61 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

Cursul 12: Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

Conţinut:
1. Introducere
2. Reducerea forţelor
3. Compresiune excentrică, cazul I
3.1 Definiţie
3.2 Ecuaţii de echilibru
3.3 Calculul practic (secţiuni dreptunghiulare)
4. Exemple de calcul
4.1 Compresiune excentrică cazul I, secţiuni dreptunghiulare armate simetric
5. Rezumat cu concluzii
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 62

1. Introducere
Solicitarea combinată produsă de acţiunea unei forţe axiale şi a unui moment
încovoietor este caracteristică pentru stâlpii şi pereţii structurilor de beton armat. În cele
ce urmează va fi tratat cazul particular al stâlpilor cu secţiune dreptunghiulară, dar cele
prezentate pot fi cu uşurinţă extinse la stâlpi cu alte secţiuni decât cea dreptunghiulară
sau la pereţi structurali.

2. Reducerea forţelor
Domeniile de solicitare, diferenţiate prin valorile forţei axiale, pentru care comportarea şi
calculul sunt diferite sunt următoarele:
 Compresiune excentrică, cazul II, când forţa axială este de compresiune şi
armăturile întinse (sau mai puţin comprimate) nu ajung la curgere din întindere la
SLU;

 Compresiune excentrică, cazul I, când forţa axială este de compresiune şi

armăturile întinse ajung la curgere la SLU;

 Întindere excentrică cu excentricitate mare, când forţa axială este de întindere

şi secţiunea este parţial comprimată;

 Întindere excentrică cu excentricitate mică, când forţa axială este de întindere

şi toată secţiunea este întinsă.

N compresiune pură
A

compresiune excentrică cazul II

B
punct de
balans
compresiune excentrică cazul I

întindere excentrică cu excentricitate mare

C
D întindere excentrică cu excentricitate mică
întindere pură

Fig. 12-0. Puncte caracteristice pe curba limită de interacţiune

63 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

Solicitările de încovoiere şi forţă axială (M şi N) pot fi înlocuite cu un sistem static

echivalent, şi anume o forţă N situată la o distanţă (excentricitate) e0 = M/N faţă de
poziţia iniţială (Fig. 12-1). De aici provine denumirea “compresiune excentrică” sau
“întindere excentrică”.
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 64

Fig. 12-1. Echivalenţa statică a solicitărilor

Compresiunea pură şi întinderea pură nu există în practică, datorită imperfecţiunilor

geometrice ale secţiunii. SR EN 1992-1-1 impune luarea în considerare a acestor
situaţii prin intermediul unei excentricităţi “accidentale”:

ea = h/30  20 mm. (1)

Aceasta revine în a considera la calculele de dimensionare a unei solicitări de
încovoiere mai mari:
Mcalc = MEd + NEdea = Neoc (2)
cu
eoc = eo + ea (3)
şi eo = MEd/NEd (4)
Pentru verificare trebuie considerată o capacitate portantă micşorată:
MRd,ef = MRd - NEdea (5)
în care MRd este capacitatea la încovoiere a secţiunii.

3. Compresiune excentrică, cazul I

3.1 Definiţie
Cazul I de compresiune excentrică este definit prin faptul că armăturile întinse ajung la
curgere înainte de cedarea secţiunii (care se produce de obicei prin depăşirea
deformaţiei ultime în betonul comprimat).
Se poate demonstra că următoarele două definiţii sunt echivalente cu aceasta:

 înălţimea zonei comprimate nu depăşeşte valoarea corespunzătoare punctului

de balans (x  xb);
 65 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

 forţa axială este de compresiune şi mai mică sau egală cu forţa

corespunzătoare balansului (0 < N  Nb);
În cazul compresiunii excentrice cazul I este acceptat blocul dreptunghiular echivalent
de compresiuni (ca la încovoiere).

3.2 Ecuaţii de echilibru

Condiţiile de echivalenţă statică sunt :

- ecuaţia de proiecţie de forţe în lungul axei elementului:

N  Cc  Cs  Ts (6)

- ecuaţia de momente (scrisă în general fie faţă de armătura întinsă, fie faţă de
armătura comprimată, fie faţă de poziţia excentrică a forţei N):

h1  a
MN  C c z  C s hs (7)
2

d2 fcd
C
x x s
Cc
h2
d h hs
z N M
h1
Ts
a
As

d2 λx/2

Fig. 12-2. Distribuţia eforturilor interne pe secţiune

În cazul secţiunii dreptunghiulare, h1 = h2 = h/2  hs/2 şi ecuaţiile de mai sus devin:

a) pentru xmin  x  xb (armăturile întinse şi cele comprimate sunt în domeniul plastic)

N  bxf cd  As 2 f yd  As f yd (8)
hs  x 
M N  bxf cd  d    As 2 f yd hs (9)
2  2 
b) pentru x < xmin (armăturile comprimate nu sunt în domeniul plastic)

N  bxf cd  As 2 s 2  As f yd (10)
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 66

hs  x 
M N  bxf cd  d 2    As f yd hs (11)
2  2 
h
M  N s  As f yd hs (12)
2
Semnificaţia mărimii xmin a fost definită în cursul precedent, la calculul secţiunii dublu
armate la încovoiere; ea este înălţimea minimă a zonei comprimate de beton necesară
pentru intrarea în curgere a armăturilor comprimate.

3.3 Calculul practic (secţiuni dreptunghiulare)

3.3.1 Verificare (calculul lui MRd)

Date: b, h, a, As, As2, fyd, fcd, NEd
Necunoscute: x, MRd

Se presupune xmin  x  xb şi se calculează înălţimea zonei comprimate, din ecuaţia (8):

N Ed  As f yd  As 2 f yd
x (13)
bf cd

Dacă x  xmin, atunci momentul capabil este dat de ecuaţia (9):

 x  h
M Rd  bxf cd  d    As 2 f yd hs  N s (14)
 2  2

Dacă x < xmin, atunci valoarea calculată nu este valoarea reală a lui x, dar ne indică
totuşi faptul că armătura comprimată nu a intrat în domeniul plastic şi momentul capabil
este dat de ecuaţia (12):

hs
M Rd  As f yd hs  N Ed (15)
2
Capacitatea efectivă la încovoiere se obţine prin diminuarea valorii calculate a
momentului capabil MRd cu efectul excentricităţii accidentale :
MRd,ef = MRd – NEdea (16)

3.3.2 Dimensionare (As2 şi As)

Date: b, h, a, MEd, Ned, fyd, fcd
Necunoscute: x, As, As2
În acest caz sunt trei necunoscute şi numai două ecuaţii. Pentru a putea rezolva
problema trebuie adăugată o a treia condiţie, care este de regulă o condiţie economică:
utilizarea la maximum a secţiunii de beton şi a armăturii întinse. În consecinţă se alege:
x = xb (17)
Armătura comprimată poate fi determinată din ecuaţia (9):
67 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

hs  x 
'
M Ed  N Ed  bx bf cd  d  b 
2  2 
As 2  (18)
f yd hs

în care efectul excentricităţii accidentale a fost introdus prin corectarea valorii

momentului de calcul:
M’Ed = MEd + NEdea (19)
Dacă valoarea obţinută pentru As2 este mică sau negativă, trebuie prevăzută cantitatea
minimă de armătură recomandată în codurile de proiectare.
Armătura întinsă As este apoi calculată din ecuaţia (8):

bxbf cd  N Ed
As  As 2  (20)
f yd

3.3.3 Dimensionare (As2 cunoscută)

Date: h, a, MEd, NEd, fyd, fcd, As2
Necunoscute: x, As
În acest caz sunt două necunoscute şi două ecuaţii. Se corectează mai întâi valoarea
momentului de calcul cu efectul excentricităţii accidentale (vezi ecuaţia (19) de mai
sus). Apoi se calculează x din ecuaţia (9):

d   N Ed hs / 2  As 2 f yd hs ) 
'
2( M Ed
x 1 1 (21)
 bd 2f cd 
 

Dacă x  xmin, atunci armătura întinsă se determină din ecuaţia (8):

bxbf cd  N Ed
As  As 2  (22)
f yd

Dacă x < xmin, atunci valoarea calculată nu este valoarea reală a lui x, dar ne indică,
totuşi, faptul că armătura comprimată nu este în domeniul plastic şi, pentru a nu trebui
calculat şi efortul unitar în armătura comprimată, armătura întinsă se determină din
ecuaţia (12):
'
M Ed  N Ed hs / 2
As  (23)
f yd hs

3.3.4 Cazul particular al secţiunii dreptunghiulare cu armare simetrică

Cazul armăturilor simetrice (As = As2) este foarte frecvent în practică. De accea
rezolvarea problemelor de verificare şi dimensionare în acest caz particular va fi
detaliată în continuare.

În cazul particular As = As2 şi dacă xmin  x  xb, ecuaţia (8) devine:

N = bxfcd (24)
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 68

de unde:
N
x (25)
bf cd

Pentru verificarea capacităţii portante la încovoiere, când forţa axială este dată, se
determină mai întâi înălţimea zonei comprimate cu ecuaţia (25).

Dacă xmin  x  xb, momentul capabil este determinat din ecuaţia (14):

x hs
M Rd  bxf cd (d  )  As 2 f yd hs  N Ed
2 2

Dacă x < xmin, momentul este determinat din ecuaţia (15):

hs
M Rd  As f yd hs  N Ed
2
În final trebuie ţinut cont de efectul excentricităţii accidentale (ecuaţia (16)):
MRd,ef = MRd – NEdea
La dimensionare, se determină mai întâi înălţimea zonei comprimate cu ecuaţia (25).
Momentul de calcul se corectează cu efectul excentricităţii accidentale (ecuaţia (19)):
M’Ed = MEd + NEdea

Dacă xmin  x  xb, aria de armătură se obţine din ecuaţia următoare:

hs x
'
M Ed  N Ed  bxf cd (d  )
As  As 2  2 2 (26)
f cd hs

Dacă x  xmin,
'
M Ed  N Ed hs / 2
As 2  As  (27)
f yd hs

4. Exemple de calcul

4.1 Compresiune excentrică cazul I, secţiuni dreptunghiulare armate simetric

EX 1. Să se determine momentul capabil (MRd) al stâlpului cu secţiunea din figură
cunoscând forţa axială de compresiune din stâlp, NEd = 700 kN.

Beton: C25/30; 25

60

25
60
69 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

Oţel: S 500, clasa C

Distanţa de la marginea secţiunii la centrul de greutate al armăturilor se consideră d 1 =
d2 = 50 mm
d = h – d1 = 600 – 50 = 550 mm
hs =d – d2 = 550 – 50 = 500 mm

As = As2 = 4x491 = 1964 mm2

 = As/(bd) = 1964/(600x550) = 0,6 %

Rezistenţele de calcul ale betonului şi armăturii sunt:

fcd = 25/1,5 = 16,67 MPa

fyd = 500/1,15 = 435 MPa

Deformaţia armăturii la curgere este: yd = fyd/Es = 435/2·105 = 2,175·10-3

Înălţimea relativă a zonei comprimate la balans este:

b = cu2/(yd+cu2) = 3,5/(2,175+3,5) = 0,617

Calculul se va face considerând blocul rectangular de compresiuni. Pentru betonul de

clasă C25/30 (fck < 50 MPa) parametrii blocului sunt  = 0,8 şi  = 1.

Pentru armături se va face calculul în ipoteza că ramura superioară este orizontală.

Se presupune iniţial că x> xmin de unde rezultă, folosind ecuaţia (25):

N 700  10 3
x   87.5mm  xlim  3d 2  3  50  150mm
bf cd 0.8  600  16.67

Momentul capabil se determină folosind relaţia (15):

hs
M Rd  As f yd hs  N Ed = 1964 x 435 x 500 x 10-6 + 700 x 103 x 500/2 x 10-6 = 602 kNm
2
Excentricitatea accidentală este e0 = max{h/30; 20 mm} = 20 mm
Dacă este luat în considerare efectul excentricităţii accidentale, momentul capabil
devine:
M’Rd = 602 – 700·0.02 = 588 kNm

EX 2. Să se determine momentul capabil (MRd) al stâlpului cu secţiunea din figură

cunoscând forţa axială de compresiune din stâlp, NEd = 1800 kN.

Beton: C25/30;
25
Oţel: S 500, clasa C
60

25
60
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 70

Distanţa de la marginea secţiunii la centrul de greutate al armăturilor se va aproxima cu

d1 = d2 = 50 mm
d = h – d1 = 600 – 50 = 550 mm
hs =d – d2 = 550 – 50 = 500 mm

As = As2 = 4x491 = 1964 mm2

 = As/(bd) = 1964/(600x550) = 0,6 %

Rezistenţele de calcul ale betonului şi armăturii sunt:

fcd = 25/1,5 = 16,67 MPa

fyd = 500/1,15 = 435 MPa

Deformaţia armăturii la curgere este:yd = fyd/Es = 435/2·105 = 2,175·10-3

Înălţimea relativă a zonei comprimate la balans este:

b = cu2/(yd+cu2) = 3,5/(2,175+3,5) = 0,617

Calculul se va face considerând blocul rectangular de compresiuni. Pentru betonul de

clasă C25/30 (fck < 50 MPa) parametrii blocului sunt  = 0,8 şi  = 1.

Pentru armături se va face calculul în ipoteza că ramura superioară este orizontală.

Se presupune iniţial că xb ≥x ≥ xmin de unde rezultă, folosind ecuaţia (25):

N 1800  103
x   225mm  xlim  3d 2  3  50  150mm
bf cd 0.8  600  16.67

De asemenea, xb = 0,617·550 = 339 mm > x = 225 mm.

Momentul capabil se determină folosind relaţia (14):

 x  h
M Rd  bxf cd  d    As 2 f yd hs  N s 
 2  2

1800 X (550-0.4 x 225) x 10-3 + 1964 x 435 x 500 x 10-6 – 1800 x 500/2 x 10-3 =
= 828+427-450 = 805 kNm
Excentricitatea accidentală este e0 = max{h/30; 20 mm} = 20 mm
Dacă este luat în considerare efectul excentricităţii accidentale, momentul capabil
devine:
M’Rd = 805 – 1800·0.02 = 769 kNm

EX 3. Să se determine armătura necesară pentru stâlpul cu secţiunea din figură

cunoscând forţa axială şi momentul de dimensionare:
s1

60

s
60
71 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

NEd=1500KN
MEd=600KNm
Beton: C25/30
Oţel: S 500, clasa C
Excentricitatea accidentală este e0 = max{h/30; 20 mm} = 20 mm
Dacă este luat în considerare efectul excentricităţii accidentale, momentul de calcul
devine:
M’Ed = 600 + 1500·0.02 = 630 kNm
Se estimează distanţa de la marginea secţiunii la centrul de greutate al armăturilor:
d1 = d2 = 50 mm.
d = h – as = 600 – 50 = 550 mm
hs =d – d2 = 550 – 50 = 500 mm

Deformaţia armăturii la curgere este:yd = fyd/Es = 435/2·105 = 2,175·10-3

Înălţimea relativă a zonei comprimate la balans este;

b = cu2/(yd+cu2) = 3,5/(2,175+3,5) = 0,617

Se presupune iniţial că x> xmin de unde rezultă conform relaţiei (25) :

N 1500  103
x   225mm  xlim  3d 2  3  50  150mm
bf cd 0.8  600  16.67

Armătura necesară se obţine folosind relaţia (14) :

hs x
'
M Ed  N Ed  bxf cd (d  )
As  As 2  2 2
f cd hs

 1500  550  0.4  187.5  10 3

0.500
630  1500 
As 2  2  1345mm 2
3
435  10  0.5
Se alege o armare cu patru bare pe latură, constituită din 2Φ22 şi 2Φ20 pentru care
aria efectivă este As,eff=2·(380 + 314) = 1388 mm2.
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 72

EX 4. Să se determine armătura necesară pentru stâlpul cu secţiunea din figură

cunoscând forţa axială şi momentul de dimensionare:
s1

NEd=700KN 60

MEd=585KNm
s
Beton: C25/30 60
Oţel: S 500, clasa C
Excentricitatea accidentală este e0 = max{h/30; 20 mm} = 20 mm
Dacă este luat în considerare efectul excentricităţii accidentale, momentul de calcul
devine:
M’Ed = 585 + 700·0.02 = 599 kNm
Se estimează distanţa de la marginea secţiunii la centrul de greutate al armăturilor:
d1 = d2 = 50 mm.
d = h – as = 600 – 50 = 550 mm
hs =d – d2 = 550 – 50 = 500 mm

Deformaţia armăturii la curgere este: yd = fyd/Es = 435/2·105 = 2,175·10-3

Înălţimea relativă a zonei comprimate la balans este:

b = cu2/(yd+cu2) = 3,5/(2,175+3,5) = 0,617

Se presupune iniţial că x > xmin de unde rezultă conform relaţiei (25) :

N 700  103
x   87.5mm xlim  3d 2  3  50  150mm
bf cd 0.8  600  16.67

Armătura necesară se obţine folosind relaţia (14) :

'
M Ed  N Ed hs / 2 599  106  700  103  500 / 2
As  = =1949 mm2
f yd hs 435  500

Se alege o armare cu patru bare pe latură, constituită din 4Φ25 pentru care aria efectivă
este As,eff=4·491 = 1964 mm2.