VTC. Calculul bobinei in serie cu sarcina si a capacitatii de intrare.

VTC - urile sunt convertoare cc- cc care lucrează pe principiul esantio narii tensiunii de
intrare motiv pentru care se mai numesc choppere de putere. In figura 1 se da schema
bloc a unui VTC , iar in fig.1 b) si 1 c) princip iul de modificare a puterii transmise pe
sarcina. Vs
CS
Tc T= c t.
i1 is Vs
+ Vs
t
Rs Tc

T= c t Vs
T= c t
b) t
V1
Ls Vs
Vs

- Tc = c t.
Vs
Fig.1 T
t
Vs
Tc = c t.
Vs
T
c) t

Sc o p ul V T C -ului es te d e a m o d ific a valo area m ed ie a tens iunii p e o

s arc ina in ved erea m o d ific ării p uterii ac tive P a trans m is a s arc in ii. In ac
es t sc o p exis ta 2 p o s ib ilita ti d e c o m and a:
  se p ăs treze p erio a d a de c o m an d a T = c o n s tan ta s is e m o d ific a T C
c at tim pc o n tac to ru l s ta tices te c o n ec ta t, res p ec tiv c a t ten s iu n ea p e s arc in a es te
se tine T c = c o n s tan ta s i se v ariază p erio ad a d e c o m an d a T ; in d iferen t de p roc ed e

1
TC TC
VS   V  kV - factor de comanda al variatorului
T  V1
1 k=
Tc
1 T
T ;
dt
0
D ac a p res up unem Ls fo arte m are s i c o ns id eram i S =c t= IS si d ac a sc
riem egalitatea p uterilo r ab s o rb ite d e la V 1 s i d eb itate pe s arc ina avem :

V1I  V
1
S rezulta ca V  kV
IS
1
V1I  kV I S
1 S  I  kI
1  S

Ac es te relaţii sunt s imilare c elo r întâlnite la trans fo rmato r mo tiv p entru

c are VT C se mai numeş te s i trans fo rmato r d e c c . Des igur fac to rul
d e c o mand a ,,k,, , ec hivalent rap o rtului d e trans fo rmare nu p o ate fi
d ec ât s ub unitar.
Ind uc tanţa L s p o ate fi p ro p rie s arc in ii s au s p ec ia l in tro d us a p entru
a lim ita rip lu de curent  I= I SM -I Sm . Ne p rop unem s a d eterm inam L s p
entru a avea un anum e rip lu d e c urent d eterm inat. L uând o riginea d e tim
p la m o m entul d ec o nec tării s arc in ii d e la tens iu nea d e a lim entare (fig
. 2 ) avem :
 R
i(t)  t

 I (I  I )e L
vs
 0 

I 0  I SM Tc
R RS T

L LS ISM t
I  0 ISm
Din aceste 3 relatii rezulta iS
0
 RS t ISM t
i(t)  I e LS
≃I (1 RS ISm
 t)
SM SM L i
S 1
Pentru t  Tc  i ISm ISM t
T 
iar I  I [1 Rs  Tc)]
ISm
Sm SM
(T iD
 Ls ;
de unde ISM  ISm 
RS ISM
(T  Tc) Fig.2 t
LS
I RS
Vs Tc V1 I   I 
I SM ≃ 
V1 Tc
(T  Tc)
SM Sm
RS T RS LS RS T
d 0 V1 T
 Tc  Tc]  0 ; si rezulta ca: Tc =
I 

[T
dTc TLS 2
Deci, maximul riplului de curent se obţine când Tc=T/2.
In ac es te c o nd iţii T T V1
avem: (  I ) m ax  (T  ) ; und e f= 1/T
V1

L S 2T 2 4 fLs
iar ind uc tanţa serie c u sarc ina Ls  V1
este
4 f (  Imax )

S unt s ituaţii in c are ex is ta o in d uc tanţa L 1 la in trare c are fie c a in

tervine in tr-un m o nta j, fie c a es te p ro p rie s urs e i. In ac es t c az treb uie in
tro d us un C la in trare c a in figura 3, c o nd ens ato r c alc u la t p e b aza fo rm
elo r d e und a d in figura 4.

VCM
V Cm
vC
0
VCM t
VCm
vs
Fig.4 t

C at tim p c o ntac to rul s tatic C S es te c o nec tat (p e T c ) c o nd ens ato

rul s e va d es c arc ă iar v S = v C . C at tim p C S es te d ec o nec tat, c irc ulaţia lui iS
se va fac e p rin d ioda D, d ec i v s = 0. In ac eas ta p erio ada ind uc tanţa L 1 m
enţine
p rin ea c irc ulaţia d e c urent, c urentul i1 inc arc and co nd ens ato rul.
N ep ro p u n ems a d ed u c emv alo area lu i Cp en tru a av ea u n an u m it rip lud etens iune  V=

c a infig u ra 4d ec i inm o m en tu l d es c h id erii lu i C S . T en s iu n ea p e Cv a fi d ata de re

1 T

Vc  Vcm Cidt , presupunem cainductanţaL1tineconstant

0

curentul i1: ic= i1=  ct  Tc Vs

T Rs
I1
iC  Tc Is ;
T
Vc  V  1 Tc Is * t
si t=T-Tc rezulta Vc=V CM ; de unde
Cm
C T
V CM  VCm  Is
(T  TC ) ;
TC C
T
rip lul de tensiune Is
V  CM
 V Cm
 TC (T  TC ) ;
este V
C T
pentru T  T  ( V ) max T Is
Is T / 2
(T
 )  ( V ) max ; f= 1/T
 
C
2 C T 2 4Cf
rezulta ca valo area lui C este:
Is
C  ,
 4 f ( V ) max
Is este cea mai mare valoare a curentului de sarcina care poate interveni
in funcţio nare.
 VTC cu tiristor cu stingere automata
S c hem a s e d a in figura 5 iar fo rm ele d e und a in fig ura 6.

Tp iTp D1 IS=const. Tp Tp
+
vs ,,a’’
Rs
iC
C V1
+ D
L
(- - VS t
V ) (+) iC
Ls
1

π LC
- IS t
Fig.5
vC
La alimentarea montajului C se încarcă cu
polaritatea fara paranteze prin D1RsLs la
tensiunea V1. ,,a’’ t
• La t1 se comanda tiristorul Tp si după
aprinderea sa Vs=V1. Prin tiristorul in conducţie i Tp
se va forma un circuit oscilant LC iar curentul
condensatorului: IS
C t
i V sin t1 t2 t3 t
c 1 F ig.6
L LC
deci prin tiristor va trece un curent:

i  Is  V C t
sin
TP 1
L CL

La t2 d ec i d up ă p erio ada t2 -t 1 = LC , curentul p rin co nd es ato r

se anulează. In ac es t mo m ent C es te înc ărc at c u p o laritatea d in p aranteze
la tens iunea V 1. In c o ntinuare ic d evine negativ s i p rin tiris to r va c irc ula
iC -iS.
C u o rig in ea d e tim p la t2 p utem s c rie:

i  Is  V
C t
sin ;
Tp 1
L LC

La momentul t3 i TP =0, deci tiristorul princ ip al se stinge:
0  Is  V C I L
sin t 3  t sau t t  LC arcsin ; pentru
2 S

1 L LC 3 2 V1 C
IS L C
funcţionarea corecta a circuitului trebuie ca : 1 I V

sau
 V1  1, 5  2 V1 C S 1
L
I S max C L

Deci durata cat se menţine in conducţie Tp:

t t
 LC  arcsin Is L
)
(
3 1
V1 C
După t3 , C se descarcă si reincarca prin curentul constant de sarcina .
Când Vc depaseste V 1 se deschide D si intr-un timp foarte scurt iC= 0.
Bobina L mentinand inca un pic c irc ulaţia de curent, in final, tensiunea pe
C cu polaritatea fara paranteze devine mai mare ca V 1 . D 1 evita
descărcarea lui C prin sursa V 1 si d ioda D. Acest surplus de tensiune
d is pare datorita p ierd erilor când se face inversarea po laritati tensiunii pe
C. S ingurul p rocedeu de mod ific are a tensiunii med ii pe sarcina la acest
VTC il constitue mod ific area perioadei de comanda a lui Tp.
Un alt dezavantaj al circuitului este si faptul ca variaţia lui iS
produce mod ific ări ale duratei de conducţie a lui Tp d eci imp lic it ale
tens iunii medii pe sarc ina. Circuitul are totuşi avantajul simplitatii si a
faptului ca stingerea lui Tp se face la curent nul deci pierderile la
comutaţie inversa sunt foarte reduse.