Coeficientul condiliilor de.

lucru z se stabilerte din

..
direclia de acliune a incarctrrii seismice - tabelul 9.7, tinand seama de
rapoftul ,/a (lalimea / lungirnea).
t,*r*.rrui, ongirr-Onui), ,iprf pJanqeului gi
f
Coefic
detel minA dilt r(
Ctlculul tlittfrogntelor (lin zid(itie la capacitolert
de rezistenli, lg contptesiune
cazul soljcittrrji la compresiune excentrictr in
tanlii diafragnrelor cu goJuri (lirtr a se lua
nZ in funclie de tipul zidiriei (sinrpltr sau Se adn
elementului.
Zi ddrie s i np I d (ltg.9.2B): Pentru

T ,,, = Mrk - Neo

-
l,25RS"
Zk Zk 21,
(e. r 0)

TcMk este forfa tdietoare capabild la in relal

l:d^.
diafragme i Ia nivelul de calcul t;
solicitarea de compresiune excentrictr a unei
de greutate al st
M"p - momentul incovoietor maxim capabil
acfionat de fol
al diafragnrei respective Ia nivelul de capabile, foiosir
calcul ,t;
,Iy' - sarcina gravitalionarr maximr aferenttr
diafragmei Ia niverul de carcul;
Zk - distanla pe verticaltr.de la secliunea
de calcul la punctul de aplicafie al
rezultantei fo(elor orizontale care actioneaza
deasupra nivelului de calcul;
R - rezistenta de calcul la compresiune a zidtrriei: in care: d este
& * momentul static al ariei cornprimale (,4c) in raport cu axa care trece prin
greutate al sectir
centrul de greutate al sectiunii:
& = l. eo . Ziddrie

unde: Rb este
s6 -n
al alnrdtulilor int
s-- - id
)^' - di
punctul de aplicz

Pentt u I
din echilibrul for

Hc
=-I+\
t =N

Pentru
neglijarea luirii
Fi9.9,28. Secliuni dczidrrie sinrple st6lpigor i rnargin
solici(are la conlpresiuDe c)icentricir:
a - scclruni l,T,l_, 6 _ secliuni dreprunghiularc
Arrnetur
sectiunii comple)
356
 Coeficientul de flambaj se considertr egal cu unitatea. Al.ia contprimatL4.
.
determini din rela[ia de proieclje a for(elor:
se

1: N
'
1,25R

Se admite ca zona intinstr sA aibd maximum lungiurea egalb cu 0,5

dirr lungi:nea
elementului.
Penh u secliuni dreptunghiulare, relagia (9. l0) are urmttoarea for]nA:

.,,u,,= (, N'l
Nt .,vr
z4\,--), orr
. in rela[iile date^s-a considerat ce punctul de aplicafie al forfei N coincide cu centrul
de greutate al secliunii. in cazur in care for'ga N se aprica excentr.ic,' fard ca erementur sd fie
actionat d-e forle orizontare, se va [ine sea,ra de aceasta la siabirirea
for.lei tdietoare
capabile, folosind relalia:

N(e^ + dl
tcilk= - ^-: S, = A,"(e" t tl) ,
/t.

in care: d esre. distaDta de la punctul de aplicare al forfei glavitafiollale N la centr.ul

de
greutate al secliunii.

Ziddrie intdtitd cu stdlpiSori de beron armat (1tg.9.29):

_
r,ur M^,. t
= = - Rs: - x.yri ) (e. I l)
f 4(Rbsb
.

unde: Rb este rezistenla de calcul la compr.esiune a betonului;

56 - rnomeltul static al ariei comprimate de beton in rapofi cu centrul de greutate
al armAturilor intinse:
S. - idem, pentru alia conlprjtnatA a ziddriei;
y^,- distanta de la centt.ul de greutate al armtrtur.ilor. intinse Ia axul care trece prin
punctul de aplicalie al fo4ei gravitalionale N.

Pentru detenninarea momentelol statice 56 S" se calculeazl aria comprirnatA

din echilibrul fortelot. in proiec[ie vefiicald:
$i l.-
A"=A_+A6;

,4..=N+AoRu-,,ttrRt.
^,/ -- S-=A,y-: St=A t.
R-:
..
. Pentru simplificare, se admite neglijarea armlturilor in zona comprimattr si
neglijarea ludrii in calcul a ariilor stdlpigoiiior in portiunea ,ri.;lo.i"
lu,r..tirnil. .'u
stalpiiori marginali.
Armetura din zona intinsl se va lua in calcul indiferent de procentul de armar.e al
sectiuIii cotnplexe.

-15 7
 Fo(a
Pentru secliuiii dreptunghiulare (fig.9,29, b), r'elalia (9 1)) devine:
planul pelelilr
considerar e eft

,,,r - 4. Q - 4(, -, - t)l ry*

+l+a
=

in care: ,=* *#0" -,(f -,), ,.,u,,,, \n care: T!fu1r

montaDt la ni'
forla gravitatir
-b
la nivelul de c

b
Obsefloliil
Fig.9.29. Secliuni de ziddrie int[rit[ cu stalpiSori de beton armat,
solicitate la compresiune cxcentricS: nraliei structul
4 - sectiune I; b - secliuni dteptunghiulare.
2.P
vefticale a for

Mo
14
drugilor ( ir'
Sit &T6r
-p
St =5'1,2 0lrb1

511 rzTir -p

i=1 t,

| ,2 I ,i l+14
I tr in care; ?"6
-+ r

gi din dleap
.qbc 'l.i

Fig,9,30. Momentul capabil al montanlilor dalorat cfectulur buiandrugilor: calcul irlin

a - schema conshuctivar; b-schcmastatica:c-diagrantatnoulentelolpcnLlumontanllrl (2). solicit[ri se

358
 Forfa t5ietoare capabil| (T"yfi, in cazui de solicitare la complesiune
excentrjc5 in
planul perelilor pentru montanlii diafragrnelor cu goluri (fig.g.3b),
la care se ia in
considerare efectul buiandr.ugilor incastrali elastic, se dJterminA
ci relatia:

,1. T],, , -b
, ci,y'k - t -F t c\tk =
cMk (e. l2)

in care: T!fu1,: A.t i:i rcprezintl forla tlietoare capabilA,

respectiv r]romentul capabil al unui
moDtant la nivelul de calcul, detelntinat ca per)tlu o diafragma
plinl in car.e se introduce
for'1a glavitalionaltr ,\l in locul lui N;

T!y*; fab"t - fo[a ttrietoare capabild, respectiv mon]entul capabil al unui montarrt
la nivelul de calcul, datorat efectului buiandrugilor..

Tabelul9.S
Valorile coeficien(ilor 9i Iy;
1
Nivelul niveltlr f,r
k P+,t P+3 P+2 P+ I P
tj ,lJ 'tj Lrj fl Lrj 1j 21"r fl >Yr

5 0.30 0,30
4 0.60 0,90 0,30 0,30
3 0.82 t,'72 0,68 0,98 0,30 o,:o
2 0.95 2,67 0,92 1,90 0.70 1.00 0,30 o10
I r.00 3,6'7 I.00 2,90 1,00 2,00 0,70 I,00 0,30 030
Obset-valiil
L Valorile din tabel corespund solicjlerilor seismice in ipoteza varialiei
liniare a defor-
naliei str uclurii. iar inallimile nivelurilor (rel) masele de nivel (Ok)
$i sunt egale irrtre ele.

Mornentul capabil al unui montant la nivelul de calcul, dator.at

efectului buian-
drugilor ( Mj1 ), se determind cu
retafiile:
- pentru montantul marginall

M!t, =,.LLy t ,

- pentru montantul intermediar l;

L ulo = (;,. 16i-1 + c', . ro,)Lt

i =L",. rr,Ly i,
,lr'eprezinra fo(ete raieroare maxime capabiie ate buiandrugitor.
din stdnga
"1.i1.;. ^1ll_
orn dreapta I l_
inoDtantului
5r i:
fi i2y - coeficientul pentru nivelulf, respectiv surna acestora penA la nivelul de
calcul priu care se line seama de valialia valorilor.
16 pe inlltiDlea cltrdir.ii, care pentru
solicittrri seismice se ia din tabelul 9,g.

359
 cj ; ci -
distantele de la mijlocul buiandrugilor (punctul
axul vertical al montantului (fig.9.30).
de moment zero) pane la -m(
pentru determinarea
fo{ei gravitalionale ,au-, se adauga la fo4a gravitationaia
sau se scade, duptr caz, suma fo4eJorial.i"rl. al, urrjra'.rg,,l5oliJ* ."rrltilor /V,

- pentru montantul marginal:

N=NxT51lyi;
- pentru montantul intermediar:

- / "\,
l=rtl4r_r -L,)Lti ; L,_trri,,
Semnul (_) se introduce cend rezultanta
fo4elor 16 este dirijattr de jos in sus.
Fo4a ttrieroare capabirtr a buiandrugiror
(ra) estp cea mai micr fo4l determinata
baza urmAtoarelor considerente: in
- rezistenla Ia strivire a zidrriei in care se incaskeaztr buiandrugii;
ce, finandu_se seama de echilibrul
moment

9i la fo4a taietoare.
Foqere t.ietoare maxime ale buiandrugilor (Za) se derermintr stHEH
searna demodul de ut.etrir"u u""rioflpabile lindnd

,** ,,l"xHi',,",x'"'i';::?10:^:::llrugi
-,-.,-
(ng e.3r), fo4a 16, considerartr
,,, vedere condilia de rezistenttr Ia ca acrjo.
determintr cu retatia:. strjvire a zidariei. se

T6=K1ab(R,,,-oo),
(e.13)
rn care: 4 este lungjmea de incastrar e
a buiandrugului; I lt
6 - grosimea buiandrugulur;
FORTUI
&/r. - rezistenta de calcul la strivire a ziddriei:
E

de eornpresiune la nivetut buiandrugurui

,":,"
darorat sarcin.. gravitafionare,
",f.]:].,r^:yl .,,",";.;;;;l;;:; ffi:".i[!"jl::ru, pesre primur nivej

x*a
",1-
o^

- coeficient prin care se

fine seama de distribuirea eforturilor
ir.",,ru.J, in zona d:
Rezistenta de calcul Ia srrivire a 7i.tt,ioi
vire ziddriei se "- ,^,^_:-!
determintr cu relatra:
r--:- Fig.9.3l.
n.,-=n"/r
-. *!9
V a , undeaesteinnr. I

La dej
dorneiriul dc valabilitate ale
coelicienlitor r(/ se derernrinr :::-iieze cornp(
*.,,," ,X,llllXlll irr runcfie ,J:
'.:. prin hcercl

360
 - montant marginal:

,, =,
Kr
3ru,
i. pentru a(3,/16 1i 11_a221ry:
4A + Jtol

--
K"
a /
. =.-- nenrru a>3h6 Si 11_aSh6
4o + 3io1 ,
.

Obsevali:
in cazul in care: a < 3h6, iat 2hb > l - a > ,[r, se interpoleazA liniar inlre valorile coefi-
cienfilor Kl ii K2.

- montant intennediar:

. pentru partea din stanga:

..'
Kt=
3h,
" < o.l5/.2 L
'
' 4a-316- o(t2+tor)=r)OK^:L
","'t 2a
. pentru partea din dreapta:

K', - 4a +3hb < 0,15i =oo'.': t2

I
3lo2-' a(tr + tor)- """3 2a

STHEMA SCHEHA

' ll=o't
.!'--.......... , to1
+--9:!!2-+ toz
b
E FORTURI E FORTURI

Tb2)

Fig.9.3l, Buiandrugidin beton armat monolit:

o - pe loatA in[llimea dintre gol $i plan$eu; 6 . continui (centurtr _ buiandrug).

La determinarea fo(ei gravitalionale aferente montantului. se admite sd se

neglijeze conrponenta data de fortele taietoare din buiandrugi 76. in caz contrar, calculul se
race pl ln 'incerctrri succesive.

361
 Dintre valorile fo(elor 16, calculate pentru acela$i buiandrug' o
datf, pentru

o date pentru condiliile de in"u't'u" din dreapta -::\:lat

condiliile de incastrare din stdnga 1 I51) ii : a: eilTli

( 4t ). se va alege valoarea cea mai micS'

Calculul fo4elor taietoare 16 la buiandrugii continui (centura - buiandrug)

se face
intermediar cu coefici-
cu coeficientul ,K2 pentru montantul marginal, iar pentru montantul
enlll K1 tl Al .

oparteadinstanga(K3): *t=fr\,"i,
l.)
o partea din dreaPta ( K3 ): K, = '
i6*i)
Momentul capabil din nod, datorat fo4elor tdietoare din buiandrugi' se
poate

exprima direct Prin relatia:

tt2
M!.
" =+(R",,-6")
6'""
.

Valoareaforleitaietoare16,caresatisfacecondiliaderezistenftrlacortpresiune
excentrica a montantului, se verificd cu ajutorul relafiilor:
- pentru montantul marginal (fig 9.31):
Z
-',bl =,zTcMt
-- '
(e.14)

- pentru montantul intennediar:

lTn
Ts,l3tcuz'z : Ttz.s!a+, (e. rs)
C2 C2

respectiv:
M!2<2r:i,42.2.

Valoarea fortei taietoare frr care satisface condilia echilibrului fo4elor ln proiectie .rce
vertical5, se verificd cu ajutorul relaliilor:
- pentru montantul marginal:
' N, +AN,
4r<#;L't i
(e.1 6) 4d

- pentru montantul intermediar:

,t -,tt r-N2+AN2 ; tb2 2

'bl
(e.17)
L^t l

362
 Buiandrugul e dimensioneazA
ca element
g::^"ylrlrt. cet ,i efecrut fo4ei raietoare, ,,ira de
I belon ar.mal, atiit la incirctrri
,rt#.^,.11,",.i
oetermlnate anterior_ mic6 dintle cele
Deschiderea de calcul L.
considera in tuil; ;",rp;;
;:J;;,'#, ffi'rTTil:ffi :ilentu rui de incastl.are, se va
ffi
- buiandrugul conform fig.9J l, a

l"=lo+9,2q;
- buiandrug continuu conform
fig.9.31, b:
lc = lo + o,2l < lo + 30
cm .

Ziddrie sinpld. Fona U,ie_

toare capabila la forfecarea
rostului
ol:oltul, penrru diafragme ptine din
rrr.6 a"'r,'iri-" Fi&e'32' Aria_inrmji pentru calcurur
:].11'l:i]lllil,^t
excenrriciralii fo4ei gravitagionaie ca
capacirafii de re-

erect al momentului incovoietor Sllilll .ll- lq{::"*."'"'',i,i

sccfiuni din zidarie simple "'i,li,"r, r,
da_
tor"t acliuniiJorteru^l;,,,irj1l:^!:1rl"e),
se derermintr
dupd cum
deter'mintr;:.:':,::.J:,1 :li.i,";
cu relatiile (fig.9.32):
l;-;;;;;,;;:":X;Ji;,i}T,,T;l.i.
mictr excentricitate, se

't = ,L(*t +o,7foo); cdnd o"-LrZro, (e.18)

- pentru secliuni dreptunghiulare:

-t"t = bl., + 0,7 lo o) ; cind T"MZ

UVt .1 t
"^" = N -6" (e.te)
in'care: Ai= bli este aria inimii in
R/ - rezistenla de cr,.; i,.t#::::r'r#rl,',', t'
t",i,filientul prin care se
.ro",rr, ,l'"ro fine seama de distribuirea eforturiror de
arunecare,
/ - coeficientul de frecar
oo _ eroft un irar de .",*;;Tj:L:lli#lli,'l: = r,,
Coeficientul pi se determina
cu relalia: !, = + .

in care: S este momentul

static al..suprafefei cuprinse
trece prin centrul de greurate intre marginea
,=,,,. secliunii 9i axa ce
al secliunii. in ,ip"n Ir....rri,
/; - lungimea inimii. "_i,

363
 7b
in tabelul 9.9. se dau valori aproximative pentru coeficientul p1 .

- pentru sectiuni solicitate la compresiune excentrictr cu mare excentricitate, fo4a iar fo4a I"7 definitiv
taietoare capabila se detemlinA cu relaliile:
Cllculul tli
,", =917, lacare o, -r"MzY <o ;
(e.20) ctprcilole( de rczil
pale de fntindere. F

Tobelul9.9 respunztrtoare condi

principale de intindr
Valori aproximative pentru coeficientul Ii de tipul de zidarie.
Forma s€ctiunii pi
1,5 Ziddrie sitr
- dreptunghiulara Itr corespunzAtoare
- secliuni I cu talpi reduse 0,1 < brl/l . 0,1$1j!!!!qin f.!
1.3 5
eforturile princiPalt
l,l 5
- secliuni I cu tdlpi late btli I > 0,4 fragme pline din z
cu relaliile (fig,9,33
- pentru secliuni dreptunghiulare:

lN . la care ^,., = RrA, F

T^, =0''l e- -T,YZ , !1 (9.21) u., !,
'rt.5"N6
Ziddrie i\tdritd cu stdlpisori de beton arnqt. Folta taietoare capabiltr la forfecarea
Iostului orizontal, pentru diagrame pline din zidtrrie inttrrita cu stdlpigori de beton armat - pentru s

(zidarje cornplexa), se detennina cu rela[ia:

r,J - o,5f (N + A,R") + (U A,i - A,)R, , (e.22)

in care'. Aol este suma sectiunilor barelor verticale din toli stalpigorii peretelui considerat; in care: Rp este I
lo * secliunile barelor din st6lpigorul de pe partea intinsA; prin inmulfirea va
seisrnice), cu coefi
Rd - rezistenta de calcul a armaturii.
@ - coef
P.elalia (9.22) se aplica numai in cazul solicittrrii de compresiune excentrica cu lul 9.10.
excen icitate nrare, cand se considerd cd rezistenla de forfecare a zidaLiei (i7) este depa$ittr, Pentru mr
datorittr eforlurilor de intindere in sectiune, care apal la ambele capete ale peretelui, ca
ulmare a solicitarilor seismice altemante.
Fo4a tAietoare capabiltr la forfecarea rostului orizontal pentru diaf?agma cu goluri
se calculeazl cu relaliile (9.18), (9.19), (9.20) ii (9.21) pentru ziddrie simpla, sau cu relalia
(9.22) pentru zidaria intAritl cu stalpipori de beton armat, in care fo4a gravitalionaltr N, cu
care se determina efortul unitar or. se inlocuiegte cu fo4a N .

in cazul in care forfa tdietoare capabill la forfecarea rostului orizontal I"yeste mai
rnic6 decet fo4a tlietoare capabila la compresiunea excentrica Tsy: (Ts1< I"y), se recal-
culeazb forlele tdietoare din bulandrugi 7, fi forta gravitafionaltr de calcul N- din condilia:
T-
L-
r", z =lN \ri - ri')Zt,l"" -lric' * ri ""\\y, .
T,iddrie i

Pentru simplificare, se admite ca valoarea fo4elor ttrietoare din buiandrugi str fie zdtoale condiliei r

recalculata, utilizand raportul dintre fo4ele tAietoare 7"1 9i T"y cu relalia:

364
 _ T^,
rb=;=rb (e.23)
tcM
tat fo4a TcJ definitivtr sd fie determinata prin incercdri
succesive.

Calculul diofrogntelor din zitldrie lt

ctpacilateo de rczistentti, la eforturi princi-
pale de intfudere. Forla ttrietoare co_
"apubild
respunzEtoare condi[iei de rezisten[a la e[olruli
principale de intindere se delennintr in funclie
de tipul de ziddrie,

,,r=+F,* (9.24) LJ
_+_.-+
t !J
Fig.9.33. Schena de calcul la eforturi prin_
cipale de intindere.
- pentru secliuni dreptunghiulare:

R..bt [--='
4, = a./t
,', + o,aoio , (e.2s)
Y RP

in.care: Rr. este rezistenfa de calcul a_ziddriei

la eforturi prirrcipaie de lntindere obtinuta
prin inmulfirea varoriror din srAS rol09/r-82
t"b"iri ; a;;;;;i-' -calcururui la inc.rctrri
seisrnice), cu coeficientul condiliilor de
lucru,rpfiir.ri*lr'=' f ,i;
- coeficientul in funclie de excentricitatea rclatiyl, l/eo, cu valorile din tabe-
Iul 9.10,
Pentru mortal.: M25, R, = 0,96 kgf/cm2 ;
M50, Rp : 1,30 kgf/cm2 .

Tabelul9.l0
Valorile cocfi cicntului O
Excentricitatca relativi
o
>6 l

6> tfeo >4

z(tlt". - |
<4 0

Ziddrie intdritd cu stdlp$ori de beron. qr.Dlql.

Forfa ttrietoare capabild corespun_
zatoare condiliei de rezisten[a Ia eforturile
principuf. a" in,l ,a"r", p.iiru aiafragme pline de

365
zidtrrie interit[ cu stalpi$ori de beton arnat (zidlrie complex[), se determina dupd cum
urmeaztr:
- la secfiunile la care rezistenla este asigurate de panourile de ziddr.ie simpld
incadrate de elemente de beton armat, calculul se face cu relalia (9.24) sau (9.25), dupl caz,
in care efortul mediu de compresiune oo se introduce cu valoarea:

N
A,d '
in care aria ideal6,: All = n, * $R nO , iar coeficientul F, se intoduce cu valoarea deter-

minat6 in baza caracteristicilor ideale ale secliunilor (l;7, S7 f7);

.. s,a
*i -;-'i
,
Iii '

-
la secliunile la care rezistenfa la eforturi principale nu mai este asiguratd de
ziddrie, aceasta considerandu-se fisurattr, intregul efort de intindere trebuie preluat de
amaturile din centuri (respectiv de atmlturile prevtrzute in rosturile orizontale ale zidlriei)
$i de atmaturile stalpigorilor de beton armat.

Irz ilr:lz

Fi9.9.34. Luarea in considerare a st6lpilorilor de beton armat la stabilirea

capacitalii de rezistenla la eforturi principale de intindere.

Deoarece rezistenfa Ia eforturi principale de intindere trebuie satislacute conco-

mitent atat de armiturile din centuri c6t gi de cele din stalpiqori, se va considera cea mai
micl valoare dintre :

- pentru centuri gi armAturile din rosturile orizontale ale zidtrr,iei:

'- =+! t> ?", zidrrie simpla ; (e.26)

- pentru stalpigori:

2, A^"R^ t.
- = =-ii- > r", zidrriesimPla, (9.27)
'* L,,
in carc'. Aac este aria armaturilor din centuri destinata a prelua numai solicitrrile seismice
ii aria totalA de armtrtur5 din rosturile orizontale ale zidtrriei pe in
{imea unui nivel (h");

366
 lAo, - aria armiturilor din stdlpigori din po4iunea mijlocie a peretelui (ftrrd
armatura stalpigorilor marginali);
!11 - suma lungirnilor de
zid aferente stalpi$orilor din po4iu- #*'(*r^J
nea rnijlocie a peretelui (fig.9.34).

Forta tdietoare capabilS, co-

respunzatoare condifiei de rezistenftr
la eforturi principale de intindere,
pentru diafragme cu goluri, se calcu-
leaza cu relatiile (9.24) sau (9.25)
pentru zidlria simpl[, in care, pentru
detenninarea efoftului mediu de com-
presiune o6, in
locul fo4ei gra-
vitalionale N se introduce fo4a N-:
cu relafiile (9.26) 9i (9,2?) pentru
zidAria intarita cu stSlpigori de beton
atmat.
Excentricitatea relatiYa a
forgei gravitalionale (i/eo), in func{ie
de care se stabilegte prin intemrediul
coeficientului @ efectul efortului de
compresiune asupra mErimii capa-
citalii de rezistenla la efonuri
principale de intindere la diafragma
din zidtrrie simpli, se detennin5 dupe
cum unleaza: .
Fi9.9,35. Diagrama pentru determinarea coeficientului
o pentru secliuni dreptunghiular€, la nivelul0.

- pentlu diafragme pline, cu rela(ia:

_lNl
= _:___; (9.28)
eo l,uL

- pentru diafragme cu goluri, cu rela(ia:

(e.29)
eo r-..2 -t M!
intruc6t forga tdietoare capabil[ T"r, care urmeazd sa fie determinatd, nu este
cunoscutl pentru a putea fi introdusl in relaliile (9.28) sau (9.29), calculul se face cu
aproximalii suscesive, prima valoare a excentricitetii relative stabilindu-se din condilia de
rezistenla Ia compresiune excentrictr (?"y):

[;), = ;-- , respectiv:

367
 ( r)
\ro), r*z-2u!
doud valori succesive devin
Aproximatiile se continua pana cand diferen[ele dintre
neglijabile.
to4a lcp
ln care fo(a
cazul in Tcp este mal micd decat TcM
mar IIII
La perelii cu goluri, in cazul
recalcu)a forla ,v 9i nomentul Mi Pentru aceasta'
se admite ca fo(a taietoare din
inmullindu-se forta ID calculata cu
CL
buiandrugi I sd fie determinat[ in mod aproximativ' (
ruportul7"r17"7,7.

Tr,
= - (e.30)
tcM

Pentru determinarea fo4ei tdietoare capabile de la nivelul

de bazd (0), valorile
coeficientului O se pot stabili din diagrama dat[ in fig'9 35'
Diagrama se poate aplica orientariv 9i la secliuni in fonnd de
I' T' L' inmullindu-se
1l
rapoftul //H cu:

J!4. ..ro..11u viAd

Ai
1,5 ' l.sAi St
alcdtuit, in
Relatia de compatibilitate pentru zidlrie simPle este:
imbinate it
t- t &l;9,q9,-,
H l.shet-t.t
acionand (
2 e, aol R, corespund
R
- pentru Perelii Plini:
tionata de
Z= 0,'75H ; rigiditate z
pentru perelii cu goluri, linindu-se seama de efectul buiandrugilor: tehnologie
-
la structur
Z= l,l3h4 . monolite,
c
ce privelt
privind alcetuirea, calculul $i executarea structurilor din zidlrie'
.lcci ia in incerc[rilor lntre elemente, in relalia generalf, de verificare admite precum I
;;iri;; fortelor tlietoare celor trei moduri posibile de ruperc (inclusiv din mentare.
i.rriuri prin"iprt" de intindere), ceea ce inseamne ca admite ruperea casanla' in contradiclie
cu
I
(a redistributiei),
''-**' iniliala
iDoteza
il;;;;r; atini"rii nor.utiuului P2-85 la cerintele moderne ale normativului P 100-92' la
din ziddri
caracleriz
InstitutulCoNsPRoIECTs'A.-Ploielti,afostpropusaometodasimplificat,decalculindomeniUl
pereli slructurali din ziderie, publicard de faladh,
fostelasric pentru proiectarea antiseismice a construcliilor cu
in Gazeta A.I.C.R. N.2l-2211994 si nr' 26-28i 1995. l
desp14it(
Pot realiz

indeoseb

368
 10
CLADIRI CU STRUCTURA DIN
CADRE DE BETON ARMAT

10.L. Principii generale privind alcltuirea

constructivl 9i domenii de utilizare
sistemelor. structurale cu scllelet
Structurile din cadre fac parte din categoria rigle'
alcltuit, in general, dintr-un sistem spalial de bare
verticale li orizontale' stAlpi 9i

imbinate in noduri. Pentru ca structura cu'*:'ff

iJ#[r::il:"U::T][ ;iff ::l:

dep[ieasc6 50 m ln cazul cadrelor

la structurile din cadre de beton armat nu trebuie sa
-monolite,respectiv 60 m in cazul cadrelor prefabricate'
flexibil6 in ceea
Ctaiiril" .u structura din cadre debeton annat permit o orBanizare
in moduri diferite'
priu"9i. distributia spaliului interior, care poate fi compartimentat
".
pr.im if posibilitali largi privind realizareaelementelor de inchidere $i de comparti-
mentare.
realiza fie sub formd de umpluturf,
Elementele de inchidere (pereli exteriori) se Pot
fie sub forma unor prefabricate ugoare
din ziddrie de produse cerami"e sur-r de beton ugor'
sau panourile ugoare
."r*"rir"" printrun grad ridicat de industrializare' cum sunt faiiile
de fa,tad5, pereli-cortina etc.
general, apar sub forma unor pereli
Elementele interioare de comPartimentare, in
la diverse niveluri ale cl5dirii' 5i care se
desp54itori purtati, care pot ocupa poz4ii diterite
poir"utiro intr-o uurietate mare de materiale 9i tipuri constructive .
la clddiri de locuit sau hoteluri qi
Structurile in cadre de beton armat se iolosesc
care necesita o mare flexibilitate
indeosebi Ia constructii social-culturale $i administrative'
 elementelor dr
in distributia spatiului, cum sunt: teafte, cluburi, cinematografe $i slli de expozilii, cltrdiri
formabile, in r
pentru invelamant, administrative, comerciale gi de alimentafie publicd, policlinici 9i spltale
eforturilor dan
etc.
tn ve
Av6nd invedere cd structurjle in cadre din beton armat se comportd bine la
perioadtr au ir
acliunea sarcinilor orizontale provenite din vant sau cutremur, acestea au ctrptrtat in prezent
industrializare
o extindere mare gi se utilizeazl frecvent la rcalizarea clddirilor de locuit gi social-culturale
multietajate, cu l0 - 20 niveluri. - strl
turnati monoli
in ultima perioadS, pentru realizarea cl6dirilor inalte se folosesc tot mai mult struc-
turimixte, alcatuite din cadre $i dialiagme sau de tip special (tub simplu sau tub in tub). -stn
diafragme sau
Struchrrile ln cadre din beton armat se pot realiza in douf, variante principale: din
Se f<
beton armat monolit sau beton armat prefabricat.
structurilor in
armtrturilor su

10.2. Structuri in cadre din beton armat monolit

Stmcturile in cadre din beton armat monolit fac parte din categoria structurilor
10.,
tradilionale, la care se pot adopta tipuri variate de plangee din beton armat monolit sau
Struc
prefabricat.
din punct de \
clddirilor de lo
in ca
t problernei prir
asigure reziste
cladi
structurale:
- stn
- stn
prefabricate, it

Fig.10.l. Slructuri in cadre cu diferite tipuri de plan$ee din beton armat monolitl
d - place continua rezemattr pe rigle; b - placl cu nervuri (grinzi secundare) qi rigle (grinzi
10.3
principale); c - plac6 cu relea de grinzi.

La a(
La cladiri cu structura in cadre se poate adopta orice tip de plangeu din beton armat
str asigure cor
monolit, in func1ie de alctrtuirea gi dimensiunile relelei de strilpi, destinafie, cerin[e
face pe stdlpi l
funcfionale gi estetice etc. Dintre tipurile de plangee monolite care se folosesc in mod
unde solicitari
curent, se menlioneazl (fig.10.I ):
dificultali seri
- placl continuf, rezematA pe rigle (fig.10.1, a);
urmf,refte fie
- plac6 continutr rezemati pe nervuri li rigle (fig.10.1, b);
rilor de cadru,
- placd continuA rezemati pe relea de grinzi (fig.10.1, c).
in ge
in ultimul timp, la cladiri cu structura in cadre de beton armat monolit se utilizeazd
tot mai mult p)angee din elemente prefabricate, datorita avantajelor pe care Ie prezinte - ca(
scurte (fig.10.
acestea din punct de vedere tehnico-economic. in cazul plangeelor din elemente prefa-
bricate, o atenlie deosebittr trebuie acordattr condiliilor de rezemare gi de monolitizare ale

370
 inde-
gaibe orizontale cat mai rigide 9i
respunzatoare la preluarea 9i
transmiterea

llf a" ,"a"'" tehnico-economic' in ultima

cu un grad de
structuri in cadre de beton armat
perioada au inceput sa se foloseascA
industrializare sporit'ili "JI[t p"'ti'r prefabricate (planqee 9i rigle prefabricatb cu stalpi
*'n"t ,n:"r",I';lrri planiee prefabricate combinate cu
in cadre din beton armat monolit 9i
etc
diafragme sau nuclee monolite
tehnologii industrializate de execulre
a
Se folosesc, d" u'"t"nt'' procedee 9i
prin ut izarea unor. cofraje de inventar'
a
structur or in cadre de u.to, u*ut'.onolit,
sudate' a betoanelor cu intarire
rapid[ etc'
#;r* ;t t"*e de carcase

10.3. Structuri in cadre din elemente prefabricate

cate, datoritd avantajelor pe care
le prezinttr
Ia realizarea
c tot mai mult in practice' atet
cAt 9i
tA
lncazuls e'oa
sd
problemei Privind ... . l"':,:^-.-,,
ctilitatea structurlr'
asigure rezistenla,
losind unul din urmdtoarele douf,
sisteme
Clldirile
stnrctural e:
-structuri in cadre integral prefabricate; ..
elementele cadrului sunt
in cadre pa4"iJ piefaUricate' in care o parte din
- structuri
pe $antier'
din betln armat monolit' turnat
prefabricate, iar alt6 parte se execut;

prefabricate
10.3'1, Structuri ln cadre integral

-cadre cu stalPi avand lungimea e

scurte (fig.i0.2), care au clptrtat
in pradice o utilizare mai larg6;

371
 - cadre cu stalpi continui pe mai multe niveluri (fig.10.3), cu sau fara console
scurte, iudicate pentru clSdiri cu deschideri mai mari;
mat re
smrctu
finald r

(fig.10

riglele
utili?ar
tealize

Fig.lo.2. Cadre din elemente prefabricate cu
sla)pi avand lungimea egaltr cu inelli-
mea etajului:
a - cu imbintrrile stalpilor gi ale riglelor
pe stalpi, in iireptul ptanSeului; b - cu
imbinerile stalpilor 9i ale riglelor in
zonele de eforturi minime.
Fig.lo.3, Cadre din elemente prefabricate cu
stelpi continui pe mai multe niveluri:
o - cu imbinarea riglelor prefabricate
pe stalpi; 6 - cu imbinarea riglelor pre-
fabricate pe consolele stelpilor.

Fig.l0.4. Cadre din elemente prefabricate de forme diferite:

a - elemente T Si L; b - elemente IT; c - elemente H.
stalpii t
A-A in acee
stdlpilo
panea s
astfel r
stdlpilor
care se
prefabri

mare dr
menline
Fig.l0,5, Detaliu de imbinare rigle-st6lp la un cadru cu riglejumelate: de toler
/ - stalp prefabricat cu console continue in imbinare; 2 - rigle
jumelate; 3 - plan$cu din fdSii cu goluri; y' - armaturi de con-
grele fa
tinuitatc a riglelor in imbinare; 5 - olel lat sau comiere penrru
solidarizarca riglelor cu consolele stdlpilor; 6 - imbinarea cle- Iial5 a a
menrelor de plan$eu pe rigle. servind
litizdril(
3'.72
 cu un numrr
ferite (T' L' F' H etc )' ca
recomanda
tajul; in acest caz se
ta articulate ti in starea
'a'i 'a'ana

dului'

de cadru spaUale'
Fig.l0,6. SlructuIa cu elemente

par{ial prefabricate
10.3.2. Structuri in cadre

nalte' cu un nunldr relativ

ina dillcultali itr Privin[a
un sisten')
$i care necesita

litizlrilol Plan geului'

3'73
 - cadre din elemente prefabricate de forme diferite (T, L, F, H etc.), cu un numar
mai redus de imbinlli (fig.lO.a), care simplifictr nrontajul; in acest
caz se recornandd ca
struclura sI fie astfel conceputd inc6t o parte din irnbiniri sa
r5mana articulate ii in starea
finaltr de exploatare a constructiei;
- cadre cu rigle transversale jumelate, ce trec pe ambele pA4i
ale stalpilor
(fig. 10.5), la care imbintrrile intre
ln vederea simplificarii
riglele cadrelor p."fuUri.ui., uu sr
pe
utilizarea unor elem.nt. o".uJ*
se
realizeaz| pe toate cele trei diiecli in arara nodului.

Fig.l0.6. Structurd cu elemente de cadru spaliale.

10.3.2. Structuri in cadre parfial prefabricate

in
stdrpii tumaf monj
general,
fii:i,:: Fiil[:,l1:ij;,li:fg,;iB :J,.],i
starp,or preiuu.icfi
in aceea cA imbinar
:Ir,;'in:"IiiJllT l"i#,,i1:T"1il?fl
efabricare in timpul montajului, elimin6ndu_se
ntru rigle. pe aceleagi cofraje metalice ale
uplimentare, pot rezema cofrajele metalice in
ate monolit. Riglele cadrelor se pot realiza
din direclii,

mare de niveruri, ra care montarea^s,^,0,,",'r1ii,Biiltji,",iil#r,il1,ilJ""l,irl,i;1liJff,;

menline'ii lo, in pozilie de montaj pana ia reaiizarea
de tolerante Ja rnontaj foane sever.
irui"arirrr'ii'... necesita un sistem

re[abricate prea
refabricare par-
in formtr de U,
ecutarea mono-

3'.73
 Dintre
O solufie interesantd de realizare a
fabricate se mer
cadrelor pa4ial prefabricate consi5 in executarea
-

4
capa
stelpilor in doutr etape. in prima etapl are loc
confeclionarea industrializatA a stelpilor sub forma
- ev ita
unor tuburi prefabricate cu pereli subliri, de -sAa
relative ale ele
inallimea unui nivel, constituind de fapt un cofraj
normale;
de beton armat. A doua etaptr cuprinde montarea
pe gantier, in pozi(ia definitivS, a stalpului Pa4ial
- duct
prefabricat (tubului), introducerea carcasei de -sap
provizorii etc.
armatur5 in tub 9i betonarea miezului. La pattea
Satisfa
superioard a st6lpilor se prevtrd fante (cherttrri)
adoptate trebui
penru montajul riglelor prefabricate (fi9.10.7).
corespunzAtoar
Aceasta solutie permite eliminarea practic com-
in gen
pletl a coftajelor gi egafodajelor, realizrea relativ
pot clasifica du
sirnpltr a nodurilor de cadru, asigurd o vitezd
ridicaH de execulie gi un grad ridicat de adap- - tipu
stalpi cu rigle e
tabilitate. Ca neajuns se poate menfiona faptul ca
Fig,l0.7. Detalii de imbinare intre rigl6 se oblin dimensiuni exterioare relativ mari ale - cara
ii slalp Ia structuri cu slalpi structurii;
secliunii stSlpilor, mai ales la cl6diri cu numAr
executali in douI etapei
mare de niveluri.
- teh
l- stalp:2 - rigla; J - carcasc Jc considerare gi <
armaturtr pentru stalp; l - armtr- in anumite situatii mai speciale, cum este
Din pr
cazul clidirilor cu deschideri mari, la care
tura de continuitate pentru rigle.
greutatea mare a riglelor prefabricate creeazl - imb
dificultei la montaj sau la clddiri cu parter neregulat, cu varietate mare de tipuri de - imb
prefabricate etc., se pot adopta solufii cu stAlpi prefabrica[i $i plan$ee integral sau pa4ial - imb
monolite.
- imb
imbin
structurilor, dz
10.3.3. Sisteme de imbinare la cadre prefabricate eficienle maxir
in acr
Una dintre problemele caracteristice structurilor in cadre prefabricate, etajate, cultefi, deoare(
consta in modalitatea de imbinare a elementelor componente (st6lpi, rigle) 9i de realizate a Scurtarea timp
nodurilor de cadru, pentru care exista numeroase rezolvdri constructive, care urmtrresc prefabricate 9i
asigurarea unei corelalii juste intre tipul de irnbinare ales 9i modul de comportare a acesteia Pentn
in ansamblul structurii. tajoasA executa
Elementele prefabricate folosite la realizarea structurilor in cadre (stalpi, rigle) se mutarea imbin
concep cu respectarea recomandarilor privird alegerea sistemului gi tipul de imbinare, in un
alcetuirea constructivd, transportul gi nrontajul, coordonarea modulara $i toleran[ele, ca li prin sudurtr dir
indicatiile privind concepfia, calculul gi execulia imbindrilor. Totodate, trebuie str se tinA cesibile) 9i a <
seama de posibilitatea de montarola arnrdturilor, de asigurarea rezenrtrrii gi prelutrrii in- montaj.
carctrrilor locale pe suprafelele de rezemare, de posibilitllile de ajustare $i centrare ti La ad
prevederea caracterului special al solicitdrii din imbinare (de exemplu, preluarea fo4elor sa se seam
lilla
tf,ietoare pe directia orizontalA sau verticaltr) etc. - poz

374