86 Instalatii navale de punte Capitolul3 - lnstalatia de guvemareFEDCBA 87

stabilizatori. In cazul In care exista stabilizator, dupa efeetuarca calculului duzei Se poate apoi calcula 0 vilezii unghiulara conventionala (echivalenta) la axul carmel:
simple se introduce ~i efectul stabilizatorului. Pentru aceasta, se determina la inceput
(t) = -1I- 2 amax (30)CBA
unghiul de atae al stabilizatorului in raport eu curentul de lichid. Acest unghi este a 180 r
recomandat sub forma analities in literatura de specialitate, in functie de unghiul de
rotire al duzei,wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Cu aceasta viteza unghiulara se fac calculele cinernatice, determinsndo-sesiun
il, si de coefieientul de incarcare al eliceizyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
"a".
(26) report de transmitere echivalent:
as =a.(a;a)
i,=-
nm
Cunosciind valoarea unghiului de atac al stabilizatorului.se determine (31)
no
coeficientii hidrodinamici ai acestuia; Cu. Cys. Cn", considerandu-se stabilizatorul drept 0
carma dreptunghiularii dispusa in curentul care iese din elice. Stabilizatorul realizeaza, In
raport cu axul de rotatie, un moment: n = 30 (t) . (32)
a 7f a

Ms=p',(e+m) (27)
unde n., este turatia motorului de antrenare. Avand momentul maxim din pana carmel, se
La calculul fortelor pe stabilizator, trebuie considerate viteza In jet dupa elice: .poatedetermina momentulla axul motorului:
j = v..}'l'+;
v zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
(28)
M = M amax (33)
m ie n;
3.5.2PONMLKJIHGFEDCBA
C A L C U L U L T R A N S M IS IIL O R DE FORTA cu care, mai departe, se poate calcula puterea motorului de antrenare:

Transmisiile de forta se calculeaza Ja solicitarile maxime introduse de mediul M amax {t)a

Pm = M m {J)nJ= P max (34)
exterior asupra organului activo Aceste solicitari maxime pot apiirea la mars inapoi, in n;
regimul de manevra, sau la navigatia prin gheatii. Reprezentarea regimurilor de lucru
periculoase pentru instalatiile de guvemare in forme analitice este mai greu de realizat unde 7]treste randamentul total al transmisiei.
datorita faptului cll organul activ este supus unor forte aleatoare generate de curenti,
valuri, gheata, etc., In general, greu de prevazut. Din aceasta cauza, transmisia de forta se Pm 1M ••.
dimensioneaza dupa prescriptiile societatilor de clasificare, ce au stabilit pentru calculul -
de rezistentii coeficienti de siguranla care tin seama de solicitarile la oboseala ~i
posibilitatea supraincarcarii carmelor falii de fortele hidrodinamice stationare care Ie
solicita atat' pe ele cat si transrnisiile de fOrla. In acest caz, elementele constructive ale
instalapei se vor adopta cel putin la valorile indicate de societatile de clasiticare.

3.5.3 C A L C U L U L MA~INILOR D E C A R M A

Calculul se face diferentiat, in functie de tipul de rnasina de carma folosita in

instalatie, Ca date de intrare se considera: . Fig. 3.36 Diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de banda.re
curba de variatie a momentului ealculat in raport eu axul carmel, functie de
unghiul de band are M.=Mia); Analizand diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de baridare, fig.
unghiul maxim de bandare a carmei, Acest unghi este prescris de registrele 3.36, se poate observa cii momentul este maxim la un anumit unghi de band are. Deci
navale, de regula la valoarea: masina carmei este j'ncarcati\ la momentul maxim numai pentru 0 perioada scurfa de timp
(29) ~i a 0 dimensiona la aeest moment, inseamna 0 supradimensionare a motorului de
a"."=±32°,,.±35°
antrenare. Din aceasta cauza, se va adopta un moment nominal:
timpul corespunziitor rotirii carmel de la unghiul -am •• la +0; uax-

-•. ~.·=!C'.:
..: ..• 1iTl!if2I!!
L.
~
Ii
...-- wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
....FEDCBA ~ SF'· ---- ..
tU
PONMLKJIHGFEDCBA

,~~
~~~
u' ~.,
88 Instalatii navale de punte
;1 Capitolul 3 - lnstalatia de guvemare 89
'I
;1Il:;
:i"
j
i1
~ II!
" 'I"

M zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
amax
AI nom = -..1.- (35) itzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ~ ,~

(Ox) T p - /11 N - 113 T p - /12 Fsinamax - ~ /14 Fsina m •x - F cos am•x = 0 (39)
'~'i\1
"'1

un de /l. = 1,5 ...2 este un cceficient de supraincarcare. La fel, atunci cand se alege motorul :,1'
electric de antrenare, puterea nominala a acestuia va fi tot 0 fractiune din puterea Pm '
li"
(Oy) N + /12 F cas a m •x +1. /14 F cos am., - F sin am., =0 (40)
determinata anterior prin calcul, ecuatia (34): H

Pm ,,\\,
(36) ,JIHGFEDCBA
lW.'
P"=-:l \11.

Deoarece servornotoarele electrohidraulice sunt eel mai des intalnite la bordul~; x

navelor, in cele ce urmeaza, se va prezenta calculul de dimensionare nurnai pentru aceste .~I; 8J
tipuri de masini. Calculul servomotoarelor hidraulice se face pentru fiecare tip constructiv iil
in parte $i are drept scop deterrninarea parametrilor actionarii hidraulice. (~, In

3.5.3.1 CALCULUL SERVOMOTORULUI CU CILINDRI

Urmareste stabilirea diametrului pistoanelor cilindrilor hidraulici, a curselor lor ~i~,

a debitului pompei, atunci cand presiunea de lucru se presupune cun~sc';lta. Consideramj
cazul general al unei instalatii cu doua pistoane, care actioneaza echeaprintr-o articulatie]
cu culisa, fig. 3.37. •.
, METODA ANALITICA . Fig. 3.37 Masina de canna eu doua pistoane care actioneaza echea printr-o articulatie cu culisa
'3\1
\1
Se rezolva ecuatia (40) In raport cu N care se introduce In ecuatia (39):
Pentru detenninarea dimensiunilor principale ale rnasinii din schema consideratiii
In figura 3.37, se observe ca momentul la axul carmei M; introduce in sistem reac!iunilej'
Tp - /11 F sin am., +.i /11 f14 F cos am•x + /11112 F cos am•x -
ce actioneaza in piatra de culisa: reactiunea patinelor N, forta de frecare de alunecare al
7r
(41)
- -: ,1
patinelor pN , forta tangentiala F, forta de frecare de alunecare a pietrei de culisii \~lad~ - 113 T p - /12 F sin a m •x _.i /14 F sin a max - F cos a max = 0
H

eche 112F, forta din piston Tp , forta de frecare de alunecare In articulatie a pietrei d~
,~
Din ecuatia (4 J) se seoate mai departe expresia fortei din piston, Tp:
culisa 1. 114F,
H
Presupunem ca la unghiul maxim de bandare distanta dintre axul dlrmeiCBA
~ Tp' = --lF f( /11 + 112 + -4).114 sm amax +
1-/13 r
si axa cilindrilor este m, iar raza instantanee a echei R. (42)
in aceste conditii, modulul fortei F ce se· transrniteprin eche este data de relatia} + (I - /11 . f12 -;. /11 . /14) cas a max ]

F=Ma =M cosamax (371

Ram Tinand cant de faptul ca:

unr~J? cos a max = m. Distants m se poate adopta la valoarea T = H D2 (43)

1 ~,
P -4 P
m=(1,S,.3)d a=kd a (3&'

In cele ce urrneaza, se pune problema determinarii diametrului pistonului servomotorulJ~ introducand pe Tp dat de relatia (43) In ecuatia (42), se poate obtine diametrul pistonului
Pentru aceasta se scriu ecuatiile de echilibru ale proiectiilor fortelor enumerate mai sll~' , servomotolUlui hidraulic cu cilindri, Ecuatia (43) este valabila pentru cilindrii cu simpla
pc sistemul de axe xPl': ' aCllune. Daca instalatia este prevazuta eu cilindri cu dubla actiune, atunci expresia fortei
dlO piston va fi:
~~
.~.\t.~

J
90zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Instalatii navale de punte Capitoiul3 - Instalatia de guvemarewvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF
91 zyxwv

. T = [reD1 1(( Dl - d
1
)] d J
1(D2.[ 2--2
nD2 [ 1--d
2] (N) zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
@Il
_P + P p=-p p=-_P P (43') ( p ••• 1
p 4 4 4 D2 2 2D2 0
p p 90
Sepresupune in eontinuare instalatia echipata eu cilindri eu simpla actiune.
Ii
Dp =
r'!-~~[(~~-I-+--~-2-+--;--~-4~)-S-in-a-m-a-x-+~(-I---~-1-~~2--~;--~-1-~-4~)-C-OS-a--m-ax~](44)

a
.IF!
Uzual, pentru coeficientii de frecare se iau valorile,uI=O,08; ~2=O,2; ,i1)=0,05 si j/i=O,09. (a) (b) a mlLC
Dupa calculul ~iadoptarea diarnetrului pistonului se determina:
lungimea echei: Fig. 3.38 Schema de calcul prin metoda graficaPONMLKJIHGFEDCBA

m
(45) M E T O D A G R A F IC A
Ro = CDS a;;;;u'

unde m = (l,5 ... 3)da in care da este diametrul capului axului carmel. Potrivit metodei grafice, sistemul se considers initial ideal, deci tara
freceri, Se
cursa unei perechi de pistoane care lucreaza simultan: considera a fortii din pi~n.: unitara tp= 1. Cunoscand directia si marimea pentru Ip precum

Sp = 2R sin amax (46)

~idirectiile vectorilor J, n se poate determina, grafic, marimea lor, fig. 3.38 (a). Mai
.departe, se poate calcula momentul teoretic M generat in axul carmei 'de forta de presiune
viteza medie a pistoanelor: unitara:
_ Sp _ 2R sin a max '.!Jrr,o = jR
v In --- r r (47) (50)
dar,CBA
i~ timpulbandarii ciirmei de la un bord la alrul, pompa va trebui sa aspire si sa refuleze
volumul dislocat de pistoane: tp 1
f = cas a (51)
7dJ2 mex cas ama•
V = Sp . T pentru 0 pereche de pistoane,
deci:
(48)
rd)2
V = Sp • -f zp pentru z p pistoane
~o =
R
cas a rnax (52)

in aceste conditii, debitul pompei va fi:

lntroducand in relatia (52) pe R dat de relatia (45), se obtine:
2
Q = _v_ = S p Z P 7r D p = I!JI[, m
= - -2---
(53)
p r TJvi 41' qvi • cas am • x
(49)
_ 2R sin amax Z p 7r D~ = 2mtanamax Z p 1l D~ Acest moment creste eu cresterea lui a, fig. 3.38 (b). Momentul real (care line cant si de
- .41'TJvi 4r17vi existenta frecarilor) se determine eu relatia:

unde 1Jvi este randamentul volumic al instalatiei, Avand debitul ~i presiunea pe care ~=~q ~
trebuie sa Ie asigure instalatia, se poate alege pompa din catalog. unde q este randamentul rnecanic al rnasinii de carma. Avand in vedere ~i freearile, se
definesc unghiurile:
 --------- ~-- --.
~ zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA --------- -_ ..-

92 Instalatii navale de punte Capitolul 3 -Instalatia de guvcrnareFEDCBA 93

~

\Ot = arctan zq
•
~ Se scrie, apoi, momentul generat In axul carmei de f0I1a de presiune uni tara (p
,
4zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ~i.
\02 = arctan(,u2 + - fi4) (55) si de forta I pk pentru canna rotita eu a"".,:
7[ ~
\01 = arctanr., i
~ = OB( I; + / D,) (60)
Pe baza acestora, se po ate eonstrui poligonul fortelor, fig. 3.39. In aceste conditii:
Cu acest moment ~i eu rnomentul maxim M dat de canna, se poate determina apoi [011a
de presiune ce actioneaza
I zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
m rn CDS \OJ pe capul pistonului:
jR = .J1
eos \01 => 0rf,.a=---:2:----'--'-
~a= CDS \Ot (56)
cos amax eosamax cos a max · , M
Tp = l!J[a'1 7 (61)
Cunoscand momentele M; '( a) si M,.,( a) se poate calcula marirnea fortei din piston: 1 "",f,

un de 77 este randamentul mecanic al rnasinii de carma.

Ma
M'a=-1)

u';
tr
(57) n
:.J
.IiU

rff1r
- .,
-=I~- ~-~()
--:-B)
/7\
A 0in4.f' J Br \
T p = '1:m.ra I \

unde 77" reprezinta randamentul transmisiei mecanice de Ia ,I

canna la mecanismul acesteia. Dupa determinarea acestei fn In,
I
I

<7}
forte, mai departe. ca1culul rnasinii
metoda analiticaprezentata mai sus.
se face exact ca la
•
f
I[}--£==t~~
,~ - --

-- ....
7
/

In cele
ee 'urrneaza se va prezenta mersul de calcul

-',

;.1
pentru 0 instalatie de guvemare eu doi cilindri, fig. 3.40.
Se adopta biela AS separat, considerata Intr-o pozitie
••
:~
'1
Schema
Fig. 3.40 Masina de carrna cu doi cilindri

de calcul prezentata poate servi ~i la calculul

D

legaturilor mecanice ale

oareeare si se reprezinta grafic eehilibrul ei, presupu-
nandu-se forta din piston
facut de biela eu axa cilindrilor
astfeJ meat la bandarea
unitara,

carrnei
fig. 3.41. Unghiul
este variabil.
eu unghiul
El se alege
maxi~"amax'
If/

I instalatiei, Astfel, fortele FB si FD permitdimensionarea

FR =FB,,-F Dn
bolturilor. Forta radiala

I
solicita capul axului carmei. La acest tip de rnasini de canna, capul axului carmei, dupa
Fig. 3.39 Poligonul cum se vede, trebuie sa suporte actiunea unei forte radiale. Din acest motiv, la partea de
puncteJe A si B, respeetiv C si D, sa fie eoJiniare (bielele sa
fortelor sus a axului carmei este obligatorie rnontarea unui [agar radial.
se situeze in prelungirea tijelor pistoanelor). In acest caz:
tp=/B (58)
I 3.5.3.2 CALCULUL MASINILOR DE CARMA CU SERVOMOTOR
Forta fa, determinate pe cale grafica, actioneaza pe directia bielei AB. Ea se I
.·.· ROTATlV
j j ~
descompune in doua componente 8n si 8, dispuse radial, respeeliv tangential. Se ~
Dimensionarea se face in ipoteza cii se cunosc:
considera apoi partea de jos a mecanismului. In punctul D apare 0 forta f D = t pk, fig. ~
I - legea de variatie a momentului cu unghiul de bandare, Ma( a);
3.42, unde k este un coeficient ce line cent de alia a ocupata de tija pistonului: - timpul r de bandare Bb-Tb;
- unghiul maxim de bandare a carmel.
k=I-E- Se scrie ecuatia de eehilibru pentru momente in raport eu axul carmei,
A (59)
~ presupunand cii intr-o camera exists presiunea p. In aceste conditii pe paletii mobili apar
unde a este aria tijei pistonului, iar A este aria pistonului. Procedand ca mai Inainte, se ')
.•.
fortelc: .
gasesc componente1e / o, ~i f Dn· F=pBH (62)
iJI
· ,!
.'\;

il
 lnstalatii navale de punte
94zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Capitolul 3 - Instalatia de guvemare 9S

undezyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Beste la\imea paletului, fig. 3.43 (b), iar H reprezinta inillrimea lui. Admitand ca
Introducand in expresia momentului teoretic (65), expresia fortei F, data de relatia (64) ~i
diametrul statorului la baza paletilor cste D2 $i ell diametrul rotorului, exprirnat de
expresia razei medii, data de (66), se obtine:
asemenea la baza paletilor estezyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
DI, se poate serie cil:
M(=pHD2
B= D2 -wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
DI -D, D2 +D, zpH Di -Dt (67)
CBA
-2- c
(63) 2 Z --4-'
8

Dacilse seoate fortat in factor comun Di /8 ~ise noteaza eu If! raportul dintre iniillimea H
ip=l a paletului ~idiametrul D, al statorului, se obtine:

D) ( D2) (68)
M, =zP'IIT 1- D~
Fig. 3.41 Schemade ealcul al fortelor din biela AB
Se adopta apoi diametrul D/ in functie de valoarea diametrului capatului axului cannel d.:
~
D/=kd a (69)

unde k este un coeficient eu valoarea minima presorisa de registru,stabilit din conditia

realizarii unei imbinari eu pan a a axului carmei cu rotorul servomotorului, capabila sa
Fig. 3.42 Schemade calcul al fortelor din biela CD
transmita momentul. Se adopta apoi raportul If! la valori euprinse intre 0,5...3 (If
determina sveltetea motorului) ~i se adopta presiunea p. Tinand eont de faptul ea Intre
momentul real ~i eel teoretic exista relatia:
M, =M, n: (70)

unde 7]•• =0,85 ...0,9 este randamentul mecanic al masinii de canna. Pe baza ecuatiilor
H
(68), (69) si (70) se poate serie ea:
2
. Di ( k d J)
M r = zp If! -8- I - Di = M a rnax (71)

(a) ~ (b)
Bcuatia (71) este una de gradul al treilea in D2 ~ireprezinta relatia de dimensionare a ser-
Fig. 3.43 Servomotorrotativ
vomotoarelor rotative, In conditiile cunoasterii presiunii p. Presiunea din interiorul ca-
Introducand pe B dat de relatia (63) in relatia (62) se obtine: merelor de lucru ale servomotorului rotativ este diferita de la 0 masina la alta, fiind func-
lie de generatia de fabricatie din care acestea fae parte, tabelul 3.2. Obisnuit, la rnasinile
F- H D z -D, (64) de dirma, nurnarul Z al paletilor rotorului (deci numarul carnerelor de lucru) este trei.
=p -2-
Tabelul3.2
Momentul tearetie pe care masina de carma il .poate realiza, in ipoteza in care se
Generatia Presiunea de lueru [bar]
neglijeaza frecarile este:
M,=F·z· R", (65) l-a 25
a II-a 40
unde z este numarul de paleti ai rotorului, iar Rm reprezinta raza medie la care se aplica
a III-a 60
rezultanta F a fortelor de presiune a IV-a 90
- = R, + R2 = D2 + D, (66)
Rill 2 4 Momentul Ma max se determinii pe baza calculului hidrodinamic al cBnnei efectuat
pentru mars inainte ~i inapoi. Deoarece servomotoarele rotative sunt masini cu cilindree
 i
'if
lit!
li!i
96zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Capitalul3 - Instalatia de guvemare 97 ,i.II
ilJIHGFEDCBA
Instalatii navale de punte l
~
~::.i J

mare, pentru actionarea lor se folosesc eu sueees pompe eu surub, caracterizate prin
~;'~:
debite mari. Alegerea pompei se face adoptand presiuneazyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p si calculiind debituI: R
I~.

= -=zAv m
r
vzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Q,wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
(72) r.,
t~:
IJ
it;.
unde A este suprafata unui palet: ff.1
ff'"
i~:'
D2 - DI H= B. H
A = 2 (73) illL
-~~
iar Vm reprezintii. viteza medie a rotorului: iHI
icl
ii}
VI/J = wRm (74) .~
-r-c--
Aviind In vedere relatiile (73) ~i (74), expresia debitului devine: .~, ~~-" I I

1 'T '-
"1--'~1
/'A.-.
Q
(
= z D2 - DI Hco R = z D2 - Dt Hca D2 + DI
2 m 2 4 (75) ,i I
L_
po,
,'r
II
,

:~l
I II

In ecuatia (75) viteza unghiulara w este exprimata prin: tf

i

!
':I i Fig. 3.44 Schema de actionare cu pornpa cu debit constant
7T 2a max
w=T80 t rJ6)
Cu .aceste observatii, se gaseste expresia debitului teoretic:
.~

Q = Dl - Dr H .s: 2amax (77) $q.

, Z 8 180 t

.:;..:.
l!l
Pe baza debitului teoretic, se poate deterrnina si debitul real al pompei:
'1
.n,t
.:~'
Q,= Q, "l!
(78)
1'Jv .f

unde IJv este randamentul volurnic.PONMLKJIHGFEDCBA

Fig. 3.45 Schema de actionare eu pornpa cu debit variabil

3 .6 S I S T E M E L E H ID R O S T A T IC E D E A C T IO N A R E A
IN S T A L A T IIL O R DE GUVERNARE '.{ Scheme\e de actionare pat utiliza pompe eu debit variabil, fig. 3.45 sau ell debit

·~1' constant, fig. 3.44 si 3'.46. Presupunem schema hidraulica de actionare en pampe eu debit
:.';r
constant a unui servomotor circular SC, ce contine doua distribuitoare: unul principal, DP
Comanda instalatiilor de guvemare trebuie sa satisfaca cerintele irnpuse de
asigurarea unei fiabilitati ridicate, precum si de realizarea unor miscari ale carmelor, care
J si celalalt de cornanda, DC, fig. 3.44. Pompa PP, aspira uleiul din tancul T si 11refuleazii
sa se incadreze in parametrii cinematici si in precizia irnpusa de registrele de clasificatie, I
.~
prin distribuitorul principal; actioriat prin intermedin I distribuitorului de cornanda, care
Asa cum s-a aratat la paragraful 3.2, pentru comanda se pat utiJiza scheme fie in circuit este actionat de la timona printr-un circuit electric de urmarire. Uleiul eircuitului de
{
inchis, fie In circuit deschis. ~~ comanda a distribuitoruluiprincipal este preluat din instalatie, droselul D realizand 0
cadere de presiune necesara actionarii. 0 varianta de alirnentare a distribuitorului este

j
98 Instalatii navale de punte Capitolul 3 - lnstalatia de guvemareFEDCBA 99

reprezentats in figura eu Iinie intrerupta, eu circuit de comanda separat, in acest caz,

debiteze, aspirand uleiuI din cilindrul IJ ~i refulandu.l in cilindrul J. In felul acesta,
droselulzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
D poate lipsi, .
pistoaneIe se deplaseaza spre stanga. Deplasarea pistoanelor se transmite echei,
Supapele de siguranta deblocabilezyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
SSD asigura blocarea carmei intr-o anum ita
determinand deplasarea punctului A de pe eche in A, si a punctului B de pe bara a In B,.
pozitie, retinand uleiul in masina, deci 9i pozipacarmelor, atunci cand tubulatura
Marimea segmentului BB, este determinata din conditiile geometrice de anulare
instalatiei hidraulice se defecteaza pierzandu-se etanseitatea. Daca se analizeaza variajia
a comenzii data prin timona, respectiv ace lea de revenire a punctului C, in C. Cand
debitului pompei eu debit constant in timpul actioniirii:carmei, atunci se observa eli, pana
segmentuI CC,=O (deci cand C=C,), pompa inceteaza din nou sa mai debiteze, masina de
la atingerea debitului maxim, instalatia trece printr-un regim tranzitoriu de functionare,
carma oprindu-se din functionare, Daca se presupune ca deplasarea lui C in C, se face
corespunzator actionarii distribuitorului principal, care dureazii LIt, secunde, timp In care
astfe! ineiit CC,<Cma:x, pompa lucreaza cu debite partiale. Masina de canna se
se realizeaza cuplarea pompei la servomotorul rotativ prin actionarea distribuitoarelor, La
dimensioneaza astfel incal viteza de cornanda VD sa fie egala eu viteza de reactie
decuplare, apare simultan un fenomen tranzitoriu de duratii LIt}. Timpii LIt, si Lit} sunt
introdusa prin punctul B. Daca debitul pompei nu se coreleaza In acest sens, mecanisrnul
foarte rnici si de aceea, in perioadele tranzitorii de cuplare ~i decuplare a pompei la ser-
se blocheaza. Fiicand 0 reprezentare In limp a modului in care pompa lucreaza la comenzi
vomotor, apar efecte dinamiee care produc socuri in 'iastalatia de guvemare. Reducerea
rnici ale unghiului de retire, se obtine diagrarna de lucru din figura 3.47. Pe diagrama,
aces tor socuri se realizeaza prin eontrolul vitezelor de deplasare a distribuitoarelor
eurba OA reprezinta portiunea care ceracterizeaza regimul tranzitoriu de la darea
principale, astfel incat prin rnarirea lui L1t, ~i &2 sa se reduce solicitarile dinamice. "comenzii pana la atingerea egalitiitii

eC I = C m ax

adica pana cand pompa cu debit variabil ajungc sa lucreze la debit maxim. Durata acestui
regim este relativ mare fa!ii de cazul cornenzii 'prin distribuitoare (PPC) asa incat
acceleratiile unghiulare ~i deci solieitarile dinarnice sunt mult diminuate. Segmentul AB
din fig. 3.47 defineste portiunea functionaril stabile la care viteza punetului C este egala
cu zero ~i pentru care debitul pompei este eel maxim. Curba BC repr ezinta zona
regimului tranzitoriu, care caracterizeaza faza de oprire a masinii de ciirrna, din momentul
in care s-a anulat comanda panii cand rnasina se opreste. Faza de oprire este un proces
asimptotic in care debitul se anuleaza dupa un timp destul de mare.
Q

Q".JA IBCBA
a••
",

Fig. 3.46 Schema de actionare eu pompa eu debit constant

In schemele de comanda eu pompe cu debit variabil, organul prin care se a
modifies debitul este, de obieei, 0 parghie, Pompa se cupleaza pe eircuitul de comandii a J ~~) 0,
OJ tit.
c (/)
a instalatiei prin intermediul barelor a, b, c. Atunci cand masina de carma nu
functioneaza, sistemul este tn repaus, parametrul care produce modificarea debitului Fig. 3.47 Variatia in limp a debitului pompei care lucreaza Ia comenzi mici ale unghiului de retire
este egal cu zero, debitul pompei fiind de asemenea mil. Presupunem ca de la timone-
rie se comanda rotirea carmei cu un unghi a intr-un anurne bordo In aceste conditii, Fiecarei faze de fune\ionare Ii corespund diverse unghiuri cu care se roteste
miscarea de rotatie a timonei comanda pomirea electromotorului de antrenare a surubului rnasina de carma, Cand instalatla luereazii Ia unghiuri de bandare rnici, pompa nu
I. Rotirea surubului determine deplasarea piulitei din D in D, cuwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
0 viteza Vj constanta, atinge debitul maxim ci lucreaza la debite partiale, In mars cand corectarea drurnului
Spatiul x parcurs de piulitii din D pana In D/ este proportional eu unghiul de rotatie a se face prin inclinari ale carmei de 5 pad la 7 grade, pompa nu ajunge sii-:;;i foloseasca
tirnoneisi el determine deplasarca punctului C in C,. In acest fel, pompa incepe sa debitul maxim. Acest lucru prezinta doua aspecte:

,.1.:..
 m ..JIHGFEDCBA

,
....,.. wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
f
~ zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

100 ;;"
Instalatii navale de puntc
CapitoIul 3 - Instalatia de guvernare 101 \~
'd
unul pozitiv, datorat variatiilor line ale debitului pompei, variatii ce evita aparitia
solicitarilor dinamiee in regimurile tranzitorii de cuplare ~i de deeuplare a
pompei la rnasina de canna, Pentru realizarea timpuluizyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
t impus de registrele de
pv~
= C.w -2- Ad x, r
clasificatie, in eazul eu pompelor eu debi te variabile trebuie utilizate agregate eu
debite mai mari decat daca s-ar utiliza pompe eu debit constant; lntrucat pe 0
fa =
pv~
-2- Ad c.; f,,
zona irnportanta corespunzatoare unghiurilor a, si a3 instalatia lucreaza la debite ~i Ma = c.;
pv~
-2- AdL
:1:r

partiale, inferioare celui maxim; JI I

unul negativ, datorat unei einematici a instalatiei destu! de complicate.
,
1.1

pv3
(79) ~;~
,!
.

fI: Xv = Cxv -2- Av CBA

~;
3.7 CALCULUL INSTALATIILOR DE GUVERNARE ,i:
(I r, =
PVt
C yv TAv '~r
I
~i
ACTIVA ·~i . tT
pv3 !·'i'
Mv = C mv -2-AvL ~,~
Presupunem a nava prevazuta la prova eu 0 instalatie de guvernare activa cu
unde C x", C)"" C ma sunt coeficientii hidrodinamici ai fortelor ~i momentului date de curent, I~J:'
jeturi transversale, fig. 3A8, aflata in manevra. Asupra navei actioneaza urmatoarele
determinati 'in bazine hidrodinamice pe modele duble, simetriee in raport eu linia de plu-
forte: Tp - de impingere, data de elice, Fc - care actioneaza pe pana carmel, Fv forta
tire. Sunt functie de unghiul facut de directia curentului cu planul diametral al navei. C"
- -
data de vant, Fa - forta din curent si F - forta realizata de propulsorul instalatiei de C)"" Co.. sunt coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului date de vant, determinati
in tuncle acrodinamiee pe modele duble, simetrice, ale suprafetei veliee a navei, in raport
guvemare activa. Calculul de dimensionare a instalatiei se face punand conditia ca forta
eu linia de plutire. Acestia sunt functie de unghiul facut de directia vantului cu planul
F realizata sa anuleze efectul fortelor externe, astfel incdt nava sa ramana pe traiectorie.'
diametral al navei. Ad este suprafata de deriva a navei, iar A. este suprafata velica.
Pe de alta parte, instalatia de guvemare activii trebuie s~ iitdeplineasca ' condili,{
desprinderii de la cheu. In acest caz, se presupu~ nava acostata, fig. 3.49, si ca fortele
mediului actioneaza F data de propulsorul prova trebuie sa ~
travers, inspre cheu. FortazyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
p
compenseze forta data de vant F" forta din curent Fa si fortele de inertie ~i sa
desprinda nava de cheu pana la un unghi 'IF (4:5-50)°. De obicei, aceasta conditie se
considers atunci cand se urmareste dimension area instalatiei de guvernare activa.
Calculul implies etapele: i., v t
;; F,

determinarea fortelor care trebuie preluate prin instalatie;

calculul fortei care trebuie realizata de propuIsor; f"
calculul propulsorului.

Ec
3.7.1 CALCULUL FORTELOR
~
Calculul fortelor pe care Ie preia instalatia se poate face prin doua metode, una Fig. 3.48 Schema forte/or care Fig. 3.49 Schema fortelor care actioueaza nava
analitica, cealalta statistics: actioneaza nava cu instalatie de acostata, prevazuta cu instalatie de guvemare activa
guvemare activa prova prova
3.7.1.1 METODA ANALITlCA.
3.7.1.2 METODA STATlSTlCA.
Se considera nava sub actiunea fortei date de propulsorul instalatiei de guvernare
activa si sub actiunea fortelor introduse de mediu. Actiunea fortelor exterioare se poate Are la baza analiza unui nurnar mare de nave dotate eu instalatii de guvernare. Pentru
- - aceste nave s-au calculat presiuni conventionale date de forta laterala dezvoltata de
concretiza prin doua rezultante R; si Ra, care se reduc in punctul de origine a sistemului
de axe de eoordonate x()y, fig. 3.50, prin componenteIe lor. Aceste componentc se pot instalatia de guvernare activa, rapcrtata la suprafata de deriva:
ca/cu/a pe baza coeficientilor aero- si hidrodinamici, determinati experimental: (80a)
Pd = F/ Ad

.~
 102 Instalatii navale de punte Capitolul 3 -Instalatia de guvemare 103

~l zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA uncle k este un coeficient ce line cont de pierderile prin frecare in jet, se poate sene:
Pv=F/Av (80b) F= pk 2 v; A (83)
unde A. este aria velica a navei. Valorile presiunilor conventionale p, ~i Pd pentru care s-a
relatie din care se scoate viteza V, de circulatie a apei prin tunel:
constatat 0 buna manevrabilitate sunt date in literature de specialitate pe tipuri de nave,
tabelul 3.3.
Tabelul3.3
v =(;A)' (84)

Considerlim, apoi, patru planuri de referinta, situate In diferite zone ale curentulu;
de lichid, intre care vom serie ecuatia lui Bernoulli. pentru un fir de fluid, sub forma:
- intre 0 si I
Pe baza datelor statistice se poate calcula forta ce trebuie realizata de instalatia de
{J112 2
guvemare aetiva. Po = PI +_S
2 +/'
':>1-
p112
- (85)
2
Fv=p,,'Av Fd=Pd'A"
2
F = max ( F v' F d) in eare4."1 PV2 = MI' reprezinta pierderile hidraulice in tunel de la intrare palla In dreptul
2
Cu aceastli forta se face alegerea sau ca\culul instalatiei de elicei.
guvernare activa. r-- ----- -----l
~I~F I
3.7.2PONMLKJIHGFEDCBA
CALCULUL iM P I N G E R I I I 1
I~ ~ _ '1" 1 2 2' 2_ 3 I
PRO PULSO RULUI
I I
II
x Presupunem cii avem 0 instalatie de guvernare activa
cu 0 elice amplasata intr-un tunel din prova navei, fig. 3.51. in III~I
I I 2 I 1
functionare, elicea genereaza un jet de fluid, care determine Id
~ ~il 3 1.J B
aparitia unei forte F ce actioneaza asupra navei. La randul
sau, elieea se incarca eu impingerea f diferita de F datoritli Fig. 3.51 Schema de calcul a Impingerii propulsorului Fig. 3.52 Disrributia de presiuni pe
suctiunii din caparul tubului prin care apa intra in tunel. la 0 instalatie de guvemare activa eu 0 elice amplasata lungimea canalului
Fig. 3.50 Schema de Problema proiectarii instalatiei de guvemare activa consta In a in tunelul din p:ova navei
calcul pentru 0 nava sub
detennina valoarea impingerii f realizate de propulsor, atunci Distributia de presiuni pe lungimea canalului are alura eelei prezentate in figura
actiunea fortei date de
propulsorul insialatiei de cand se cunoaste F ~i datele de proieetare a propulsorului. Se 3.52. Caderea de presiune 401 va avea expresia: .
guvernare aeliva ~i a considera un contur C pentru care se scrie teorerna irnpulsului,

·\
2
obtinandu-se pentru F, in conditiile in care se neglijeaza
\1
fortelor introduse de mediu LlPI = Po - PI = p-L + .dhl (86)
frecarile, expresia: 2

1
l..:iwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
\

~~t
unde A reprezi
F= pV]A

IIta
(81 )
:;:1zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sectiunea de trecere a canalului in care este montala elicea. Cum insa:
- intre 2 ~i3:

P2 +_$
pv2
= P:
pl'2
+_.-' + .d1l2 (87)
2 2
~
Vj = k v, (82)
in care PJ = p» este presiunea lichidului neperturbat, iar Llhl reprezinta pierderile
hidraulice de la discul elicei pana la iesirea din ruuel.

._-· r
 104
Instalatii navale de puntewvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Capitolul 3 - Instalatia de guvemare \05

2 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ideal (k = I, (I = 1,2 = 0, fJ = 2) forta de suctiune este egala cu impingerea elieei astfe!
-zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
J1I 2=C,2P- VS

2 indit forta care se transmite corpului este F = 2T.

In conditiile reale ale curgerii jetului de fluid prin tunel, cand nu se mai negli-
In ipoteza cii nu avern pierderi in jet, k:= I si din relatia (82) va rezulta: Yj=v . Cu aceasta
s jeaza pierderile locale, coeficientul jJ seade sub valoarea 2, valoarea lui depinzand de
observatie, ecuatia (87) devine:
configuratia tunelului. Pentru tunele drepte, de lungime mica si avand pierderi numai
JP2 = P2 - PJ = dll2 (88) in gratarele de protectie de la capetele f3 poate atinge valorile
tubului, coeficientul
. Caderea totala de presiune din discul elicei este: 1,5... 1,6. Daca instalatia de guvernare activa are tubul cu coturi, astfel incat Si=(2=
0,5, fig. 3.53, atunci jJ=1 ~i elicea se incarca cu 0 forta egala cu forta transrnisa
Ap = Jp, + Jp2
(89) corpului, 0 parte din impingere consumandu-se pentru invingerea pierderilor
sau, [inand seama ca 40) = Po- p, si 402= Pr Ph se obtine pe de 0 parte: hidraulice sup limen tare induse de forma canalului. Reeapituliimj,suscl'Isi\lllea,et'l-pelor
ealculului instalatiei de guvemare activa este urmatoarea:
L1p = Po - P, + P2 - Po = P2 - p, (90) deterrninarea fortei F necesare operatiei de guvernare, pe baza fortelor
si pe de alta parte: introduse de mediu;
pv; pv; pv; determinarea coeficientului jJ, analizand forma constructiva a canaluluiprin
Jp=-+Jh, +Llh 2 =-+-((, +(2) FEDCBA (91) care circula apa;
2 2 2
deterrninarea vitezei de circulatie a jetului de fluid in discul elicei.
;In final, sepoate determina valoarea impingerii la elice:
.j-' •

2
T=AL1p= PVs (1+(, +(2)A (~2,)
2

in care A este aria discului elicei, iar Dp reprezinta caderea totala de presiune pe discul
elicei. In ipoteza inexistentei pierderiior In jetui de fluid (vs=Vj, k=l) se defineste
coeficientut:
Fig. 3.53 Geometria transversals a canalului Fig. 3.54 Arnplasarea canalului instalatie i de
jJ=~= pAy; = __ 2 instalatiei de guvemare activa guvernare activa
(93)
T pAv;(l+(, +(2) 1+(, +(2
,~ Ultima etapa este aceea a calculului propulsorului ce trebuie sa realizeze
Daca nu se neglijeaza frecarile In jet, k ;t I , iar coeficientul jJ are valoarea: impingerea T ~i viteza v, pentru jet (calculate anterior). Calculul se poate fate pe )aza
diagramelor de elice. Daca, de pilda, se folosesc diagrame K,J, fig. 3.55, pentru ddl~irea
jJ = 2k2 coeficientului impingerii Kr ~i a avansului relativ, trehuie adoptat diarnetrulpropulsoru-
(94) lui, la valoarea maxima adrnisa de conditiile de amplasare a tubului pecorpulriavei, fig.
k2 +(, +(2
3.54. Cu cat diametrul propulsorului este rnai mare, cu atiita randamentul ip:stHati~iesle
in cazul in care se neglijeaza si pierderile dill tunel, Z)=Z2=0, atunci: mai. bun. Pe de alta parte Insa, alegerea unui diametru mare este condiiionata de
asigurarea unei cote minirne, h, intre partea de sus a canalului ~i linia de plutire, din
fJ=F =2 conditia de evitare a cavitatiei de suprafata (aspirarea aerului din exterior). Rezultii:
T (95)
coeficientul irnpingerii
ceea ce inseamna di forta care se exercita asupra navei si care genereaza guvernarea este T
KT =-2-4 (96)
egala cu dublulimpingerii elicei. Acest fapt se explica prin efeetul de suctiune, care apare pn D
datorita scaderii presiunii pe bordaj in zona intrarii apei in tunel, ca urrnare a cresterii
vitezelor. Sectiunea de intrare in tub poate fi asimilata cu 0 sursa negativa, spatiala, care - avansul relativ
genereaza cresteri ale vitezelor de-a lungul peretelui si scaderea presiunii. Asta provoaca J=~ (97)
o forta suplirnentara - de suctiune - care are acclasi sens eu irnpingerea Ta elicei. Tn cazul nD

)~