LUCRAREA NR.

Studiul ghidajelor cu frecare prin rostogolire

1. Noţiuni de bază
În comparaţie cu ghidajelc prin alunecare, ghidajcle cu frecare de rostogolire
asigură o mai mare uşurinţă de deplasare a elementului mobil şi au o frecare şi o
uzură mică. Sunt în schimb mai complicate şi au un gabarit mai mare. Datorită
avantajelor arătate, sunt însă folosite în diverse domenii ale mecanicii fine. Ca
elemente de rostogolire se folosesc: rolele, bilele sau rulmenţii cu bile sau role.
Ghidajele cu role pot veni în contact cu suprafeţe cilindrice (figura .1 a) sau
prismatice (figura .1 b). în cazul suprafeţelor cilindrice se folosesc, de obicei, 3 ... 4
role, dispuse Ia 120 ... 90°. Reglarea jocului se face cu ajutorul unei role cu axa
excentrică (figura .1 c). La suprafcţele prismaticc nu este necesar un astfel de
dispozitiv, deoarece fiecare rolă este fixată independent

a b

Fig .. 1

Studiul ghidajului cu frecare prin rostogolire presupune mai întâi studiul

deplasării unei patine pe un plan înclinat. Determinarea acccleraţici şi a coeficientului
de frecare echivalent se va face ţinând seama de unghiul de înclinare a ghidajului.
Astfel-dacă se consideră un plan înclinat (figura .2) cu unghiul c, pentru determinarea
acceleraţiei "a" corespunzătoare patinei se poate aplica principiul lui d' Alembert în
formularea:
Dacă se eliberează de legături punctele materiale ale unui sistem {A} şi dacă
se introduc forţele date (F), forţele de inerţie {- ma} şi forţele de legătură {R j,
acestea împreună formează un sistem în echilibru, ceea ce se poate concretiza în
relaţia:
'.

{F} + {-ma} + {R} = {O} (1)

Enunţul principiului lui d' Alembert sub această formă este cunoscut şi sub
numele de metoda cinetico-statică. Dacă se scrie ecuaţia de echilibru pentru fiecare
din axele Ox, respectiv Oy se obţin ecuaţiile:

(LXi = O) T - Gsinn - ma = O (2)

(L:Yi o)
= N - Gcoso; = O. (3)

la care se adaugă şi T = !-! N, T - forţa de frecare de alunecare (4)

. Din (2), (3) şi (4) se obţine coeficientul de frecare /-l:

~t = tg« + a/gcosa (5)
în care s-a considerat evident greutatea sistemului mobil G = mg, m fiind masa
patinei iar g acceleraţia ravitaţională.

Fig .. 2

2. Descrierea instalaţiei experimentale

Instalaţia experimentală este prezentată În figura .3 şi se compune din

următoarele elemente principale: glisiera -1 pe care sunt situate greutăţile -1', rolele-2
prin intermediul cărora glisiera se sprijină pe ghidajul prismatic -3, mecanismul cu
şurub - 4 pentru obţinerea diferitelor înclinări ale ghidajului -a, ceasul electronic -5

2
care măsoară cu o precizie de O,Ols timpul scurs la coborârea patinei Între cele două
microîntrcruptoare 6 (MI!) şi 7 (MI1).

6 7
I
3

r \ \\
\
'~~

I
\ \

<X

/
/
s;::.
..J

Fig .. 3

Dacă se cunoaşte distanţa s dintre cele două microintrcruptoare 6 ~i 7, atunci

aplicând leg ca spaţiului se poate determina acceleraţia patinei a din relaţia:

2s
a- (6)
- t2
,.
În ceea. ce priveşte coeficientul de fiecare de rostogolire al fiecărei role ce
sprijină glisicra pe ghidaj trebuie spus că este dificil de determinat. De aceea se va
utilizat un coeficient de frecare echivalent ce se poate calcula cu o relaţie de tipul
celei din (5), astfel echivalându-se frecarea de rostogolire a tuturor relelor 2 cu o
fiecare de alunecare.

3. Modul de lucru

Scopul lucrării este de a determina accclcraţia şi coeficientul de frecare

echivalent pentru o glisieră sprijinită pe un ghidaj prismatic prin intermediul unor
role, la diferite unghiuri de înclinare ale ghidajului. Pentru aceasta se urmăreşte
succesiunea de operaţii dată în continuare. Se poziţionează ghidajul prismatic 3 la
unghiul a corespunzător detcrminării ce se efectuează prin acţionarea mecanismului
cu şurub 4. Apoi se aduce glisiera 1. 10 partea superioară a ghidajului prismatic,
deasupra microîntreruptorul ui 7 dar foarte aproape de acesta. După punerea sub
tensiune a ceasului 5, se apasă butonul de fese! aJ ceasului. Se lasă patina liberă şi
apoi se citeşte intcv alu 1 de timp scurs la coborărea glisierci pe alişajul ceasului
electronic 5. Se repetă succesiunea operaţiilor descrise până aici pentru mai multe
valori ale unghiului de înclinare a ghidajului a conform tabelului dat în rezumat,
precum şi pentru diferite încărcări ale glisierei cu greutăţile de masă 1111' .~/,' .rr:
Univcrsitatea POLrrEHNICA din Bucureşti Student: .
Catedra de Mecanică Fină Grupa: .
Data: : .

REFERAT LA LUCRAREA NR.

Studiul ghidajelor cu frecare prin rostogolire

1. Date iniţiale:
distanţa dintre microîntreruptoare s = 650 mm;
acceleraţia gravitaţională g = 9,81 111/S2;
masa glisierei mo = 350 g;
masa unei greutăţi mI = 500 g;

2. Schiţa constructivă de principiu a instalaţici experimentale.

3. Date experimentale şi calculate

c. (0) . t (s) a (m/s") )..l

O
iO
20
30 I
40
50
60

4. Reprezentare grafică pentru aceeleraţia glisierei în funcţie de unghiul de înclinare a

ghidajului: a = a Ca). Reprezentarea grafică a coeficientului de frecare echivalent In
functie de unghiul de înclinare a ghidajului : ).1 = J..L Ca)

5. Interpretarea rezultatelor. Concluzii.