Sunteți pe pagina 1din 10

Proiect Mecanisme

CAPITOLUL III

3.PROIECTAREA UNUI MECANISM CU ROŢI


DINŢATE

3.1 DETERMINAREA GRADULUI DE MOBILITATE


AL
MECANISMULUI
3.2.DETERMINAREA NUMĂRULUI DE DINŢI AL
ROŢII 3 , A VITEZELOR UNGHIULARE ŞI A
RAPOARTELOR DE TRANSMITERE
3.3.CALCULUL NUMĂRULUI DE SATELIŢI ns
3.4 DETERMINAREA PARAMETRILOR
GEOMETRICI AI ROŢILOR 5 ŞI 6
3.5 REALIZAREA DESENULUI DE EXECUŢIE

Să se proiecteze mecanismul cu roţi dinţate din figură ,


cunoscând următoarele date:
• turaţia n1=3000rot/min
• modulul normal mn=2mm
• unghiul de înclinare β=100
• nr. de dinţi al roţii 2 z2=19
• nr. de dinţi al roţii 3 z3=18
• nr. de dinţi al roţii 4 z4=46
• nr. de dinţi al roţii 5 z5 =23
• nr. de dinţi al roţii 6 z6=43

20
Proiect Mecanisme

fig.1 Mecanism cu roţi dinţate

Mecanismul elementar cu roţi dinţate este format din două


elemente dinţate (roţi dinţate), mobile în jurul a două axe cu poziţie
relativ invariabilă, unul antrenându-l pe celălalt prin acţiunea dinţilor
aflaţi succesiv în contact.
Transmiterea mişcării între două roţi dinţate conjugate (care
angrenează una cu alta) se face prin intermediul unei cuple superioare.
Suprafeţele dinţilor care formează cupla se numesc flancuri.

21
Proiect Mecanisme

CLASIFICAREA ANGRENAJELOR

Unul dintre criteriile de clasificare al angrenajelor este legat de


variaţia raportului de transmitere. Dacă raportul de transmitere este
constant, axa instantanee a mişcării relative are o poziţie invariabilă, iar
suprafeţele de rostogolire sunt de revoluţie. Roţile dinţate care
formează astfel de mecanisme se numesc circulare. Când raportul de
transmitere este variabil suprafeţele de rostogolire nu sunt de revoluţie,
iar roţile se numesc necirculare.
Un criteriu de clasificare important îl constituie poziţia relativă a
axelor. În mod firesc, poziţia relativă a axelor determină forma
suprafeţelor de rostogolire. Conform acestui criteriu se întâlnesc:
• angrenaje cu axe paralele şi cu suprafeţe de rostogolire
cilindrice;
• angrenaje cu axe concurente şi cu suprafeţe de rostogolire
conice;
• angrenaje cu axe încrucişate şi cu suprafeţe de rostogolire în
formă de hiperboloizi de rotaţie cu o pânză.
O importanţă deosebită, pentru definirea geometrică a roţilor
dinţate, prezintă cazurile în care dintre suprafeţele de rostogolire se
reduce la un plan. Dacă acest element are mişcare de rotaţie se
numeşte roată plană, iar dacă are mişcare de translaţie – cremalieră.
În categoria angrenajelor paralele se întâlneşte angrenajul
particular format dintr-o roată cu suprafaţă de rostogolire cilindrică şi
cu cremalieră. Axa de translaţie a cremalierei este perpendiculară pe
axa de rotaţie a roţii, deci mecanismul sete plan.
Angrenajele concurente înregistrează cazul particular în care
angrenează o roată cu suprafaţă de rostogolire conică şi o roată plană.
Angrenajul încrucişat prezintă două situaţii particulare: un angrenaj
format dintr-o roată cu suprafaţă de rostogolire cilindrică şi o
cremalieră, formând un mecanism spaţial şi un angrenaj format dintr-o
roată cu suprafaţă de rostogolire conică şi o roată plană.
După modul de definire, roţile dinţate şi angrenajele formate cu
ajutorul lor se clasifică în felul următor:
• Roţi dinţate cilindrice – au suprafaţa de divizare cilindrică.
Două roţi cilindrice formează un angrenaj cilindric, care poate fi
cu axe paralele sau cu axe încrucişate (angrenaj elicoidal).
• Roţi dinţate conice – au suprafaţa de divizare conică şi se
definesc printr-un angrenaj fictiv concurent. Două roţi conice cu axe
concurente formează un angrenaj conic.

22
Proiect Mecanisme
• Roţi dinţate pseudoconice – se definesc cu ajutorul unei roţi
de referinţă plane, cu care formează un angrenaj fictiv încrucişat. Suprafaţa
de divizare este un con.
• Roţi dinţate hipoide – roţi conice sau pseudoconice care
formează un angrenaj încrucişat, numit angrenaj hipoid.

3.1.DETERMINAREA GRADULUI DE
MOBILITATE AL MECANISMULUI

n=5
c5=4(A;D;F;G)
c4=3(B;C;E)
M=3(n-1)-2c5-c4=3(5-1)-2*4-3=1
Deci mecanismul are gradul de mobilitate 1.
De aici rezultă că avem de-a face cu un mecanism planetar.

3.2.DETERMINAREA NUMĂRULUI DE DINŢI


AL ROŢII 1, A VITEZELOR UNGHIULARE ŞI A
RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

ω1 − ω H z2  z4 
i14H = = ⋅− 
ω 4 − ω H z1  z 3 
ω4 = 0
π ⋅ n1 π ⋅ 3000
ω1 = = = 314,159 rad
30 30 s
ω
i1H = 1
ωH
ω ω z z
i14 = 1 − 1 ⇒ 1 = 1 − i14 = 1 + 2 ⋅ 4
ωH ωH z1 z 3

23
Proiect Mecanisme
Nu cunoaştem numărul de dinţi al roţii 1;de aceea ne folosim de
condiţia de coaxialitate dintre axul roţii 2 şi axul roţii 3.
a12 = a 34
d1 d 2 d4 d3
a12 = − a34 = −
2 2 2 2
mn ⋅ z1 mn ⋅ z 3
d1 = d3 =
cos β cos β
m ⋅z m ⋅z
d2 = n 2 d4 = n 4
cos β cos β
⇒ z1 = z 4 + z 2 − z 3 = 46 + 19 − 18 ⇔ z1 = 47 dinti
z 2 z 4 19 ⋅ 46
⇒ i1H = ⋅ = ⇔ i1H = 1,05
z1 z 3 46 ⋅ 18
ω ω ω1
i16 = 1 ⇒ ω 6 = 1 =
ω6 i16 i1H ⋅ i56
i16 = i1H ⋅ i56
ω5 ω H z  z z   z 
i56 = = =− 6 ⇒ ω16 = 1 − 2 ⋅ 4  ⋅  − 6  = 0,56 rad
ω6 ω6 z5 s
 z1 z 3   z 5 

3.3 CALCULUL NUMĂRULUI DE SATELIŢI ns


1.Condiţia de vecinătate:
2 ⋅π
⇒ 2α = BA Eˆ =
BE>d2 ns
2[ mn ( z1 − z 2 ) ]
BE=2BF=2ABsinα= ⋅ sin α >d2
2 cos β

mn ( z1 − z 2 ) π  z
⇔ ⋅ sin   ≥ mn ⋅ 2
cos β  ns  cos β ( z1 − z 2 ) sin π > z2 (1)
ns

( z 4 + z 3 ) sin π > z3 ( 2)
ns

2.Condiţia
 
de

montaj:

CD + DH + HG +CG = p ⋅ k , k ∈Z
( z1 ⋅ z 3 − z 2 ⋅ z 4 )
=k ( 3) k∈Z
ns

Pentru a calcula numărul de sateliţi ,în relaţiile (1),(2),(3) luăm pe ns


, astfel încât k ∈ Z.
ns=1: (70-22)sinπ/ns >Z2; 48sinπ>22; --nu este verificată condiţia(1)
ns=2: (Z1-Z2)sinπ/ns>Z2 ; 48sinπ/2>22 --se varifică condiţia (1)
(Z4+Z3) sinπ/ns>Z3; 48sinπ/2>20 –se verifică condiţia (2)
(Z1*Z3-Z2*Z4)/ns=k; 784 este nr. Intreg –se verifică condiţia (3)
24
Proiect Mecanisme
Rezultă că numărul de sateliţi ns=2

25
Proiect Mecanisme
3.4.DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI ROŢILOR 5 ŞI 6

Elementul Formula de calcul sau /şi indicaţia de Valoare


geometric adoptare numerică
Angrenaj cu
dinţi înclinaţi
1 2 3
Date iniţiale privind definirea geometrică a danturilor angrenajului
Numerele de dinţi Z5=23
z5 , z6 - Z6=43
Unghiul de β=100
înclinare a dintelui -
Modulul STAS 822-82 ms=2
(standardizat)
Modulul normal STAS 822-82 mn=2
Profilul de αno=20˚
referinţă STAS 821-82 hao=1
standardizat co*=0,25
( )
α no , hao , co
* *

Parametri de bază ai roţilor de bază şi ai angrenajului


αn = αno ; han = hao
* *
; cn* = αn=200
- hao*=1
= co*
co*=0,25

Unghiul de α t = arctg ( tgα n / cos β ) αt=20,2830


presiune de
referinţă frontal
Modulul frontal mt = mn / cos β mt=2,0308
Distanţa între axe a = mt ( z 5 + z 6 ) / 2 a=66,662
de referinţă
Distanţa între axe Se rotunjeşte la o valoare întreagă sau aw=62
aw conform STAS 6055-82
Unghiul de  a 
angrenare frontal αtw = arccos  cos αt  αtw=20,680
 aw 
Coeficientul z5 + z6
normal al deplasă- x ns = ( invα wt − invα t ) Xns=0,546
2tgα n
rilor de profil
Involuta unghiului x5 + x 6 Invαtw=
invα wt = invα t + 2 tgα t
de angrenare z5 + z6 0,015137
Invαt=
0,14981
Diametrele de d 5 ( 6 ) = mt ⋅ z 5 ( 6 ) d5=44,76
divizare d6=79,17
Diametrele d f 5( 6 ) = d 5( 6 ) − 2mn han
*
(+ c n* − x n5( 6 ) ) df5=39,66
cercurilor de df6=72,54
picior
Diametrele (
d a 5( 6 ) = d 5( 6 ) + 2mn han
*
+ x n3′ ( 4 ) − ∆ 5( 6 ) ) da5=48,67
cercurilor de cap da6=70,27
Diametrele de d w5( 6 ) = d 5( 6 ) ⋅ cos α t / cos α wt dw5=44,57
rostogolire dw6=68,67
26
Proiect Mecanisme
Diametrele de d b 5( 6 ) = d 5( 6 ) ⋅ cos αt db5=41,89
bază db6=63,64

Unghiul de α ta 5( 6 ) = arccos ( d b 5( 6 ) / d a 5( 6 ) ) αta5=30,60


presiune frontal la αta6=28,40
capul dintelui
Unghiul de β b = arcsin ( sin β ⋅ cos α n )
înclinare pe β b=9.390
cilindrul de bază
βb
Unghiul de d  βa5=10,870
înclinare pe β a 5( 6 ) = arctg  a 5( 6 ) ⋅ tgβ  βa6=10,680
d 
cilindru de cap  5( 6 ) 
Coeficientul z 5( 6 ) sin 2 α t xn min5=
normal minim de x n min 5( 6 ) = h − *
an -0,342
2 cos β
deplasare a xn min6=
profilului la limita -1,135
subtăierii
Verificarea lipsei x nmin 5( 6 ) ≤ x5( 6 ) xn min5<xn5
subtăierii xn min6<xn6

*
S an 35 ( 6 ) ≥ δ
San5*=
π 0,815>0,25
Verificarea lipsei + 2 x n tgα n + z ( inv α t − inv α ta ) San6*=
*
S an = 2
ascuţirii dinţilor 5( 6 ) 0,826>0,25
( d ⋅ cos β ) 2 + sin 2 β
δ =0,25 – pentru roţi dinţate îmbunătăţite
δ =0,4 – pentru roţi dinţate cementare
Raza de curbură a
profilului frontal în ρ f 5 = a w ⋅ sin αtw − 0,5 ⋅ d b 6 ⋅ tg αta 6 ρf5=3,2037
punctul de ρ f 6 = a w sin αtw − 0,5 ⋅ d b 5 ⋅ tg αta 5
intrare/ieşire din ρf6=3,4583
angrenare

Raza de curbură a
profilului frontal *
han − x n 5( 6 ) ρl5=1.998
pe flancul de ρ l 5( 6 ) = 0,5 ⋅ d 5( 6 ) ⋅ sin α t − ⋅ mn
sin α t
picior în punctul
limită (de început ρl6=1,668
al profilelor
evolventice)
Verificarea lipsei ρl 5 ≤ ρ f 5
interferenţelor ρl 6 ≤ ρ f 6
dinţilor roţilor în
angrenare
Jocul la cap C 5( 6 ) = a w − 0,5 ⋅ ( d f 6 ( 5 ) + d a 5( 6 ) ) C5=0,63
C6=0,63

Verificarea
existenţei jocului C 5( 6 ) ≥ 0,2 ⋅ mn 0,63>0,4
la cap preconizat

27
Proiect Mecanisme
Gradul de d a25 − d b25 + d a26 − d b26 − 2a w ⋅ sin α tw
acoperire frontal εα = εα=1,439
2 ⋅ π ⋅ mn ⋅ cos α t
β
ε β = b ⋅ sin
π ⋅ mn b=34,71
Gradul de b =ψ a ⋅ a ; unde ψ a = ( 0,2 ÷ 0.6 ) εβ=0,995
acoperire axial
se recomandă εβ ≥1

Gradul de
acoperire total εγ = εα + ε β εγ=2,547
εγ εγ >1,2
Calculul dimensiunilor de măsurare ale danturilor
Unghiul de  z 5( 6 ) ⋅ cos α t  αtwh5=20,320
presiune frontal α tw 5( 6 ) = arccos  
αtwh6=20,420
N
 z 5( 6 ) + 2 x n 5( 6 ) ⋅ cos β 
pe cilindrul de
diametru
d + 2 x n mn
Numărul teoretic z  tgα twN 5( 6 ) 2 x n 5( 6 ) tgα n 
de dinţi pentru N 5′( 6 ) = − − invα  N`5=2,74
π  cos2 β b
t 
măsurare lungimii z 5( 6 )  N`6=2,98
(cotei) peste dinţi
Numărul real N 5′( 6 ) reprezintă rotunjirea la valoarea
(adoptat) de dinţi 3
întreagă adoptată a valorii N 5′( 6 ) + 0,5
pentru măsurarea 3
lungimii (cotei)
peste dinţi
Lungimea (cota) WnN 5( 6 ) = [π ( N 5( 6 ) − 0,5) + 2 x n 5( 6 ) ⋅ tgα n + z 5( 6 ) ⋅ invα t ] WnH5=15,38
normală peste N WnH6=16,18
⋅ mn cosα n
dinţi
Raza de curbură a ρ a 5( 6 ) = 0,5 ⋅ d b 5( 6 ) ⋅ tgαta 5( 6 )
profilului frontal la ρa5=12,386
capul dintelui ρa6=15,378
Verificarea
încadrării 3,2<7,79<
punctelor de ρ f 5( 6 ) < 0,5WnN 5 ( 6 ) / cos βb < ρ a 5( 6 ) <12,38
contact WnN pe
flancurile 3,09<8,94<
evolventice ale <14,28
dintelui
Coarda constantă π 
S cn 5( 6 ) =  cos 2 α n + x n ⋅ sin 2α n  ⋅ mn
normală a dintelui 2  Scn5=2,780
Scn6=2,799
Înălţimea la hcn 5( 6 ) = 0,5( d a − d − S cn 5( 6 ) ⋅ tgα n )
coarda constantă hcn5=1,495
a dintelui hcn6=1,503
Condiţia de  cos β b 
măsurare a ρ f 5( 6 ) < 0,5 ⋅  d b 5( 6 ) ⋅ tgα n + S cn5( 6 ) ⋅  ρf5<9,20
 cosα n 
coardei constante ρf6<12,97

Calculul parametrilor geometrici şi cinematici calitativi ai angrenajelor


Segmentul de
intrare în
(
AC = d a26 − d b26 − d w6 ⋅ sin α tw / 2 AC=5,421 )
28
Proiect Mecanisme
angrenare, AC
Segmentul de
ieşire din
CE = ( )
d a25 − d b25 − d w5 ⋅ sin α tw / 2 CE=4,487

angrenare, CE
Alunecarea ρ f 6 z5
relativă la capul ξ a5 = 1 − ⋅ ξa5=0,689
ρ a5 z 6
dintelui, ξa ρ f 5 z6
ξa6=0,705
- pinionului 3′ ξ a6 =1 − ⋅
ρa6 z5
- roţii 4
Alunecarea ρ a6 z5
ξ f 5 =1− ⋅
relativă la piciorul ρ f 5 z6
dintelui, ξf ξρ5=- 3,02
ρ a5 z 6
- pinionului 3 ξ f 4 =1− ⋅ ξa6=- 2,12
ρ6 z5
- roţii 4

29

S-ar putea să vă placă și