7.

CENTRE DE MASĂ
PENTRU BLOCURI OMOGENE
ŞI CORPURI COMPUSE

7.1. Centre de masă pentru blocuri omogene

Fie un bloc omogen (având densitatea ρ = M/V, constantă), care poate fi

descompus într-un număr i de subdomenii simple ca formă şi care au volumele
Vi şi coordonatele centrelor de masă Ci (xi, yi, zi) cunoscute.
Poziţia centrului de masă C (xC, yC, zC) al blocului omogen, în raport cu un
sistem de referinţă xOyz, este dată de expresiile următoare:
n n n
∑Vi ⋅ xi ∑Vi ⋅ yi ∑Vi ⋅ zi
xC = i =1n , yC = i =1n , z C = i =1n (7.1)
∑Vi ∑Vi ∑Vi
i =1 i =1 i =1

7.2. Centre de masă pentru corpuri compuse

Se consideră ca fiind corpuri compuse, acele sisteme realizate din

combinaţii de mai multe tipuri de corpuri: puncte materiale, bare, plăci, volume.
Astfel, corpurile compuse reprezintă sisteme eterogene de corpuri.
Poziţia centrului de masă C (xC, yC, zC) pentru corpurile compuse, în
raport cu un sistem de referinţă xOyz, se determină cu relaţiile următoare:
n n n
∑ mi ⋅ xi ∑ mi ⋅ yi ∑ mi ⋅ zi
xC = i =1n , yC = i =1n , z C = i =1n (7.2)
∑ mi ∑ mi ∑ mi
i =1 i =1 i =1

Observaţii:
• În relaţiile (7.1) şi (7.2), numitorii reprezintă volumul total al blocului şi

61
 n n
respectiv masa totală a corpului compus: ∑Vi = VBloc şi ∑ mi = M Corp ;
i =1 i =1

• Volumele corpurilor de rotaţie se pot determina şi utilizând relaţiile

(6.4) adică una din teoremele Pappus-Guldin;
• Etapele parcurse în rezolvarea problemelor în care intervin blocurile
omogene sau corpurile compuse sunt similare cu cele descrise în subcapitolul
6.3 (pentru bare şi plăci omogene) existând următoarele deosebiri:
¾ elementele simple vor fi puncte materiale sau corpuri
omogene (blocuri, plăci, bare);
¾ coordonatele centrului de masă se vor calcula cu relaţiile
specifice: (7.1) – în cazul blocurilor omogene, sau (7.2) – în cazul corpurilor
compuse.

7.3. Aplicaţii

A7.1. Să se determine poziţia centrului de masă pentru blocul (corpul) omogen

din figura 7.1. Se cunoaşte valoarea lui R (m).

Rezolvare:
1) Se împarte blocul omogen în corpuri elementare (simple)
Blocul omogen este alcătuit din trei blocuri elementare:
─ corpul 1: semisfera de rază 3R ;
─ corpul 2: cilindrul circular drept de rază R şi înălţime 4 R ;
─ corpul 3: paralelipipedul dreptunghic având dimensiunile
4R × 4R × R .
2) Se reprezintă centrele de masă ale celor trei blocuri omogene
elementare.
3) Se alege un sistem de referinţă convenabil.
Pentru blocul dat se adoptă un sistem care are originea în centrul de masă
C2 al corpului 2, iar axa verticală Oz în coincidenţă cu axa de simetrie a
întregului corp (fig. 7.1). Alegerea acestui sistem triortogonal de axe xOyz,
conduce la simplificarea calculului deoarece axa Oz fiind axă de simetrie a
corpului, atunci centrul de masă se va afla pe această axă, şi atunci:
xC = y C = 0 .

Aşadar, trebuie calculată doar coordonata zC a centrului de masă.

62
 4) Calculul volumelor şi stabilirea coordonatelor centrului de masă pentru
fiecare element simplu în parte.
Calculele se pot organiza fie într-un tabel, fie direct (în cazul când avem de-
a face cu puţine corpuri simple), cum se prezintă în continuare.

C1 3R
R

C
2R y

4R
O≡C2
2R
x

2R
R
C3

2R 2R

Fig. 7.1.

Corpul 1 (semisfera):
2
V1 = π (3R )3 = 18π R 3
3

z1 = 2 R +
3
(3R ) = 25 R → C1 ⎛⎜ 0,0, 25 R ⎞⎟
8 8 ⎝ 8 ⎠
Corpul 2 (cilindrul circular drept):
V2 = π R 2 (4 R ) = 4π R 3
z 2 = 0 → C 2 (0,0,0 )

63
 Corpul 3 (paralelipipedul dreptunghic):
V3 = (4 R )(4 R )(R ) = 16 R 3
⎛ R⎞ 5 ⎛ 5 ⎞
z3 = −⎜ 2 R + ⎟ = − R → C3 ⎜ 0,0,− R ⎟
⎝ 2⎠ 2 ⎝ 2 ⎠

5) Se calculează coordonatele centrului de masă.

Se aplică relaţiile (7.1), în cazul de faţă doar pentru determinarea
coordonatei zC a centrului de masă, deoarece xC = yC = 0 .
n
25 ⎛ 5 ⎞
∑Vi ⋅ zi 18π R 3 ⋅ R + 4π R 3 ⋅ 0 + 16 R 3 ⋅ ⎜ − R ⎟
zC = i =1
=
8 ⎝ 2 ⎠ = 1,61R
n 3 3 3
18π R + 4π R + 16 R
∑Vi
i =1

6) Reprezentarea centrului de masă al blocului (fig. 7.1).

C (0; 0; 1,61R )

A7.2. Pentru blocul din figura 7.1 se cunosc masele corpurilor simple:
m1 = 3m (pentru semisferă), m2 = 2m (pentru cilindrul circular drept) şi
m3 = 5m (pentru paralelipipedul dreptunghic). Să se determine poziţia centrului
de masă al corpului, cunoscându-se m (kg).

Rezolvare:
Se alege acelaşi sistem de axe din aplicaţia A7.2. şi se calculează doar
coordonata zC a centrului de masă (deoarece xC = yC = 0 ), aplicând relaţiile (7.2).
Bineînţeles că z1, z2 şi z3 rămân identice cu cele calculate în aplicaţia A7.2.
3
25 ⎛ 5 ⎞
∑m ⋅ z i i 3m ⋅
8
R + 2 m ⋅ 0 + 5m ⋅ ⎜ − R ⎟
⎝ 2 ⎠ = −0,31R
zC = i =1
=
3
3m + 2m + 5m
∑m i =1
i

→ C (0; 0; − 3,31R )

A7.3. Să se determine poziţia centrului de masă pentru corpul omogen din

figura 7.2. Se cunoaşte a(m).

Răspuns: C (0; − 0,425a; − 0,667 a )

64
 z

3a

4a
4a O

Fig. 7.2

A7.4. Să se determine poziţia centrului de masă pentru corpul omogen din

figura 7.3, cunoscându-se a(m).

Răspuns: C (− 0,056 a; 0,389 a; 0,833a )

a
a
a

O
y

a a a

x
Fig. 7.3.
65
A7.5. Fie corpul compus din figura 7.4, alcătuit dintr-o placă omogenă,
semicirculară, de masă m1 şi o bară omogenă, în formă de semicerc, de masă
m2 . Având în vedere că ambele corpuri au aceeaşi rază R, se cere să se
determine raportul celor două mase astfel încât centrul de masă al corpului
compus să se afle în punctul C.

2
m2 Răspuns: m2 = m1
3
R=14,16a
C
A7.6. Se consideră corpul din figura 7.5,
m1 alcătuit dintr-un bloc omogen, în formă de
semisferă de rază cunoscută R şi masă m1 şi
un altul în formă de con circular drept de
masă m2 . a) Să se determine înalţimea
Fig. 7.4 conului hcon, astfel încât centrul de masă al
corpului compus să se afle în punctul C.
b) Considerând cunoscute densităţile celor două blocuri ρ1 şi ρ 2 , să se
determine înălţimea conului astfel încât centrul de masă al corpului compus din
con şi semisferă să se afle în acelaşi punct C?

3m1 ρ
Răspuns: a) hcon = R ; b) hcon = R 3 1
2m2 ρ2

m2
C
m1

Fig. 7.5.

66