunt cunoscute şi acceptate de exportatori şi importatori şi ca atare se utilizează atât în
contracte, cât şi în dispoziţiile de livrare ce intervin între parteneri. Dintre acestea vor fi menţionate
câteva:
- S.W.P. (Seaworthy packing) – ambalaj corespunzător mărfurilor transportate pe mare.
Normele tehnice pentru acest tip de ambalaj prevăd, după caz: lăzi din cherestea geluită,
fără noduri; marfa trebuie să fie gresată sau învelită în hârtie cerată; lăzile se căptuşesc
cu hârtie gudronată;
- C.P. (Continental packing ) – ambalaj destinat transportului de mărfuri pe continent. Este
mai puţin pretenţios decât primul, iar normele sale tehnice prevăd lăzi bune, din lemn
sănătos. Se poate eventual menţiona obligaţia pentru vânzător de a le acoperi cu prelată
sau de a fi transportate numai cu vagoane acoperite sau în camioane;
- M.P. (Machine packing) – ambalaj executat cu maşini speciale care confecţionează
colete, saci sau baloturi cusute, uniform îndesate şi care sunt numerotate;
- F.P. (Fit paching ) – ambalaj realizat cu ajutorul unor utilaje care fixează un strat
protector (folie de polietilenă);
- S.P.P.( Special packing paid ) - ambalaj mai scump, realizat la cererea expresă a
cumpărătorului;
- R.C. (Reşistance controlled) - ambalaj a cărui rezistenţă se controlează prin încercări de
presiune, zguduire, umiditate etc.; rezultatele fiind consemnate într-un înscris după
norme internaţionale de control al ambalajelor ;
- S.C.P. (Strict confidential packing) - ambalaj strict confidential. Lazile, sacii, coletele
etc. sunt marcate cu date cifrate, astfel ca sa nu divulge cine este exportatorul şi implicit
ţara de origine. Este utilizat, de regula ,în cazul reexporturilor.
7.Cum trebuie sa fie marcajul de pe ambalaj pentru diferitele tipuri de marfuri, prevazute in
contractele de vanzare –cumparare si cum sunt clasificate in functie de acestea?
Marcajul trebuie să fie clar, sugestiv şi să poarte marca de fabrică sau de comerţ a firmei
vânzătoare. Marcajul se face ţinându-se cont de ruta şi mijlocul de transport şi de dispoziţiile
convenţiilor internaţionale privind transportul de mărfuri.
În scopul facilitării manipulării şi indentificării mărfurilor se pot aplica diferite marcaje, cum ar
fi:
- special, mai ales pentru măfurile la care se cere o manipulare mai atentă (aparate de
precizie, materiale explozive etc.);
- originar, marfa ramâne în ambalajul producătorului, purtând fie marca originală a
acestuia, fie a primului manipulant;
- neutru, în acest caz ambalajul nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste ţara de
origine a mărfii. Cumpărătorii solicită, de regulă, un marcaj neutru atunci când
importatorul este supus unor măsuri discriminatorii (embargo, taxe vamale ridicate etc.)
sau când doreşte să reexporte marfa.
8.Care este scopul regulilor INCOTERMS in cadrul contractelor de vanzare –cumparare
internationale si de ce au un caracter facultativ?
Regulile INCOTERMS a căror aplicabilitate este facultativă urmăresc în principal stabilirea
unor definiţii unitare privind interpretarea principalilor termeni comerciali internaţionali utilizaţi în
contractele de vânzare - cumpărare, urmărindu-se definirea cu suficientă precizie a obligaţiilor
părţilor în strictă conformitate cu practicile curente în domeniul comerţului internaţional. Regulile
INCOTERMS au drept scop punerea la dispoziţia părţilor a unui set de reguli internaţionale care să
permită interpretarea celor mai uzuale clauze de comerţ exterior şi să evite sau să reducă în cea mai
mare măsură incertitudea interpretărilor diferite ale acestora, în condiţiile în care participanţii la un
contract comercial internaţional nu sunt întotdeauna la curent cu practicile comerciale din diferite
ţări.
Caracterul facultativ al regulilor INCOTERMS se referă la neobligativitatea utilizării lor de către
partenerii comerciali, dar odată ce a fost convenită prin contract o anumita clauză de livrare
conform INCOTERMS, ea va produce toate efectele economice şi juridice ce decurg din
interpretarea unitară dată de ICC.
9.Ce rol au regulile INCOTERMS în desfăşurarea unei tranzacţii comerciale ?
Termenii comerciali grupaţi sub denumirea de INCOTERMS au un dublu rol în desfăşurarea unei
tranzacţii comerciale:
- constituie un procedeu de identificare a modalităţilor de vânzare printr-o denumire
comună;
- au o funcţie de armonizare, respectiv de a determina în mod automat obligaţiile standard
ale vânzătorului şi cumpărătorului, conţinutul lor uniformizat putând fi completat cu
stipulaţii particulare în funcţie de interesul participanţilor la tranzacţie.
10.Care sunt cele 4 categorii de clauze ale regulilor INCOTERMS ?

Clauzele au fost grupate în patru categorii diferite, începând cu acea condiţie potrivit căreia
vânzătorul ţine marfa la dispoziţia cumpărătorului la sediul său (the “E” terms - ex works); urmată
de un al doilea grup în care vânzătorul este obligat să livreze marfa unui cărăus angajat de
cumpărător (the “F” terms: FCA, FAS, FOB); continuând cu clauzele “C” în care vânzătorul trebuie
să angajeze transportul, dar fără a-şi asuma riscul pierderilor sau al deteriorării mărfurilor sau
costurile adiţionale cauzate de evenimente ce au survenit după expediere (CFR, CIF, CPT şi CIP) şi
în sfârşit clauzele “D” în care vânzătorul trebuie să suporte toate cheltuielile şi riscurile necesare
pentru aducerea mărfii în ţara de destinaţie (DAT, DAP şi DDP).
11. Care sunt modificarile regulilor INCOTERMS in anul 2010?
Prin ediţia din 2010 a regulilor INCOTERMS s-au făcut o serie de modificări importante dintre care
cele mai importante se referă la scoaterea a patru termenii (DAF, DES, DEQ, DDU) şi introducerea
doi termeni noi (DAP, DAT). De asemenea, prin INCOTERMS 2010 se face pentru prima dată
menţiunea că ei pot fi folosiţi şi în tranzacţii interne şi nu doar internaţionale. Acest lucru este
cumva o extensie a comerţului din interiorul tărilor europene deaorece între acestea nu mai există
graniţe. De asemenea INCOTERMS 2010 împarte termenii în două mari categorii:
- termeni ce pot fi utilizaţi în toate modurile de transport (EXW, FCA, FAS, FOB, CPT,
CIP, DAT, DAP, DDP);
- termeni ce pot fi utilizaţi doar în transportul maritim şi fluvial (FAS, FOB, CFR, CIF).
12.Ce prevede grupa E a regulilor INCOTERMS si care sunt termenii specifici acesteia ?
Grupa E prevede obligaţii minime pentru vânzător, în sensul că acesta are doar obligaţia producerii
şi punerii mărfii la dispoziţia cumpărătorului având însă grijă ca marfa să fie individualizată şi uşor
de identificat.
-EXW..... (named place) EX Works – Franco Producător ... (locul convenit). Prin această condiţie se
înţelege că vânzătorul are răspunderea de a face marfa disponibilă în depozitul fabricii, suportând
toate cheltuielile până în momentul în care marfa a fost lotizată în depozitul convenit prin contract.
13. Ce prevede grupa F a regulilor INCOTERMS si care sunt termenii specifici acesteia ?
Condiţiile din Grupa F prevăd că vânzătorul nu-şi asumă nici riscul şi nici costurile pentru
transportul principal, însă este obligat să predea mărfurile unui transportator nominat de către
cumpărător.
a) FCA .... (named place) - Free CArrier - Franco transportator (locul convenit). Această condiţie de
livrare a fost convenită pentru a satisface cerinţele unui transport modern, în mod deosebit cel
“multimodal”. Conform acestei expresii vânzătorul livrează marfa vămuită pentru export
transportatorului nominat de cumpărător, la locul convenit.
b) FAS ..... (named loading port) - Free Alongside Ship ..... – Liber de-a lungul navei (port de încărcare
nominat). Conform acestei expresii vânzătorul are obligaţia să livreze marfa în punctul cuvenit, prin
plasarea acesteia pe cheu lângă navă sau în barje adusă lângă navă. Cumpărătorul preia toate
costurile şi riscurile de pierdere sau avariere a mărfii din momentul în care acestea a fost adusă de-a
lungul navei şi el este acela care nominează portul, dana şi data la care marfa trebuie livrată.
c) FOB .... (named loading port) - Free On Board - Liber la bord (port de încărcare convenit). Conform
acestei expresii vânzătorul s-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în momentul în care marfa a
fost livrată la bordul navei nominată de către cumpărător.
14. Ce prevede grupa C a regulilor INCOTERMS si care sunt termenii specifici acesteia ?
Condiţiile de livrare din Grupa C prevăd că vânzătorul îşi asumă numai costurile pentru transportul
principal, fără a-şi asuma însă riscurile de pierdere sau avariere a mărfurilor, şi nici costurile
suplimentare generate de evenimentele produse ulterior, după încărcarea mărfurilor pe mijlocul de
transport ce efectuează transportul principal.
a) CFR ..... (named discharging port) - Cost and FReight - Cost şi navlu (portul de descărcare
nominat). Conform acestei condiţii de livrare vânzătorul s-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii
în momentul în care marfa a fost încărcată la bordul navei în portul de încărcare. Vănzătorul plăteşte
costurile şi navlul necesar aducerii mărfii în portul de destinaţie nominat, însă riscurile pierderii sau
avarierii mărfii, precum şi orice alte costuri suplimentare cauzate de evenimente ce au apărut după
ce marfa a fost încărcată la bordul navei, în portul de încărcare, se transferă de la vânzător la
cumpărător.
b) CIF .... (named discharging port) – Cost, Insurance and Freight – Cost, asigurare şi navlu (portul
de descărcare nominat. Această condiţie de livrare este identică cu precedenta, însă ea adaugă la
obligaţiile vânzătorului şi pe aceea de a acoperi riscul de pierdere sau de avariere a mărfii pe timpul
transportului maritim prin încheierea unei asigurări.
c) CPT.... (named destination place) – Carriage Paid To – Transport plătit până la ..(locul de
destinaţie convenit). Conform acestei condiţii de livrare vânzătorul plăteşte costul transportului
maritim până la o destinaţie convenită.
d) CIP ... (named destination place) – Carriage and Insurance Paid To – Transport şi asigurare
plătite până la ..... (locul de destinaţie convenit). Această condiţie de livrare este identică cu
precedenta cu deosebirea că vânzătorul este obligat să încheie, pe cheltuială proprie, o asigurare
împotriva riscului de pierdere şi de avariere a mărfurilor pe parcursul transportului şi să predea
poliţa cumpărătorului.
15.Ce prevede grupa D a regulilor INCOTERMS si care sunt termenii specifici acesteia ?
Condiţiile de livrare din Grupa D prevăd că vânzătorul îşi asumă atât costurile cât şi riscurile pentru
transportul principal.
DAF ... (named place) – Delivered At Frontier – Livrat la frontieră (locul convenit). Conform
acestei condiţii de livrare vânzătorul şi-a îndeplinit obligaţia de a livra, atunci când marfa a fost
pusă la dispoziţia cumpărătorului, la frontieră, vămuită pentru export şi nedescărcată de pe mijlocul
de transport utilizat, înainte de frontiera vamală cu ţara învecinată, în locul şi punctul convenit.
Acestă clauză este recomandată în transportul pe cale rutieră sau feroviară.
DES ...(named port of destination) - Delivered Ex Ship - Livrat la bordul navei (port de destinaţie
convenit).
Vânzătorul are obligaţia de a pune marfa la dispoziţia cumpărătorului, la bordul navei, în portul de
descărcare convenit prin contract. El suportă toate cheltuielile şi riscurile care le comportă marfa
până la sosirea acesteia în portul de destinaţie. Dacă părţile contractante convin ca vânzătorul să
suporte atât costurile cât şi riscurile de descărcare a mărfurilor, se recomandă utilizarea clauzei
DEQ.
DEQ....(named port of destination) - Delivered Ex Quay (livrat pe cheu - port de destinaţie
convenit).
Vânzătorul pune mărfurile la dispoziţia cumpărătorului pe cheu în portul de destinaţie convenit prin
contract. El suportă toate cheltuielile şi riscurile până când aduce mărfurile la locul convenit,
inclusiv costurile şi riscurile de descărcare a acestora pe cheu.
DDU.....(named place) - Delivered duty unpaid – Livrat, vama neplatită (locul de destinaţie
convenit).Aceasta este condiţia de livrare care implică maximum de obligaţii pentru vânzător
privind cheltuielile de transport şi riscurile pe care trebuie sa le suporte până la destinaţie.
?
a)DAT … (named place) ….Delivered at Terminal – Livrat în terminalul (numele terminalului
convenit) - Termen nou
b)DAP ….(named place) … Delivered at Place – Livrat la locul …. (numele locului de livrare) -
Termen nou
c)DDP....(named discharging place) - Delivered Duty Paid – Livrat, vama platită (locul de destinaţie
convenit).
d)DDU.....(named place) - Delivered duty unpaid – Livrat, vama neplatită (locul de destinaţie
convenit).Aceasta este condiţia de livrare care implică maximum de obligaţii pentru vânzător
privind cheltuielile de transport şi riscurile pe care trebuie sa le suporte până la destinaţie.
16. Care din urmatoarele aspecte trebuie sa faca parte din clauza de determinare a cantitatii
de marfa intr-un contract de vanzare cumparare internationala?
a) Locul si momentul determinarii cantitatii de marfa
b) Modul de transport al marfii
c) Persoana care va stabili cantitatea de marfa
d) Unitatea de masura folosită pentru determinarea cantității
17. Care este intelesul clauzei "rye terms" cu privire la calitatea marfii?
a) Conform aceste clauze cumparatorul poate pretinde vanzatorului o bonificatie, daca starea
calitativa la sosirea marfii nu corespunde cu calitatea prevazuta in contract
b) Conform acestei clauze cumparatorul poate refuza marfa daca starea calitativa la sosirea
marfii nu corespunde cu calitatea prevazuta in contract
c) Conform acestei clauze cumparatorul accepta marfa asa cum este.
d) conform acestei clauze vanzatorul accepta marfa numai dupa incercare
18. Care este intelesul clauzei "sound delivered" cu privire la calitatea marfii?
a) Conform acestei clauze cumparatorul poate pretinde vanzatorului o bonificatie, daca starea
c) Conform acestei clauze cumparatorul accepta marfa asa cum este.
19. Care este intelesul clauzei "tel quel" cu privire la calitatea marfii?
a) Conform aceste clauze cumparatorul poate pretinde vanzatorului o bonificatie, daca starea
c) Conform acestei clauze cumparatorul accepta marfa asa cum este
20. .Atunci cind se vorbeste despre "starea si conditia aparenta" a marfurilor:

a) se are in vedere calitatea marfurilor
b)se are invedere si ambalajul marfii
c) se are in vedere aspectul exterior al marfii
d) se are in vedere atit aspectul exterior al marfii cit si continutul coletelor
21. Bunurile fungibile sunt acele bunuri care:

a) Au unele calitati intrinseci care nu le permit inlocuirea unora cu altele
b) Se pot schimba unele cu altele raportul de echivalenta stabilindu-se prin cantarire,
numarare, masurare
c) Au valoarea stabilita la bursa de valori sau pe alte piete de valori mobiliare legal
recunoscute
d) Se pot inlui cu produse relativ similare daca se poate stabili un sitem echivalent de
cantarire, numarare, masurare
22. Care din urmatoarele conditii de livrare se folosesc foarte des in transportul maritim?
a) CPT; DEQ
b) FOB; CIF
c) DDP; DDU
d) FOB, DES
23. Care este diferenta dintre conditiile de livrare FOB si CIF din punct de vedere al
momentului in care riscurile trec de la vanzator la cumparator?
a) in conditia de livrare FOB riscurile trec de la vanzator la cumparator in momentul in care
marfurile trec peste copastia navei in portul de incarcare pe cand in cazul conditiei CIF
riscurile trec la momentul in care nava a ajuns in portul de descarcare
b) in conditia de livrare FOB riscurile trec de la vanzator la cumparator in momentul in care
marfurile strec peste copastia navei in portul de incarcare pe cand in cazul conditiei CIF
riscurile trec la momentul in care marfa trece peste copastia navei in portul de descarcare
c) in conditia de livrare FOB riscurile trec de la vanzator la cumparator in momentul in care
marfurile trec peste copastia navei in portul de incarcare pe cand in cazul conditiei CIF
riscurile trec in momentul in care marfa a fost preluata de primitor
d) nu exista nici un fel de diferenta
24. Care este socotita "regula de aur" a comertului international pe mare?

a) Export CIF, import CIF
b) Import FOB, export CIF
c) Import CFR, export FOB
d) Import FOB, export FOB
25. Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajul marfii?

a) Sa fie usor, rezistent, estetic
b) Sa fie originar, vizibil
c) Sa fie usor, estetic, originar
26. Care sunt conditiile de livrare conform INCOTERMS 2010 incluse in grupa "F"?
a) FOB,FAS,FIOS,FCR
b) FIOT, FOT, FAS
c) FOB, FAS, FCA
d) FOB, FIOS, FILO, FCA
27. Care sunt conditiile de livrare, conform INCOTERMS 2010, incluse in grupa "C"?
a) CFR, CIF, CIP, CPT
b) C&F, CIF, CPT
c) CIF, CFO, CAF
d) CIP, CIF, CIT, CTP
28. Care sunt conditiile de livrare, conform INCOTERMS 2010, incluse in grupa "D"?
a) DAP, DAT, DDP;
b) DAF, DDU, DDP
c) DAP, DAF
d) DES, DEQ, DDU
29. Care sunt documentele mentionate in contractul de vinzare/cumparare internationala, ce

implica transport maritim, care stabilesc cantitatea de marfa expediată?
a) Scrisoarea de trasura maritima - seaway bill
b) Conosamentul
c) Chitanta maritima
d) Factura comerciala
e) Declaratia vamala
30. Regulile INCOTERMS au fost elaborate de:

a) BIMCO cu sediul la COPENHAGA
b) IMO cu sediul la LONDRA
c) Camera de Comert International de la PARIS
d) Camera de Comert International de la Londra
31 Care sunt cele 4 elemente ale contractului de vânzare-cumpărare conţinute în obiectul

contractului?
Definirea produsului; cantitatea; calitatea; ambalajul şi marcajul.
32. Care sunt elementele ce trebuie enumerate într-un contract de vânzare-cumpărare în cazul
bunurilor nefungibile, pentru individualizarea produsului?
Descrierea exactă, tehnologia de fabricaţie sau execuţie, caracteristicile tehnice reprezentative,

referirea la catalog, prospect, tip, normă tehnică, mostră, eşantion, marca de fabrică etc.
33. Care sunt cele 4 elemente care trebuie înscrise într-un contract pentru determiarea corectă a
cantităţii de marfă?
Unitatea de măsură; locul şi momentul determinării cantităţii; modul de stabilire a cantităţii;
documentele care atestă cantitatea.
34. Care este diferenta dintre notiunile de calitate si stare si conditie aparenta a marfii?
Calitatea se referă la proprietățile intrinseci ale marfurilor si ea este determinate prin teste de
laborator foarte complexe, ce nu pot fi effectuate de transportator. Starea și condiția aparentă a mărfi
se referă la aspectul visual al mărfii și ea poate fi determinate de un transportator experimentat. Este
posibil ca o marfă să corespundă din pounct de vedere calitativ cu cerintele contractului și totuși
transportatorul să aibă remărci cu privire la starea și condiția aparentă a mărfurilor.
35. Care este rolul regulilor INCOTERMS în desfășurarea unei tranzacții comerciale?
Termenii comerciali grupaţi sub denumirea de INCOTERMS au un dublu rol în desfăşurarea

unei tranzacţii comerciale:
- constituie un procedeu de identificare a modalităţilor de vânzare printr-o denumire
comună;
- au o funcţie de armonizare, respectiv de a determina în mod automat obligaţiile standard
ale vânzătorului şi cumpărătorului, conţinutul lor uniformizat putând fi completat cu
stipulaţii particulare în funcţie de interesul participanţilor la tranzacţie.
36. Care dintre urmatoarele particularitati poate fi considerata ca fiind o particularitate a

transportului maritim de linie:
a)armatorii sunt obligati sa accepte spre incarcare toate marfurile ce satisfac conditiile
minimale cu privire la cantitate si volum
b) nivelul tarifelor de transport fluctueaza frecvent in functie evolutia pietei navlurilor
c) cheltuielile de incarcare si descarcare sunt incluse in pretul de transport
d) pentru procurarea marfurilor folosesc brokeri
37. Piata transportului de marfuri in vrac este o piata caracterizata de:

a) monopolul armatorilor
b) monopolul navlositorilor
c) oligopol
d) concurenta perfecta
38 Companiile de linie formeaza de obicei conferinte. In acest context notiunea de conferinta

poate considerata ca fiind:
a) intruniri ale armatorilor si navlositorilor la care se dezbat probleme de interes la nivel
mondial
b) structura capabila de a aduna toate companiile ce efectueaza transporturi intre anumite
porturi si a constitui astfel o structura monolopista
c) o companie de navigatie ce efectueaza servicii de transport pe o anumita relatie deservita de
mai multe companii de navigatie
d) intruniri ale organizatiilor armatorilor si incarcatorilor in care se dezbat probleme de
interes comun
39. În navigaţia de linie se folosesc, în general, nave de tip:

a) portcontainere
b) tancuri
c) vrachiere
d) nave Ro-Ro
40. O navă tramp poate fi definită ca fiind:

a) o navă pregătită să transporte în orice moment orice marfă, între anumite porturi cu
condiţia ca voiajul să fie legal şi sigur.
b) o navă pregătită să transporte în orice moment anumite mărfuri, între oricare porturi cu
condiţia ca voiajul să fie legal şi sigur.
c) o navă pregătită să transporte în orice moment orice marfă, cu condiţia ca voiajul să fie
legal şi sigur
d) o nava care transporta orice fel de marfa, intre oricare porturi indiferent de conditiile
meteorologice
41 În cazul navigaţiei de linie:

a) voiajele sunt dependente de porturile în care mărfurile sunt disponibile
b) voiajele planifică în mod individual fiecare voiaj în funcţie de cerinţele navlositorilor.
c) navele fac escale repetate, indiferent de volumul de marfă
d) conosamentele ce se emit sunt diferite de la încărcător la încărcător
42. În cazul navigaţiei de linie, în general:

a) se transportă mărfuri încărcate de un singur încărcător, iar costurile de incarcare/
descarcare sint suportate de acesta
b) se transportă mărfuri în loturi mici
c) cheltuielile de încărcare/descarcare sunt acoperite de către armator şi incluse în preţul de
transport.
43. În cazul navigaţiei de linie:

a) se negociază un contract de navlosire pentru fiecare angajare a navei
b) termenii contractului de navlosire variază de la voiaj la voiaj
c) termenii contractuali sunt aplicabili numai navei nominate în contractul de navlosire şi
doar pentru voiajul respectiv.
d) se eliberează tuturor încărcătorilor un conosament standard
44. În cazul navigaţiei de linie:

a) preţurile de transport sunt stabilizate de practica de a percepe acelaşi tarif de la toţi
încărcătorii ce oferă spre transport aceeaşi marfă, indiferent dacă aceasta este transportată cu
aceeaşi navă sau nu
b) navlurile pe diferite destinaţii şi cantităţi sunt prezentate sub forma unor liste (tarife) ce
sunt puse la dispoziţia încărcătorilor la cerere
c) tarifele sunt supuse unor modificări periodice dacă armatorii fac parte din conferinţe
d) navlurile sunt fluctuante
45) În cazul navigaţiei tramp:
a) Cererea şi oferta de tonaj sunt principalii factori de influenţă ai ratei navlului.
b) Poziţia navlositorului este puternică atunci când sunt relativ multe mărfuri oferite spre
transport şi puţine nave disponibile într-o zonă.
c) Poziţia armatorului este puternică atunci când sunt oferite spre transport multe mărfuri şi
sunt puţine nave disponibile.
d) Când rata navlului este mică, piaţa se mai numeşte şi piaţa navlositorului
46. Care sunt cele 5 condiţii pentru ca piaţa tramp să fie considerată o piaţă caracterizată de
concurenţă perfectă?
-atomicitatea pieţei;
-omogenitatea perfectă a serviciului oferit;
-intrarea şi ieşirea liberă de pe piaţă;
-transparenţa pieţei;
-factorii de producţie au o mobilitate perfectă.
47. Cum se poate limita competiţia între armatorii membri ai unei conferinţe?
-stabilirea de comun acord a unui tarif ce trebuie practicat de toţi membrii;
-introducerea unui sistem de alocare a mărfurilor;
-constituirea unui sistem de împărţire a profiturilor.
48. De ce în cazul transportului maritim de linie, preţul de transport este mai mare?
- Mărfurile transportate au, în mod normal, o valoare mai mare decât a mărfurilor transportate cu
navele tramp;
- se transportă mărfuri în loturi mici
- Cheltuielile de încărcare/descarcare sunt considerabil mai mari pentru că mărfurile transportate
trebuie manipulate cu grijă
49. De ce cea mai mare concentrare a flotei maritime mondiale se înregistrează în navigaţia de
linie?
Deoarece pentru a organiza şi a menţine un serviciu de linie sunt necesare investiţii foarte mari.
50. Cum se clasifică cărăuşii?

- carausi comuni;
- carausi publici;
- carausi privati.
Seminar 3
1. Contractul de navlosire este documentul prin care se reglementeaza drepturile si obligatiile:

a) Armatorului si posesorului conosamentului
b) Armatorului si navlositorului
c) Armatorului si primitorului
d) Armatoruli si incarcatorului
2. Care a fost solutia adoptata pentru a depasi o parte din problemele ce pot aparea din
amendarea clauzelor standard:
a) Au fost interzise amendamentele
b) Amendamentele se fac doar de catre specialisti
c) Unele clauze sunt prezentate in mai multe variante standard
d) toate clauzele sunt intocmite in mai multe variante standard
3. Ce este un "RIDER" la contractul de navlosire?

a) Este partea din contract negociata si inscrisa ca atare în continuarea contractului standard
b) Modificarile facute de parti la clauzele standard in urma negocierii a formularului
standard
c) Este continuarea contractului cu clauze standard din "FORMS OF APPROVED
DOCUMENTS"
d) este un acord confidential prin care se fac intelegeri secrete intre armator si navlositor
4. Ce sunt clauzele subîntelese ale unui contract de navlosire?

a) Clauzele inscrise in contractul standard
b) Clauzele nescrise in contract, dar care se refera la buna credinta a partilor pentru
realizarea scopului comercial al voiajului
c) Clauzele contractuale nescrise care se refera la obligatia armatorului de a asigura nava si
marfa
d) acele clauze scrisein contract care necesita o interpretare unitara pentru a conduce la
realizarea scopului economic si comercial al voiajului
5. Care din urmatoarele clauze pot fi considerate ca fiind subînţelese intr-un contract de
navlosire pe voiaj?
a) Clauza referitoare la plata navlului
b) clauza referitoare la buna stare de navigabilitate
c) clauza referitoare la efectuarea voiajului intr-o perioada de timp rezonabila
d) clauza referitoare la nominarea porturilor de descarcare
6. Care din urmatoarele obligatii ale armatorului pot fi considerate ca fiind subintelese intr-
un contract de navlosire:
a) obligatia de a prezenta nava in timp util in portul de incarcare
b) obligatia de a depune diligenta cuvenita pentru a pune la dispozitia navlositorului o nava in
buna stare de navigabilitate
c) obligata de a acorda grija cuvenita marfurilor pe toata perioada cat acestea se afla in
custodia
d) obligatia de a efectua voiajul intr-o perioada de timp rezonabila
7. Care este principala caracteristica a unui TIME/CHARTER?

a) Nava ramane tot timpul si din toate punctele de vedere in subordinea navlositorului
b) Nava este subordonata navlositorului numai in ceea ce priveste asigurarea unei bune stari
de navigabilitate pe toata perioada de inchiriere
c) Activitatea comerciala a navei este in sarcina navlositorului in limitele prevederilor
contractuale
d) Activitatea nautica si comerciala a navei este in sarcina navlositorului in limita prevederilor
contractuale
8. In contul cui sunt taxele de tranzitare prin canale/stramtori cand o nava este in time
charter?
a) Taxele de tranzitare prin stramtori/canale sunt in sarcina armatorului indiferent de forma
de navlosire
b)Taxele de tranzitare prin stramtori/canale sunt platite atat de armator cat si de navlositor in
proportii egale conform prevederilor contractului
c) Taxele de tranzitare prin canale/stramtori sunt platite numai de navlositor pe toata durata
time-charter-ului
d) Taxele de tranzitare prin canale/stramtori sunt platite de proprietarului marfurilor
indiferent de contractul de navlosire folosit
9. Care este regimul juridic al cuvintelor radiate ale unui contract de navlosire semnat?
a) Ele se iau in considerare atunci cand una dintre parti poate dovedi ca s-au radiat din
gresala
b) Ele se considera ca si cand nu ar fi existat si nu se iau in considerare in nici o imprejurare
c) Ele se considera ca si cand nu ar fi existat si se iau in considerare doar in situatia in care
fara ele una sau mai multe clauze nu ar avea sens
d) Ele se considera ca si cand nu ar fi existat
14. Clauza de deviere intr-un contract de navlosire permite comandantului sa se abata din
drum pentru aprovizionare cu alimente?
a) Da
b) Nu
c) Da, cu acordul armatorului
d) Da, cu acordul navlositorului
15. Cea mai întâlnită formă de exploatare a navelor comerciale este prin intermediul:
a) contractului de affreightment (Contracts of Affreightment – CoA)
b) contractului de navlosire pe timp (Time Charterparty)
c) contractului de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
d) contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage Charterparty).
e) contractului de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau
Charter by Demise)
16. Tipul de contract folosit ori de câte ori navlositorul are de transportat cantităţi relative
mici de marfă, pe distanţe scurte sau atunci când navlositorul preferă să evite riscurile
suplimentare ce ar putea fi generate de condiţiile meteorologice nefavorabile şi de întârzierea
operaţiunilor de încărcare sau descărcare este:
a) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
b) contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage Charterparty)
c) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
d) contractul de affreightment (Contracts of Affreightment – CoA)
e) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter
by Demise)
17. Contractul de navlosire care se foloseşte atunci când distanţele dintre porturile de
încărcare şi descărcare sunt relativ scurte sau atunci când datorită particularităţilor de
transport ale diferitelor mărfuri, navele se întorc uzual în balast (fără marfă la bord) în
zonele de încărcare (în transportul de produse petroliere, transportul de minereu de fier etc.)
este:
a) contractul de affreightment (Contracts of Affreightment – CoA)
b) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
d) contractul de navlosire pe voiaje consecutive (Consecutive Voyage Charterparty)
e) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter
by Demise)
18. Contractul de navlosire în care se specifică doar cantitatea de marfă ce va trebui

transportată, în mai multe loturi, de una sau mai multe nave ce nu sunt de obicei nominate la
momentul încheierii contractului, este:
a) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter
by Demise)
b) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
c) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
e) contractul de affreightment (Contracts of Affreightment – CoA)
19. Contractul de navlosire folosit pentru a evita creşterea navlurilor în perioada acoperită de
contract şi încheiat atunci când navlositorul estimează că piaţa maritimă va creşte sau când
doreşte să-şi protejeze profiturile comerciale este:
a) contractul de navlosire pe voiaj (Voyage Charterparty)
b) contractul de affreightment (Contracts of Affreightment – CoA)
c) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter
by Demise)
e) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
20. Cheltuielile de asigurare H&M şi P&I sunt plătite de navlositor în:

a) contractul de navlosire pe timp (Time Charterparty)
by Demise)
d) Contractul slot charter
21. Cheltuielile de întreţinere şi reparaţii ale navei sunt plătite de armator în:
by Demise)
22. Cheltuielile cu echipajul nu sunt plătite de armator în:

b) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter
by Demise)
23. Cheltuielile cu apa potabilă şi lubrefianţii sunt plătite de armator în:

by Demise)
d) Contractul de Affreightment (CoA)
24. Cheltuielile cu combustibilul sunt plătite de navlositor:

by Demise)
d) Contractul de navlosire pe voiaje consecutive
25. Cheltuielile portuare şi taxele de trecere prin canale şi strâmtori se plătesc de navlositor
în:
b) contractul de bareboat (Bareboat Charterparty sau Demise Charterparty sau Charter
by Demise)
d) Contractul de Affreightment
26.Mentionati cel puţin 5 factori reprezentativi de care depinde alegerea unui tip de contract de
navlosire.
- cantitatea de marfă ce urmează a se transporta într-o anumită perioadă de timp;
- mărimea lotului de marfă la fiecare transport;
- distanţa între porturile de încărcare şi descărcare;
- frecvenţa cu care se efectuează transporturile;
- diferenţa dintre ratele de încărcare garantate de companiile de stivatori şi cele reale;
- apetitul pentru risc al navlositorului;
- cunoştiinţele navlositorului despre piaţa maritimă internaţională şi despre exploatarea
navelor comerciale.
27. Navlositorul din contractul de navlosire pe voiaj are dreptul de a încheia alte contracte de
navlosire pentru nava respectivă?
Nu.
28. Când au prioritate de interpretare clauzele suplimentare “Rider” sau “Addendum” introduse în
contractul de navlosire?
Clauzele nou introduse au prioritate de interpretare atunci când conţinutul lor este în contradictoriu
cu cel al clauzelor standard deoarece se consideră că aceste clauze exprimă mai clar intenţia părţilor.
29. Care este diferenţa dintre garanţii, condiţii şi termeni intermediari, într-un contract de
navlosire?
O condiţie este o promisiune a cărei importanță este fundamentală pentru derularea
contractului iar dacă este încălcată partea nevinovată are dreptul să considere contractul ca fiind
terminat.
O garanție este un termen de importanță minoră, care nu afectează desfășurarea voiajului iar
nerespectarea lui îi permite părţii nevinovate să solicite despăgubiri.
Termenii intermediari sunt prevederi contractuale a căror nerespectare poate fi considerată
fundamentală sau minoră în funcţie de pierderea suferită de partea nevinovată.
30. Intr-un contract "voyage charter", comandantul executa ordinele primite de la :

a) Navlositor
b) Armator
c) Armator, navlositor, broker
d) Navlositor si armator
31. Intr-un contract "voyage charter" armatorul :

a) Pastreaza controlul navei din punct de vedere legal
b) Pastreaza controlul navei din punct de vedere comercial
c) Pastreaza controlul navei atat din punct de vedere legal, cat si din punct de vedere
comercial
d) Pastreaza doar gestiunea nautica a navei
32. O nava aflata intr-un contract de bareboat este angajata intr-un contract de navlosire pe
timp unui navlositor, care la randul sau o angajeaza intr-un contract de navlosire pe voiaj.
Cine este responsabil pentru mentinerea navei in buna stare de navigabilitate?
a) navlositorul din contractul ne navlosire pe timp
b) armatorul
c) navlositorul din contractul e navlosire pe voiaj
d) navlositorul din contractul de bareboat
33. Intr-un contract de bareboat, navlositorul nu plateste:

a) cheltuielile financiare ale navei
b) cheltuielile cu asigurarea
c) cheltuielile cu incarcarea/descarcarea marfii
d) cheltuielile cu trecerile prin canale si stramtori
34. Pe piaţa mărfurilor generale sunt cunoscute peste 50 de contracte standard agreate,
adoptate sau recomandate de diverse organizaţii naţionale sau internaţionale. Caracteristică
aproape generală a acestor contracte este aceea că:
a) ele tind să-l favorizeze pe navlositor
b) ele tind să-l favorizeze pe armator
c) ele tind să-l favorizeze pe expeditorul mărfii (exportator)
d) ele tind să-l favorizeze pe destinatarul mărfii (importator).
35. Cel mai utilizat contract de navlosire pe piaţa mărfurilor generale este:
a) TANKERVOY 87
b) MULTIFORM (1982)
c) GENCON 94
d) SYNACOMEX
36. Pe piaţa produselor lichide numărul contractelor standard este considerabil mai redus.
Caracteristică acestor contracte este aceea că:
a) ele tind să-l favorizeze pe navlositor
b) ele tind să-l favorizeze pe armator
c) ele tind să-l favorizeze pe expeditorul mărfii (exportator)
d) ele tind să-l favorizeze pe destinatarul mărfii (importator).
37. Când poate acţiona un agent în numele altei persoane?

a) când se obţine acordul expres al celui ce va fi reprezentat de agent
b) chiar şi în situaţia când agentul nu poate acţiona, cu buna credinţă, în interesul tuturor
părţilor implicate
c) prin acord subînţeles
d) din necesitate.
38. Care sunt obligatiile subînţelese ale armatorului într-un contract de navlosire?
- sa puna la dispozitia navlositorului o nava in buna stare de navigabilitate
- de a performa voiajul intr-un timp rezonabil
- de a nu devia de la ruta de navigatie uzuala
39. Intr-un contract de navlosire, care sunt obligatiile subintelese ale navlositorului?
- sa nomineze un port sigur si o dana sigura
- sa nu incarce la bord marfuri periculoase fara a-l aviza pe armator
40. Enumerati 3 cazuri cand devierea de la ruta de navigatie se considera justificata conform
dreptului comun.
- pentru a salva vieti omenesti
- pentru a evita pericole ce se abat asupra navei
- cand devierea este necesara din vina navlositorului
41. Definiţi contractul de navloire pe voiaj.

Este contractul prin care armatorul se obligă, ca în schimbul unei sume de bani numită navlu, să
pună la dispoziţia navlositorului, într-un anumit loc de încărcare, o navă în bună stare de
navigabilitate, capabilă să încarce o anumită marfă (pusă la dispoziţia navei de către navlositor) şi
să o transporte până la locul de descărcare.
42. Care sunt cele 3 condiţii pentru ca un agent să fie considerat agent din necesitate ?
- trebuie să fie imposibil să se obţină instrucţiuni de la cel pe care îl reprezintă;
-trebuie să existe o necesitate comercială imediată şi reală de a acţiona în numele celui pe care îl
reprezintă;
- trebuie să acţioneze, cu buna credinţă, în interesul tuturor părţilor implicate.
43. Ce înseamnă expresia “subject owners/charterers approval of charterers/owners” utilizată pe

timpul negocierilor contractului de navlosire?
În majoritatea negocierilor atât armatorii cât şi navlositorii negociază sub rezerva de a
aproba referinţele primite despre cealaltă parte contractantă, astfel încât să existe în orice moment
posibilitatea de a ieşi din negocieri, dacă se dovedeşte că cealaltă parte nu are o reputaţie bună sau
este în incapacitate de plată.
44. Ce detalii despre navă se înscriu într-un contract de navlosire?

-elemente esenţiale: numele navei, tonajul brut şi net şi deadweighul navei;
-detalierea particularităţilor constructive ale navei: indicativul, anul de construcţie, clasa navei,
clubul P&I ce asigură nava, pavilionul şi uneori viteza,
-elemente de care depind de particularităţile voiajului: pescajul, lungimea maximă şi pescajul
aerian.
-alte elemente necesare unei bune derulări a contractului: instalaţiile de manipulare a mărfii ale
navei, numărul magaziilor, dimensiunile magaziilor şi ale gurilor de magazii etc.
45. Care este diferenţa dintre termenii ”deadweight cargo capacity” (dwcc) şi „deadweight all told”
înscrişi în contractul de navlosire?
”Deadweight cargo capacity” (dwcc) se referă la deadweightul net iar „deadweight all told” se
referă la deadweightul brut (suma tuturor greutăţilor de la bord).
Seminar 4
1. Intr-un contract "voyage charter" comandantul va executa ordinele referitoare la conditiile

de transport primite de la:
a) navlositor
b) incarcatorul marfii
c) armatorul navei
d) atat de la armator cat si de la navlositor
2. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei

"10,000mts 5pct molchop". In aceste conditii navlositorul s-a indeplinit obligatia contractuala
daca nava la finalizarea incarcarii avea la bord:
a) 9000 tone
b) 9600 tone
c) 9200 tone
d) 10500 tone
3. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei

"10,000mts 5pct moloo". In aceste conditii navlositorul s-a indeplinit obligatia contractuala
daca nava la finalizarea incarcarii avea la bord:
a) 10.500 tone
b) 9600 tone
c) 10,000 tone
d) 9500 de tone
4. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei "min/max

10,000/11000 mts". In aceste conditii navlositorul a indeplinit obligatia contractuala daca
nava la finalizarea incarcarii avea la bord:
a) 10800 tone
b) 10200 tone
c) 10,600 tone
d) 10,000 tone
5. Prin expresia "lawful merchandise" se poate intelege:

a) Ca nava va incarca o marfa fara a incalca legislatia din portul de incarcare
b) Ca nava va incarca o marfa ce va fi transportata fara a incalca legislatia statului al carui
pavilion il poarta
c) Ca nava va incarca o marfa ce respecta toate tratatele internationale.
d) Ca nava va incarca o marfa fara a incalca legislatia din portul de descarcare
6. Ce inseamna expresia "port sigur" (SAFE PORT)?

a) Inseamna un port care, pe timpul respectivei perioade de timp, nava poate sosi, intra,
ramine sau pleca din el, in absenta unor intimplari anormale, fara a fi expusa vreunui pericol
care nu poate fi evitat printr-o buna navigatie sau practica marinareasca
b) "Port sigur" inseamna un loc amenajat, inscris in documentele nautice, utilizat de nave ca
loc de operare, fara a exista posibilitatea avarierii navelor.
c) Inseamna un port in care, pe timpul respectivei perioade de timp, nava poate intra, ramine
sau pleca din el, fara a fi expusa vreunui pericol chiar in imprejurari deosebite
d) Inseamna un port care, pe timpul respectivei perioade de timp, nava poate sosi, intra,
ramine sau pleca din el, indiferent de conditiile meteo si de imprejurarile in care se desfasoara
voiajul, fara a fi expusa vreunui pericol care nu poate fi evitat printr-o buna navigatie sau
practica marinareasca
7. Clauza "LINER TERMS" intr-un charter-party semnifica:

a) Cheltuielile legate de incarcare/descarcare si stivuire a marfurilor sunt in contul
armatorului
b) Cheltuielile legate de incarcare/descarcare si stivuire a marfurilor sunt in contul
navlositorului
c) Cheltuielile legate de incarcare/descarcare si stivuire a marfurilor sunt in contul
proprietarului mărfii
8. În expresia “so near as she may safely get” termenul “safely” se referă la:
a) siguranţa încărcăturii
b) siguranţa navei
c) siguranţa încărcăturii şi a navei
d) siguranţa operaţiunii de descărcare.
9. O nava este angajata pentru a incarca o marfa de la dana 35 din portul Constanta. In aceste
conditii nava este considerata ca fiind o nava sosita:
a) In momentul in care ajunge in limitele legale, administrative si fiscale ale portului
Constanta
b) In momentul in care ancoreaza in rada Portului Constanta
c) In momentul in care nava este acostata la dana 35 din Portul Constanta
d) In momentul in care ia pilot la bord pentru a acosta la dana 35 din Portul Constanta
10. O nava este angajata a incarca o marfa din portul Galati si datorita congestiei din port
este obligata sa ancoreze in rada Sulina. In aceste conditii nava este considerata sosita:
a) In momentul in care ancoreaza la Sulina
b) In momentul in care ajunge la dana de incarcare in portul Galati
c) In momentul in care ajunge in rada portului Galati
d) In momentul in care ia pilot si se indreapta spre portul Galati
11. Prezentarea în contractul de navlosire a poziţiei navei la momentul încheierii contractului
de navlosire este considerată a fi:
a) o garanţie (termen de importanță minoră)
b) o condiţie (termen de importanță fundamentală)
c) termen intermediar
d) termen subinteles
12. Orice informaţie eronată cu privire la poziţia navei în momentul încheierii contractului de
navlosire îl îndreptăţeşte pe navlositor să:
a) solicite despăgubiri, fără a putea rezilia contractul
b) rezilieze contractul de navlosire fără a putea solicita despăgubiri
c) rezilieze contractul de navlosire şi să solicite despăgubiri
d) fie sa rezilieze contractul, fie sa solicite despagubiri
13. Care sunt principalele 3 modalităţi de nominare în contractul de navlosire a locului de încărcare
sau descărcare?
- prin nominarea unui port (ex. Constanta);
- prin nominarea unui număr de porturi din care navlositorul are dreptul să aleagă unul ( de
ex. Amsterdam/Rotterdam/Antwerp);
- prin nominarea unei zone în care se găsesc mai multe porturi din care navlositorul are
dreptul să aleagă unul (de ex. ‘Bordeaux/Hamburg range”).
14. În cazul în care, prin contract, navlositorul are dreptul de a nomina două porturi şi la data
semnării conosamentului înscrie doar numele unuia dintre ele, mai poate nomina ulterior un alt
port?
Navlositorul nu poate să mai nomineze alt port fără a returna toate conosamentele originale
existente pe piaţă.
15. Ce presupune înscrierea în contractul de navlosire a expresiei „Always afloat”?

Navlositorul trebuie să pună la dispoziţia navei un loc de încărcare sau descărcare în care nava are
suficientă apă sub chilă pe toată durata încărcarii şi/sau descărcării.
16. La ce se referă expresia: “Always accessible” sau “Reacheable on Arrival” ?

Navlositorul garantează că la momentul în care nava soseşte în radă va fi o dană disponibilă către
care nava poate proceda fără înârziere.
17. Conform contractului de navlosire, armatorul este obligat să prezinte nava la locul de încărcare
sau descărcare. Includerea în contract a expresiei „So near thereto as she may safely get”, conform
căreia armatorul poate prezenta nava într-un port sigur cât mai aproape de cel nominat, îl
exonerează pe armator de responsabilitatea de a prezenta nava în portul menţionat?
Nu. Armatorii nu se pot baza pe o astfel de expresie atunci când ei au posibilitatea de a ajunge în
acel port pe o alta rută, chiar dacă această rută este mai costisitoare pentru armator.
18. Care sunt cele 4 excepţii de la regula generală de a nu stivui mărfurile pe punte?
- prevederea expresă a contractului de navlosire
- mărfurile respective se transportă în mod uzual pe punte
- dacă nava este special construită pentru tansportul mărfurilor pe punte.
- transportul containerelor.
19. Care sunt cele 3 excepţii de la obligaţia navlositorului de a furniza marfa înscrisă în contract?
- zădărnicirea scopului economic al contractului.
- marfa devine ilegală după încheierea contractului de navlosire;
- existenţa unor clauze exprese în contract.
20. Care este diferenta dintre contractele de navlosire port charterparty si berth charterparty?
In cazul contractului port charterparty nava seconsidera sosita atunci cand ajunge in interioru
llimitelor administrative, comerciale si fiscale ale unui port,pe cand in cazul unui contract berth
charterparty nava se considera sosita atunci cang ajunge la dana sau la terminalul mentionat in
contract.
1. Prin stalii se intelege:

a)Perioada de timp alocata prin contractul de navlosire reprezentantilor navlositorului pentru
a efectua operatiunile de incarcare si/sau descarcare pentru care nu se plateste nici o suma
peste nivelul navlului din contract
b) Perioada de timp alocata prin contractul de navlosire reprezentantilor navlositorului
pentru a efectua operatiunile de incarcare si/sau descarcare pentru care se plateste o suma de
bani proportionala cu durata acestora
c) Reprezinta perioada de timp cat alocata prin contractul de navlosire armatorului pentru a
finaliza operatiunile de incarcare si sau descarcare si pentru care el nu plateste penalitati
d) Perioada de timp alocata prin contractul de navlosire reprezentantilor armatorului pentru
a efectua operatiunile de incarcare si/sau descarcare pentru care nu se plateste nici o suma
peste nivelul navlului din contract
2. Care din urmatoarele modalitati de stabilire a staliilor se incadreaza in categoria staliilor

fixe?
a) 5 total weather working day
b) 400 metric tons per working hatch per weather working day
c) Customary despach
d) 8 running days
3. Care dintre urmatoarele modalitati de stabilire a staliilor se incadreaza in categoria staliilor

determinabile?
a) 4000 metric tons per day
b) 8 running days
c) 1000 metric tons per hatch per day
d) as fast as the vessel can receive or deliver
4. Ce se intelege prin "stalii determinabile"?

a) Sunt stalii determinate de catre armator si navlositor in functie de rata de operare conform
uzului portului dar nu mai mult de o perioada rezonabila de 5/10 zile
b) Sunt stalii determinate de catre armator si navlositor in functie de natura marfii operate
c) sunt stalii ce se pot calcula prin raportarea cantitatii de marfa incarcate sau descarcate la o
anumita rata de incarcare sau descarcare
d) sunt staliile ce se pot determina dupa finalizarea operatiunilor de incarcare/descarcare in
functie de imprejurarile existente la momentul respectiv
5. Care din urmatoarele modalitati de stabilire a staliilor se incadreaza in stalii nedefinite?
a) 500 metric tons per hatch per day
b) laydays as per custom of port
c) 10 clear days
d) as fast as the shippers or receivers can receive or deliver
6. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca staliile sa conteze?

a) Nava sa fie sosita
b) nava sa fie gata de operare inainte de inaintarea NOR
c) notice of readiness sa fie inaintat
d) notice of readiness sa fie acceptat
7. Ce se intelege prin termenul "in scris" (IN WRITING) folosit in legatura cu notice-ul?
a) Un notice batut la masina, sau transmis prin radio.
b) Un notice batut la masina sau transmis prin telex care trebuie transmis apoi in original
agentului navei din portul de incarcare sau descarcare pentru a fi sau nu acceptat de catre
compania de stivatori.
c)Un notice vizibil exprimat in orice mod de reproducere a cuvintelor; mediul de transmitere
va include comunicatiile electronice cum ar fi radiocomunicatiile si telecomunicatiile.
d) Un notice transmis sub orice forma inclusiv verbal, daca este apoi urmat de un notice scris
indiferent de forma in care este transmis
8. Cum vor incepe sa conteze staliile conform contractului GENCON 1994 functie de
inaintarea NOR?
a) Daca NOR s-a transmis in zilele lucratoare in timpul orelor oficiale de birou pana la ora
12.00, staliile incep sa conteze in aceeasi zi de la ora 13.00, iar daca NOR s-a transmis, in zilele
lucratoare in orele oficiale de birou, dupa ora 12.00 staliile incep sa conteze din ziua
urmatoare neexeptata, de la ora 07.00
b)Daca NOR s-a transmis in zilele lucratoare in timpul orelor oficiale de birou pana la ora
c) Daca NOR s-a transmis in zilele lucratoare in timpul orelor oficiale de birou pana la ora
d) Daca NOR s-a transmis in timpul orelor oficiale de birou pana la ora 12.00, staliile incep sa
conteze in aceeasi zi de la ora 13.00, iar daca NOR s-a transmis, in orele oficiale de birou,
dupa ora 12.00 staliile incep sa conteze din ziua urmatoare neexeptata, de la ora 06.00
9. Cum incep de regula sa conteze staliile in contractele de navlosire de pe piata produselor

petroliere?
a) Staliile vor incepe sa conteze la 6 ore dupa ce nava este gata, din toate punctele de vedere,
de incarcare sau descarcare si NOR a fost transmis
b) Staliile vor incepe sa conteze la 12 ore dupa ce nava este gata, din toate punctele de vedere,
de incarcare sau descarcare si NOR a fost transmis
c)Staliile vor incepe sa conteze la 8 ore dupa ce nava este gata, din toate punctele de vedere, de
incarcare sau descarcare si NOR a fost transmis
d) Staliile vor incepe sa conteze la 6 ore dupa ce nava a ancorat, indiferent daca a transmis
sau nu NOR
10. Perioada de timp utilizata pentru incarcare sau descarcare inainte de momentul in care
incep staliile:
a) Se conteaza ca stalii indiferent de prevederile contractului de navlosire
b) Nu se conteaza ca stalii indiferent de prevederile contractului de navlosire
c) Se conteaza ca stalii doar daca exista o prevedere contractuala in acest sens
d) se conteaza doar daca dupa rata de incarcare sau descarcare se foloseste expresia “unless
used”
11. O nava poate inainta NOR in portul de incarcare daca:

a) Are de efectuat reparatii la capacele magaziei numarul 2 0
b)Are de efectuat reparatii in compartimentul masina
c) Are de efectuat reparatii in magazii
d) are de efectuat reparatii la instalatiile de incarcare indiferent daca ele sunt sau nu folosite
pentru incarcare
12. Ce semnificaţie are clauza “Time lost in waiting for berth to count as loading/discharging time”
sau “as laytime” (timpul pierdut în aşteptare pentru dană va conta ca timp de încărcare/descărcare
sau ca timp de stalii) ?
Clauza este o măsură de protecţie a armatorului. Dacă dana de încărcare sau descărcare nu este
disponibilă şi nava nu poate transmite “Notice of Readiness” de la locul de aşteptare, tot timpul
pierdut de navă va conta ca şi când staliile ar fi contat sau va fi considerat ca fiind contrastalii dacă
staliile au expirat. Staliile se vor întrerupe din momentul în care dana devine disponibilă şi nava se
îndreaptă către aceasta sau către locul din care poate transmite “Notice of Readiness” până în
momentul în care nava a ajuns la dană sau la locul din care poate transmite “Notice of Readiness”.
13. Ce semnificaţie are clauza “Whether in Port or Not” (fie că este în port sau nu)?
Aceasta este o expresie ce se foloseşte pentru a da navei posibilitatea de a transmite NoR imediat
după sosirea la orice loc uzual de aşteptare din port sau din afara portului.
14. Când se consideră că o navă este gata de încărcare din punct de vedere fizic ?
- a fost pusă în întregime la dispoziţia navlositorului sau reprezentanţilor acestora,
- la locul prevăzut în contractul de navlosire,
-cu toate magaziile gata de a operare,
- cu instalaţiile necesare încărcării sau descărcării, în întregime la dispoziţia navlositorului, în bună
stare de funcţionare
în aşa fel încât aceştia să poată exercita un control complet asupra tuturor spaţiilor de încărcare.
15. Când se consideră că o navă este gata de încărcare din punct de vedere juridic ?
-Când a obţinut “libera practică” şi
- se află în posesia tuturor documentelor cerute de legislaţia locală.
16. Ce efect au clauzele cu privire la obţinerea liberei practici sau la încheierea formalităţilor
vamale “Wether in free pratique or not” (fie că a obţinut libera practică sau nu) şi “Wether in custom
clearance or not” (fie că a terminat formalităţile vamale sau nu)?
Transmiterea NOR nu este condiţionată de încheierea acestor formalităţi, însă dacă nava nu poate
desfăşura operaţiuni de încărcare sau descărcare datorită neobţinerii liberei practicii sau completării
formalităţilor vamale tot timpul pierdut cu obţinerea acestora nu se va conta ca timp de stalii sau
contrastalii.
17. Enumerati trei situaţii in care navlositorul nu este obligat să accepte « Notice of readiness » ?
a) dacă în momentul înaintării acestuia nava se aprovizioneaza cu combustibil sau face
reparaţii, iar aceste operaţiuni împiedică efectuarea încărcării sau descărcarii mărfurilor în bune
condiţii, indiferent de faptul că staliile vor începe să curgă după terminarea acestor operaţiuni;
b) pentru încărcarea unei nave ce se află în curs de descărcare, chiar dacă această operaţiune
se va termina înainte ca timpul de stalii să înceapă a conta;
c) dacă în acesta se menţionează că nava va fi gata de operare la o dată viitoare.
18. Ce se intampla cu cele trei exemplare din NOR ?

- un exemplar este reţinut de încărcător sau primitor ;
- un exemplar se înapoiază comandantului “acceptat” sau “neacceptat” ;
- un exemplar este reţinut de catre agentul navei şi trimis armatorilor împreuna cu Istoricul
operţiunilor de încărcare/descărcare.
19. La ce se referă termenul de « timp liber (free time) » în contractele de navlosire ?

Este diferenţă de timp dintre momentul în care se transmite NOR şi momentul în care staliile încep
să se conteze. Are scopul de a le permite navlositorilor sau reprezentanţilor acestuia să facă ultimele
pregătiri în vederea începerii operaţiunilor de încărcare/descărcare.
Seminar 5
1. Care este explicatia urmatoarei expresii prescurtata uzual in contractele de navlosire

"SHEX"?
a) In stalii se include toate zilele lucrate din saptamana
b) In stalii nu se includ zilele de duminica si zilele de sarbatori legale
c) In stalii se include zilele de duminica si sarbatori legale
d) In stalii nu se includ zilele de sambata, duminica si zilele de sarbatori legale
2. Care este explicatia urmatoarei expresii prescurtata uzuala in contractele de navlosire

"EIU"?
a) Timpul exceptat folosit va fi contat la jumatate din timpul folosit

b) Daca operatiunile de incarcare sau descarcare se desfasoara in perioadele excluse de timp
acestea nu se vor conta ca stalii
c) Daca operatiunile de incarcare sau descarcare se desfasoara in perioadele excluse de timp
acestea vor conta ca stalii
d) Daca operatiunile de incarcare sau descarcare nu se desfasoara in perioadele excluse de
timp acestea vor conta ca stalii
3. Care este explicatia urmatoarei expresii prescurtata uzuala in contractele de navlosire

"SHINC"?
a) In stalii se includ toate zilele lucrate din saptamana
b)In stalii se includ zilele de duminica si sarbatori legale
c) In stalii nu se includ zilele de duminica si sarbatori legale
d) In stalii se includ zilele de sambata sau duminica si sarbatorile legale in functie de uzul
portului
4. Care este explicatia urmatoarei expresii prescurtata uzuala in contractele de navlosire "UU"?
a) Timpul efectiv lucrat, dupa inceperea staliilor, in perioade exceptate se va conta ca timp de
stalii
b) Timpul efectiv lucrat, dupa inceperea staliilor, in perioade exceptate nu va conta ca timp de
stalii
c) Timpul efectiv lucrat dupa inceperea staliilor va fi contat ca stalii numai daca prevede uzul
portului
d) Timpul efectiv lucrat, in perioadele exceptate,\ se va conta ca timp de stalii sau contrastalii
5. Care este interpretarea urmatoarei prescurtari uzuala in contracte de navlosire "Wibon"?
a) Conform acestei expresii timpul de stalii va conta numai din momentul in care nava se afla
in dana acceptata de incarcatori la operare
b) Conform acestei expresii timpul de stalii va incepe sa curga numai dupa o inspectie a
navlositorului care va declara nava apta chiar daca nava se afla la dana sau nu
c) Conform acestei expresii timpul de stalii va incepe a se conta chiar daca dana de
incarcare/descarcare mentionata in contract nu este disponibila.
d) Conform acestei expresii timpul de stalii va insepe a se conta doar daca dana
incarcare/descarcare este disponibila
6. Ce documente sunt folosite pentru intocmirea "Time Sheet"?

a) Conosamentul sau contractul de navlosire
b) Istoricul operatiunilor de incarcare/descarcare,
c) Notice of Readiness
d) Contractul de navlosire
7. Ce diferente exista intre expresiile "working days of 24 hours" si "working days of 24

consecutive hours" conform VOYARULES 93:
a) Exista diferente semnificative in sensul ca in conformitate cu prima expresie o zi de 24 ore
lucratoare poate reprezenta 3 zile in care se lucreaza cate 8 ore pe zi
b) Nu exista nici un fel de diferenta intre cele 2 expresii
c) Exista diferente juridice care nu intereseaza personalul de la bordul navei
d) Interpretarea celor doua expresii este dependenta de uzurile din porturile de incarcare
si/sau descarcare
8. Ce este TIME-SHEET-ul ?
a) Documentul care evidentiaza zilnic de la inaintarea noticelui, curgerea staliilor, eventualele
contrastalii sau despatch
b) Documentul care evidentiaza expirarea staliilor, eventualele contrastalii sau despatch
c) Documentul care evidentiaza modulin care navlositorul isi indeplineste sarcinile de a
incarca sau descarca marfa
d) este documentul ce evidentiaza zilnic, de la sosir ea navei, toate operatiunile pe care le
efectueaza nava
9. Statement of Facts este documentul ce se intocmeste de catre:

a) Capitanul secund al navei si este contrasemnat de catre stivatori
b) Agentul navei si este contrasemnat de catre armator si navlositor
c) Agentul navei si este contrasemnat de comandantul navei si companiile de stivatori ca
prepusi ai incarcatorilor/primitorilor
d) Agentul navei si este contrasemnat de comandantul navei si de catre reprezentanul legal al
navlositorului
10. Prin mentionarea in contract a contrastaliilor:

a) Sunt satisfacute doar interesele navlositorului care poate finaliza operatiunile de incarcare
chiar daca a depasit perioada de timp alocata prin contract
b) Sunt satisfacute doar interesele armatorului care primeste o despagubire pentru retinerea
navei peste perioada de timp alocata prin contract
c) Sunt satisfacute atat interesele armatorului cat si ale navlositorului deoarece armatorul
primeste o despagubire, iar navlositorul finalizeaza operatiunile de incarcare sau descarcare
d) Nu sunt satisfacute nici interesele armatorului, nici ale navlositorului deoarece armatorul
poate pierde alte marfuri, iar navlositorul plateste penalitati inutil
11. Ce se intelege prin "WEATHER PERMITTING"?

a) Se intelege faptul ca perioadele de timp cit vremea impiedica operatiunile de incarcare sau
descarcare nu se vor conta ca stalii
b) Se intelege faptul ca perioadele de timp cit vremea impiedica operatiunile de incarcare sau
descarcare sau le-ar fi impiediat daca acestea s-ar fi desfasurat nu se vor conta ca stalii
c) Daca lucrul este intrerupt din cauza timpului nefavorabil timpul respectiv nu va conta la
stalii daca uzurile portului nu prevad altfel.
d) Se intelege faptul ca perioadele de timp cit vremea reduce viteza operatiunilor de incarcare
sau descarcare nu se vor conta ca stalii
12. Ce se intelege prin CONTRASTALII ?

a) Sumele pe care navlositorul este obligat sa le plateasca carausului pentru timpul de
incarcare/descarcare
b) Sumele pe care navlositorul este obligat sa le plateasca carausului pentru timpul de
incarcare/descarcare consumat peste perioada de stalii
c) Sumele pe care navlositorul este obligat sa le plateasca carausului pentru timpul de
incarcare/descarcare consumat pe timp favorabil
d) Sumele pe care navlositorul este obligat sa le plateasca carausului pentru timpul de
incarcare/descarcare consumat in timpul staliilor
13. Ce se intelege prin stalii reversibile?

a) Stalii calculate conform "uzo porto"
b) Stalii calculate conform normei de incarcare/descarcare
c) navlsoitorul are dreptul de a aduna staiile dela incarcare cu cele de la descarcare si de a
considera operatiunile de incarcare si descarcare ca fiind una singura
d) navlositorul are dreptul sa compensezecontrastaliile de la incarcare cu despatcul de la
descarcare
14. Cite zile de contrastalii sint admise in contractul GENCON 1994?

a) Sunt admise 10 zile lucratoare de contrastalii.
b) Nu se face nici o precizare in acest sens
c) Sunt admise 15 zile consecutive de contrastalii.
d) sunt admise orica zile are nevoie navlositorul
15. Clauza "FDBE"inserata intr-un contract semnifica:

a) Nu avem nici contrastalii nici timp economisit
b) Fara despatch la incarcare
c) Fara despatch atat la incarcare cat si la descarcare
d) Cu despatch atat la incarcare cat si la descarcare
16. Contarea timpului de stalii este influentata de:

a) Clauza cu privire la navlu
b) Clauze cu privire la zilele de sarbatoare
c) Clauze de razboi
d) Clauze cu privire la greva
17. Contrastaliile incep sa conteze:

a) Dupa ce comandantul i-a informat pe navlositori ca nava se afla in contrastalii
b) Imediat ce au expirat staliile
c) Imediat ce au expirat staliile daca acestea expira intr-o zi lucratoare
d) dupa transmitarea unei notificari navlositorilor
18. Contrastaliile nu se conteaza daca:

a) Daca nava face reparatii la capacele magaziilor in care deja s-a finalizat incarcarea
b) Daca nava a fost scoasa in rada de catre autoritatile portuare pentru a astepta diferenta de
marfa ce urmeaza a se incarca
c) Daca nava face reparatii la capacele magaziei in care ar fi trebuit sa se efectueze operatiuni
de incarcare
d) daca instalatiile de incarcare ale navei nu functioneaza
19. Contrastaliile se conteaza:
a) In mod continuu din momentul expirarii staliilor pana la finalizarea operatiunilor de

incarcare sau descarcare
b) Fara a se tine seama de zilele de sarbatoare sau de cele in care vremea este nefavorabila
c) Tinandu-se cont de zilele de sarbatoare si de cele in care vremea nefavorabila impiedica
operatiunile de incarcare
d) in functie de preverile contractului cu privire la stalii
20. Cum se calculeaza staliile/contrastaliile/despatch-ul la navele de linie?

a) Se calculeaza conform clauzelor inserate in contract
b) In transportul de linie nu se calculeaza stalii, contrastalii sau despatch
c) Se calculeaza conform uzurilor portuare
d) se calculeaza in functie de intelegerea dintre armator si proprietarul marfurilor
21. Daca dupa rata de incarcare sau descarcare de "1000metric tons per weather working
days SSHEX" se foloseste expresia "unless used" atunci:
a) Timpul utilizat inainte de inceperea staliilor se va conta ca stalii
b) Zilele de sarbatoare nu se vor conta ca stalii chiar daca se lucreaza in aceasta perioada
c) In zilele de sambata si duminica se vor conta ca stalii doar perioadele de timp in care se
lucreaza efectiv
d) In zilele de sambata si duminica se vor conta ca stalii doar perioadele de timp in care se
lucreaza efectiv
22. Daca in contractul de navlosire se mentioneaza nivelul contrastaliilor ca fiind 3000 per day
si navlositorul depaseste perioada de stalii cu 2 zile 3 ore si 36 minute atunci aceasta datoreaza
armatorului:
a) 6000$ USD
b) 6450$ USD
c) 9000 USD
d) 6600 USD
23. Daca in contractul de navlosire se mentioneaza nivelul contrastaliilor ca fiind 3000 per day
or pro rata si navlositorul depaseste perioada de stalii cu 2 zile 3 ore si 36 minute atunci
aceasta datoreaza armatorului:
a) 6000$ USD
b) 6450$ USD
c) 9000 USD
d) 6600 USD
24. Daca o nava angajata pe baza expresiei "1000 metric tons per working day weather
permitting SSHEX" transmite corect NOR la ancorare, asteapta o anumita perioada de timp
in rada si apoi intra in port atunci:
a) Perioadele de timp petrecute in rada portului in care ploua se conteaza ca stalii
b) Perioadele de timp petrecute in port, cu suficienta marfa la cheu, in care nu se lucreaza
pentru ca ploua se conteaza ca stalii
c) Perioadele de timp, in care nava nu lucreaza datorita faptului ca instalatiile de cheu nu
functioneaza si in care ploua se conteaza ca stalii
d) perioadele de timp petrecute in rada portului, in care ploua, nu se conteaza ca stalii
25. O nava cu 3 magazii si 5 guri de magazie (magaziile 2 si 3 au cate 2 guri de magazie) are
de incarcat 15000 de tone si dupa finalizarea operatiunilor de incarcare nava a incarcat astfel:
H1:4000tone; H2:5800tone; H3:5200tone. Care este tipul de stalii in portul de incarcare daca
rata de incarcare a fost stabilita la 500 tone per working hatch per weather working day?
a) 6 zile
b) 5 zile 19 ore 12 minute
c) 11 zile 14 ore 24 minute
26. O nava cu 3 magazii si 5 guri de magazie (magaziile 2 si 3 au cate 2 guri de magazie) are
de incarcat 15000 de tone si dupa finalizarea operatiunilor de incarcare nava a incarcat astfel:
magazia 1: 4000 tone; magazia 2: 5800 tone; magazia 3: 5200 tone. Care este timpul de stalii
in portul de incarcare daca rata de incarcare a fost stabilita de 400 tone per hatch per weather
working day?
a)7 zile 6 ore
b) 7 zile 12 ore
c) 14 zile 12 ore
d) 7 zile si 9 ore
27. Despatch-ul se plateste:

a) Intotdeauna deoarece stivatorii trebuie premiati pentru finalizarea operatiunilor de
incarcare sau descarcare inaintea expirarii staliilor
b) Ori de cate ori prin contractul de navlosire se stabilesc contrastalii
c) Doar daca in contractul de navlosire exista o prevedere in acest sens
d) Doar atunci cand stivatorii demonstreaza ca merita sa primeasca despatch
28. In lipsa unor prevederi contrare, armatorul unei nave angajate de catre navlositor pentru
a incarca marfa din 3 porturi si a o descarca in 2 porturi, trebuie sa transmita NOR:
a) Doar in primul port de incarcare
b) In fiecare port de escala a navei
c) Doar in porturi de descarcare
d) Doar in primul port de incarcare si in primul port de descarcare
29. Ce sunt staliile determinabile in cadrul unui contract de navlosire ?
Staliile determinabile sunt acele stalii ce se pot calcula prin raportarea cantităţii de marfă încărcate
sau descărcate la o anumită rată de încărcare sau descărcare. Particularitatea acestora este aceea că
nu se cunoaşte durata lor până nu se finalizează operaţiunile de încărcare.
30. Numiti expresii consacrate folosite in contractele de navlosire pentru a se determina durata
staliilor(stalii determinabile) ?
Pentru a se determina durata staliilor se folosesc o serie de expresii consacrate, cum ar fi:
1. x metric tons per day. Prin utilizarea acestei variante staliile se vor determina prin
împărţirea cantităţii totale de marfă încărcată sau descărcată la rata zilnică de încărcare/descărcare
stabilită prin contract. În această situaţie timpul de stalii nu este cunoscut cu exactitate de la
începutul voiajului, deoarece cantitatea de marfă ce se va încarca este rareori o cantitate fixă, ea
încadrându-se între anumite limite ce pot fi exprimate procentual (+/- 5 %) sau prin înscrierea în
contract a unor cantităţi minime şi maxime.
2. “x metric tons per hatch per day” (pe gura de magazie, pe zi) – prin această expresie se
înţelege că staliile se vor determina prin împărţirea cantităţiii de marfă încărcate, la produsul dintre
rata zilnică pe gura de magazie şi numărul de guri de magazie ale navei. Fiecare pereche de guri de
magazie paralele se va considera ca fiind o singură gură de magazie. Cu toate acestea, o gură de
magazie la care pot lucra simultan două echipe se va conta ca două guri de magazie. Noţiunea de
gură de magazie (hatch) trebuie delimitată de cea de magazie (hold) deoarece există magazii care au
mai multe guri de magazie.
3. “x metric tons per working hatch per day” sau “x metric tons per workable hatch per Day”
(pe gură de magazie lucrătoare pe zi) – prin aceste expresii se înţelege că staliile vor fi calculate
prin împărţirea cantităţii totale de marfă din cea mai mare magazie  la produsul dintre rata de zilnică
pe gura de magazie lucrătoare şi numărul de guri de magazie ale acelei magazii. Fiecare pereche de
guri de magazie paralele se va considera ca fiind un singură gură de magazie. Cu toate acestea, o
gură de magazie la care pot lucra simultan două echipe se va conta ca două guri de magazie.
31. Ce sunt contrastaliile in cadrul unui contract de navlosire ?

Noţiunea de contrastalii are un dublu înţeles:
a) perioada de timp folosită, de reprezentanţii navlositorului, pentru finalizarea operaţiunilor de
încărcare sau descărcare după expirarea staliilor;
b) suma de bani pe care navlositorul acceptă să o plătescă zilnic armatorului, pentru perioada
de timp folosită pentru încărcare sau descărcare peste termenul alocat în mod gratuit prin
contractul de navlosire.
Raţiunea economică a contrastaliilor este aceea că prin utilizarea lor sunt satisfăcute atât interesele
armatorului (armatorul este despăgubit pentru întârzierea operaţiunilor de încărcare sau descărcare
peste perioada de timp alocată prin contract), cât şi cele ale navlositorului (navlositorului poate să
finalizeze operaţiunile de încărcare sau descărcare chiar dacă a depăşit perioada de timp alocată prin
contract)
Contrastaliile încep să conteze imediat după expirarea timpului alocat pentru încărcare sau
descărcare şi ele se contează în mod continuu până la finalizarea operaţiunilor de încărcare sau
descărcare.
32. Ce este Despatch-ul in cadrul unui contract de navlosire ?

Despatch-ul este suma plătită de către armator navlositorului, ca primă, pentru finalizarea
operaţiunilor de încărcare sau descărcare într-o perioadă de timp mai redusă decât cea alocată prin
contract. Despatch-ul se plăteşte doar dacă există o prevedere contractuală în acest sens.
Deşi nu există o regulă uniformă cu privire la nivelul despatch-ului, de obicei acesta se
stabileşte la 50% din rata contrastaliilor agreate prin contract.
33. Ce modalitati de calcul prevede Despatch-ul in cadrul unui contract ?

Cu privire la despatch se utilizează două modalităţi de calcul ale acestuia:
 pentru tot timpul salvat – acesta se determină prin calcularea timpului de la momentul
finalizării operaţiunilor de încărcare sau descărcare până în momentul teoretic la care staliile
ar fi trebuit să expire;
 pentru timpul de lucru salvat – acesta se determină prin scăderea din timpul de stalii alocat,
a timpului efectiv utilizat până la finalizarea operaţiunilor de încărcare sau descărcare.
34. Ce documente sunt necesare pentru a determina staliile, contrastaliile şi despatch-ul ?
Pentru a determina staliile, contrastaliile şi despatch-ul sunt necesare următoarele documente:

 contractul de navlosire sau cel puţin clauzele referitoare la stalii, contrastalii şi despatch;
 Statement of Facts (Istoricul operaţiunilor de încărcare sau descărcare). Acesta este
documentul întocmit de către agentul navei şi semnat de către comandant şi reprezentanţii
navlositorului ce conţine toate informaţiile ce privesc operaţiunile desfăşurate de navă, de la
momentul sosirii în portul de escală până la momentul părăsirii portului, după finalizarea
operaţiunilor de încărcare sau descărcare;
 copie a NOR, acceptat de către reprezentanţii navlositorului
35. Ce intelegeti prin “Time Sheet” si care sunt etapele de intocmire a Time Sheet-ului?
Pentru a calcula staliile, contrastaliile şi despatch-ul se întocmeşte un document numit “Time
Sheet”. Pentru întocmirea unui ”Time Sheet” este necesară parcurgerea următoarelor etape:
 studierea clauzelor referitoare la stalii contrastalii şi despatch din contractele de navlosire;
 obţinerea Istoricului operaţiunilor de încărcare sau descărcare de la agentul navei;
 determinarea staliilor alocate prin contract;
 stabilirea momentului în care staliile încep să conteze;
 urmărirea şi excluderea din calcule a perioadelor exceptate prin contract;
 stabilirea momentului în care expiră staliile;
 calcularea contrastaliilor sau despatch-ului.
36. Care este regula generala cuprivire la contarea contrastaliilor?
Contrastaliile se conteaza 24 de ore din 24, 7 zile din 7 si nu se tine cont de perioadele de vreme
nefavorabila sau de perioadele expectate de la calculul staliilor sum ar fi zilele de vineri, sambata,
duminica si zilele de sarbatoare.
Seminar 6
a conosamentului original
d) comandantul poate elibera marfa, in portul de destinatie, in schimbul unui singur exemplar
original 1. Andosarea unui conosament se poate face:
a) in alb
b) in gol
c) in plin
d) in gri
2. Care sunt reglementarile internationale referitoare la transportul de marfuri pe mare pe

baza de conosamente?
a) Regulile de la Haga
b) Regulile de la Hamburg
c) Regulile de la Amsterdam
d) Regulile de la Rotterdam
3. Ce clauza inscrisa in conosament afecteaza conosamentul ca document de plata?

a) Clauza referitoare la conditiile de livrare a marfurilor
b) Clauza referitoare la avaria comuna
c) Mentiuni facute de comandant referitoare la starea si conditia aparenta a marfii
d) Orice modificare a clauzelor pretiparite poate transforma conosamentul intr-un document
cu probleme
4. Ce efect are introducerea clauzei "PARAMOUNT" intr-un conosament?

a) Supune conosamentul regulilor de la Haga sau Haga Visby.
b) Supune conosamentul regulilor de la Hamburg.
c) Supune conosamentul fie regulilor de la Haga fie regulilor de la Hamburg in functie de tara
in care are loc incarcarea
d) Supune consamentul regulilor de la Rotterdam
5. Conosamentul "la ordin" este:

a) Conosamentul emis la ordinul unei anumite persoane, care il poate andosa unei alte
persoane, aceasta devenind proprietarul de drept al marfii
b) Conosamentul emis la ordinul unei anumite persoane, pentru comandantul navei care
transporta marfurile
c) Conosamentul emis la ordinul unei persoane, pentru armatorul navei care transporta
marfurile
d) Conosamentul emis la ordinul unei anumite persoane, care nu il poate andosa in favoarea
nici unei alte persoane decat cu acordul expres al carausului
6. Conosamentul "la purtator" este negociabil?

a) Nu
b) Da cu acordul navlositorului
c) Da
d) doar daca posesorului l-a obtinut corect
7.Conosamentul direct (through bill of lading) se elibereaza cand:

a) marfurile sunt transportate si livrate direct la primitor
b) marfurile sunt transportate succesiv cu mai multe nave sau in situatia unui transport
combinat.
c) marfurile sunt transportate direct la primitor fara devieri
d) marfurile sunt transportate de mai multi carausi
8. Conosamentul nominativ se elaboreaza:
a) in favoarea unei anumite persoane nominata expres
b) in favoarea unei persoane stabilita de navlositor
c) in favoarea unei persoane imputernicita sa preia marfurile
d) la ordinul unei persoane nominata expres
9. Cum procedeaza o banca atunci cand primeste conosamente cu clauze restrictive?

a) Banca efectueaza platile si ţine raspunzator pe incarcător pentru eventualele nereguli fata
de primitor
b) In astfel de cazuri bancile au obligatia sa refuze primirea unui astfel de conosament si sa
ceara instructiuni ordonatorului de credit
c) O banca nu are competenta de a face referiri la un conosament clauzat de catre comandant.
d) In astfel de cazuri bancile au obligatia sa accepte primirea unui astfel de conosament si
efectueze plata conform scrisorii de credit
10. Cum se defineste functia conosamentului de dovada a preluarii marfurilor spre transport?
a) Conforma acesteia mafurile inscrise in conosament au fost incarcate la bordul navei sau au
fost preluate spre incarcare.
b) Conosamentul este o dovada la prima vedere ca marfurrile au fost preluate sau incarcate la
bord in cantitatea si starea si conditia aparenta mentionata in conosament
c) Conosamentul este o dovada imposibil de necontestat ca marfurile au fost
preluate sau incarcate la bord in cantitatea si starea si conditia aparenta
mentionata in conosament
d) Conosamentul este o dovada ce nu poate fi contestata ca marfurrile au fost preluate sau
incarcate la bord in cantitatea si starea si conditia aparenta mentionata in conosament
11. Cum se defineste functia conosamentului de titlu de credit reprezentativ al marfurilor?

a) Orice posesor al conosamentului poate vinde sau transfera proprietatea asupra marfurilor,
le poate depune drept garantie sau poate obţine credite chiar daca marfurile se afla pe mare
b) Cind este nominativ poate circula prin girare (andosare).
c) Proprietarul legitim al conosamentului poate vinde sau transferea proprietatea asupra
marfurilor, le poate depune drept garantie sau poate obţine credite chiar daca marfurile se
afla pe mare
d) Posesorul conosamentului poate vinde sau transferea proprietatea asupra marfurilor, le
poate depune drept garantie sau poate obţine credite chiar daca marfurile se afla pe mare
12. Intr-un conosament "nominativ":

a) Destinatarul marfurilor, incarcatorul, sau banca emitentă poate andosa conosamentul unei
alte persoane
b) Incarcatorul sau banca emitenta poate andosa conosamentul unei alte persoane
c) Carausul cunoaste de la inceput persoana careia ii va remite marfurile si fata de care isi va
executa obligatiile
d) Carausul va fi instructionat clar asupra persoanei careia ii va livra marfurile si fata de care
trebuie sa-si onoreze obligatiile
13. Cum se defineste un "conosament curat" (CLEAN BILL OF LADING)?

a) Un conosament in care agentul a inscris toate clauze prevazute in instructiunile de
deschiderea acreditivului.
b)Un conosament care sa nu contina clauze prin care sa se mentionere ca marfurile au fost
incarcate fara a fi in stare si conditie aparent buna sau fara a fi in cantitatea mentionata.
c) Conosamentul fara rezerve ale comandantului in ceea ce priveste starea marfurilor
incarcate.
d) Un conosament care sa contina clauze prin care sa se mentionere ca marfurile au fost
incarcate fara a fi in stare si conditie aparent buna sau fara a fi in cantitatea mentionata.
14. Daca carausul sau alta persoana care emite conosamentul in numele sau nu face in
conosament mentiuni privind starea aparenta a marfurilor, se considera conform Regulilor de
la Hamburg ca:
a) marfurile au fost incarcate in stare buna
b) marfurile au fost incarcate si ca armatorul are dreptul de a mentiona starea si conditia
marfurilor
c) s-a mentionat in conosament ca marfurile erau in stare aparent buna
d) nu s-a mentionat in conosament ca marfurile erau in stare aparent buna
15. Daca intr-un conosament la rubrica "Portul de descarcare" se inscrie din greseala
"Bucuresti" atunci:
a) armatorul are obligatia de a transporta marfa doar pina in Constanta deoarece Bucuresti
nu este port
b) armatorul are obligatia de a transporta marfa pina in cel mai apropiat port de Bucuresti
c) armatorul este responsabil pentru transportul marfurilor pina la destinatia finala Bucuresti
d) armatorul poate cere posesorului conosamentului sa platesca orice suma de bani pe care
armatorul o plateste suplimentar pentru transportul marfii la destinatia finala
16. Daca la rubrica “consignee” a unui conosament este inscris numele unei firme atunci acest
conosament este:
a) conosament nominativ
b) conosament la ordin
c) conosament la purtator
d) conosament la primitor
17. De cine poate fi semnat un conosament conform regulilor de la Hamburg?

a) Numai de comandantul navei pe care se transporta marfurile.
b) De catre orice persoana care a primit imputernicirea armatorului.
c) De catre comandantul navei sau orice alt ofiter de la bordul navei.
d) De catre orice persoana care a primit imputernicirea armatorului.
18. Emiterea unui conosament fara rezerve cu privire la starea aparenta a marfurilor se poate
face in baza unei scrisori de garantie prin care incarcatorul se obliga sa despagubeasca
carausul?
a) Da
b) Nu
c) Da, cu conditia ca navlositorul sa fie o persoana credibila
d) depinde de decizia instantei
19. In ce conventie se vorbeste despre continutul minim obligatoriu al unui conosament?

a) Regulile de la HAGA
b) Regulile Haga Visby
c) Regulile de la Hamburg
d) Regulile York-Antwerp
20. In ce situatii este obligat comandantul sa livreze marfurile la destinatie?

a) Dupa acostarea navei si finalizarea controalelor de rutina
b) Dupa ce a primit din partea vamii permisul vamal
c) Cand a fost prezentat de catre primitor conosamentul original
d) Cand au fost prezentate de catre primitor toate conosamentele originale emise
21. În ceea ce priveste forma conosamentului:

a) este obligatoriu ca acesta sa fie identic cu modelele aprobate de BIMCO
b) este obligatoriu ca acesta sa fie intr-o forma acceptata de armator
c) nu exista nici un fel de restrictii asupra formei conosamentului
d) este obligatoriu sa fie tiparit pe o pagina A4
22.In cite exemplare originale se emite un conosament?

a) In oricate exemplare cu singura conditie ca numarul conosamentelor originale sa fie
mentionat in conosament.
b) Totdeauna se elibereaza 2 (doua) conosamente originale.
c) Numarul de conosamente originale este de 3 (trei) indiferent de cerintele incarcatorului.
d) in oricate exemplare decide armatorul
23. In lipsa unor prevederi contrare in conosament:

a) transbordarea marfurilor este permisa in anumite imprejurari
b) este interzis a se efectua operatiunea de transbordare a marfurilor
c) transbordarea este permisa doar daca se efectueaza in porturi bine cunoscute de
transbordare
d) transbordarea este permisa cit timp armatorul garanteaza sosirea in timp a marfurilor la
destinatie
24. In situatia in care comandantul a acceptat din greseala inscrierea in conosament a unei
cantitati eronate de marfa atunci:
a) el are dreptul de a demonstra contrariul indiferent in posesia cui se afla conosamentul
b) el are dreptul de a demonstra contrariul doar daca acel conosament se afla in posesia
incarcatorului
c) el are dreptul de a demonstra contrariul in situatia in care conosamentul se afla in posesia
unui tert de buna credinta
d) el nu are dreptul in nici o imrejurare sa demonstreze contrariul
25. La bordul navei se prezinta un primitor cu un exemplar original al unui conosament

semnat de catre comandant in portul de incarcare. In aceste conditii comandantul:
a) elibereaza marfurile si nu retine la bord conosamentul original
b) elibereaza marfurile si retine la bord o copie a conosamentului original
c) nu elibereaza marfurile pina la instructiunile navlositorului
d) elibereaza marfurile si retine la bord conosamentul original
26. În situatia in care exista un contract de navlosire conosamentul ce se va emite guverneaza

relatia dintre:
a) caraus si orice posesor al conosamentului
b) caraus si navlositorul posesor al conosamentului
c) caraus si orice posesor al conosamentului cu exceptia navlositorului
d) navlositor si posesorul conosamanetului
27. În situatia in care in urma negocierilor dintre armator si posesorul conosamentului se

agreeaza ca marfa sa fie descarcata in alt port decat cel mentionat in conosament atunci:
a) comandatul poate elibera marfa si fara a se prezenta un conosament original
b) comadantul poate elibera marfa in schimbul unui exemplar din conosamentul original
c) comandantul poate elibera marfa doar daca se prezinta toate exemplarele originale in care
s-a emis conosamentul
d) comandantul poate elibera marfa in schimbul prezentarii unei copii negociabile a
conosamentului
28. În situatia in care la bordul navei se prezinta un primitor cu un exemplar original al unui
conosament nominativ sau cu un exemplar original al unui conosament la ordin andosat in
plin atunci
a) comandantul trebuie sa elibereze marfurile posesorului conosamentului
b) comandantul trebuie sa elibereze marfurile doar dupa ce posesorul demonstreaza ca este
reprezentantul legal al celui mentionat in conosament
c) comandantul trebuie sa elibereze marfurile doar daca se prezinta toate exemplarele
originale
d)comandantul ar putea elibera marfurile chiar si in lipsa conosamentelor originale daca se
face dovada ca pesoana respectiva il reprezinta legal pe cel mentionat in conosament.
29. În situatia in care pe conosament este trecut numarul de exemplare originale in care acesta
s-a emis atunci:
a) comandantul poate elibera marfa, in portul de destinatie, doar daca ii sunt prezentate toate
exemplarele originale
b) comandantul poate elibera marfa, in portul de destinatie, daca se prezinta cel putin doua
exemplare originale
c) comandantul poate elibera marfa si pe baza unei copii
30. Prin includerea in contractul de navlosire a expresiei "freight deemed earned discountless
and non returnable on signing bills of lading vessel and or cargo lost or not lost"
a) Se plateste navlul chiar daca nava se pierde imediat dupa incarcare dar inainte de
semnarea conosamentelor
b) Se plateste navlul chiar daca nava se pierde dupa ce conosamentele au fost eliberate
c) Se plateste navlul doar daca nava a ajuns in portul de destinatie si este gata de livrare
31. Prin includerea in contractul de navlosire a expresiei ”freight deemed earned discountless
and non returnable on signing bills of lading vessel and or cargo lost or not lost”
a) se plateste navlul chiar daca nava se pierde imediat dupa incarcare dar inainte de semnarea
conosamentelor
b) se plateste navlul chiar daca nava se pierde dupa ce conosamentele au fost semnate
c) se plateste navlul doar daca nava a ajuns in portul de destinatie si este gata de livrare
d) se plateste navlul indiferent de ce se intampla cu nava si indiferent cind se intimpla
32. Regulile de la Haga-Visby nu se aplica tuturor transporturilor pe mare ci doar in situatia:

a) Conosamentul este emis intr-o tara care a ratificat regulile
b) Nava poarta pavilionul unei tari care a ratificat regulile
c) In documentul de transport este incorporata Clauza Paramount
d) Incarcarea s-a efectuat intr-o tara care a ratificat regulile
33. Regulile de la Hamburg permit inserarea in conosament a clauzelor de exonerare?

a) Da
b) Nu
c) Nu se prevede expres.
d) doar cu acordul primitorului
34. Remarcile facute in timpul incarcarii pe ordinul de incarcare se pot transfera pe

conosament?
a) Toate remarcile de pe ordinul de incarcare referitoare la marfa si/sau ambalajul marfii se
vor transfera pe conosament
b) Unele remarci nu se transfera
c) In cazul ca incarcatura garanteaza pentru marfa printr-o scrisoare de garantie acoperita de
o banca, remarcile nu se mai transfera pe conosamente
d) Nu toate remarcile de pe ordinul de incarcare referitoare la marfa si/sau ambalajul marfii
se vor transfera pe conosament
35. Care sunt functiile conosamentului?

Conosamentul este documentul ce poate fi cel mai bine definit prin funcţiile sale. Funcţiile pe care
le îndeplineşte conosamentul sunt următoarele:
- dovadă a preluării mărfurilor spre transport;
- dovadă a existenţei contractului de transport;
- titlu de credit reprezentativ al mărfurilor.
36. Care sunt principalele diferente dintre conosamentele conventionale si conosamentele emise de
navele de linie ?
Mărfurile generale şi mărfurile în vrac se transportă cu nave, exploatate în sistemul tramp, ce sunt
anagajate pe baza unor contracte de navlosire. Aproape de fiecare dată se eliberează şi conosamente,
în care se includ, mai mult sau mai puţin, clauzele negociate prin contractul de navlosire.
Particularitatea acestor documente este aceea că în ele sunt de obicei incluşi termenii şi condiţiile,
libertăţile şi excepţiile contractelor de navlosire. În lipsa unei prevederi contrare, băncile nu
acceptă la plată astfel de documente deoarece este foarte dificil pentru un terţ dobânditor al
conosamentului să cunoască toţi termenii contractului de navlosire la care conosamentul face
referire.
Mărfurile generale, în partizi mici, se transportă de regulă cu nave de linie. Liniile de navigatie îşi
stabilesc condiţiile de transport pe care le publică şi le înscriu în conosamente. Aceste condiţii de
transport sunt, de obicei, nenegociabile şi încărcătorilor li se solicită să le accepte sau să caute o altă
linie de navigaţie care să le transporte mărfurile. Pentru bănci şi terţii dobânditori ai conosamenelor
este foarte important faptul că ştiu din momentul în care intră în posesia conosamentului care sunt
termenii şi condiţiile de transport fără a mai fi nevoie a studia prevederile contractelor de navlosire.
37. Ce tipuri de conosamente cunoasteti din punct de vedere al modului de transmitere a

proprietăţii ?
Din punct de vedere al modului de transmitere a proprietăţii asupra conosamentului avem
conosamente nominative, conosamente ”la ordin” şi conosamente la purtător. Aceste conosamente
diferă doar prin modul de completare a rubricii ”Consignee” din conosament.
38 Care sunt principalele diferente dintre conosamentul nominativ si consamentul la ordin?
Conosmanetul nominativ are la rubrica ”consignee” menţionat numele unei firme sau al unei
persoane şi aceasta este singura îndreptăţită să solicite armatorului să-i predea mărfurile înscrise, în
cantitea indicată. Un asemenea tip de conosament se transferă mai greu în timpul executării
transportului, întrucât persoana înscrisă în acest document trebuie să întocmeasă un act de cesiune,
pe care apoi să-l notifice comandantului navei, acesta neavând dreptul să elibereze marfa decât
persoanei nominate.
Conosamnetul la ordin are menţionate la rubrica ”consignee” cuvintele ”to order” urmate sau nu de
numele unei firme sau persoane (destinatarului mărfurilor, încărcătorul sau o bancă), care apoi îl
poate transmite unei alte persoane. Operaţiunea de transmitere a proprietăţii asupra conosamentului
de la o persoană la alta poartă denumirea de andosare. Modul de transmitere al conosamentului la
ordin este asemănător cu cel al transmiterii cambiilor. Dacă posesorul doreşte să tranfere
proprietatea unei alte persoane, atunci înscrie şi semnează odinul de transmitere a conosamentului.
39. Enumerati tipurile de conosamente diferite din punct de vedere al continuităţii transportului.
- Conosamentul fără transbordare (În cazul transporturilor directe, respectiv cu acelaşi mijloc de
transport din portul de încărcare pâna la portul de destinaţie, se eliberează un conosament fără
transbordare. Această precizare se face, de regulă, atunci când transportul se poate efectua şi, în
mod indirect, cu transbordare printr-un port intermediar. )
- Conosament cu transbordare (Pentru partizile mici de marfă, nefiind economic a angaja întreaga
capacitate de încărcare a unei nave, transportul se efectuează cu transbordare într-un port
intermediar, în care există un flux mai mare de marfă.În asemenea situaţii se eliberează un
conosament care menţonează că sunt permise transbordările, conosament ce este acceptat de bănci
spre negociere dacă acest lucru nu este expres inzerzis prin acreditiv sau scrisoarea de credit.)
40.De catre cine este intocmit si semnat, in general , conosamentul ?

Conosamentul este, în general întocmit de către agentul navei în conformitate cu indicaţiile
transmise de către încărcător sau de agentul încărcatorului prin “Nota de comandă pentru
conosament”, în care se menţionează tipul de conosament utilizat şi toate informaţiile necesar a fi
înscrise în conosament. După întocmirea conosamentului pe baza ordinului de imbargo, semnat de
căpitanul secund al navei, şi notei de comandă transmisă de către încărcator acesta este prezentat
comandantului spre semnare în numărul de exemplare originale înscrise pe conosament.
Conosamentul poate fi semnat de către cărăuş sau de către o persoană împuternicită de acesta. În
majoritatea cazurilor, conosamentul este semnat de comandantul navei care transportă mărfurile. În
această situaţie se consideră că respectivul conosament a fost semnat în numele cărăuşului.
Semnătura depusă pe conosament poate fi de mână, aplicată prin parafare sau prin ştampilare şi
aplicată prin orice mijloace mecanice sau electronice, cu condiţia ca aceaste forme să nu fie
interzise de legile ţării în care se emite conosamentul.
41.In cate exemplare se intocmeste conosamentul si cum sunt folosite acestea?

Odată întocmit şi semnat, conosamentul se predă încarcatorului sau agentului acestuia în numărul
de exemplare originale şi copii necesare (de regulă, conosamentul se întocmeşte în trei exemplare
originale şi în 10-15 copii nenegociabile). Uneori, numarul copiilor nenegociabile este foarte mare.
Aceste copii sunt folosite astfel :
- 1 copie este păstrată de comandant (aceasta poate purta sau nu menţiunea ”Captain’s copy”);
- 2-3 copii încărcatorului;
- 2-3 copii destinatarului;
- 1-2 copii agentului navei din portul de încărcare;
- 1-2 copii agentului navei din portul de descărcare;
- 1 copie pentru armator;
- 2-3 copii se depun la banca încărcatorului
- 1 copie se expediază societăţii de asigurare a mărfii;
Încărcatorul va depune în bancă toate documentele solicitate de acreditiv sau de scrisoarea de credit,
inclusiv conosamentul, pentru a încasa contra-valuarea mărfurilor expediate şi trimite 1-2 copii la
destinatarul mărfii pentru pregătirea operaţiunilor de descărcare din portul de destinaţie .
Posesorul conosamentului original va prezenta, direct sau prin intermediul unui agent, în portul de
descărcare conosamentul pentru a prelua mărfurile transportate de navă.
Seminar 7
1. Care este testul prin care se stabileste daca un contract de navlosire este contract de
navlosire pe timp sau de bareboat?
Testul prin care se stabileste dacă un contract este considerat contract de bareboat sau
contract de navlosire pe timp se face prin identificarea celui care angajează comandantul si
echipajul navei.
2. Care sunt drepturile si obligațiile reciproce ale părților contractante cu privire la asigurare în
cazul contractelor de bareboat?
Navlositorul este obligat, în cazul contractului de bareboat, să asigure nava, în timp ce în cazul
contractului de navlosire pe timp aceasta este obligația armatorului. În mod uzual navlositorii
asigură nava la o valoare agreată prin contract sau armatorul asigură nava în numele si în contul
navlositorului. În mod normal, navlositorii sunt cei care au dreptul să recupereze de la asiguratori
contravaloarea eventualelor avarii, în afara cazului în care nava se pierde sau este considerată ca
fiind pierdere totală prin interpretare (constructive total loss), caz în care armatorul este cel care
recuperează suma asigurată si o împarte între el si navlositor în funcție de interesul fiecăruia în
nava respectivă.
3. Care este principala diferență dintre contractele de navlosire pe voiaje consecutive și

contractele de navlosire pe voiaj?
Contractele de navlosire pe voiaje consecutive acopera mai multe voiaje și nu unul singur ca în
cazul contractului de navlosire pe voiaj.
4. Este navlositorul din contractul de bareboat indreptatit sa incheie un alt contract de navlosire
de bareboat cu alt navlositor?
Nu, navlositrul nu este indreptatit sa incheie un alt contract de bareboat, decât dacă armatorul a
aprobat acest lucru.
5. Care este relatia comandantului cu armatorul si navlositorul din contractul de bareboat?

Comandantul nu are nici un fel de obligații fată de armatorul din contractul de bareboat și înainte
de a răspunde la orice mesaj provine de la acesta ar trebui sa-l contacteze pe navlositor. In ceea ce
priveste relatia cu navlositorul, comandantul trebuie să urmeze toate ordinele acestuia indiferent că
se referă la aspecte administrative sau la aspecte comerciale.
6. Ce este contractul de affreightment?

Este contractul întocmit pentru transportul unei cantități mari de marfă ce va fi transportată de
nave diferite, la intervale de timp negociate și la un navlu ce este fix pentru toată perioada
contractului.
7. Prin ce diferă contractul de affreightment de contractul de navlosire pe voiaje consecutive?
Contractul de affreightment diferă de contractul de navlosire pe voiaje consecutive prin două

elemente importante:
a) el nu face referire la o navă si de cele mai multe ori se utilizează mai multe nave;
b) voiajele nu sunt efectuate unul după altul doar din întâmplare.
8. Cum poate fi determinata durata unui contrcat de navlosire pe voiaje consecutive?
- ca un numar fix de voiaje

- ca un numar de voiaje ce se poate efectua intr-o anumita perioada
9. Enumerați 3 particularități ale contractelor de affreightment

Cele trei particularități ale contractelor de affreighment sunt:
- Se întocmesc pentru transportul unui singur tip si unei cantități însemnate de
marfă
- acoperă două sau mai multe voiaje
- se derulează pe o perioadă de timp îndelungată
10 Ce trebuie sa contina clauza de livrare/relivrare a unei nave in "time-charter"?
a) Sa contina o prevedere clara care poate sa identifice cu exactitate locul livrarii/relivrarii
b) Clauza sa prevada explicit ca o nava este in "time-charter" dupa efectuarea expertizei "ON
HIRE" si iese din time charter dupa expertiza "OFF HIRE"
c) Intrarea/iesirea din time-charter sa se faca conform prevederilor regulilor si
reglementarilor BIMCO
d) intrarea in time charter se face automat dupa terminarea descarcarii marfii anterioare, iar
iesirea se face imediat ce nava termina decarcarea
11. Clauzele de reziliere a contractelor datorita razboiului se utilizeaza in urmatoarele

contracte de navlosire:
a) contractele de navlosire pe voiaj 0
b) contractele de navlosire pe timp
c) contractele de bareboat
d) contractele de navlosire pe voiaje consecutive
12. Ce urmareste proprietarul navei in perioada cand nava este inchiriata in "Charter party
BY DEMISE?
a) Proprietarul navei punand nava la dispozitia disponent ownerului nu mai are competenta
in urmarirea navei
b) Proprietarul navei urmareste prin intermediul comandantului eficienta exploatarii navei
c) Proprietarul prin experti tehnici face periodic o verificare tehnica a navei si instalatiilor
d) Proprietarul urmareste eficienta economica a fiecarui voiaj
13. Daca intr-un contract de navlosire pe timp gasiti expresia „delivery APS Constanta”
a) aceasta inseamna ca nava va fi livrata in momentul in care ia pilot la bord si se indreapta
catre portul Constanta
b) aceasta inseamna ca nava se va considera livrata in momentul in care debarca pilotul la
iesirea din portul Constanta 0
c) aceasta inseamna ca nava se va considera livrata in momentul in care ajunge in locul din
care se ia uzual pilot pentru a intra in portul Constanta
d) acesta inseamna ca nava se considera livrata la trecerea travers de Constanta
14. Daca intr-un contract de navlosire pe timp gasiti expresia „delivery DLOSP” urmata de
numele unui port in care se folosesc 2 servicii de pilotaj:
a) de mare si de riu acesta inseamna ca nava se va considera livrata in momentul in care
debarca primul pilot folosit pentru manevra de iesire a navei din portul respectiv
b) acesta inseamna ca nava se va considera livrata in momentul in care debarca ultimul pilot
maritim folosit pina la iesirea in marea libera
c)aceasta inseamna ca nava va fi livrata in momentul in care ajunge in locul din care se ia
uzual pilot pentru a intra in portul respectiv
d) aceasta inseamna ca nava va fi livrata in momentul in care ia la bord primul pilot pentru a
intra in portul respectiv
15. Daca intr-un contract de navlosire pe timp gasiti expresia „delivery DOP Constanta”
a) aceasta inseamna ca nava va fi livrata in momentul in care ia pilot la bord si se indreapta
catre una din danele portului Constanta
b) acesta inseamna ca nava se considera livrata la trecerea travers de Constanta
c)aceasta inseamna ca nava va fi livrata in momentul in care ajunge in locul din care se ia
uzual pilot pentru a intra in portul Constanta
d) aceasta inseamna ca nava se va considera livrata in momentul in care debarca pilotul la
iesirea din portul Constanta
16. In cazul contractelor de navlosire pe timp riscurile intirzierii navei datorita conditiilor
meteorogice nefavorabile, grevelor din porturi sau congestiei porturilor de escala:
a) apartin armatorilor
b) apartin navlositorilor
c) se impart intre armatori si navlositori
d)se stabileste cui apartin doar dupa ce se analizeaza foarte bine contractul
17. În cazul contractelor de navlosire pe voiaje consecutive

a) armatorul va primi navlul in functie de numarul teoretic de voiaje consecutive ce pot fi
efectuate de nava
b) armatorul va primi navlul pentru fiecare voiaj efectuat de nava
c) armatorul va primi navlul atit in functie de numarul de voiaje efectuate de nava cit si in
functie de durata aceastora
d) armatorul va primi navlul in functie de durata voiajelor efectuate de nava
18. In cazul unei nave aflata intr-un contract de navlosire pe timp se considera ca nava este
off-hire daca:
a) nava intra la adapost in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile (vint forta 10, mare
extrem de agitata)
b) nava nu are instalatiile de incarcare in buna stare de functionare si conform contractului
trebuie sa le foloseasca
c) nava nu are la bord sef mecanic atunci cind navlositorul ordona navei sa paraseasca portul
respectiv
d) nava efectueaza reparatii la motorul principal pe durata operatiunilor de incarcare
19. In momentul livrarii si relivrarii navei intr-un contract de navlosire pe timp se determina
cantitatea de combustibil de la bord deoarece:
a) este necesar a se determina daca nava poate ajunge pina in urmatorul port cu cantitatea de
combustibil de la bord
b) este bine de stiut inaintea inceperii si la sfirsitul voiajului ce cantitati de combustibil are
nava la bord
c) nava trebuie relivrata cu aproximativ aceeasi cantitate de combustibil ca la livrare
d) combustibilul folosit pe durata contractului de navlosire pe timp este platit de navlositor
20. Intr-un contract by demise salariile si intretinerea echipajului sunt in sarcina:

a) Navlositorul din contractual de bareboat
b) Navlositorul din contractual de navlosire pe timp
b) Proprietarul marfilor
c) Proprietarul navei
21. Intr-un contract de navlosire pe voiaje consecutive clauza de reziliere a contractului este
valabila
a) pentru fiecare voiaj efectuat de nava
b) doar pentru primul si ultimul voiaj
c) pentru primul si al doilea voiaj
d)doar pentru primul voiaj
22. La o angajarea unei nave intr-un contract "time charter", cand voiajul este intrerupt
datorita unor defectiuni tehnice ale navei, navlositorul este indreptatit:
a) Sa plateasca jumatate din chirie pentru perioada respectiva
b)Sa nu plateasca chirie pentru perioada respectiva
c) Sa rezilieze contractual
d) Sa ceara armatorului sa plateasca pentru combustibilul consumat de nava in aceasta
perioada
23. O nava aflata intr-un contract de bareboat este angajata intr-un contract de navlosire pe
timp unui navlositor care la randul sau angajeaza nava intr-un contract de navlosire pe voiaj.
Cine este responsabil pentru a mentine nava in buna stare de navigabilitate:
a) Armatorul navei
b) Navlositorul din contractul de bareboat
c) Navlositorul din contractul de navlosire pe timp
d) Navlositorul din contractual de navlosire pe voiaj
24. Pentru ca o nava sa fie off-hire intr-un contract de navlosire pe timp:

a) este suficient sa considere navlositorul ca nava respectiva subperformeaza
b) este necesar a se obtine o decizie a unei instante sau a unei curti de arbitraj
c) este necesar ca motivele pentru care nava este off-hire sa fie continute intr-o clauza speciala
d) este nevoie ca armatorul ca fie de acord cu reclamatia navlositorului
Partea a II a
Partea a II – a
1. 1. Ce este "navlul"?
a) Suma platibila carausului de catre navlositor pentru transportul si sosirea marfurilor la
destinatie fara a-si pierde valoarea comerciala si gata de a fi livrate posesorului
conosamentului
b) Suma platibila navlositorului de catre incarcator pentru transportul si sosirea marfurilor la
destinatie fara a-si pierde valoarea comerciala si gata de a fi livrate posesorului
conosamentului
c) Suma platibila armatorului de catre navlositor pentru transportul marfurilor la destinatie
sau cit mai aproape de destinatie
2. Ce este navlul (FREIGHT)?

a) Pretul marfurilor transportate.
b) Suma de bani pe care navlositorul o plateste armatorului pentru marfurile transportate
c) Suma platita zilnic de navlositor armatorului pentru perioada de inchiriere a navei.
3. Ce este "rata navlului" (FREIGHT RATE)?

a) Suma de bani stabilita per tona, metru cub sau colet ori per tona registru a navei, ce
urmeaza a se plati pentru transportul marfurilor pe mare sau fluvii.
b) Suma de bani conform pietii navlurilor la un moment dat pentru anumite categorii de
marfuri.
c) Suma globala pe care o plateste navlositorul armatorului la deadweight-ul maxim la linia
de vara
4. Care dintre urmatoarele poate fi considerata o forma de stabilire a navlului?
a) Pe unitatea de greutate (navlul pe tona)
b) Navlul calculat in functie de durata voiajului
c) Navlul se poate calcula functie de tipul de contract de navlosire utilizat

a)Functie de modalitatea de angajare
b) Navlul calculat pe unitatea de volum
c) Functie de dorintele armatorului

a) Navlul se poate calcula conform dorintelor navlositorului
b) Navlul se stabileste conform pietei de valori mobiliare
c) Navlul se poate calcula pe colet

a)Navlul se poate calcula global pe intreaga nava (LUMPSUM)
b) Navlul conform ratei indicate de BIMCO
c) Navlul se poate calcula conform intelegerilor internationale

a) Prin referinta la Word Scale
b) Prin referinta Word Bulk Scale
c) Prin referinta la Baltic Freight Future Exchange
9. Care sunt factorii care pot influenta valoarea navlului?

a) Durata staliilor si clauzele de intrerupere a curgerii staliilor
b) Distanta dintre porturi
c) Gradul de dotare al navei
10. Care sunt factorii care pot influenta valoarea navlului?

a) Tipul de contract de navlosire utilizat
b) Tipul de conosament utilizat
c) Natura marfurilor
11.Ce factori influenteaza valoarea navlului?

a)Prevederile clauzelor din contractul de navlosire, modalitatea de angajare a navei, timpul de
stalii, natura marfurilor
b) Distanta dintre porturi, natura marfurilor, zona geografica, situatia geopolitica a porturilor
de operare, modalitatea de angajare a navei (fios, linner), modalitati de plata a cheltuielilor
portuare (D/A)
c)Prevederile clauzelor din contractul de navlosire, distanta dintre porturi, natura marfurilor,
zona geografica
12. Ce factori pot influenta valoarea navlului?

a) Zona geografica in care naviga nava
b) Situatia meteorologica din zona de navigatie
c) Asigurarea CASCO si/sau P&I
13. Ce factori pot influenta valoarea navlului?

a) Momentul inceperii curgerii staliilor
b) Situatia geopolitica in porturile de operare
c) Tipul de contract de navlosire utilizat
14. Care sunt modalitatile de plata a navlului?

a) Freight prepaid, freight payable at destination, freight as per ch/p
b) Freight payable after signing B/L, freight payable after releasing B/L
c) Freight payable at destination, freight as per ch/p, freight prepayable
15. In lipsa unei prevederi contractuale navlul se plateste:

a) Pe cantitatea de marfa incarcata
b) Pe cantitatea de marfa descarcata
c) Pe cea mai mica dintre cantitatile incarcat-transportata-livrata
16. In lipsa unei prevederi contrare navlul se plateste:

a) Pe greutatea bruta
b) Pe greutatea teoretica
c) Pe greutatea neta
17. In mod normal armatorul poate accepta una din urmatoarele modalitati de plata a
navlului:
a) In trei zile bancare de la eliberarea conosamentelor daca acestea sunt marcate "freight
prepaid"
b) Inainte de eliberarea conosamentelor daca acestea sunt marcate "freight prepaid"
c) Dupa descarcare
18. In lipsa unor prevederi contrare in contractul de navlosire navlul se considera castigat
a) La sosirea navei in rada portului de destinatie
b) Pe masura ce marfa este descarcata din nava
c) La semnarea si eliberarea conosamentului
19. Ce inseamna "navlu platibil la destinatie" (FREIGHT PAYABLE AT DESTINATION)?

a) Navlu platibil la sosirea navei in porturile de destinatie indiferent de prevederile
conosamentului, cind expresia se insereaza in Ch/P.
b)Clauza din conosament sau Ch/P conform careia navlul se plateste in portul de descarcare
si, in general, numai daca marfurile au ajuns fara a-si pierde valoarea comerciala.
c) Plata navlului la sosirea navei in ultimul port de descarcare, indiferent de starea marfurilor
20. Ce inseamna expresia "navlul platit anticipat" (FREIGHT PREPAID)?

a) "Navlul platit in portul de incarcare inainte de inceperea incarcarii."
b) Navlul platit in momentul incheierii contractului de navlosire.
c) Navlul platit inainte de eliberarea conosamentelor originale
21. Ce se intelege prin "navlu global" (LUMP SUM)?

a) Forma de stabilire a navlului prin care navlositorul plateste aceeasi suma de bani indiferent
de cantitatea de marfa incarcata in conditiile in care armatorul pune la dispotia navlositorului
o anumita capacitate de incarcare
b) Forma de stabilire a navlului prin care navlositorul plateste armatorului o suma fixa de
bani
c) Forma de stabilire a navlului prin care navlositorul plateste navlul pe tona sau pe volumul
de marfa incarcata
22.Navlul lumpsum reprezinta:

a) Navlul platit armatorului pentru punerea la dispozitia navlositorului a intregii capacitati de
incarcare a navei
b) Produsul dintre capacitatea de incarcare a navei si navlul pe tona
c) Navlul platit armatorului daca nu se incarca toata cantitatea de marfa mentionata in
contract
23. Navlul mort reprezinta:
a) Despagubirea pe care o primeste armatorul pentru capacitatea de transport neutilizata
b) Contravaloarea navlului pentru spatiul mort ocupat de o marfa la bordul unei nave
c) Despagubirea pe care o primeste armatorul pentru neincarcarea de catre navlositor a
cantitatii minime de marfa mentionata in contract
24. Navlul poate fi stabilit ca:

a) Suma de bani pe tona sau metru cub
b) Suma de bani pe zi platita armatorului
c) Suma de bani pe deplasament pe luna
25. Navlul poate fi stabilit ca:

a) Suma de bani globala indiferent de cantitatea de marfa incarcata de navlositor
b) Suma de bani pe numarul de magazii puse la dispozitie
c) Suma de bani dependenta de mai multi factor variabili
26. Care sunt unitatile de calcul al navlului?

a) Tona metrica, navlu global
b) Unitate de greutate, unitate de volum, colet, navlu global, unitate de timp
c) Unitate de greutate, unitate de volum
27. Ce este "tona de navlu" (FREIGHT TON)?

a) Unitate de masura pentru volum si greutate egala cu un metru cub sau o tona folosita la
determinarea navlului si armatorul are dreptul de a stabili navlul fie pe volum fie pe greutate
b) "Unitate de masura si greutate egala cu 45 p.c. (1,15 m.c.)/2,245 libre folosita in calcularea
navlurilor."
c) "Unitate de masura pentru volum si greutate egala cu 40 p.c. (1,12m.c.)/2,240 libre folosita
in calcularea navlurilor."
28. Ce variante ofera contractul GENCON 1994 in legatura cu plata navlului?

a) Contractul ofera varianta de plata a navlului in avans sau plata in conformtate cu
prevederile contractului de navlosire
b) Contractul ofera varianta de plata a navlului anticipat si varianta de plata la livrare
c) Navlul se va plati la livrarea marfurilor, la rata medie de schimb in ziua sau zilele platii.
29. Cum influenteaza modalitatea de angajare a navei valoarea navlului?

a) Angajarea FIOS trebuie sa mareasca valoarea navlului
b) Valoarea navlului nu este influentata de modalitatea de angajare a navei
c) Angajarea FIOS scade valoarea navlului, costul incarcarii/descarcarii fiind suportat de
navlositor
30. De ce navlositorii in anumite cazuri refuza sa plateasca tot navlul anticipat?
a) Pentru ca la finalizarea contractului in cazul ca se produc avarii la marfa, sa aiba o suma
de unde sa fie despagubiti
b) Pentru a plati un bonus pentru bune servicii comandantului si sefului mecanic
c) Pentru a avea o suma din care va opri cat este necesar in eventualitatea ca dupa intocmirea
time-sheet-ului va rezulta despatch
31. Expresia "100% after signing but Before releasing of Bs/L" inserata intr-un contract
inseamna:
a) Ca navlul se va plati in intregime dupa semnarea conosamentelor dar inainte de eliberarea
lor
b) Ca navlul se va plati in intregime dupa semnarea conosamentelor
c)Plata navlului dupa semnarea conosamentelor si inmanarea lor comandantului
32. Expresia "95%in…..B/D after S/R of Bs/L" inserata intr-un contract inseamna:
a) Ca navlul se va plati in proportie de 95% intr-un numar de zile consecutive dupa semnarea
si eliberarea conosamentului
b) Navlul se va plati in proportie de 95% dupa un anumit numar de zile bancare dupa
semnarea si eliberarea conosamentelor
c) 95% din navlu se va plati dupa semnarea, eliberarea conosamentelor
33) Inserarea pe un conosament ca navlul este platibil la destinatie, afecteaza calitatea sa ca

document de plata ?
a)Da
b) Nu
c) Da, daca nu are acordul incarcaturului
34. La ce fel de angajare a navei navlul trebuie sa fie mai mare?

a) FIOST
b) FI/LO si LO/FI
c) LINNER TERMS
35. Marimea navlului mort este:

a) Egala cu produsul dintre navlul unitar si cantitatea de marfa neincarcata de catre
navlositor pana la limita maxima stabilita in contract
b) Egala cu produsul dintre navlu unitar si cantitatea de marfa neincarcata de catre
navlositor pana la limita minima stabilita in contract
c) Egala cu navlul suplimentar ce ar fi fost obtinut daca s-ar fi incarcat cantitatea minima de
marfa din care se scad cheltuielile suplimentare ce ar fi fost efectuate de catre armator daca s-
ar fi incarcat cantitatea minima de marfa mentionata in contract
d) Egala cu navlul suplimentar ce ar fi fost obtinut daca s-ar fi incarcat cantitatea maxima de
marfa din care se scad cheltuielile suplimentare ce ar fi fost efectuate de catre armator daca s-
ar fi incarcat cantitatea maxima de marfa mentionata in contract
36. O nava cu capacitatea de incarcare de 35,000 tone de marfa a incarcat 32.500 tone.
Comandantul trebuie sa transmita incarcatorilor o scrisoare de navlu mort daca nava este
angajata pe baza expresiei:
a) 32,000 metric tone 5 percent more or less in owners option
b) 34,000 metric tons 5 percent more or less in charterers option
c) min/max 33,000 metric tons
d) min/max 32,000/33,000 metric tons
37. Armatorul este indreptatit sa primeasca navlu fara deduceri daca

a) marfurile sosesc la destinatie usor avariate
b)atat de avariate incat s-au pierdut calitatea de bunuri comerciale
c) doar o parte din marfuri sosesc la destinatie
d) doar o parte din marfuri sosesc la destinatie si nava a fost angajata pentru navlu lumpsum
38. Daca un tanc petrolier este angajat la nivelul WS80, si conform WORLD SCALE navlul
intre doua porturi este de 18$ USD pe tona atunci navlul unitar pe care il va primi armatorul
este:
a) 18$ USD
b) 21,6$ USD
c) 14,4$ USD
39. Prin notiunea de "back freight" se intelege:

a) Totalitatea sumelor de bani pe care armatorul le poate solicita de la navlositor in situatia in
care nu reuseste sa gaseasca marfa pentru voiajul de intoarcere
b)Totalitatea cheltuielilor efectuate de armator pentru a proteja marfurile, daca nava nu
poate livra marfurile datorita unui pericol exceptat sau din vina navlositorului si navlositorul
nu transmite instructiuni cu privire la livrarea marfurilor
c) Totalitatea cheltuielilor pe care armatorul le efectueaza cu marfa atunci cand este nevoit sa
puna sechestru pe marfuri datorita faptului ca navlositorul nu si-a indeplinit o obligatie
contractuala

Seminar Ecn

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar Ecn

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar 1

1. Care este cea mai probabilă consecința a închiderii Canalului de Suez?

2. Care au fost cele două revoluții tehnice din transportul maritim?

a) Introducerea paletizării și containerizării care a dat un impuls transportului de mărfuri

Între cele două există o dublă interacțiune:

4. Enumerați trei caracteristicile transportului maritim costier

9. Care sunt factorii ce influenţează dimensiunea optimă a loturilor de marfă?

- caracteristiciile fizico-chimice ale mărfii,

“Mărfuri în vrac” şi “mărfuri generale”

11. Ce sunt mărfurile în vrac?

12. Ce sunt “mărfurile generale”?

- Piaţa construcţiilor de nave

20. Pentru a se asigura un sistem de transport eficient este nevoie

21. De ce este importantă lungimea maximă a navei:

22. De ce este importantă lățimea navei

23. De ce este important pescajul aerian al unei nave

24. Enumerați 3 societăți de clasificare membre IACS

33. Ce înțelegeți prin noțiunea de nave easy trimmer?

RELAŢIA DINTRE CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE INTERNAŢIONALĂ ŞI CONTRACTUL DE

1.Ce reprezinta obiectul contractului de vanzare cumparare si ce elemente contine ?

10.Care sunt cele 4 categorii de clauze ale regulilor INCOTERMS ?

20. .Atunci cind se vorbeste despre "starea si conditia aparenta" a marfurilor:

21. Bunurile fungibile sunt acele bunuri care:

24. Care este socotita "regula de aur" a comertului international pe mare?

25. Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajul marfii?

29. Care sunt documentele mentionate in contractul de vinzare/cumparare internationala, ce

30. Regulile INCOTERMS au fost elaborate de:

31 Care sunt cele 4 elemente ale contractului de vânzare-cumpărare conţinute în obiectul

Descrierea exactă, tehnologia de fabricaţie sau execuţie, caracteristicile tehnice reprezentative,

Termenii comerciali grupaţi sub denumirea de INCOTERMS au un dublu rol în desfăşurarea

36. Care dintre urmatoarele particularitati poate fi considerata ca fiind o particularitate a

37. Piata transportului de marfuri in vrac este o piata caracterizata de:

38 Companiile de linie formeaza de obicei conferinte. In acest context notiunea de conferinta

39. În navigaţia de linie se folosesc, în general, nave de tip:

40. O navă tramp poate fi definită ca fiind:

41 În cazul navigaţiei de linie:

42. În cazul navigaţiei de linie, în general:

43. În cazul navigaţiei de linie:

44. În cazul navigaţiei de linie:

50. Cum se clasifică cărăuşii?

1. Contractul de navlosire este documentul prin care se reglementeaza drepturile si obligatiile:

3. Ce este un "RIDER" la contractul de navlosire?

4. Ce sunt clauzele subîntelese ale unui contract de navlosire?

7. Care este principala caracteristica a unui TIME/CHARTER?

18. Contractul de navlosire în care se specifică doar cantitatea de marfă ce va trebui

20. Cheltuielile de asigurare H&M şi P&I sunt plătite de navlositor în:

22. Cheltuielile cu echipajul nu sunt plătite de armator în:

23. Cheltuielile cu apa potabilă şi lubrefianţii sunt plătite de armator în:

24. Cheltuielile cu combustibilul sunt plătite de navlositor:

30. Intr-un contract "voyage charter", comandantul executa ordinele primite de la :

31. Intr-un contract "voyage charter" armatorul :

33. Intr-un contract de bareboat, navlositorul nu plateste:

37. Când poate acţiona un agent în numele altei persoane?

41. Definiţi contractul de navloire pe voiaj.

43. Ce înseamnă expresia “subject owners/charterers approval of charterers/owners” utilizată pe

44. Ce detalii despre navă se înscriu într-un contract de navlosire?

1. Intr-un contract "voyage charter" comandantul va executa ordinele referitoare la conditiile

2. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei

3. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei

4. O nava cu o capacitate de incarcare de 10,800tdw este angajata pe baza expresiei "min/max

5. Prin expresia "lawful merchandise" se poate intelege:

6. Ce inseamna expresia "port sigur" (SAFE PORT)?

7. Clauza "LINER TERMS" intr-un charter-party semnifica:

15. Ce presupune înscrierea în contractul de navlosire a expresiei „Always afloat”?