Retele Petri

Curs : Prepelita Aurelia

Exista mai multe tipuri si mai multe clase de retele Petri: 1) Retele Petri discrete 2) Retele Petri continue 3) Retele Petri functionale 4) Retele Petri generalizate 5)Retele Petri stocate 6) Retele Petri membranale Atunci cind se modeleaza un sistem e porneste de la ideea ca sistemul poate fi modelat conducindune de legaturile logice a sistemului de tipul cauza-efect sau stare-eveniment.

Locatii tranzitii marcheri, jetoane arc normal arc inhibitor arc test Starile sistemului sunt determinate de nr de jetoane in locatiile sau nr de marcheri in locatii , iar evenimentele sau procesele ce au in site se modeleaza cu ajutorul tranzitiilor. P1->q4 de intrare P1->q2 de iesire

Tranzitiile se pot afla in una din starile: 1) Tranzitie pasiva(neacitiva) 2) Tranzitie valida 3) Tranzitie activa Delay time- timp de asteptare Delay time este o caracteristicca asociata tranzitiilor si valoarea timpului de asteptare este invers proportionala cu viteza procesului de modelare. La Retele Petri discrete nr de marcheri in locatii si ponderea arcilor pot fi reprezentate prin nr intregi.

Subiectul: Definitii si metode de reprezentare a Retelelor Petri

Def. O Retea Petri (RP) este o structura de obiecte redat[ prin cuadrupul RP=<pT; Pre,Post> P-multimea de locatii; |P|=k- nr de locatii T-multimea (finita) nevida de tranzitii de cardinalul n |T|=n, P T=0 Pre- o aplicatie de incidenta inainte a locatiilor cu tranzitiilor . Post- este o aplicatie de incidenta inapoi a locatiilor tranzitiilor.

Functiile Pre si Post pot fi redate cu ajutorul unor matrice de incidenta inainte notate cu C+, si cu incidenta inapoi C-. Matricea k * n, k linii nr de locatii, iar n coloane reprezinta nr de tranzitii. Def2. Daca pe multimea locatiilor PR este definita o functie de marcare , atunci RP se numeste RP marcata de marcajul M. O retea RP si este cuplul RM =<RP,M> vorbim de retea RP marcata. M= sau ca vector linie M= unde M0 este marcajul initial a retelei.

M0=

Pre

Q1

Q2

Q3

Q4

Q5

P1 P2 P3 P4 P5

1 0 0 0 0

0 1 0 0 0

0 0 1 0 0

0 0 0 1 0

0 0 0 1 1

Post P1 P2 P3 P4 P5

Q1 0 1 1 0 0

Q2 0 0 0 1 0

Q3 0 0 0 0 1

Q4 0 1 0 0 0

Q5 1 0 0 0 0

Def. vom numi intrarile , respectiv iesirile unei tranzitii t, t apartine T, multimea locatiilor de intrarela t notata t, iar multimea locatiilor de iesire t. Deasemenea intrarile respectiv , iesirile unei locatii , multimea tranzitiilor de intrare respectiv de iesire la P, P-intrare, P-iesire. q1={P1}. Tema pentru acasa , de facut matricea post si pre conditie la graful de mai jos, de scris toate tranzitiile de intrare si de iesire respectiv cu locatiile procedati la fel, si interpretarea logica.

Subiectul:Functionarea unei RP marcate si RP particulare

Def. Regula de declansare tranzitiilor. Marcajul unei RP are semnificatia de starea retelei. Si se poate modifica in conformitate cu urmatorul procedeu denumit regula de declanarea tranzitiilor. O tranzitie T se spune ca este valida daca fiecare locatie de intrare t a lui T este marcata cu cel putin w(p,t), marcheri unde w(p,t) nr de pondere de la p la t.

Executarea unei tranzitiei t , indeparteaza w(p,t) marcheri din fiecare locatie de intrare, pe a lui t si adauga w(t,p) in fiecare pozitie de iesire a t lui p unde w(t,p) arcului de la t la p.

O tranzitie fara nici o locatie de intrare, se numeste tranzitie sursa . O tranzitie sursa , este neconditionat validata, si executarea ei produce marcheri. O tranzitie fara nici o locatie de iesire se numeste tranzitie receptor. Executarea unei tranzitiei receptor consuma marcheri fara a produce.
100

O RP este marginita daca pentru oricare dintre locatiile retelei se asociaza capacitatea locatiei k(p) definita ca nr maxim de marcheri ce se pot afla in locatia p, daca fiecare dintre locatii poate contine un nr nelimitat de marcheri o astfel de retea se numeste retea Petri cu capacitatea infinita.

O RP se numeste sigura , daca nr de marcheri in oricare dintre locatiile retelei nu depaseste unitate. M(pi)<=1. Def. Regula stricta de declansarea tranzitiilor intr-o retea cu capacitatea finita(retea Petri marginita) pentru validarea unei tranzitii notate T este necesara urmatoare conditie suplementara. Nr de marcheri in fiecare locatie de iesire t a locatiei p nu poate sa depaseasca capacitatea locatiei respective k(p), atunci cind tranzitia t este validata.

k(p1)=2 k(p2)=1 Fig 1.RM1

t1 M1 [2,0] M2 [0,0] t2 t4 M3 [0,1] t1 M4 [1,1] t1 t3 M0 [1,0] t1

Fig 2. GA RM1

M5 [2,1]

Graful de marcajul accesibile (GA) pentru retea marginita RM1 ,se face utilizind metoda de locatiilor complimentare. O RP marginita poate fi transformata adecvat intr-o retea PR nemarginita cu capacitatea infinita a locatiilor si atunci pentru Retea Petri nemarginita v-a putea fi utilizata regula simpla de utilizare tranzitiilor.

k(p1)=2 k(p2)=1 Fig 3 RM complimentar

t1 t2 M2 00 21 M1 20 01 t4

M0 10 11
M3 01 20

M0 p1 p2 p3 p4

t4 t2 M5 21 00

t1
M4 11 10 t1

Fig4 GA RM complementar

Tema pentru acasa de realizat pentru urmatoare fig, graful de accesibilitate, retea complimentara ei si graful de accesibilitate pentru retea complimentara.

Subiectul : RP particulare
Def. O retea RP se numeste pura , daca la declansarea tranzitiei se declanseaza independenta intre retragerea si adaugarea marcherilor in reteaua respectiva. Acest tip de retea nu au nici o bucla.
p1

Def. O RP este o retea ordinara, daca toate arcele retelei sunt ponderate cu 1. O RP este o retea simpla, daca orice tranzitie are cel mult o locatie de intrare ce este partajata cu o alta tranzitie.

simpla

nu este simpla Def. O retea ordinara este o retea cu alegere libera, daca 2 tranzitii au in comun o locatie de intrare p si p este o singura locatie de intrare ti, tj. P Retea cu alegerea libera.
ti tj

P1

P2

simetric P1=P2={t1,t2} |P1|=|P2|=2

t1

t2

P1
t1

P2
t2

alegerea libera asimetrica P1={t1} ,P2={t1,t2} |P1|=1, |P2|=2

confuzie simetrica

P1
t1 t2

P2
t3

t1 P1

paraleleism concurential
P2

t2

t3

Sincronizare
P1 t1 P2

post-conditie
t1 t1 P1

Masini de stari
O masina de stari este o RP ordinara in care fiecare tranzitie T are o singura pozitie de intrare, si o singura pozitie de iesire. Masinile de stari modeleaza automatele finite. (Q,,,(x),q0) -multimea starilor Q-multimea evenimentelor q0-starea initiala -funtia de tranzitie -spatiul starilor

={A,B,C} Q={,,,} (A)={}, (B)={,}

fig1.schema de tranzitii Este o RP ordinara in care fiecare pozitie P are o singura tranzitie de intrare si o singura tranzitie de iesire. |P|=|P|=1
t1 t3 P2 t4 P3 Fig3.Paralelism sincronizat

P1
t2

Un graf marcat poate fi reprezentat printr-un graf orientat unui partid in care nodurile corespund tranzitiilor, arcele corespund locatiilor , iar marcherii se plaseaza pe arce.
t1 t3

t2

t4

Secventa de declansare. Grafuri de marcaje accesibile M0=(1,0) P1 M1=(0,1) t2 t1 M0[t2>M1 P1 Fig 5 M1[t1>M0

t1

M0 1,0 t2 M1 0,1

M0 1,0 M1 0,1 M0 1,0 M1 0,1 ..

Fig 7. Graful de accesibilitate

Fig 6. Arborele de marcaje accesibile

P1 t1 t2 P3 t3

M0=(1,0,0) M0[t1,t3>M2 M0[t1>M1,M1=(0,1,0) M1[t2>M2,M2=(0,0,1)

P2

Se spune ca t1,t3 este declansabila de M0 si declansarea sa de marcajul M2, cu alte cuvinte M 2 este accesibila prin declansarea tranzitiei t1, t3. Unele retele marcate<RPM> ii este asociata un limbaj L<RPM> format din multimile de secvente declansabile se defineste prin marcajele accesibile se noteaza ACC(<RPM>) obtinut prin declansarea acestor secvente.

Def. Graful de marcaje accesibile din M0 care se noteaza GA(<RPM>) este un graf orientat etichetat astfel incit multimea de marcaje accesibile constituie multimile din graf , iar multimea arcilor este multimea etichetelor cu tranzactiile respective la declansarea carora permite obtinerea multimea marcajului retelei.

P1

t1 P2 P3

M0=[1,0,0,0,0] M0[t1>M1,M1=[0,1,1,0,0] Aceasta retea este ordinara , paralelism, sincronizata,simpla pura. Graf de marcaje accesibile de tip lista M0=[1,0,0,0,0] M0[t1>M1,M1=[0,1,1,0,0] M1[t2>M2,M2=[0,0,1,1,0] M2[t3>M3,M3=[0,1,0,0,1] M2[t3>M4,M4=[0,0,0,1,1] M3[t2>M4 M4[t4 >M0

t2 P4 P5

t3

t4

{t1, t1 t2, t1 t2 t3, t1 t3 , t1 t2 t3 t4}

M0 1,0,0,0,0 t1 M1 0,1,1,0,0 t3

t2

M2 0,0,1,1,0
t3 t4 M4 0,0,0,1,1 t2

M3 0,1,0,0,1

Fig2. Graf de marcaje accesibile

Tema pentru acasa.Sa creati graful de accesibilitate a urmatoarei figure.

Proprietati comportamentale ale Retelelor Petri

Principalele proprietati comportamentale: 1) Marginirea B,B 2) Viabilitatea L,L 3) Reveribilitatea,reintializarea R,R Acestea proprietati sunt determinate atit de topologia retelei, cit si de marcajul initial al retelei. Def. O retea este considerata marginita daca nr de marcheri in fiecare dintre locatii nu depaseste un nr k.

Graful Peterson

M0=[1,0,0,0] P2 t4 M0[t2>M1, M1=[0,0,1,0]t3 marcaj de blocaj P1 P3 t2 M0[t4>M2,M2=[1,1,0,0] t1 M2[t4>M3, M3=[1,2,0,0] P4 M3[t4>M4, M4=[1,3,0,0] Def. tranzitia T1 nu se declanseaza niciodata(L=0) T2 se v-a declansa o singura data(L=1) T3 se declanseaza un nr finit de ori (L2=n) T4 se declanseaza nr infinit de ori L3

Gradele de vialibilitate , o tranzitie T din Reteaua Petri se spune ca e viabila L0(tranzitie pasiva) sau blocata, daca T nu se poate executa, nici o secventa din limbajul retelei. O tranzitie t este viabila L1 potential executabil, daca t se poate executa cel putin o data in unele din secvente din L(limbaj retelei). O tranzitie t este viabila L2 daca pentru orice intreg k>0, t se poate executa cel putin k ori, in unele secvente din L. O tranzitie t este viabila L3 daca se poate executa la un nr infinit de ori pentru unele secvente din L. O tranzitie t este viabila L4 daca t este viabila L1 pentru orice secventa din L.

M0=[1,0,0,1,0,0] marcaj t1 P2 P1 M0[t1>M1, M1=[0,1,0,1,0,0] t3 marcaj de blocaj t2 P4 P3 M0[t2>M2,M2=[0,0,0,1,1,0] P5 M2[t2>M3,M3=[0,0,1,0,0,1] t4 M4[t2>M5,M5=[0,0,1,0,1,0]-bl t5 P6 M4[t1>M6,M6[0,1,1,0,0,0] M6[t3>M7,M7=[0,0,0,1,0,0]- marcaj de blocaj Def. reversibilitatea o retea RP se spune ca este reversibila daca pentru oricare marcaj M , marcajul intial M0 este la rindul sau accesibil cind se porneste din M. Astfel intr-o retea reversibila este intotdeauna posibil reintoarcerea la marcajul initial.

Def. Proprietatea de reversibilitate poate fi relaxata in sensul ca nu se urmareste intoarcere chiar in marcajul initial M0, ci intrun alt marcaj M, care poarta denumirea de marcaj recuperabil, astfel se spune ca un marcaj M este recuperabil daca pentru oricare M este accesibil din M.