CURS 1 - GRINZI CONTINUE

(GRINZI PE MAI MULTE REAZEME)

Grinzile continue sunt sisteme static nedeterminate frecvent utilizate in constructiile civile, industriale, poduri. Aceste
sisteme de bare drepte au întotdeauna un reazem fix (articulaţie sau încastrare) şi unul sau mai multe reazeme
simple. Ele se pot realiza cu mai multe deschideri sau numai cu o singură deschidere, cu console sau fă ră console.

La grinzile continue de tipul celei din figura de mai sus, gradul de nedeterminare statică este egal cu numă rul de
reazeme simple suplimentare situate pe deschiderea grinzii, în cazul nostru n = 3. Folosirea ecuaţiilor celor trei
momente reclamă utilizarea unei forme de bază particulare, pentru întocmirea că reia se introduc articulaţii
intermediare suplimentare la nivelul fiecă rui reazem simplu intermediar, la stâ nga şi la dreapta reazemelor astfel
modificate apă râ nd perechi de momente concentrate ce joacă rolul necunoscutelor de aflat; grinda continuă a fost
transformată într-o succesiune de grinzi simplu rezemate, grinzi ce au reazeme comune.

Exemple de grinzi continue: arborii drepţi rezemaţi pe trei sau mai multe lagă re; lonjeroanele unor maşini unelte ce se
reazemă pe trei sau mai multe puncte de sprijin, că ile de rulare ale podurilor rulante etc.
EXEMPLE
RM1 RM1

RM1 RM2

RM2
RM2
 Ecuatia lui Clapeyron se scrie pentru trei grupuri consecutive de reazeme.
Astfel, pentru exemplul de mai sus, sistemul de ecuaţii de continuitate se scrie prin exprimarea câ te unei ecuaţii „a
celor trei momente”(Clapeyron), în raport cu fiecare reazem modificat în parte; ca şi în cazul metodei generale de
calcul, se va obţine în final un sistem de n ecuaţii cu n necunoscute, unde n – gradul de nedeterminare statică a
sistemului, astfel:
• în raport cu reazemul 2 : +
• în raport cu reazemul 3 : + 1
• în raport cu reazemul 4 : + 2 3 ℓ3 4
 ℓ1  ℓ2

• In cazul grinzilor încastrate la unul dintre capete

se transformă încastrarea în două reazeme
infinit apropiate (situate la distanţă 0).
• In cazul grinzilor în consolă se reduce în capătul din
stânga (dreapta) momentul produs de către sarcina din
console.
F Fa
4 5
0 1 2 3
a
0
• In general, pentru trei reazeme consecutive i -1, i, i+1, ecuatia celor trei momente devine:

+ in care:

• Si-1,i reprezintă momentul static al porţiunii din diagrama M0, porţiune

cuprinsă între limitele i-1 şi i, în raport cu primul indice al lui S (i-1).
• Si,i+1 reprezintă momentul static al porţiunii din diagrama M0, porţiune
G1 cuprinsă între limitele i şi i+1, în raport cu al doilea indice al lui S (i+1).
• i-1,i reprezintă aria diagramei de momente M0 cuprinse în intervalul
deschis dintre reazemul i-1 şi reazemul i;
• i,i+1 reprezintă aria diagramei de momente M0 cuprinse în intervalul
deschis dintre reazemul i şi reazemul i+1;
• ai reprezintă distanţa de la centrul de greutate G1 al suprafetei de
momente cuprinse între reazemul i-1 şi reazemul i la reazemul din
G2 stâ nga (i-1);
• bi+1 reprezintă distanţa de la centrul de greutate G2 al suprafetei de
momente cuprinse între reazemul i şi reazemul i+1 la reazemul din
dreapta (i+1).
La trasarea diagramelor i-1,i respectiv i,i+1 se vor lua încă rcă rile situate strict între reazeme, nu şi cele din reazeme.
De asemenea, la scrierea ecuaţiei celor trei momente se va ţine seama de semnul algebric al momentelor:
• de la stâ nga spre dreapta momentul este considerat pozitiv dacă roteşte în sens orar;
• de la dreapta spre stâ nga, momentul este considerat pozitiv dacă roteşte în sens trigonometric (anti orar).

+ 
APLICATIA 1
Pentru grinda din figură să se traseze diagramele de eforturi.
Rezolvare

Ecuatia celor trei momente (Clapeyron) devine:

sau:
= 4qa = 4qa 2 2
∙ 8 𝑎∙ 8 𝑞𝑎 ∙ 4 𝑎
𝑆 𝐴𝐵 3 64
= = 𝑞 𝑎3
ℓ 𝐴𝐵 8𝑎 3
4a 4a

qa2
= 1,5qa = 1,5qa

1 2
∙ 4 , 5 𝑞 𝑎 ∙ 6 𝑎 ∙3 𝑎
𝑆 𝐵𝐶 2
= =6 ,75 𝑞 𝑎3
ℓ 𝐵𝐶 6𝑎

6 𝐴𝑖 =6 ∙ ( 64
3 )
𝑞 𝑎 3 +6 ,75 𝑞 𝑎3 =168 , 5𝑞 𝑎 3
qa2
 Ecuatia celor trei momente (ecuatia lui Clapeyron) devine:
3 3 2
28 𝑀 𝐵 ∙ 𝑎 − 12𝑞 𝑎 +168 ,5 𝑞 𝑎 =0 → 𝑀 𝐵 =− 5,589 𝑞 𝑎

2,098qa
3,301qa 4,699a 2qa
T
-0,902qa
3,301a
-4,699qa
-5,592qa2
-2qa2
M
0,702qa2
5,448qa2

https://www.youtube.com/watch?v=rKqGxOv00OM
APLICATIA 2 2 kNm
5 kN

0,8 m 0,6 m 0,7 m

2 kNm +
A B C
0,6 m 3,5 kN 
0 0,8 m
VB 2 kNm VC
−𝑉 𝐵 +𝑉 𝐶 =0

-1,1424 kNm 2 −𝑉 𝐶 ∙ 1 , 4=0 →𝑉 𝐶 =1,428 𝑘𝑁

0,8568 kNm
0,8568 ∙ 0 , 6 2
(
1,1424 ∙ 0 ,8 1
)
( 𝑆 𝐴𝐵 𝑆 𝐵𝐶
)
∙ 0 , 6 − ∙ 0.8+ 0.6
𝐴𝑖=¿ + 2 3 2 3
¿0+ =− 0,20944 → 6 𝐴 𝑖=− 1,25664
ℓ 𝐴𝐵 ℓ 𝐵𝐶 1,4

2 , 8 𝑀 𝐵 =4 , 9+1 . 25644=6.15644 → 𝑀 𝐵=2.198 𝑘𝑁𝑚