TRANSPORTUL MARITIM

- sub aspectul organizarii activit. de transp. si exploatare a navelor comerciale, exista doua
categorii:
a) Transportul cu nave de linie, pentru care putem identifica urmatoarele coordonate:
 caracter regulat si de permanenta al transporturilor realizate, existand rute predeterminate, un fus
orar pus la dispozitia eventualilor clienti, porturi de expediere si de destinatie
 navele utilizate dispun de o tehnica avansata pt incarcarea, stocarea si descarcarea marfii
 marfurile transportate sunt marfuri generale, ce pot fi paletizate/pachetizate
 navele de linie beneficiaza de o serie de avantaje, in privinta formalitatilor portuare ce trebuiesc
indeplinite
 formele de organizare pt companiile ce desfasoara aceasta activit. poarta diferite denumiri:
consortiu, linie de navigatie, cartel, etc.
b) Transportul cu nave tramp (nave vagabond) are ca elemente de identificare:
 zonele geografice in care actioneaza nu sunt predeterminate, nu exista porturi de expediere si de
destinatie prestbilite si nici intervale orare
 navele utilizate sunt incarcate la intreaga capacitate, transportand marfuri generale
 neexistand curse prestabilite, primesc oferte in toate porturile si spre toate destinatiile,
acceptandu-le pe cele mai avantajoase
 prezinta avantajul de a nu implica cheltuieli foarte mari, insa si dezavantajul de a nu beneficia de
facilitati portuare

CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE MARFURI

Contractul de transport maritim = actul juridic bilateral, prin care carausul se angajeaza sa
deplaseze pe mare, de la portul de expediere pana la cel de destinatie, pasageri sau incarcaturi, in
schimbul unei remuneratii
- pt. transp cu nave linie se foloseste contr. de transp. maritim propriu-zis, iar transp. cu nave tramp se
realizeaza prin intermediul contractelor de navlosire
- obiectul contr. de transp. propriu-zis este deplasarea (de marfuri sau persoane) din portul de expeditie
spre portul de destinatie, accentul fiind pus pe prestatia efectiva a carausului
- partile contr. de transp. propriu-zis sunt carausul maritim si exepeditorul marfii (calatorul, in cazul
transportului de persoane)
- instrumentul probator pt raportul juridic este documentul numit conosament
- in contr. de transp. propriu-zis obligatia asumata consta in prestatia ce poate fi calificata ca o obligatie
de rezultat. Aceasta calificare juridica atrage si consecintele specifice sub aspectul executarii obligatiei
raspunderii, in caz de neexecutare si sarcina probei in dovedirea culpei debitorului
- normele ce reglementeaza transportul maritim regulat sunt, cu preponderenta, norme cu caracter
imperativ, de la care partile nu pot deroga
- carausul maritim se afla intr-o pozitie privilegiata, care-i permite sa impuna clauzele contractuale,
expeditorul (calatorul) aflandu-se doar in postura de a adera (accepta) la aceste clauze

Functiile conosamentului:
 de instrument probator, documentul facand dovada existentei contractului de transport si a
incarcarii marfurilor.
- el face dovada fata de toate partile interesate in incarcare, precum si intre ele si asiguratori
- pana la proba contrara, inscrisul face dovada preluarii, respectiv a incarcarii marfurilor, asa cum sunt
descrise in conosament
- carausului maritim nu ii este permis sa faca dovada contrara, in cazul in care conosamentul a fost
transmis unui tert, care a actionat cu buna credinta
- conosamentul de preluare este echivalentul clauzei INCOTERMS – free along side ship, stabilind doua
momente succesive: preluarea marfii de la expeditor, urmata de operatiunea de incarcare la bord
- conosamentul la imbarcare, care atesta preluarea efectiva a marfurilor la bordul navei, poate fi raportat
la clauza INCOTERMS – free on board
- conosamentul de preluare poate avea, de obicei, o functie provizorie ce inceteaza la momentul
incarcarii marfurilor, conosamentul de imbarcare produce efecte pe toata durata transp. maritim
 ca titlu reprezentativ al marfurilor (titlu de valoare), conosamentul certifica dr asupra
incarcaturii, legitimand persoana care il detine sa dispuna de aceasta fara a fi in posesia ei
- elementele posesiei sunt separate pe tot parcursul transportului: animus (elementul intelectual) apartine
destinatarului sau tertului care a dobandit conosamentul prin cesiune/gir, etc. ; corpus (elementul
material) este exercitat de comandantul navei
Caractersitici ale documentului ca titlu reprezentativ:
-> documentul identifica marfa si persoana indreptatita sa o pretinda in potul de destinatie
-> posesia documenului valoreaza titlu de proprietate asupra incarcaturii, fiind necesara si in
acelasi timp suficienta pentru a conferi titularului drepturi asupra acesteia

CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE MARFURI

Contractul de navlosire = contr. in baza caruia armatorul, in schimbul unui tarif numit navlu,
pune la dispozitia navlsitorului o nava in buna stare de navigabilitate, mentinand aceasta stare pana la
expirarea contr.
Caractere juridice ale contr. de navlosire:
- are un caracter consensual, incheindu-se prin simplul acord de vointa al partilor
- este un contr. cu titlu oneros si comutativ, fiecare parte urmarind obtinerea unui castig si cunoscand
obligatiile asumate din momentul incheierii sale
- are un caracter sinalagmatic, obligatiile asumate de parti fiind reciporce si interdependente
- este obligatorie forma scrisa a contractului, inscrisul care atesta incheierea sa numindu-se charter-party
- se cer indeplinite si conditiile de fond ale oricarui act juridic: capacitatea de a contracta,
consimtamantul, obiectul si cauza juridica.

Formele contr. de navlosire:

- deosebim trei forme ale acestuia:
a) Charter by demise (bare boat) – navlosirea navei nude
- prin aceasta forma a navlosirii, armatorul (navlosant) pune la dispozitia navlositorului folosinta
temporara a unui vas nearmat in schimbul unei chirii (navlu) ce se calculeaz in functie de durata folos.
- natura juridica a acestui contr. este apropiata de locatiunea de bunuri
- in temeiul contr. navlositorul primeste dreptul de posesie si folosinta completa in exploatarea navei,
avand atat gestiunea nautica cat si pe cea comerciala
- armatorul pastreaza dreptul de dispoz. asupra navei,controland modul in care se asigura integritatea ei
Obligatiile navlosantului: -> sa puna la dispozitia navlositorului nava in buna stare de navigabilitate
-> sa respecte data si locul stabilit in contr. pt predarea navei
-> sa suporte cheltuielile de reparatii cauzate de un viciu propriu al navei
-> sa prezinte documentele de inregistrare, certific. de nationalitate si de clasa
-> sa permita navlositorului sa arboreze propriul sau pavilion, alaturi de
pavilionul national al navei (daca asa au convenit)
Obligatiile navlositorului: -> plata navlului catre armator
-> intretinerea navei si suportarea reparatiilor determinate de modul de
exploatare al acesteia
-> recrutarea echipajului, plata salariilor si a altor drepturi banesti
-> asigurarea navei
-> suportarea cheltuielilor de exploatare a navei
-> predarea navei la expirarea contr, in starea in care a fost primita
- in relatia dintre navlosant si navlositor, partea prejudiciata prin neexecutarea culpabila a obligatiilor de
catre cealalta parte este indreptatita la despagubiri
- navlosantul nu raspunde pt marfa transportata si ajungerea ei in bune conditii la destinatie
- daca navlosantul a contractat datorii pe care nu le-a onorat, creditorii acestuia se pot indrepta, in egala
masura, impotriva proprietarului navei
b) Time charter – navlosirea pe o perioada determinata a unei nave armate
- consta in punerea la dispozitia navlositorului a unei nave echipate si armate, in schimbul platii navlului
- armarea implica inzestrarea navei ce efectivul de oameni necesari pt indeplinirea tuturor serviciilor de
la bordul acesteia
- gestiunea navei se imparte intre navlosant (armator), care are gestiunea nautica, cu toate obligatiile si
cheltuielile impuse de aceasta si navlositor, care are gestiunea comerciala, dispunand de dr de a utiliza
nava
- navlosirea pe timp determinat poate avea ca variante: inchirierea navei pe perioada unei singure curse ;
inchirierea navei pe perioada de timp necesara efectuarii uneia sau mai multor curse in circuit ;
inchirierea navei pe o perioada calendaristica determinata.

Obligatiile navlosantului: -> sa puna la dispozitia navlositorului nava in buna stare de navigabilitate
-> recrutarea echipajului, plata salariilor si a altor drepturi banesti
-> asigurarea navei contra riscurilor marii
-> sa suporte cheltuielile de reparatii, inclusiv cele cauzate de un viciu propriu
al navei
Obligatiile navlositorului: -> plata periodica a navlului la termenele si in modalitatea convenita
-> suportarea cheltuielilor de exploatare a navei
-> utilizarea corecta a navei, fara a o expune unor eventuale pericole prin
natura marfurilor transportate sau escalele efectuate pe parcursul calatoriei
- navlosantul rapunde pt prejudiciile nascute din gestiunea nautica, iar navlositorul pt gestiunea
comerciala
c) Voyage charter – navlosirea unei nave armate pt una mai mai multe calatorii
- se incheiei intre armator si navlositor, pt transportul marfurilor, intr-una sau mai multe calatorii
succesive, contra unui navlu calculat, de regula, in raport cu cantitatea incarcaturii
- armatorul cumuleaza atat gestiunea nautica, cat si pe cea comerciala
- navlul se calculeaza in raport de cantitatea sau volumul marfii ce face obiectul transportului sau in
functie de capacitatea navei
Obligatiile navlosantului: -> sa puna la dispozitia navlositorului nava la data si in locul stabilit
-> sa suporte cheltuielile ocazionate de exploatarea comerciala a navei
-> sa asigure intretinerea navei si a echipajului
-> sa suporte cheltuielile de reparatii a navei
-> sa organizeze calatoria conform indicatiilor navlositorului
Obligatiile navlositorului: -> plata navlului
-> respectarea stricta a timpului alocat pt incarcarea si descarcarea marfurilor