OSCILATII ARMONICE

1. Definitii
Fie un corp care, la un moment dat se afla intr-o pozitie in care rezultanta fortelor
aplicate este nula. Aceasta reprezinta pozitia de echilibru a lui.
Prin oscilatie intelegem o miscare ce se executa de-o parte si de alta a unei pozitii de
echilibru.
Nota: aceasta definitie nu impune nici un fel de constrangeri asupra miscarii:
a deplasarea maxima fata de pozitia de echilibru de-o parte a pozitiei de
echilibrunu trebuie sa fie egala cu deplasarea maxima de cealalta parte a pozitiei de echilibru!
b timpul cat corpul e"olueaza de-o parte a pozitiei de echilibru nu trebuie sa fie egal cu
timpul cat corpul e"olueaza de cealalta parte a pozitiei de echilibru! se cere #$A% ca
miscarea sa fie cand de-o parte, cand de cealalta a pozitiei de echilibru.
&n matematica se numesc functii ARMONICE functiile '&N si ($'.
Prin oscilatie ARMONICA intelegem acea oscilatie descrisa de functii armonice.
)xemple:
miscarea limbii unui ceas cu pendul!
miscarea unui corp atarnat de un resort *daca N+ se depaseste limita alungirilor
elastice ale resortului!
etc.
Astfel de miscari se caracterizeaza prin aceea ca se repeta in mod identic dupa inter"ale
egale de timp. #eci, aceste miscari suntmiscari PERIODICE. ,arimile definite *la modul
general pentru $%&() miscare periodica, sunt "alabile si in cazul miscarilor oscilatorii
armonice.
Perioada ( T ) unei miscari oscilatorii armonice este o marime fizica scalara
numeric egala cu timpul in care se eecuta o oscilatie completa!
*1 - . / 0 s.
'ecunda este unitate fundamentala in '. &.
"rec#enta unei miscari oscilatorii armonice ( $ ) este o marime fizica scalara
numeric egala cu numarul de oscilatii complete efectuate in unitatea de timp!
Perioada si frec"enta sunt marimi in"erse, deci:
*1 . 2 3 0 1, de unde, pentru relatia de definitie a frec"entei:
*4 , de unde, pentru unitatea de masura a frec"entei:
*5 .
'a definim aceasta unitate de masura *1 6z 0 6ertz.
% &z este frec"enta acelei miscari periodice in cadrul careia se efectueaza cate o
miscare completa in fiecare secunda.
Acestea sunt marimi caracteristice nu numai oscilatiilor, ci $%&(A%+& .&P #) ,&'(A%)
P)%&$#&(A.
,iscarea oscilatorie armonica este descrisa de un model specific, numit modelul
oscilatorului liniar armonic, model care "a fi detaliat in cele ce urmeaza.
1. Modelul oscilatorului liniar armonic consta in proiectia unei miscari circulare
uniforme pe unul din diametri.
7



* P
7
8
$ x
Fig. 1.1
Fie un punct material *P care descrie cu "iteza constanta o traiectorie circulara de raza
A. 9iteza mobilului pe traiectorie este notata cu #'. Proiectia punctului figurati" *P pe
diametrul "ertical o( "a efectua o miscare de-o parte si de alta a originii $, deplasarea
maxima de fiecare parte fiind egala cu A.
#eci, proiectia miscarii circulare uniforme a punctului figurati" ce efectueaza miscarea
circulara uniforma reprezinta o miscare oscilatorie.
Coordonata oscilatorului ( ( ) se numeste elongatie.
)aloarea maima a elongatiei ( A ) se numeste amplitudine.
#in figura 1.1 deducem legea elongatiei:
*1 ,
in care argumentul ( ) al functiei armonice se numeste faza miscarii oscilatorii.
Aceasta are ca si corespondent in miscarea circulara uniforma:
(2) , in care reprezinta viteza unghiulara a punctului
figurativ ce descrie miscarea circulara. In cazul miscarii oscilatorii, marimea poarta
numele de pulsatie si are aceeasi unitate de masura ca si marimea corespondenta din
miscarea circulara uniforma ( radian/s ).
Inlocuind (2) in (1) obtinem legea !"#I$I%A a elongatiei:
(&) .
"entru a gasi legea vitezei utilizam relatia de definitie a vitezei instantanee:
(') .
(upa efectuarea calculelor se obtine:
()) .
Acceleratia instantanee a oscilatorului se gaseste utilizand relatia de definitie a
acceleratiei instantanee:
(*) , ceea ce, dupa efectuarea calculelor inseamna:
(+) .
Nota: relatiile ()) si (+) se pot deduce din (&) si prin utilizarea unor metode
matematice elementare, fara utilizarea operatorului derivata. Aceste demonstratii,
accesibile elevilor din clasele mici de liceu, sunt prezentate in Anexa 1.
, &. Forta elastica
$omparand relatiile (&) si (+) se observa ca putem stabili urmatoarea relatie intre
ele:
(1) .
inmultind ambii membri ai relatiei (1) cu masa m a oscilatorului, gasim:
(2) in care:
(&) reprezinta forta TOTALA aplicata oscilatorului (rezultanta
fortelor aplicate).
-otand produsul din paranteza din membrul drept:
(') , gasim:
()) , ceea ce inseamna ca marimea k definita de relatia (')
reprezinta ec.ivalentul constantei elastice a resortului de care ar trebui atarnat oscilatorul
cu masa m pentru a oscila conform relatiei (2.&).
(aca forta totala aplicata unui sistem fizic se poate pune sub forma ()), oricare ar fi
e/presia marimii k, cu conditia doar ca aceasta sa fie 0 $0-1%A-%A, se spune ca forta
aplicata este de tip elastic.
(eoarece, asa cum se demonstreaza in cadrul studiului miscarii circulare:
(*) , coreland (') cu (*) obtinem, pentru
perioada 2I$I#03 oscilatii armonice:
(+) .
1unt multe probleme in care se cere ca, pentru un sistem fizic dat, sa se arate ca
daca este scos din pozitia de echilibru si lasat liber, va efectua oscilatii armonice. (e
cele mai multe ori este greu sa demonstram ca, lasat liber, sistemul se va misca
respectand legea (2.&).
3elatia ()) ne permite sa enuntam urmatoarea teorema (pe care o prezentan fara
demonstratie):
Conditia necesara si suficienta ca un sistem fizic sa efectueze oscilatii armonice
este ca forta totala aplicata sa fie DE TIP ELATIC!
In cele mai multe cazuri este mult mai facil sa se arate ca forta totala aplicata este
de tip elastic, ceea ce ne va indreptati sa afirmam ca sistemul studiat, lasat liber intr4o
pozitie apropiata celei de ec.ilibru, va efectua OSCILATII ARMONICE.
"erioada acestora se calculeaza usor prin utilizarea relatiei (+).
4. Energia oscilatorului liniar armonic
nergia totala mecanica a oricarui sistem fizic are doua componente: energia
cinetica si cea potentiala.
"entru energia cinetica utilizam cunoscuta relatie:
(1) in care, dupa inlocuirea legii vitezei (2.)) gasim dependenta:
(2) si tinand seama de (&.'):
(&) .
"entru a determina dependenta de timp a energiei potentiale, vom tine seama ca
oscilatorul studiat se misca in campul fortelor elastice. (upa cum s4a aratat in cadrul
capitolului 5#ucru mecanic, energie, putere5, energia potentiala in campul fortelor
elastice se e/prima ca fiind:
(') in care, in urma inlocuirii relatiei (2.&), deducem:
()) .
"entru a determina energia %0%A#A, tine seama ca:
(*) .
In urma inlocuirii in aceasta e/presie a relatiilor ('.&) si ('.)), tinand seama de
identitatea fundamentala a trigonometriei, obtinem:
(+)
3emarcam faptul ca, in a"senta frecarilor# energia totala a oscilatorului liniar
armonic este constanta in timp! Aceasta ultima afirmatie reprezinta enuntul in cuvinte
al legii conservarii energiei, particularizata tipului de miscare studiat.