61 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

Cursul 12: Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

Rezumat:
 Solicitarea combinată produsă de acţiunea unei forţe axiale şi a unui moment
încovoietor este caracteristică pentru stâlpii şi pereţii structurilor de beton armat.
 Se prezintă calculul secţiunilor de beton armat în cazul I de compresiune excentrică
care este definit prin faptul că armăturile întinse ajung la curgere înainte de cedarea
secţiunii (care se produce de obicei prin depăşirea deformaţiei ultime în betonul
comprimat).
 În cazul II de compresiune excentrică, care este definit prin faptul că armăturile
întinse nu ajung la curgere înainte de cedarea betonului comprimat, calculul
“manual” este dificil, şi este recomandabilă folosirea fie a unui program de calcul fie
a tabelelor (sau abacelor).
 Întinderea excentrică cu excentricitate mare este definită prin faptul că forţa axială
este de întindere şi o parte din secţiune este comprimată. Ecuaţiile de echivalenţă
sunt aceleaşi ca în cazul compresiunii excentrice, cazul I, în care se înlocuieşte N
cu –N.
 Întindere excentrică cu excentricitate mică este definită prin faptul că toată
secţiunea este întinsă. Calculul practic se poate face “manual”.
 Compresiunea cu încovoiere biaxială este definită prin faptul că vectorul moment nu
este paralel cu nici una dintre axele principale ale secţiunii. Acest tip de solicitare
este tipic pentru stâlpii structurilor în cadre spaţiale. Metoda aproximativă de calcul
este metoda elipsei.
 Sunt prezentate exemple de calcul pentru compresiunea excentrică cazul I, secţiuni
dreptunghiulare armate simetric şi pentru compresiunea cu încovoiere biaxială,
secţiuni dreptunghiulare armate simetric.

Cunoştinţe preliminare:
 Calculul la SLU la încovoiere (din cursurile 10 şi 11) şi proprietăţile betonului şi
armăturilor (cursurile 3-8).

Obiective:
 Să prezinte calculul elementelor de beton armat la încovoiere cu forţă axială

Referinţe:
Agent, R., Constantinescu, D. (1984), Dimensionarea directă şi optimizarea armăturii la
elementele de beton armat cu secţiune dreptunghiulară solicitate la compresiune
cu excentricitate oblică, Revista Construcţiilor, 5/1984.
Agent, R., Postelnicu,T., Dumitrescu, D. (1992), Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea
elementelor structurale de beton armat, Ed.Tehnică, 1992.
ASRO (2004), SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri, Bucureşti.
ASRO (2008), SR EN 1992-1-1:2004/ NB:2008 Proiectarea structurilor de beton. Partea
1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa natională, Bucureşti.
FIB (1999), Structural Concrete – Textbook on Behaviour, Design and Performance, Vol
1, FIB, Lausanne, Elveţia.
Pascu, R. (2008) - Comportarea şi calculul elementelor din beton armat, Ed. Conspress,
Bucureşti, 2008, 281 p.
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 62

Conţinut:
1. Introducere
2. Reducerea forţelor
3. Compresiune excentrică, cazul I
3.1 Definiţie
3.2 Ecuaţii de echilibru
3.3 Calculul practic (secţiuni dreptunghiulare)
4. Compresiune excentrică, cazul II
5. Întindere excentrică cu excentricitate mare
6. Întindere excentrică cu excentricitate mică
6.1 Generalităţi
6.2 Ecuaţii de echilibru
6.3 Calcul practic
7. Compresiune cu încovoiere biaxială
7.1 Generalităţi
7.2 Echivalenţa statică
7.3 Ipoteze şi ecuaţii generale
7.4 Suprafaţa limită de interacţiune
7.5 Metoda aproximativă (metoda elipsei)
8. Exemple de calcul
8.1 Compresiune excentrică cazul I, secţiuni dreptunghiulare armate simetric
8.2 Compresiune cu încovoiere biaxială, secţiuni dreptunghiulare armate simetric
9. Rezumat cu concluzii
63 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

1. Introducere

Solicitarea combinată produsă de acţiunea unei forţe axiale şi a unui moment

încovoietor este caracteristică pentru stâlpii şi pereţii structurilor de beton armat. În cele
ce urmează va fi tratat cazul particular al stâlpilor cu secţiune dreptunghiulară, dar cele
prezentate pot fi cu uşurinţă extinse la stâlpi cu alte secţiuni decât cea dreptunghiulară
sau la pereţi structurali.

2. Reducerea forţelor

Solicitările de încovoiere şi forţă axială (M şi N) pot fi înlocuite cu un sistem static

echivalent, şi anume o forţă N situată la o distanţă (excentricitate) e0 = M/N faţă de
poziţia iniţială (Fig. 12-1). De aici provine denumirea “compresiune excentrică” sau
“întindere excentrică”.
În general, reducerea solicitărilor se face în raport cu centrul secţiunii de beton
nefisurate, care este diferit de centrul secţiunii de beton omogene echivalente, de
centrul secţiunii fisurate în stadiul II sau de centrul secţiunii la starea limită ultimă.

Fig. 12-1. Echivalenţa statică a solicitărilor

Domeniile de solicitare, diferenţiate prin valorile forţei axiale, pentru care comportarea şi
calculul sunt diferite sunt următoarele (vezi şi cursul 10):
 Compresiune excentrică, cazul II, când forţa axială este de compresiune şi
armăturile întinse (sau mai puţin comprimate) nu ajung la curgere din întindere la
SLU;

 Compresiune excentrică, cazul I, când forţa axială este de compresiune şi

armăturile întinse ajung la curgere la SLU;

 Întindere excentrică cu excentricitate mare, când forţa axială este de întindere

şi secţiunea este parţial comprimată;

 Întindere excentrică cu excentricitate mică, când forţa axială este de întindere

şi toată secţiunea este întinsă.
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 64

Compresiunea pură şi întinderea pură nu există în practică, datorită imperfecţiunilor

geometrice ale secţiunii. SR EN 1992-1-1 impune luarea în considerare a acestor
situaţii prin intermediul unei excentricităţi “accidentale”:

ea = h/30  20 mm.
Aceasta revine în a considera la calculele de dimensionare a unei solicitări de
încovoiere mai mari:
Mcalc = MEd + NEdea = Neoc

cu
eoc = eo + ea
şi eo = MEd/NEd

Pentru verificare trebuie considerată o capacitate portantă micşorată:

MRd,ef = MRd - NEdea
în care MRd este capacitatea la încovoiere a secţiunii.

3. Compresiune excentrică, cazul I

3.1 Definiţie
Cazul I de compresiune excentrică este definit prin faptul că armăturile întinse ajung la
curgere înainte de cedarea secţiunii (care se produce de obicei prin depăşirea
deformaţiei ultime în betonul comprimat).
Se poate demonstra că următoarele două definiţii sunt echivalente cu aceasta:

 înălţimea zonei comprimate nu depăşeşte valoarea corespunzătoare punctului

de balans (x  xb);

 forţa axială este de compresiune şi mai mică sau egală cu forţa

corespunzătoare balansului (0 < N  Nb);
În cazul compresiunii excentrice cazul I este acceptat blocul dreptunghiular echivalent
de compresiuni (ca la încovoiere).

3.2 Ecuaţii de echilibru

Condiţiile de echivalenţă statică sunt:
65 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

d2 fcd
C
x x s
Cc
h2
d h hs
z N M
h1
Ts
a
As

Fig. 12-2. Distribuţia eforturilor interne pe secţiune

a) pentru xmin  x  xb (armăturile întinse şi cele comprimate sunt în domeniul plastic)

N  bxf cd  As 2 f yd  As f yd
hs  x 
M N  bxf cd  d    As 2 f yd hs
2  2 
x
As f yd e  bxf cd (e  d  )  As 2 f yd e2  0
2

b) pentru x < xmin (armăturile comprimate nu sunt în domeniul plastic)

N  bxf cd  As 2 s 2  As f yd
hs
M N  As f yd hs
2
Semnificaţia mărimii xmin a fost definită în cursul precedent, la calculul secţiunii dublu
armate la încovoiere; ea este înălţimea minimă a zonei comprimate de beton necesară
pentru intrarea în curgere a armăturilor comprimate.

3.3 Calculul practic (secţiuni dreptunghiulare)

3.3.1 Verificare (calculul lui MRd)

Date: b, h, a, As, As2, fyd, fcd, NEd
Necunoscute: x, MRd

Se presupune xmin  x  xb şi se calculează înălţimea zonei comprimate,:

N Ed  As f yd  As 2 f yd
x
bf cd

Dacă x  xmin, atunci momentul capabil este dat de ecuaţia :

 x  hs
M Rd  bxf cd  d    As 2 f yd hs  N
 2  2
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 66

Dacă x < xmin, atunci valoarea calculată nu este valoarea reală a lui x, dar ne indică
totuşi faptul că armătura comprimată nu a intrat în domeniul plastic şi momentul capabil
este dat de ecuaţia :

hs
M Rd  As f yd hs  N Ed
2
Capacitatea efectivă la încovoiere se obţine prin diminuarea valorii calculate a
momentului capabil MRd cu efectul excentricităţii accidentale :
MRd,ef = MRd – NEdea

3.3.2 Verificare (calculul lui NRd)

Date: b, h, a, As, As2, fyd, fcd, eo
Necunoscute: x, NRd
Se calculează mai întâi înălţimea zonei comprimate x, din ecuaţia:

x
As f yd e  bxf cd (e  d  )  As 2 f yd e2  0
2
Apoi se determină forţa capabilă NRd din ecuaţia:

N  bxf cd  As 2 f yd  As f yd

3.3.3 Dimensionare (As2 şi As)

Date: b, h, a, MEd, Ned, fyd, fcd
Necunoscute: x, As, As
În acest caz sunt trei necunoscute şi numai două ecuaţii. Pentru a putea rezolva
problema trebuie adăugată o a treia condiţie, care este de regulă o condiţie economică:
utilizarea la maximum a secţiunii de beton şi a armăturii întinse. În consecinţă se alege:
x = xb
Armătura comprimată poate fi determinată din ecuaţia:

hs  x 
'
M Ed  N Ed  bx bf cd  d  b 
2  2 
As 2 
f yd hs

în care efectul excentricităţii accidentale a fost introdus prin corectarea valorii

momentului de calcul:
M’Ed = MEd + NEdea
Dacă valoarea obţinută pentru As2 este mică sau negativă, trebuie prevăzută cantitatea
minimă de armătură recomandată în codurile de proiectare.
Armătura întinsă As este apoi calculată din ecuaţia:
67 Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială

bxbf cd  N Ed
As  As 2 
f yd

3.3.4 Dimensionare (As2 cunoscută)

Date: h, a, MEd, NEd, fyd, fcd, As2
Necunoscute: x, As
În acest caz sunt două necunoscute şi două ecuaţii. Se corectează mai întâi valoarea
momentului de calcul cu efectul excentricităţii accidentale. Apoi se calculează x din
ecuaţia:

d   N Ed hs / 2  As 2 f yd hs ) 
'
2( M Ed
x 1 1
 bd 2f cd 
 

Dacă x  xmin, atunci armătura întinsă se determină din ecuaţia:

bxbf cd  N Sd
As  As 2 
f yd

Dacă x < xmin, atunci valoarea calculată nu este valoarea reală a lui x, dar ne indică,
totuşi, faptul că armătura comprimată nu este în domeniul plastic şi, pentru a nu trebui
calculat şi efortul unitar în armătura comprimată, armătura întinsă se determină din
ecuaţia:
'
M Ed  N Ed hs / 2
As 
f yd hs

3.3.5 Cazul particular al secţiunii dreptunghiulare cu armare simetrică

Cazul armăturilor simetrice (As = As2) este foarte frecvent în practică. De accea
rezolvarea problemelor de verificare şi dimensionare în acest caz particular va fi
detaliată în continuare.

În cazul particular As = As2 şi dacă xmin  x  xb, ecuaţia devine:

N = bxfcd

de unde:
N
x
bf cd

Pentru verificarea capacităţii portante la încovoiere, când forţa axială este dată, se
determină mai întâi înălţimea zonei comprimate.

Dacă xmin  x  xb, momentul capabil este determinat din ecuaţia:

x hs
M Rd  bxf cd (d  )  As 2 f yd hs  N Ed
2 2
Calcul la SLU la încovoiere cu forţă axială 68

Dacă x < xmin, momentul este determinat din ecuaţia:

hs
M Rd  As f yd hs  N Ed
2
În final trebuie ţinut cont de efectul excentricităţii accidentale:
MRd,ef = MRd – NEdea
La dimensionare, se determină mai întâi înălţimea zonei comprimate.
Momentul de calcul se corectează cu efectul excentricităţii accidentale:
M’Ed = MEd + NEdea

Dacă xmin  x  xb, aria de armătură se obţine din ecuaţia următoare:

hs x
'
M Ed  N Ed  bxf cd (d  )
As  As 2  2 2
f cd hs

Dacă x  xmin,
'
M Ed  N Ed hs / 2
As 2  As 
f yd hs