Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare

str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania

tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

PROIECT

”Managementul riscurilor pentru infrastructuri de mari dimensiuni în zona

transfrontalieră România Bulgaria”
cod proiect 15.3.1.017, cod ROBG-23

SENZORI ȘI TRADUCTOARE INTELIGENTE

Formator: Dan MANCAȘ

Dan.Mancas@incesa.ro

1
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

SENZORI ȘI TRADUCTOARE INTELIGENTE

Obiectivele cursului
 Înțelegerea și asimilarea cunoștințelor de bază privind structura, particularitățile și precizia
sistemelor de măsurare: caracterizare generală, categorii de măsurări, prelucrarea datelor
de măsurare (categorii de incertitudini de măsurare, combinarea incertitudinilor parțiale,
teste pentru depistarea erorilor grosiere). Noțiunile de senzor și traductor, caracteristicile
generale ale traductoarelor, performanțele traductoarelor în regim static și dinamic,
elementele componente tipice ale traductoarelor, sisteme de achiziție/distribuție a datelor
(structuri tipice, conversia analog-numerică, conversia numeric-analogică, multiplexarea
analogică și numerică, eșantionare și reținere), traductoare inteligente, rețele de senzori
wireless, variante industriale de traductoare pentru cele mai frecvent investigate mărimi.

Competențe vizate
 capacitatea de a aborda și înțelege particularitățile rețelelor de senzori și traductoare
inteligente;
 capacitatea de înţelegere a principiilor de funcţionare şi modului de realizare constructivă
pentru cele mai utilizate traductoare în cadrul sistemelor de reglare (sau conducere) a
proceselor industriale;
 capacitatea de a aborda și înțelege sistemele de achizitie a datelor de la traductoare cu
ieșire în semnal electric unificat și a aplicatiilor sistemelor de achizitie a datelor în
automatizări simple.

Metode, strategii și tehnici de formare utilizate

În cadrul cursului vor fi utilizate metode, strategii și tehnici activ-participative şi bazate pe
experienţa anterioară a participanţilor: elicitare, brainstorming, Ştiu/ Vreau să ştiu / Am învăţat,
procedee euristice, problematizare, studiu de caz, etc).

2
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

Resurse utilizate pentru designul și implementarea cursului

Suport de curs, fişe de lucru, prezentare PowerPoint, platformă e-learning.

Grup țintă și modalităţi de organizare a activităţii

Activităţile vor fi organizate frontal, pe grupe/ateliere de lucru, în perechi şi independent.

Forme şi modalităţi de evaluare

 Evaluare formativă, pe parcursul cursului;
 Evaluare sumativă – se realizează prin completarea unui chestionar şi întocmirea unui
portofoliu.

3
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

Conținutul cursului

I. Introducere ........................................................................................................................................... 5
II. Senzori inteligenți ................................................................................................................................. 6
II.1 Definiție ........................................................................................................................................... 6
II.2 Aspecte tehnologice ........................................................................................................................ 6
II.3 Senzori de tip frecvență-timp.......................................................................................................... 7
II.4 Senzori quasi-digitali ....................................................................................................................... 8
III. Traductoare ........................................................................................................................................ 10
III.1 Elementele sensibile ale traductoarelor (ES) ............................................................................... 10
III.1.1 Elemente sensibile de tip parametric ................................................................................ 10
III.1.2 Elemente sensibile de tip generator .................................................................................. 11
III.2 Clasificarea elementelor sensibile după mărimile detectate ....................................................... 13
III.3. Adaptoare (AD)............................................................................................................................ 15
III.3.1 Adaptoare pentru elemente sensibile de tip parametric .................................................. 15
III.3.2 Adaptoare pentru elemente sensibile de tip generator..................................................... 17
III.4 Principii generale de alegere a traductoarelor ............................................................................ 19
IV. Bibliografie .......................................................................................................................................... 20

4
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

I. Introducere.

In ultimul timp, senzorii inteligenți au căpătat o largă răspândire în cele mai diverse domenii
industriale dar mai ales în componența sistemelor complexe de automatizare, roboți, etc. Cel
mai cunoscut mod de obținere a informației asupra fenomenelor fizice se bazează pe evaluarea
amplitudinii tensiunii sau curentului obținut la nivelul senzorului.

O abordare mai nouă este cea care folosește fenomenul de rezonanță și oscilatoare variabile.
Astfel informația este transformată în parametri de frecvență sau timp ai semnalului obținut la
nivelul senzorului. Sistemele senzoriale moderne pot utiliza însă și multe alte tehnici noi de
măsurare.

Înlocuirea muncii omului cu o maşină a constituit visul dintotdeauna al fiinţei umane. Istoria
automatizărilor a debutat prin inventarea unor sisteme mecanice simple. Apoi, acestea au fost
progresiv dezvoltate şi automatizate. În zilele noastre, mari sisteme, ajungând până la anumite
uzine, sunt automatizate în totalitate. Robotul este simbolul epocii automatizărilor. Chiar dacă
nu este o reproducere exactă a corpului uman, el posedă de multe ori o formă şi un nume ce
depinde de funcţia sa: robot observator meteorologic, robot de sudură, etc.

Nu se poate neglija rolul robotului în instalaţiile industriale automatizate, în toate domeniile şi

la toate nivelurile. Dacă astăzi roboţii sunt utilizaţi cu precădere în industrie pentru creşterea
rentabilităţii şi economia de manoperă, mai ales în aplicaţiile cu condiţii grele de lucru, în viitor
aceştia vor pătrunde în administraţie, domeniul medico-social sau casnic.

De altfel dezvoltarea roboţilor se derulează cu repeziciune în multe laboratoare industriale sau

de cercetare. Actualmente, Japonia este ţara care posedă cel mai mare număr de roboţi
industriali şi în care cercetările în domeniu sunt cele mai evoluate.
Avantajele principale ale robotizării sunt următoarele:

 economia de manoperă;
 înlocuirea funcţiilor simple ce se desfăşoară în condiţii de mediu grele;
 creşterea productivităţii şi diminuarea costului;
 ameliorarea şi stabilitatea calităţii.

5
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

II. Senzori inteligenți

II.1 Definiție

Sensorul inteligent este un cip, fără componente externe, ce include elementele sensibile de
captare a semnalului fizic, de procesare analogică și digitală a semnalului primit de la acestea
dar și funcții de inteligență: autotestare, autoidentificare, autovalidare sau autoadaptare.

Principalele proprietăți ale unui asemenea senzor sunt:

 Adaptabilitatea: modificarea preciziei în funcție de viteza de răspuns și invers;

modificarea consumului de putere prin ajustarea frecvenței unui ceas de tip oscilator cu
cuarț.
 Precizie: erorile de măsurare pot fi programabile ( algoritmi statistici, valoare medie,
abatere medie pătratică etc.)
 Siguranța: pentru a controla performanța sistemului și conectarea acestuia la firele
senzorului senzorului este utilizat autodiagnosticarea

II.2 Aspecte tehnologice

Pentru anumite categorii de senzori de tip semiconductor, mai ales cei de tip read-out, trebuie
dezvoltată o tehnologie specială pentru a putea fi integrați într-un singur cip. Numai o
producție de serie foarte mare ar putea asigura un cost acceptabil pentru astfel de senzori.

Tehnologiile propuse pentru acești senzori integrați trebuie să aibă o complexitate acceptabilă
și/sau aplicabilitate pentru o largă gamă de senzori. Combinația dintre integrarea monolitică și
hibridă la care se adaugă tehnici avansate de procesare și conversie a semnalelor, asigură în
cele mai multe cazuri rezultatele cele mai bune, la un preț acceptabil.

6
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

II.3 Senzori de tip frecvență-timp

Principalii parametri ai senzorilor de tip frecvență- timp sunt:

 frecvența (fx)
 perioada (Tx)
 raportul de frecvențe sau diferența lor (f1/f2)
 abaterea de frecvență (Δf)
 factorul de umplere (%)
 intervalul de timp (t2-t1)
 lărgimea impulsului (ti)
 numărul de impulsuri (N)
 gradul de modulare a impulsului (PWM)
 modificarea de fază (φ).

Avantajele utilizării frecvenței sunt:

 imunitate mare la zgomot;
 semnal de putere mare;
 gamă dinamică largă;
 precizie mare a semnalului de referință;
 interfațare simplă;
 integrare și codare simplă.

Avantajele senzorilor de tip frecvență-timp sunt:

 Posibilitatea de utilizare a modulației în frecvență.
 Frecvența unui semnal poate fi transmisă prin linii de comunicație la foarte mare
distanță.
 Pentru transmiterea unui anumit semnal sunt necesare doar două fire.
 Transmiterea de date nu necesită o anumită sincronizare.
 Transmiterea semnalelor în frecvență este ideală pentru medii industriale cu zgomot
ridicat
 Semnalul generat este de putere mare: puterea de ieșire a unui senzor și deci cea de
intrare în amplificator constituie o problemă de bază în configurarea unui canal de
transmitere a semnalului la o putere acceptabilă. Pierderile de putere ce provin din

7
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

atenuarea introdusă de mediu de comunicație nu pot fi sau sunt greu de compensat

printr-o procesare de semnal. Puterea de ieșire a senzorilor cu iețire în frecventa este de
regulă suficient de mare.
 Gamă dinamică largă: gama dinamică a senzorilor cu ieșire în frecvență nu este limitată
de sursa de alimentare și de nivelul zgomotelor putând ajunge cu ușurință la peste 100
dB.
 Precizie mare a semnalului de referință: oscilatoarele cu cristal de cuarț pot fi realizate
mult mai stabile decât tensiunile de referință. Oscilatoarele cu cristal de cuarț
necompensate au de obicei erori de (1-50)·10-6. Oscilatoarele cu cristal de cuarț
compensate cu temperatura pot ajunge la erori de 10-8 - 10-10
 Interfațare simplă: tensiunile electromotoare parazite, rezistențele de transfer, de
intrare directe, diferențiale și de mod comun ale canalelor de multiplexare analogice,
atunci cand se utilizează senzori analogici sunt sursa unor importante erori. Modularea
în frecvență a semnalelor nu este sensibilă la niciunul din factorii menționați.
Multiplexoarele de frecvență de la iesirea senzorilor cu ieșire în frecvență sunt suficient
de simple și nu introduc erori suplimentare.
 Integrare și codare simplă: Drept integratoare se utilizează numărătoarele digitale de
impulsuri care asigură o integrare cu un timp de măsurare practic nelimitat. Frecvența
semnalului de la ieșirea senzorului poate fi procesată prin intermediul controller-elor
fără a necesita alte circuite adiționale.

II.4 Senzori quasi-digitali

In ultimul timp senzorii inteligenți au căpătat o largă răspandire în cele mai diverse domenii
industriale dar mai ales în componența sistemelor complexe de automatizare, roboți etc.
Senzorii quasi-digitali combină simplitatea și universalitatea caracteristică unui senzor analog și
acuratețea și imunitatea la zgomote, proprii sensorilor cu ieșire digitală. Senzorii quasi-digitali
sunt senzori de tip frecvență-timp cu ieșire în frecvență (70%), perioadă (1%), factor de
umplere (9%), număr de impulsuri (3%), impulsuri modulate (PWM)(16%), modificare de fază
(1%).

Sensorul inteligent este un cip fără componente externe ce include elementele sensibile de
captare a semnalului fizic, de procesare analogică și digitală a semnalului primit de la acestea

8
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

dar și functii de inteligență: autotestare, autoidentificare, autovalidare sau autoadaptare.

Principalele proprietăți ale unui asemenea senzor sunt:
Adaptabilitatea: modificarea preciziei în funcție de viteza de răspuns și invers; modificarea
consumului de putere prin ajustarea frecvenței unui timer de tip oscilator cu cuarț.
Precizie: erorile de masurare pot fi programabile ( algoritmi statistici, valoare medie, abatere
medie patratică etc.)
Siguranță: pentru a controla performanța sistemului este utilizată autodiagnosticarea.

Senzori cu conversie sunt senzorii ce pot genera direct o frecvență la ieșire în functie de
valoarea mărimii de măsurat. Sunt însă necesare circuite electronice de putere pentru
realizarea amplificării și adaptării de impedanță. Un grup de asemenea senzori se bazează pe
fenomene de rezonanță (piezoelectrice, cristale de cuarț, unde acustice de suprafață,
oscilatoare duale etc.) iar un alt grup se bazează pe modificarea periodică a structurii
geometrice a senzorului (senzori de deplasare unghiulară sau encodere). Exemple: senzori
inductivi, senzori cu impulsuri fotoelectrice, senzori acustici și cu strălucire (scintilație).

Senzorii parametrici (cu modulare) sunt acei senzori ce realizează o transformare primară (cu o
anumită eroare) a mărimii fizice ce se măsoară într-un parametru electric (inductanță,
capacitate, rezistență etc.). Pentru efectuarea măsurării acestor parametri este necesară
prezența unei surse de putere (de alimentare) externă. Exemple: senzori de presiune, senzori
piezoresistivi, senzori fotoelectrici etc.

Senzorii de tip generator sunt senzori ce pot autogenera la ieșire un curent i(t) sau o tensiune
u(t) în funcție de valoarea mărimii de măsurat. Pentru aceasta conversie directă a mărimii de
măsurat nu este necesară existența unei surse suplimentare de putere (de alimentare).
Exemple: senzori bazați pe efectul Seebeck (termocuplă) și senzori bazați pe efectul fotoelectric
sau fotovoltaic (celule solare). Senzorii de tip generator mai sunt denumiți în literatura de
specialitate și “senzori activi” iar cei parametrici cu modulare mai sunt denumiți în literatura de
specialitate “senzori pasivi”.

9
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

III. Traductoare

III.1 Elementele sensibile ale traductoarelor (ES)

Elementele sensibile (ES) constituie partea cea mai diversificată a traductoarelor. Acestea
permit detectarea mărimii de măsurat din întreg ansamblul de mărimi care acţionează în
mediul înconjurător rejectând sau reducând la un minim acceptabil influenţa celorlalte.

Dat fiind numărul şi marea varietate a mărimilor care intervin în procesele automatizate şi care
trebuie măsurate cu ajutorul traductoarelor, rezultă implicit necesitatea unei multitudini de
tipuri de elemente sensibile (ES), corespunzător acestor aplicaţii.

Elementele sensibile se pot clasifica :

a) după principiul de conversie a mărimii fizice aplicate la intrare:

• elementele sensibile (ES) parametrice;
• elementele sensibile (ES) generatoare.

Principiul conversiei este important pentru studiul general al traductoarelor şi evidenţierea

fenomenelor fizice care stau la baza funcţionării acestora (modul de conversie al mărimii de
măsurat într-un anumit tip de mărime electrică).

b) după natura mărimii fizice de măsurat: elemente sensibile (ES) pentru: deplasare,
viteză, forţă, debit, radiaţie etc.

III.1.1 Elemente sensibile de tip parametric

Elementele sensibile (ES) parametrice (sau modulatoare) se utilizează atunci când mărimea de
măsurat este pasivă, adică nu are asociată o putere suficientă, sau fenomenul fizic pe care se

10
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

bazează conversia nu permite obţinerea directă a unui semnal electric. Se numesc elemente
sensibile parametrice deoarece mărimea de intrare (neelectrică) determină variaţia
proprietăţilor de material care sunt de natura unui parametru electric de circuit (rezistenţa
electrică, inductivitate, capacitate sau combinaţii ale acestora).

Pentru a pune în evidenţă aceste variaţii este nevoie de o sursă de energie auxiliară care
generează tensiune sau curent constant, a cărei valoare este modulată de variaţia parametrului
respectiv, obţinându-se astfel un semnal electric ale cărei variaţii reproduc pe cele ale mărimii
de măsurat.

Mărimile fizice de natură neelectrică din cele mai diverse domenii (mecanică, chimie,
termotehnică, radiaţii) pot fi convertite în mărimi de natură electrică datorată legilor fizice care
exprimă dependenţa parametrilor (R, L, C) menţionaţi la anumite materiale (conductoare,
semiconductoare sau dielectrice) în raport cu aceste mărimi.

III.1.2 Elemente sensibile de tip generator

Elementele sensibile de tip generator (sau energetice) sunt utilizate în cazul mărimilor active,
adică a acelor mărimi care asociază o putere ce poate fi utilizată pentru conversie fără a afecta
valoarea mărimii măsurate. Aceste elementele sensibile (ES) furnizează la ieşire un curent, o
tensiune sau o sarcină electrică având variaţii dependente de intrare (x).

Pentru a influenţa cât mai puţin mărimea de măsurat, puterea luată de la aceasta trebuie să fie
cât mai mică. În practică se utilizează surse auxiliare de energie pentru asigurarea unor
performanţe ridicate şi pentru a permite a bună adaptare de impedanţă cu circuitele
receptoare din SRA.

În tabelul de mai jos sunt date principalele tipuri de elemente sensibile – generatoare,
fenomenele fizice pe care se bazează conversia şi aplicaţiile posibile.

11
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

Elementele sensibile (ES) de tip generator prezintă avantajul unei cuplări mai uşoare cu
adaptorul, cât şi structuri mai simple ale adaptorului, întrucât nu mai necesită conversia unui
parametru de circuit (R, L, C) într-un curent sau tensiune – este vorba de elemente sensibile
electromagnetice.

Elementele sensibile electrochimice şi piezoelectrice (şi chiar fotoelectrice) impun cerinţe

speciale, deoarece ele sunt considerate generatoare de tensiuni electromotoare cu impedanţă
internă foarte mare, ceea ce atrage după sine condiţii severe pentru impedanţa etajului de
intrare în adaptor cât şi modul de realizare a conexiunilor electrice (rezistenţa de izolaţie foarte
bună, ecranare etc.).

Tipul elementului Fenomenul fizic ce stă la baza Aplicaţii (mărimi

sensibil conversiei măsurate)

a) Electromagnetic - generarea prin inducţie a - viteza de rotaţie

tensiunii electromotoare sub (tahogenerator);
(de inducţie)
acţiunea mărimii de măsurat.
- debite de fluide;

- vibraţii.

b) Termoelectric - generarea tensiunii termoelec- - temperatură

tromotoare prin efect termo-
electric (Seebek) de contact între
două metale diferite.

c) Piezoelectric - polarizarea electrică a unui cristal - forţe (dinamice);

sub acţiunea unei forţe sau
- presiuni (dinamice).
presiuni.

d) Magnetostrictiv - generarea tensiunii - forţe (dinamice);

electromotoare prin variaţia

12
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

inducţiei remanente sub acţiunea - presiuni (dinamice).

unei forţe asupra materialelor
magnetice.

e) Electrochimic - generarea tensiunii - concentraţia ionilor de

electromotoare între doi electrozi hidrogen (pH).
aflaţi la o distanţă , în soluţii cu
concentraţii de ioni diferite.

f)Fotoelectric - generarea unui curent electric pe - deplasări liniare şi

baza fenomenului fotoelec-tric unghiulare;
(fotovoltaic)
extern sub acţiunea unei radiaţii
- dimensiuni piese;
luminoase.
- viteză de rotaţie.

III.2 Clasificarea elementelor sensibile după mărimile detectate

Mărimi fizice de
Mărimi fizice derivate Elemente sensibile, tipice
bază
- deplasare liniară; - rezistive;
- deplasare unghiulară; - inductive;
- lungime (lăţime); - fotoelectrice;
- grosime; - electrodinamice (selsine,
DEPLASARE - strat de acoperire; inductosine).
- nivel;
- deformaţie (indirect presiune,
forţă, cuplu)
- altitudine

13
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

- liniară; - electrodinamice
- unghiulară; (tahogenerator);
VITEZĂ - debit. - fotoelectrice;
- termorezistive.

- efort unitar; - rezistive;

- greutate; - inductive;
- acceleraţie; - capacitive;
FORŢĂ - cuplu, - piezorezistive;
- viscozitate; - piezoelectrice;
- vacuum - magnetostrictive.
- presiune (relativă; absolută)
- temperatură la suprafaţă - termorezistenţe;
(solide, fluide); - termistoare;
TEMPERATURĂ - căldură- flux, energie; - termocupluri;
- conductibilitate termică. - complexe (dilatare +
deplasare)
- debit de masă; - Idem ca la forţă
MASĂ
- densitate.
- componente în amestecuri de - termorezistive;
gaze; - electrochimice;
CONCENTRAŢIE
- ioni de hidrogen în soluţii; - conductometrice.
- umiditate.
- luminoasă; - fotoelectric;
- termică; - detectoare în infraroşu;
RADIAŢIE
- nucleară. - elemente sensibile bazate
pe ionizare.

Observaţii:
1) Acelaşi tip de element sensibil poate fi utilizat pentru detectarea unor mărimi fizice foarte
diferite. Explicaţia constă în aceea că urmărindu-se conversia într-o mărime electrică, este
firesc ca elementele sensibile pasive să fie tot de tipul R, L, C, iar cele generatoare să
furnizeze o tensiune, un curent sau o sarcină electrică. Al doilea argument constă în faptul că
variaţiile parametrilor R, L, C sau tensiunile şi curenţii generaţi depind, la rândul lor, de o

14
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

multitudine de factori care, în cadrul unor fenomene fizice convenabil explorate (uneori cu
elemente de cuplare adecvate) pot fi influenţate de diverse mărimi.

2) Pentru aceeaşi mărime fizică convertită pot fi utilizate mai multe tipuri de elemente
sensibile. Alegerea celor mai potrivite elemente sensibile de face în funcţie de:
- gama de variaţie a mărimii măsurate;
- posibilitatea de cuplare la proces;
- factorii de mediu;
- performanţele impuse;
- factorii economici.

III.3. Adaptoare (AD)

Rolul adaptorului este acela de a converti semnalul generat de elementul sensibil într-un
semnal electric de ieşire (Y) de regulă unificat. Semnalele de ieşire fiind unificate, rezultă că
etajele de ieşire ale adaptoarelor sunt similare pentru acelaşi tip de semnal unificat. Diferenţieri
constructive apar pe partea de intrare în traductoare, care recepţionează mărimile diversificate
(ca natură fizică şi domeniu de variaţie) furnizate de elementele sensibile.

III.3.1 Adaptoare pentru elemente sensibile de tip parametric

Ţinând seama că adaptoarele de acest tip transformă variaţiile parametrilor R, L, C în tensiune

sau curent electric, rezultă că etajele de intrare în aceste adaptoare utilizează punţi de curent
continuu sau alternativ, funcţionând în regim dezechilibrat. La ieşirea punţilor de măsurare se
obţine un semnal de dezechilibru care este amplificat şi convertit (de etajul final al adaptorului)
în semnal unificat. Pentru a elimina influenţa perturbaţiilor se utilizează (de regulă) o buclă de
reacţie negativă astfel încât aceasta să includă cât mai multe din blocurile componente ale
adaptorului.

Dacă schema de măsurare sau elementul sensibil prezintă neliniarităţi importante se prevăd în
schema adaptorului blocuri de liniarizare (sub forma unor generatoare de funcţii) plasate fie pe
calea directă, fie pe calea de reacţie a adaptorului.

15
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

Structura unui adaptor pentru un element sensibil rezistiv este prezentată în figura următoare:

SM – schemă de măsurare tip punte Wheatstone în curent continuu (regim dezechilibat);

BC – bloc de comparaţie care calculează diferenţa între DU = Ud – Ur ;
A – amplificator de tensiune continuă;
CTC – convertor tensiune – curent care asigură semnalul unificat de curent la ieşire (IC= [2…10]
mA sau [4…20] mA;
BR – bloc de reacţie negativă care furnizează tensiunea Ur, proporţională cu semnalul unificat
Ic. În unele cazuri blocului de reacţie i se ataşează şi un circuit de liniarizare (BRL);
BL – bloc de liniarizare introdus atunci când este necesar să se compenseze neliniarităţile
generate de elementul sensibil sau puntea de măsurare.

În afara elementelor din schema bloc se prevăd şi surse de alimentare necesare circuitelor
utilizate. Alimentarea punţii Wheatstone necesită o tensiune U0 foarte bine stabilizată,
deoarece tensiunea de dezechilibru Ud este influenţată de variaţia lui U0.
- A – poate fi de tipul cuplare directă sau cu modulare-demodulare, în funcţie de valoarea
tensiunii Ud , de condiţiile de adaptare a impedanţelor şi de necesitatea separării
galvanice.
- CTC – este realizat cu tranzistoare de putere (medie) deoarece amplificatoarele
integrate nu pot asigura la ieşire puterea necesară. (ex. 20mA pe 600Ω). Conexiunile de
tip Darlington sunt frecvent utilizate.
- BR – este realizat (de cele mai multe ori) dintr-un divizor rezistiv de tensiune sau de
curent;

16
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

- BL – realizat cu diode Zener, tranzistoare etc. care introduc în mod intenţionat

neliniarităţi de sens opus celor furnizate de elementele sensibile sau de schemele de
măsurare.

Observaţie: În cazul elementelor sensibile de tip inductiv sau capacitiv, schemele de măsură
sunt punţi de curent alternativ în regim dezechilibrat, iar amplificatoarele de curent alternativ
sunt de tip selectiv, acordate pe frecvenţa de alimentare a schemelor de măsurare (a punţilor
de curent alternativ). Separarea galvanică este uşor de asigurat, utilizând transformatoare de
cuplaj, dar reacţia globală (cu cât mai multe elemente în buclă) şi liniarizarea devin mai
complicate.

III.3.2 Adaptoare pentru elemente sensibile de tip generator

Acestea au în principiu aceeaşi structură ca în figura anterioară, (2.1), dar lipseşte schema de
măsurare (SM). Semnalul dat de elementele sensibile se aplică direct la intrarea
amplificatorului. Dacă există reacţie, comparaţia se realizează într-un singur montaj diferenţial
de tensiune. Întrucât lipseşte (SM) care printr-o proiectare adecvată realiza şi o adaptare de
impedanţă, amplificatoarelor folosite în cadrul acestor adaptoare li se impun o serie de cerinţe
care sunt strâns legate de caracteristicile semnalului generat de elementele sensibile. Cele mai
frecvent întâlnite semnale generate de ES sunt :
- tensiuni continue de nivel foarte redus;
- tensiuni alternative cu frecvenţă variabilă în limite largi;
- tensiuni continue sau alternative obţinute de la surse cu impedanţă proprie foarte mare.

Măsurarea tensiunii de nivel foarte redus (mV), cum este cazul termocuplurilor, este afectată
de deriva tensiunii de decalare datorită rezistenţei sursei de semnal, care este relativ mică.
Exemplu: dacă termocuplul Pt. Rh-Pt are o sensibilitate de ordinul 10mV/ºC, iar amplificatorul
are o derivă de tensiune de 15mV/ºC, rezultă că la o variaţie a temperaturii de 10ºC, deriva va
fi de 150 V ceea ce corespunde unei erori de temperatură de 15ºC, evident neacceptabilă.

Pentru reducerea derivelor, deci a erorilor de măsurare se utilizează amplificatoare integrate

de măsurare, cu performanţe ridicate care pot asigura derive de 0,25 mV/ºC sau 0,1 mV/ºC, la

17
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

fel ca cele realizate de amplificatoarele cu modulare-demodulare, dar mult mai ieftine şi mai
simple.

În cazul traductoarelor electromagnetice (tahogeneratoare, traductoare de debit cu turbină

etc) care utilizează semnale alternative cu frecvenţă variabilă în limite largi se folosesc
amplificatoare de bandă largă 1Hz …106 Hz, care au cuplaje RC între etaje şi au reacţie negativă,
pentru a asigura liniaritatea şi amplificări constante pe întreaga bandă.

Atunci când sursa de semnal a elementelor sensibile are rezistenţă sau impedanţă internă
foarte mare, de ordinul (108 …109 Ω) este necesar ca în aceste situaţii măsurarea să se facă
fără consum de putere de la sursa de semnal (traductoare de pH, traductoare de debit
electromagnetice, piezoelectrice). În aceste cazuri amplificatoarele conţinute în adaptoare,
numite amplificatoare electrometrice, trebuie să aibă impedanţe de intrare de ordinul (10 12
…1014)Ω.

Acest lucru se poate realiza utilizând:

 amplificatoare cu modulator utilizând diode varicap;
 amplificatoare realizate cu tranzistoare de tip MOS.
Celelalte blocuri funcţionale sunt aceleaşi cu cele descrise la adaptoarele pentru ES
parametrice.

Măsurarea precisă a tensiunii sau a curenţilor de nivel scăzut (daţi de elementele sensibile
generatoare) se poate face cu scheme de măsurare de tip compensator care realizează
compararea tensiunii sau curentului respectiv cu mărimi similare a căror valori pot fi reglate
automat şi cunoscute cu precizie.

În acest fel măsurarea se poate face fără consum de putere de la elementele sensibile, deci se
elimină erorile sistematice de metodă. Întrucât mărimile furnizate de elementele sensibile sunt
variabile în timp, este necesar ca operaţia de compensare cât şi echilibrarea punţilor să se facă
automat. Astfel, pentru o serie de traductoare la care se cer performanţe superioare,
adaptoarele se realizează sub forma unor compensatoare automate sau punţi cu echilibrare
automată.

18
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

III.4 Principii generale de alegere a traductoarelor

Alegerea traductorului, dintr-o gamă relativ extinsă oferită de firmele constructoare, pentru o
anumită aplicaţie necesară utilizatorului, reprezintă o problemă tehnico – economică. Soluţia
corectă ţine seama de particularităţile funcţional – constructive ale traductoarelor, determinate
de locul, rolul şi durata de utilizare a acestora în automatizarea proceselor industriale.

Utilizând terminologia aplicată, în mod curent, în proiectarea şi construcţia echipamentelor de

automatizare, principalii factori care definesc eficienţa economică a unui traductor sunt:

a) eficacitatea operaţională (E.O.);

b) costurile totale de utilizare (C.T.U.).

Eficacitatea operaţională a unui traductor exprimă modul în care acesta satisface cerinţele
impuse de aplicaţia căruia îi este destinat pe o perioadă de utilizare fixată. În esenţă, acest
factor exprimă capabilitatea traductorului (proprietatea acestuia de a-şi menţine performanţele
nominale, pe durata prestabilită de utilizare în cadrul echipamentului de automatizare).

Costurile totale de utilizare reprezintă suma cheltuielilor de achiziţie, verificare şi instalare, cât
şi cheltuieli de întreţinere în scopul menţinerii eficacităţii operaţionale pentru durata de
utilizare stabilită.

Eficacitatea economică în alegerea unui traductor se poate exprima simplu prin raportul Kef
dintre eficacitatea operaţională (E.O.) şi costurile totale de utilizare (C.T.U.)

Observaţie:

Elaborarea unei metodologii unitare de alegere a traductoarelor bazate pe optimizarea unor

criterii tehnico-economice şi corect formulate rămâne o problemă deschisă pentru ingineria
economică!…

19
 Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare
str. Unirii, Nr. 86, Craiova, jud. Dolj, Romania
tel/fax: +40-251-417740;
e-mail: office@ipacv.ro; web site: www.arott.ro

IV. Bibliografie

 Dolga V. , Senzori și traductoare, UPT, suport de curs

 Fraden J. (2016). Handbook of Modern Sensors: Physics, Designs, and Applications, 5th
ed. Springer.
 Kalantar-zadeh, K. (2013), Sensors: An Introductory Course, 2013th Edition, Springer.
 Patranabis D., Sensors and Transducers, Second Edition, 2010
 Popovici O., Traductoare, senzori și automate programabile, Universitatea din Oradea,
suport de curs
 Ruocco, S.R., Robot sensors and transducers, Springer
 Vornicu, L., Senzori și traductoare, Universitatea Tehnică Iași, suport de curs

20