Capitolul 1 - Trasarea Cu Ajutorul Metodei Axei Zero

Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Transporturi
Departamentul Transporturi, Trafic și Logistică
Disciplina – Sisteme de Transport III (Proiect)
Capitolul I
Trasarea cu ajutorul metodei axei zero
În zonele cu relief dificil fixarea axei traseului se realizează cu metoda axei zero.Prin axa
zero se înțelege axa unui traseu cu declivitatea constantă care să nu fie nici în săpătură,nici în
umplutură,având astfel în profil longitudinal cote de lucru nule.Distanța determinată în funcție de
echidistanța curbelor de nivel și de rezistența propusă pentru traseu.
ℎ 𝑒 𝑑
𝑖= ∗ 1000 = ∗ 1000 ⇒ 𝑑 = ∗ 1000 𝑚
𝑙 𝑑 𝑖
unde e este distanța dintre 2 curbe de nivel.
wtr = wi + wr
wi = wtr –wr
𝑒 𝑒
𝑑 = 𝑖𝑡𝑟−𝑖𝑟 ∗ 1000 = 700 ∗ 1000 [𝑚],unde:
𝑖𝑡𝑟−
𝑅𝑚𝑖𝑛
 wtr – rezistența traseului;

 wr – rezistența datorată curbelor;
 wi – rezistența datorată declivității;
 d – reprezintă „deschiderea compasului” și trebuie transpusă la scara planului de
situație [m];
 e – echidistanța curbelor de nivel ( din tema proiectului 5 m) [m];
1
 itr– declivitatea caracteristică (corespunzătoare rezistenței propuse pentru traseu) [‰];

 ir – declivitatea echivalentă corespunzătoare rezistenței datorată curbelor [‰];
 Rmin – raza minima dată prin tema proiectului [m];
Rezistența caracteristică reprezintă declivitatea maximă care poate fi folosită în proiectarea

aliniamentelor și care poate fi învinsă de forța de tracțiune.
Exemplu: Pentru raza minimă de 350 m
Echidistanța e[m] Deschiderea compasului

5 1666,667
8 833,333
10 625
15 384,615
20 277,778
25 217,391
2
Coeficientul de dezvoltare a traseului și coeficientul lungimii

liniei
Coeficientul de dezvoltare a traseului:
𝑙
𝑐𝑑𝑧 =
𝑙0
unde:
 l – lungimea reală a liniei masurată pe traseu între punctul A, punct final al stației
inițiale și punctul B, punct inițial al stației finale;
 l0 – distanța directă măsurată în linie dreaptă între punctul A și B (mai este numită și
lungimea liniei în zbor de pasăre).
Situația în plan:
V I reprezintă varianta I de proiectare
V II reprezintă varianta II de proiectare
Coeficientul lungimii liniei:
𝑙𝑎𝑏𝑠 𝑙 − 𝑙0
𝑐𝑙 = = = 𝑐𝑑𝑧 − 1
𝑙0 𝑙0
Cdzmin=1 iar cdzmax poate atinge valorile 2 sau 3 sau chiar mai mari în funcție de greutatea
traseului.
clmin=0 iar clmax=cdzmax-1
3
Pentru un traseu optim se urmărește obținerea unor valor minime pentru acești doi coeficienți
ceea ce conduce și la un cost mai redus al lucrărilor dar fară a spori declivitățile.
Situația în profil a celor doi coeficienți
 im‰ – declivitatea medie

 ia‰ – declivitatea admisibilă
 l1 – lungimea A-B
 l-definită mai înainte,este lungimea reală a liniei intre A-B
𝐻1
im = ∗ 1000
𝑖𝑎
𝐻1 𝐻2
𝑙1 = ∗ 1000, 𝑙2 = ∗ 1000
𝑖𝑎 𝑖𝑎
1000 1000 𝐻
𝑙 = 𝑙1 + 𝑙2 = (𝐻1 + 𝐻2) = 𝐻 ⇒ 𝑖𝑎 = 1000
𝑖𝑎 𝑖𝑎 𝑙
Va rezulta ia<im deci lungimea reală este mai mare decât lungimea ce ar fi obținută prin urmărirea
fidelă a cotei terenului natural.
4
Reprezentarea lucrărilor de arta pe planul de situație:
Tunel(nu pentru primul traseu)
Ls linie simplă
Ld linie dublă
Podeț
L în m cu două zecimale
Se scrie felul podețului(boltit,deschis,tubular)
Pod
Pod metalic cu 4 deschideri
L lungimea podului (în metri cu două zecimale)
5
Pod de beton armat
Podețele de cale ferată au lungimea de maxim 5m. Lungimea podețelor se stabilește după
lungimea văii.
0-250m⇒lumina 0,60m
250-500m⇒lumina 0,70m
500-1000m⇒lumina 1,00m
1000-6000m⇒lumina de 1,00m se adaugă câte 1m pentru fiecare 1000m
Observații:
1. Lungimea minimă a elementelor de profil va fi 300m.

𝑖∗𝑙 ∆ℎ∗1000
2.∆ℎ = 1000;declivitatea elementului de profil: 𝑖 = 𝑙
3. În cazul în care avem h≥15m săpătură se va introduce pe porțiunea respectivă tunel.
4. În cazul în care avem h≥15m umplutură se va introduce pe porțiunea respectivă pod iar dacă
avem o vale uscată viaduct.
5.Între doua curbe de același sens să avem un aliniament de cel puțin 50m.
6.Între douăcurbe de sens diferit trebuie să avem un aliniament de cel puțin 200m.
7.Drumurile se recomandă să fie traversate perpendicular sau cu unghiuri cuprinse între 60°-90°.
8.Apele se traversează numai perpendicular pe axa lor iar la traversarea pârâielor se poate face și
cu unhgiuri diferite de 90°.

Capitolul 1 - Trasarea Cu Ajutorul Metodei Axei Zero

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1 - Trasarea Cu Ajutorul Metodei Axei Zero

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din București

 wtr – rezistența traseului;

 itr– declivitatea caracteristică (corespunzătoare rezistenței propuse pentru traseu) [‰];

Rezistența caracteristică reprezintă declivitatea maximă care poate fi folosită în proiectarea

Exemplu: Pentru raza minimă de 350 m

Echidistanța e[m] Deschiderea compasului

Coeficientul de dezvoltare a traseului și coeficientul lungimii

V I reprezintă varianta I de proiectare

V II reprezintă varianta II de proiectare

Coeficientul lungimii liniei:

clmin=0 iar clmax=cdzmax-1

Situația în profil a celor doi coeficienți

 im‰ – declivitatea medie

Reprezentarea lucrărilor de arta pe planul de situație:

Tunel(nu pentru primul traseu)

Se scrie felul podețului(boltit,deschis,tubular)

Pod metalic cu 4 deschideri

L lungimea podului (în metri cu două zecimale)

Pod de beton armat

1000-6000m⇒lumina de 1,00m se adaugă câte 1m pentru fiecare 1000m

1. Lungimea minimă a elementelor de profil va fi 300m.

3. În cazul în care avem h≥15m săpătură se va introduce pe porțiunea respectivă tunel.

S-ar putea să vă placă și