Tema 10.

Determinarea indicatorilor de exploatare a utilajelor și centrelor de

încărcare-descărcare a mărfurilor.

Obiective: Determinarea indicatorii de activitate a centrelor de încărcare-

descărcare și depozitare a mărfurilor, suprafețele necesare pentru depozitarea
mărfurilor paletizate, containere, determinarea suprafeței necesare pentru
depozitarea mărfurilor generale prin stivuire pe stelaje și a rampelor pentru
încărcarea-descărcarea mărfurilor.
_______________________________________
Problema principală la majorarea productivităţii muncii este
implicarea progresului tehnico-ştiinţific şi tehnicii noi în procesul de producere. O
direcţie principală la rezolvarea acestei probleme în transportul auto este
mecanizarea în complex şi automatizarea lucrărilor de încărcare-descărcare
care asigură micşorarea staţionărilor materialului rulant sub încărcare şi
descărcare, cît şi excluderea lucrului manual la efectuarea acestor lucrări.
Direcţiile principale în mecanizarea complexă a lucrărilor de încărcare –
descărcare în transportul auto sunt:
- utilizarea pe larg a transportărilor în containere universale şi specializate;
- dezvoltarea transportării diferitor încărcături cu bucata şi lungi la utilizarea
diferitor tipuri de platouri;
- dotarea punctelor de încărcare – descărcare cu mecanisme actuale;
- utilizarea diferitor tipuri de automobile auto descărcătoare care asigură o
autoîncărcare şi o autodescărcare efectivă mecanizat.
Nivelul de mecanizare a operațiilor de încărcare – descărcare se definește ca
dezvoltarea transportării diferitor încărcături cu bucata şi lungi la utilizarea
diferitor tipuri de platouri în scopul sistematizării unităților de încărcătură și
optimizării activităților centrelor traficului de mărfuri poate fi diferențiat pe fiecare
sorto-tipo-dimensiune. elementul component al centrelor de încărcare – descărcare
sunt posturile și platformele la care, nemijlocit, se efectuează încărcarea sau
descărcarea autovehiculelor. parametrul de bază al centrelor este capacitatea
acestora, adică cantitatea de mărfuri care poate fi încărcată sau descărcată în
centrul dat într-o unitate de timp (în decurs de o oră, de un schimb, de 24 ore).
Capacitatea centrului de încărcare – descărcare M se determină cu relația:
M t =mt⋅N î . d . , ( t /h ) ; M a =ma⋅N î . d . , ( t /h ) ,
unde:
Mt și Ma – capacitatea centrului auto și, respectiv, în tone într-o perioadă
considerată (zi, schimb, oră ect.);
mt și ma – capacitatea unui post de încărcare–descărcare (în auto și, respectiv, în
tone) într-o perioadă considerată (pe oră, zi ect.);
Nî.d. – numărul de posturi, unități,

Capacitatea unui post de încărcare – descărcare mt, t/h, se determină cu

relația:
1
mt = , ( t /h ) ;
t 1î −d
t
⋅ηneg

1
 Astfel, capacitatea unui post de încărcare – descărcare ma, auto/h, se
determină cu relația:
1
ma = , ( a/h ) .
t 1t
î−d⋅qn⋅γ c⋅ηneg
1t
unde: t î−d – timpul mediu de încărcare – descărcare a unei tone de mărfuri, h;
ηneg – coeficientul de neuniformitate a sosirii autovehiculelor la punctul
(postul) de încărcare-descărcare.
Însă:
cursă
1t t î−d
t î−d = ;
qn⋅γ c
unde:
cursă
t î−d – timpul mediu de încărcare (descărcare) pe cursă, h;
qn – capacitatea nominală a autovehiculului, t;
gc – coeficientul de utilizare a capacității nominale.
Productivitatea postului Q într-o perioadă de timp, considerată în calcul, se
determină cu relațiile:
Q t =mt⋅T p , ( t /h )  ; Qa =ma⋅T p , ( t /h ) ,
unde: Qt și Qa – productivitatea postului în perioada de timp considerată (schimb
ect.) în t/h și, respectiv, în auto/h;
Tp – timpul de funcționare (lucru) a postului în perioada considerată (schimb
ect.), h.
Numărul de posturi la frontul de încărcare – descărcare, deci și la o rampă
Nî.d., unități (posturi), poate fi determinat cu relația:
1t
Qt⋅t î−d⋅ηneg
N î . d .= , ( posturi ) ;
Tp
Prin urmare, numărul necesar de automobile necesare pentru asigurarea
unui lucru neîntrerupt a mecanismelor de încărcare – descărcare și numărul
autovehicule pentru asigurarea funcționării neîntrerupte a centrului se exprimă cu
relațiile:
Q t⋅t r
A n= , ( un ) .
- pentru autovehicule, qn⋅γ c⋅T p Deoarece: A n=A e , ( un ) ;
t r⋅W exp⋅ηneg
Ae= , ( un ) ;
qn⋅γ c
Q zi
M n= , ( un ) ;
- pentru auto și electro-știvuitoare, T l⋅W exp
U⋅γ c⋅ρ⋅t r
M n= , ( un ) ;
- pentru excavatoare, t ⋅q
î n
3600⋅U⋅ρ⋅γ c
W exp = ⋅ηt , ( t /h ) ;
unde: Tc

unde: t î – timpul de încărcare descărcare a materialului rulant, h;

2
 ρ – densitatea încărcăturii (greutatea volumetrică), t/m3;
tr – timpul unei rotaţii, h;
ηneg – coeficientul de neregularitate;
ηt – coeficientul de intensitate a timpului de lucru a mașinii;
qn – capacitatea de încărcare a autovehiculului, t;
γc – coeficientul de utilizare a capacităţii.
Determinarea valorii productivităţii posturilor frontului de încărcare-
descărcare în perioada timpului de funcționare, necesară pentru asigurarea unui
lucru neîntrerupt a automobilelor pe rută se va face reeşind din următoarea
formulă:
Q=T p⋅M n⋅W exp , ( t ) ;
unde: Mn – numărul necesar de excavatoare, un;
Wexp – productivitatea de exploatare a mașinilor de încărcare – descărcare,
t/h;