Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Administrarea stocurilor
5 ADMINISTRAREA STOCURILOR
165
Tratat de Organizare industrială
166
5. Administrarea stocurilor
Investiţiile făcute în stocuri pot servi unui scop numai dacă nivelul
stocurilor este optim.
Stocurile supradimensionate reprezintă o investiţie nerentabilă. De
aceea, foarte mulţi conducători de întreprinderi militează pentru diminuarea
acestor investiţii.
Este însă tot atât de adevărat, deşi nu întotdeauna recunoscut, că
stocurile subdimensionate pot fi tot atât de costisitoare.
Orice conducător doreşte să dispună de un criteriu obiectiv prin care
să-şi asigure dimensionarea stocurilor.
De obicei, în stocuri intră un număr foarte mare de materiale şi
repere.
Nu este neobişnuit ca în unităţile de desfacere cu ridicata (en-gros)
să se găsească zeci sau chiar sute de mii de sortimente.
În unităţile de desfacere cu amănuntul (en detail), sortimentele
depozitate în stoc sunt de ordinul sutelor, dar pot ajunge şi la ordinul miilor
sau chiar al zecilor de mii, dacă se iau în considerare diferitele dimensiuni şi
culori.
O astfel de diversitate poate da impresia că analiza stocurilor
întâmpină dificultăţi deosebite.
Din fericire există o metodă relativ simplă de a clasifica sortimentele
astfel încât analiza să se poată efectua cât mai uşor.
Baza acestei metode constă în alcătuirea unei liste, cunoscută sub
numele de distribuţie după valoare.
În această listă poziţiile înregistrate sunt în ordinea descrescătoare a
valorilor cantităţilor consumate sau vândute anual.
Metodologia de lucru este următoarea:
168
5. Administrarea stocurilor
169
Tratat de Organizare industrială
170
5. Administrarea stocurilor
Lungimea segmentulu i AC
RD ,
Lungimea segmentulu i AB
după cum urmează [N3]:
B
80
C
Valoarea cumulată a criteriului [%]
60
curba teoretică
curba experimentală
40
20
A
0
Cumul de articole [%]
0 20 40 60 80 100
A B C
Balanţa Fişierul
reperului momentelor
de lansare
SUBSISTEMUL
URMǍRIRE
Este momentulul să
172 se comande?
Notă de
Cât?
aprovizionare NU
DA
Fişierul
Calculul
SUBSISTEMUL cantităţiilor cantităţiilor
LANSARE comandate comandate
COMENZI
5. Administrarea stocurilor
1
0
m S ( t )dt (5.1)
S(t)
S(t) S1
S2
θ t
θ t
Fig. 5.3 Curba de evoluţie a stocului Fig. 5.4. Aproximarea curbei de evoluţie a stocului
S2 S1
S( t ) t S1 (5.2)
S ( t ) 6 t 100
Aplicând relaţia (5.1) se calculează stocul mediu:
15
1
15 0
m ( 6 t 100 )dt 55 (5.3)
Starea stocului :
- la 31 decembrie, 0 unităţi;
- la 30 aprilie, 10 unităţi;
- la 31 octombrie, 26 unităţi;
- la 31 decembrie, 18 unităţi.
Intrări în stoc:
- la 1 ianuarie, 110 unităţi;
- la 1 mai, 60 unităţi;
- la 1 noiembrie, 124 unităţi.
Reprezentarea grafică a evoluţiei stocului este dată în fig. 5.5 iar
graficul curbelor cumulate de intrări şi ieşiri este dat în fig. 5.6.
175
Tratat de Organizare industrială
T1 T2 T3 t [luni]
Fig. 5.5 Graficul de evoluţie a stocului
300 294
250
200 170
Stoc cumulat
50
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
t [luni]
176
5. Administrarea stocurilor
177
Tratat de Organizare industrială
Nivelul
stocului
q
0 t1 t2 t3 Timp
Fig. 5.7 Graficul reaprovizionării la cantitate constantă
Nivelul stocului
0 t1 t2 t3 Timp
Fig. 5.8 Aproximarea reaprovizionării la cantitate constantă
178
5. Administrarea stocurilor
q
q1 q3
S3
q2
P1 P2 P3
S2
Sr
P1’ P3’
S1
Ss P2’
t
d1 d2 d3
179
Tratat de Organizare industrială
q
Stoc
q3
maximal
q2
q1
T1 t1 T2 t2 T3 t3 Timp
Fig. 5.10 Graficul reaprovizionării cu periodicitate constantă
P1
q1
q3
q2
P2
P3
t1 t2 t3
δ+ρ δ+ρ δ+ρ Timp
T1 T2 T3
dCT 1 D 2 Dc
p 2 c q 0 (5.10)
dq 2 q p
CT
CT(q)
q
I
CT0 2
B
A D
c
q
q01 q0 q02 q
Fig. 5.12 Graficul funcţiei CT(q)
183
Tratat de Organizare industrială
184
5. Administrarea stocurilor
CTA2 (S)
CTA1
CTA01
CTA2
CTA02
S q01 q02 q
CTA01
CTA2
CTA02
q01 S q02 q
CTA01 CTA2
q01 q02 S q
Fig. 5.13 Graficul CTA(q ) în cazul reducerii uniforme
185
Tratat de Organizare industrială
După cum se poate observa în fig. 5.13, CTA1 CTA 2 pentru oricare
valoare a lui q.
Pentru a determina cantitatea optimă de aprovizionare Q0, este
necesar să se analizeze poziţia pragului de reducere S în raport cu valorile
q01 şi q02 (fig. 5.13). Se disting patru cazuri:
a) S q01 q02 Q0 q02
b) q01 S q02 Q0 q02
q01 q02 S şi CTA01 CTA 2 S Q0 q01
c) q01 q02 S şi CTA01 CTA2 S Q0 S (5.20)
186
5. Administrarea stocurilor
CTA1
CTA01 CTA2
CTA02
S q01 q02 q
CTA1
CTA01 CTA2
CTA02
q01 S q02 q
CTA1
CTA02
CTA01
q01 q02 S q
Fig. 5.14 Graficul CTA(q ) în cazul reducerii progresive
187
Tratat de Organizare industrială
188
5. Administrarea stocurilor
ANALIZA ABC
190
5. Administrarea stocurilor
AC 68
RD 0 ,60
AB 113
Având în vedere valoarea raportului de discriminare, se poate trage
concluzia că este imposibilă clasificarea produselor pe baza consumului,
întrucât criteriul nu este discriminant. Cu alte cuvinte, rezultatul conduce la
concluzia că toate produsele au aceeaşi importanţă. Ţinând cont de cele
constatate, se adoptă un alt criteriu şi anume fluxul de trezorerie indus de
consum. Acesta se obţine ca produs între consum şi preţul unitar.
100
B
[%]
50
A
0
0 P 11 P 3 P 16 P 7 P 12 P 10 P 2 P 20 P 6 P 4 P 15 P 13 P 8 P 18 P 1 P 19 P 14 P 17 P 5 P9
Produse
191
Tratat de Organizare industrială
AC 92
RD 0 ,81
AB 113
192
5. Administrarea stocurilor
100
[%]
B
C Curba teoretică
50
Curba
experimentală
A
0
0 P 6 P 18 P 7 P 20 P 8 P2 P 9 P 17 P 1 P 10 P 5 P 15 P 11 P 3 P 12 P 16 P 4 P 14 P 19 P 13 Produse
Nr.
produs Cantitate în stoc
Preţ unitar [€] Valoare imobilizată [€]
[buc]
P1 72 33 2376
P2 42 50,50 2121
P3 300 6 1800
P4 151 6,10 921,10
P5 50 35 1750
P6 105 1100 115500
P7 12 115 1380
P8 24 126,50 3036
P9 500 300 150000
P10 70 13,50 945
P11 3000 5 15000
P12 7 8 56
P13 200 1,25 250
P14 - 8,60 -
P15 27 15 450
P16 130 5 650
P17 22 80 1760
P18 700 580 406000
P19 50 6,50 325
P20 100 117,50 11750
716025,10
P9 150000 556000 78
P6 115000 671500 94
P11 15000 686500 96
P20 11750 698250 97
P8 3036 701286 98
P1 2376 703662
P2 2121 705783
P3 1800 707583
P17 1760 709343
P5 1750 711093
P7 1380 712473
P10 945 713418
P4 921,10 714339,10
P16 650 714980,10
P15 405 715394,10
P19 325 715719,10
P13 250 715969,10
P12 56 716025,10
P14 0 716025,10 100
Raportul de discriminare:
AC 98
RD 0 ,86
AB 113
Valoarea raportului de discriminare arată că se poate adopta
repartiţia 10-20-70. Astfel se obţin următoarele clase:
Clasa A: produsele 18 şi 9.
Clasa B: produsele 6, 11, 20, 8.
Clasa C: produsele 1, 2, 3, 17, 5, 7, 10, 4, 16, 15, 19,13, 12, 14.
Cele mai penalizante produse sunt 18 şi 9. Întreprinderea trebuie să
depună eforturi pentru reducerea stocului de produse 18 şi 9.
196
5. Administrarea stocurilor
100
B
C Curba
[%]
experimentală
Curba
teoretică
50
A
0
0 P 18 P9 P6 P 11 P 20 P8 P1 P2 P3 P 17 P5 P7 P 10 P4 P 16 P 15 P 19 P 13 P 12 P 14
Produse
197
Tratat de Organizare industrială
Lună 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1
Q 250 250 100 100 100 50 50 50 50 200 200 200 250
Rezolvare:
a) Graficul de evoluţie al stocului (grafic în dinţi de fierăstrău) este
reprezentat în fig. 5.18.
Graficul cumulat (fig. 5.19) prezintă intrările cu linie continuă iar
ieşirile cu linie întreruptă.
198
5. Administrarea stocurilor
Stoc
Cazul regrupării
800 primelor două livrări
700
600
500
400
300
200
100
0
I F M A M I I A S O N D Timp
Livrări:
• date
• cantităţi 425 300 200 600
Ciclul n: 1 2 3 4
Durata de
siguranţă: λ1 λ2 λ3 λ4
Intrări
1500
1000
Ieşiri
500
125
0 I F M A M I I A S O N D
Timp
199
Tratat de Organizare industrială
200
5. Administrarea stocurilor
Rezolvare:
a) Aprovizionarea cu periodicitate constantă.
Se remarcă faptul că stocul iniţial de 125 buc., la 1 ianuarie,
corespunde duratei de securitate fixate, egală cu 10 zile. Ca urmare prima
livrare trebuie să aibă loc chiar la 1 ianuarie.
Fiind vorba de periodicitate constantă următoarele date de livrare vor
fi 01.04, 01.07 şi 01.10 (livrări trimestriale).
Datorită iregularităţii consumului lunar, cantităţile ce trebuie livrate
sunt variabile.
Fiecare livrare Li se calculează cantitativ cu formula:
Li TC i TS i 1 SD i
în care :
TCi – totalul consumului din trimestrul i;
TSi+1 – consumul pe durata de securitate i+1; acesta corespunde
jumătăţii consumului din prima lună a trimestrului i+1;
SDi – stocul la debutul trimestrului i.
Se obţin următoarele cantităţi:
L1 600 50 125 525 buc .
L2 250 25 50 225 buc .
L3 150 100 25 225 buc .
L4 600 120 100 625 buc .
Este interesant de observat că aceste valori se regăsesc şi pe graficul
intrărilor cumulate (fig. 5.20).
201
Tratat de Organizare industrială
Intrări
(periodicitate 1725
constantă)
1500
Intrări
(cantitate constantă) 1325
1100
1000 925
650 875
525
500
125
0
Date de livrare: J F M A M I I A S O N D Timp
• periodicitate const.
• cantitate const.
202
5. Administrarea stocurilor
203
Tratat de Organizare industrială
18000
B
17000
16000 C E
15440 D
00
15000 G
F
14000
204
5. Administrarea stocurilor
205
Tratat de Organizare industrială
Cost
total
A
19000
18000
B
17000
D E
16000
C
15000
206
5. Administrarea stocurilor
Cost
total
A
19000
18000 B
D F
17000 C E
16000
15000
2 1000 150
c) q01 163 kg, care nu convine.
45 0 ,25
2 1000 100 2 150
q02 255 kg, valoare convenabilă, pentru
43 0 ,25
care costul de aprovizionare este CTA 02 45768 €.
207
Tratat de Organizare industrială
Cost
total
49000 A
48000
B
47000 D
E
46000
45000 C
Q0
T2 T4
(s+q)
209
Tratat de Organizare industrială
D
n (5.28)
q
unde, D reprezintă cantitatea medie raportată la durata de gestiune a
stocului (de obicei un an) .
Cantităţile comandate fiind egale ca valoare (q = constant), ritmul
reaprovizionării devine variabil, întrucât consumul prezintă fluctuaţii de la o
perioadă la alta. Datorită acestui fapt, ciclurile reaprovizionărilor succesive
devin şi ele variabile. Durata medie a unui ciclu este:
1 q
T [ani] (5.29)
n D
Cantitatea comandată q se poate exprima şi cu relaţia:
q x T (5.30)
în care: x , cererea corespunzătoare unei unităţi de timp;
x , media acestei cereri unitare.
Caracterul aperiodic al comenzilor implică o supraveghere atentă a
stocului, fapt care conduce la o activitate administrativă laborioasă şi
costisitoare. Acest inconvenient este compensat în mare măsură prin
acceptarea unei perioade de risc d (fig. 5.25) în decursul căreia se face
reaprovizionarea. O asemenea politică de gestiune a stocului reprezintă un
avantaj din punct de vedere financiar, întrucât permite menţinerea unui stoc
de securitate s, mai mic decât în cazul unei reaprovizionări periodice.
Stocul de securitate s reprezintă diferenţa:
s N y (5.31)
unde: y - cererea corespunzătoare duratei de siguranţă d;
y - media acestei cereri.
Stocul de securitate se poate exprima şi sub forma:
s K ( y ) (5.32)
unde: σ(y) este abaterea medie pătratică (abaterea standard) a cererii y, iar K
coeficient, denumit factor de protecţie.
Acest stoc participă în întregime la stocul mediu m, a cărui valoare
aproximativă este:
q
m Ny (5.33)
2
Punctul de comandă N corespunde unui stoc ce poate acoperi
consumul necesar perioadei de securitate d. Cu cât acest punct este plasat
mai sus, cu atât riscul de ruptură al stocului este mai mic. În schimb creşte
valoarea stocului mediu şi, implicit, cheltuielile de administrare a acestuia.
210
5. Administrarea stocurilor
Ruptura
... -2 -1 +1 +2 +3 +4 ... y
p(N+1) p(N+2) p(N+3)
N
r p( y ); R ( y N )p( y ) (5.34)
N 1 N 1
211
Tratat de Organizare industrială
f(y)
0 y N y
213
Tratat de Organizare industrială
Cererea de comandă
Frecvenţa absolută ( în număr de săptămâni)
↓ ↓
60 1 :*
61 0 :
62 1 :*
63 1 :*
64 1 :*
65 0 :
66 6 :******
67 8 :********
68 9 :*********
69 8 :********
70 10 :**********
71 14 :**************
72 16 :****************
73 19 :*******************
74 15 :***************
75 25 :*************************
76 16 :****************
77 19 :*******************
78 16 :****************
79 17 :*****************
80 13 :*************
81 6 :******
214
5. Administrarea stocurilor
82 9 :*********
83 7 :*******
84 2 :**
85 3 :***
86 4 :****
87 2 :**
88 0 :
89 1 :*
90 1 :*
Fig. 5.28 Distribuţia evoluţiei cererii
5.11.3 Expresia analitică a stocului mediu
Valoarea medie căutată m corespunde unui ciclu de durată medie T.
Raţionamentul poate fi condus astfel încât ciclul de durată T să fie divizat în
două părţi adiacente, care au duratele T d şi d (fig. 5.29).
Dacă se notează cu m T d şi m d valorile medii ale stocului
pentru cele două perioade menţionate m se poate exprima sub forma
ponderată următoare:
d T d
m m T m d m T d (5.39)
T T
Calculul lui m d se face în funcţie de raportul în care se găsesc y şi N.
N (N y) y
- dacă y N , m d N (5.40)
2 2
N
- dacă y N , m d (5.41)
2
T1 T2 T3
(q+F0)
(q+F1) (q+F2)
q F
T-d d (q+F3)
N
F4
F0
F1 F2 F
y3 215
δ
0
F3
Penuria medie pe
(y3-N) = Penuria pe ciclu 3
ciclu (R)
Tratat de Organizare industrială
d d q
m m d - 1 m d (5.48)
T T 2
Această relaţie se mai poate scrie sub forma:
q d q q y R d q
m m (d) - N (5.49)
2 2T 2 2 2 2T
d
Factorul se poate scrie şi sub o altă formă, dacă se multiplică atât
T
numărătorul cât şi numitorul cu x şi se ţine seama că x d y, iar
x T q .
d y
Înlocuind prin , se obţine relaţia finală de calcul a stocului
T q
mediu:
q R
m N y (5.50)
2 2
R
Această relaţie, exceptând ultimul termen , este identică cu
2
relaţia (5.33). Care este importanţa acestui ultim termen ?
În general, cererea se bazează pe calcule previzionale privind
cantitatea şi punctul de comandă. Dacă această cerere nu poate fi satisfăcută
din cauza riscului de ruptură a stocului, este normal să se introducă în
expresia analitică a stocului mediu un termen care să exprime penuria
R
medie, respectiv .
2
Raţionamentul prezentat mai sus se aplică în totalitate, cu excepţia
stocului fizic la început de ciclu. De aceea este normal să se ţină seama de
cantităţile livrate (consumate) cu întârziere, care corespund, în medie,
valorii R.
Ca urmare, stocul iniţial va fi q F R , în loc de q F , cum s-a
considerat mai înainte.
Ţinând cont de acest aspect, la calculul lui m T d se ajunge la
relaţia:
q y R
m N y (5.51)
2 q 2
În cazul în care q y (condiţie verificată aproape întotdeauna),
importanţa stocului rezidual R este chiar mai mică decât în cazul precedent.
217
Tratat de Organizare industrială
218