Curs 3: Modelul IS-LM dinamic

varianta continuă

Modelul IS-LM este unul dintre cele mai

importante modele cu ajutorul cărora se
introduc și se explică mecanismele
macroeconomice.
Modelul a fost introdus de John Hicks
(1937), dezvoltat apoi de Alvin Hansen,
după teoria Keynesiană The General
Theory of Employment, Interest and
Money(1936).
Modelul IS desemnează combinațiile de
echilibru pe piața bunurilor între venitul
real și rata reală a dobânzii. Modelul LM
desemnează combinațiile de echilibru pe
piața monetară între aceleași variabile.
Echilibrul simultan pe cele două piețe, se
obține la intersecția curbelor IS și LM.

1
Statica comparată relevă modificarea
echilibrului, indusă de modificarea unui
parametru sau a unei variabile exogene.
Echilibrul cerere-ofertă, se realizează
însă numai întâmplător. Reglarea către
echilibru este modelată cu ajutorul
modelului IS-LM dinamic.
Începem cu formularea modelului static,
introducem modelul dinamic și
demonstrăm ca echilibrul static este
soluția staționară a modelului dinamic.

Piața bunurilor:
' d '
c(t )=a+c y (t ) 0<c <1
d
y (t )= y(t )−tax(t )
' '
i(t )=i 0 +i r (t ) i 0 > 0 , i < 0
' '
tax(t )=t 0 + t y (t ) t 0 >0,0< t <1
2
g(t )=g=cons tan t
d (t )=c(t )+i(t )+g(t )=c(t )+i(t )+g
y(t )=d(t )

Piața banilor:
d ' '
m (t )=m0 +ky (t )+l r (t ) k >0 , l <0
mdt (t )=m(t ) cererea=oferta

3
c (t ) consumul real
y (t ) venitul real
tax(t ) taxele reale
d
y (t ) venitul real disponibil
i(t ) investitiile reale
r (t ) rata reala a dobanzii
g(t ) cheltuielile guvernamentale reale
d (t ) cheltuielile reale totale
md (t ) cererea reala de moneda
m oferta reala de monda
I p (t )=1
Cererea agregată este:
' ' ' '
d(t )=a+c (1−t ) y(t )−c t0 +i0 +i r (t )+g
În echilibru pieței bunurilor, cererea este egală cu
oferta:
y(t )=d (t )

4
 ' ' ' '
y (t )=a+c (1−t ) y (t )−c t 0 +i 0 +i r (t )+g=
' ' '
¿ A +c (1−t ) y (t )+i r (t )
Unde:
'
A=a−c t 0 +i 0 + g
este cererea autonomă.
În echilibrul pieței banilor cererea de
monedă este egală cu oferta de monedă:
m(t ) oferta de monedă
d '
mt =m0 +ky (t )+l r (t )
d
mt cererea de monedă
k >0 este sensitivitatea cererii de
monedă în raport cu venitul;
'
l < 0 este sensitivitatea cererii de
monedă în raport cu rata dobânzii. În
echilibrul pieței monetare:
'
m(t )=m0 +ky(t )+l r(t )

5
Presupunem ca cele două piețe se
ajustează în conformitate cu cererea
excedentară pe fiecare dintre ele, după
cum urmează: venitul crește când
cererea este mai mare ca oferta pe piața
bunurilor, rata dobânzii crește când
cererea este mai mare ca oferta pe piața
banilor:
ẏ(t )=α (d(t )−y(t ))=α [ A−(1−c (1−t )) y(t )+i r (t )]
' ' '

'
A=a+i0+g−c t 0
ṙ(t )=β(m (t )−m(t ))=β [ (m0−m̄)+ky(t )+l r(t )]
d '

cu m(t )=m̄
α , β >0 sunt coeficienți de reacție,
semnifică viteza de ajustare către
echilibru.
Traiectoriile de echilibru staționar în
diagrama fazelor, care este spațiul

6
variabilelor de stare ( y ,r ) , se obțin
pentru: ẏ(t)=0 și ṙ ( t )=0 .
Pentru ẏ(t )=0 , traiectoria de echilibru
este:
' ' '
0=α(1−c (1−t )) y(t )−α( a+i0+g)−α i r(t )
' ' ' '
0=α (1−c (1−t )) y(t )−α (a+i0 +g−c t0 )−α i r(t)
' ' '
(1−c (1−t )) y(t )−A−i r(t)=0
Adică:
(1−c ' (1−t ' ) y (t ) A
r (t )= '
− '
i i
Care este chiar curba IS.
Curba IS are un termen liber pozitiv
a+i0 +g−c' t 0 A
(− =− )
i' i '
și o pantă negativă
' '
(1−c (1−t )
( '
)
i .

7
Asemenea, pentru ṙ(t )=0 determinăm
echilibrul staționar care nu este altceva
decât curba LM:
1
r(t )= ' [ ( m̄−m0 )−ky(t ) ]
l
Considerăm oferta constantă de monedă
m(t )=m̄
Punctul fix, soluția sistemului:

{ ẏ(t)=0¿¿¿¿
este:
¿ 1 i ' /l'
y= '
A+ '
( m̄−m0 )
ki ' ' ki ' '
'
+(1−c (1−t ) '
+(1−c (1−t )
l l
1
' [ ]
¿ ¿
r = m̄−m 0 −ky
l

Și este notat cu E0 în figură:

8
Figura : Traiectorie șa stabilă
Trebuie să construim vectorii forțelor dinamice
care orientează traiectoria când cele doua piețe nu
sunt în echilibru.
Modelul IS-LM dinamic:
ẏ (t )=α (d (t )− y (t ))=α [ A−(1−c ' (1−t ' )) y (t )+i ' r (t ) ]
'
A=a+i 0 + g−c t 0
ṙ ( t )=β [( m0 −m̄ )+ ky ( t )+ l r ( t ) ]
'

Considerăm piața bunurilor.

Pe curba IS:
ẏ (t )=0
' ' '
(1−c (1−t ) y (t )−A=i r (t )

9
Pentru punctele din dreapta curbei IS, r(t ) este
mai mare decât pe curba IS.
Atunci:
' ' ' '
(1−c (1−t ) y (t )−A +i r (t )<0 ,int rucat i <0⇒ ẏ (t )<0
Ceea ce înseamnă că la dreapta curbei IS, venitul va
scădea, iar la stânga curbei, venitul va crește.

Considerăm piața banilor.

ṙ ( t )=β [( m0 −m̄ )+ ky (t )+ l ' r (t ) ]
Punctele de la stânga curbei LM, r(t ) mai mare decât
pe curbă.
Ceea ce implică ṙ(t )>0 rata dobânzii crește la
dreapta, iar la stânga curbei LM, scade.

Vectorii de forțe sunt reflectați în cele patru cadrane,

ceea ce relevă o mișcare împotriva acelor de
ceasornic.
Din cadranul superior și inferior, se pot găsi
traiectorii care converg către punctul staționar,
ceea ce relevă faptul că traiectoriile staționare sunt
stabile, de tip şa.

10
Presupunem economia este în punctul de echilibru
E0.
Punct fix- la intersecția curbelor IS-LM:
' '
¿ 1 i /l
y= '
A+ '
( m̄−m0 )
ki ' ' ki ' '
'
+(1−c (1−t ) '
+(1−c (1−t )
l l
1
' [ ]
r¿= m̄−m 0 −ky ¿

l
Stabilitatea punctului fix:
ẏ (t )=α (d (t )− y (t ))=α [ A−(1−c (1−t )) y (t )+i r (t ) ]
' ' '

'
A=a+i 0 + g−c t 0
ṙ ( t )=β [( m0 −m̄ )+ ky ( t )+ l ' r ( t ) ]
Valorile proprii ale matricii de structură,
trebuie să aibă partea reală negativă:
Re λi <0 ,i=1, n , Sp Α={ λ i /|Α−λI|=0 }
Α=¿ ( (1−c'
(1−t '
)) i ' ¿ ) ¿ ¿¿
¿

Reglarea dinamică:

11
Scădere a ofertei nominale de bani,

va muta curba LM la stânga, generând un nou

echilibru în punctual E1.
Dorim să determinăm traiectoria economiei de la
punctual E0 la E1.
Sunt posibile patru traiectorii, în funcție de
parametri: T1, T2, T3, T4.

Traiectoria T1:
Ajustare instantanee a pieței banilor
Coeficient de ajustare β mare,
Ajustare lentă a pieței bunurilor, coeficient de
ajustare α , mic.
E
Economia se va mișca de la punctual 0 vertical,
mai întâi către punctual A, întrucât venitul nu are
încă timp să se modifice și rămâne încă la nivelul 0
y
.
Rata dobânzii crește repede și, prin efectul de
multiplicator, venitul va scădea, cererea de bani va
scădea și ea și la fel rata dobânzii.
Mecanismul de transmisie al procesului va fi:
d
r(t )↑→i(t )↓→ y(t )↓→m (t )↓→r(t )↓→
12
Ajustarea echilibrului în acest caz se realizează de-a
lungul curbei LM pe traiectoria T1.

Rata dobânzii depășește noua sa valoare de

echilibru şi apoi se stabilizează.

Venitul real scade continuu din punctul A, până la

noua sa valoare de echilibru.

13
Figura: Scăderea ofertei nominale de bani

Traiectoria T2:

Ajustarea celor două piețe este corectă

14
Piețele se reglează în viteză normală, α , β iau valori
moderate şi aproximativ egale.

Ambele piețe se ajustează în mod gradat pană ce rata

dobânzii atinge noua valoare r1 iar venitul va atinge
noua valoare de echilibru y1 , în punctul E1 .

Traiectoria T3:
Ambele piețe se ajustează repede, dar nu
instantaneu.
Rata dobânzii crește mai rapid decât pe traiectoria
T2, dar mai lent decât pe T1.

( ) ( ) ( )
ṙ (t )
r (t ) T2
<
ṙ (t )
r (t ) T3
<
ṙ (t )
r (t ) T1 ,
α T 2 <α T 3 <α T 1
Traiectoria este în spirală împotriva acelor de
ceasornic către un noul echilibru 1 ,
E
depășind rata dobânzii și venitul în noul echilibru.

Traiectoria 4
Ajustarea pieței banilor este mai rapidă decât a
pieței bunurilor. Este cea mai probabilă traiectorie.

15
Ajustarea pieței banilor este rapidă

( ) ( ) ( ) ( )
ṙ (t )
r (t ) T2
<
ṙ (t )
r (t ) T3
<
ṙ (t )
r (t ) T4
<
ṙ (t )
r (t ) T1 ,
α T 2 <α T 3 <α T 4 <α T 1 dar nu instantanee ca pe T 1 ,
rata dobânzii crește foarte repede, dar mai încet
T
decât pe 1 apoi scade și se stabilizează la noua
valoare de echilibru. Are în general caracteristicile
T1 .

Expansiunea monetară

Economia este inițial in punctual de echilibru

E0 .
Curba LM se mută la dreapta.

Traiectoria T1:
Ajustarea instantanee a pieței banilor.
d
r↓→i↑→ y↑→m ↑→r↑→
Rata dobânzii scade la punctual A pe noua curbă
LM.

16
 Rata dobânzii scade repede, generând creșterea
investițiilor și, prin efectul de multiplicator, crește
venitul.
Creșterea venitului generează creșterea cererii de
bani și a ratei dobânzii, astfel încât curăță continuu
piața banilor.
Economia se mută de-a lungul curbei LM până la
E
noul echilibru 1 .
Rata dobânzii scade sub nivelurile de echilibru, apoi
crește.

17
Figura 2: Creșterea ofertei nominale de bani.

Traiectoria T2:

18
Este proprie situației în care ambele piețe au un grad
corect de ajustare.

( ) ( )
ṙ(t )
r(t )
,
ẏ (t )
T 2 y (t ) T2
<0 , mod erate
În acest caz, rata dobânzii scade gradat pană la noul

r
nivel de echilibru 1 iar venitul crește gradat pană la
y
noul echilibru 1 .
Nu există depășire nici a nivelului ratei dobânzii,
nici a venitului de echilibru.

Traiectoria 3:

Este activă în cazul în care ambele piețe se ajustează

repede, dar nu instantaneu.
Traiectoria este în spirală, împotriva acelor de
ceasornic, iar rata dobânzii și venitul vor depăși
nivelul lor de echilibru.

Traiectoria 4:

19
Este probabilă, datorită faptului că piața monetară
se ajustează mai repede decât piața bunurilor.
Traiectoria va avea un sens împotriva acelor de
ceasornic, dar nu va fi în spirală.

Viteza de ajustare depinde de parametrii vitezei de

reacție α și β ai sistemului dinamic.

O valoare mai mare a coeficienților determină un

răspuns mai rapid al pieței la dezechilibre.

Valoarea acestor coeficienți determină traiectoria pe

care va evolua economia.

Rezolvarea sistemelor dinamice liniare,

multidimensionale, continue
Sisteme de ecuații simultane cu variabile
continue
ẋ 1 (t )=a11 x 1 (t )+a12 x2 (t )+g 1 (t )
ẋ 2 (t )=a21 x 1 (t )+a 22 x 2 (t )+ g2 (t )

20
Coeficienții
a ij , i, j=1,2 cunoscuți,
Funcțiile gi (t ), i=1,2 date.

X(t)=¿( x1(t) ¿ ) ¿¿¿

¿ vector de stare

g(t)=¿ ( g 1 (t) ¿ ) ¿ ¿¿
¿vector de
control/decizie/comandă/instrumental
Ecuația vectorială dinamică este:
Ẋ ( t )= AX ( t )+ g( t )
X ( 0 )= X 0 dat
Rezolvăm ecuația vectorială omogenă:
ẋ 1(t)=a11 x 1(t)+a12 x2 (t)
ẋ 2(t)=a21 x 1(t)+a 22 x 2(t)

21
A=¿ ( a11 a12 ¿ ) ¿
¿¿
¿ matricea de structură.
Soluția generală a sistemului omogen:
X (t)=exp( At)¿ ( 1 ¿) ¿
G K ¿
¿
Obs: exp( At ) este o matrice cu n linii și n
coloane.
K=¿ ( 1 ¿) ¿¿
K ¿
¿ vector de constante generalizate.
Determinarea funcției exp( At ) :

A=¿ ( a 11 a12 ¿ ) ¿ ¿¿
¿ matricea de structură.
Valorile proprii ale matricei A:
det( A−λI )=0

22
|a11−λ a12 ¿|¿
¿¿
¿ ecuația caracteristică,

(a11−λ )(a 22−λ )−a12 a21=0→

λ2 −(a 11+a 22 ) λ+( a11 a 22−a12 a21 )=0 ecuația
caracteristică.
1. Metoda polinoamelor de
interpolare Silvester-Lagrange
(numai în cazul rădăcinilor reale)
Se aplică în cazul în care valorile proprii
ale matricei de structură sunt reale.
Aproximăm funcția exp( At ) unde A este
o matrice, cu ajutorul polinomului de
interpolare Silvester –Lagrange, care are
gardul (n−1) în A, dacă sistemul
23
dinamic are un vector de stare n-
dimensional.

Pentru n=2 , polinomul S-L este:

A−λ 1 I A−λ 2 I λ 1 t
λ2 t
P( A )= e + e
λ 2− λ1 λ 1 − λ2
În caz general, pentru un sistem n
dimensional:
n

n ∏ ( A−λ j I ) λk t
P ( A )=e At =∑ j ≠k
n
e
∏ ( λk − λ j )
k =1

j≠k

Cazul rădăcinilor multiple:

Kalvin Lancaster “Analiza
economică matematică “, Editura
Științifică, București, 1973: în
sistemele economice reale se
întâlnesc rar valori proprii multiple,
24
 cu un ordin de multiplicitate mai
mare decât 2.
Pentru n=2, λ 1=λ 2 avem:
At λ1 t λ1 t
P( A )=e =( A− λ1 I ) te +e I
2. Metoda diagonlizării se aplică
numai în cazul rădăcinilor distincte:
Exprimarea matricei A cu ajutorul
valorilor proprii și vectorilor proprii:
A=WΛV
Λ=diag( λ j )n , n
−1
W=V
W=¿( w ...w ¿) ¿ ¿¿
1 n

¿ matricea vectorilor
proprii la dreapta (coloană):
j j
Aw =λ j w , j=1 , n

25
 V=¿ ( v … ¿ )(⋮¿) ¿ ¿¿
1

¿ matricea vectorilor proprii

la stânga, linie:
iT iT
v A=λi v , i=1 , n
Soluția generală a sistemului
omogen:
[
X (t )=exp( At ) K= W ( diag (e ) ) V K
G λj t
]
În cazurile 1 și 2, soluția particulară
P
X (t ) se determină prin metoda
coeficienților nedeterminați,
făcându-se ipoteza că este de forma
termenului liber.

EXEMPLU-Temă

Consideram indicele prețurilor egal cu unitatea

I p=1 .
26
Datele inițiale sunt:
' ' ' '
a=50, k=0,25, c =0,75, m0=8, t =0,25, i =−1,525, l =−0,5, t 0=10, i0=100, m̄=200,
g=230, y(0)=851, r(0)=0,04
1.Scrieți modelul IS-LM cu datele considerate:
Piața bunurilor: Curba IS

d
c(t )=50+0 ,75 y (t )
d
y (t )= y(t )−tax(t )
i(t )=100−1 , 525 r(t )
tax(t )=10+0 ,25 y (t )
g(t )=g=230
d(t )=c(t )+i(t )+g(t )=50+0,75
( y(t )−10−0,25 y(t ))+100−1,525 r(t )+
+230
A=50−7,5+100+230=372 ,5
27
 d(t )=0,75(1−0,25) y(t )−1,525 r(t )+372 ,5
d(t )=0 ,5625 y(t )−1,525r (t )+372 , 5
y(t )=d(t )
y(t )=0 ,5625 y(t )−1,525r(t )+372 ,5
Sau

r(t )=−0 ,2869 y (t )+244 ,262

Piața banilor:
d
m (t )=8+0 ,25 y (t )−0,5 r(t )
d
mt (t )=m̄=200
m̄=200=8+0 , 25 y (t )−0,5 r(t )
Curba LM r(t )=−384+0,5 y(t )
Echilibrul inițial E0: (798,4; 15,20)
Dinamizarea modelului:

28
ẏ (t )=α (d (t )− y (t ))=α [ A−(1−c (1−t )) y (t )+i r (t ) ]
' ' '

ẏ(t )=α [ 372 , 5−0 , 4375 y (t )−1 ,525 r(t )]

Traiectoria staționară:
ẏ(t )=0 →(372, 5−0 , 4375 y(t )−1 ,525 r(t ))=0
Adică tocmai curba IS.
LM:
ṙ (t )=β [( m0 −m̄ )+ky (t )+l ' r (t ) ] →
ṙ (t )=β [ −192+0 , 25 y (t )−0,5 r (t ) ]
Traiectoria staționară:
ṙ (t )=0→ [ (8−200+ 0 , 25 y (t )−0,5 r (t ) ] =0

Adică, curba LM:

r(t )=−384+0,5 y(t )
Echilibrul inițial E0: (798,4; 15,20)
Analiza dinamicii în spațiul fazelor:

29
 ẏ(t )=α [372 , 5−0 , 4375 y(t )−1 ,525 r(t )]
ṙ(t )=β [ −192+0 , 25 y (t )−0,5 r(t ) ]
Vectorii de forțe:
Pe curba ẏ (t )=0 , IS, corelațiile de echilibru
sunt date de ecuația IS:
[ 372, 5−0 , 4375 y(t )−1 ,525 r(t ) ]=0 . Deasupra curbei,
r ( t )>r (t ) de−a lungul curbei . Cum r(t ) are
coeficient negativ,
[ 372, 5−0 , 4375 y (t )−1 ,525 r(t ) ]<0 → ẏ (t )<0→ y(t )↓

30
Sub curbă, ẏ (t )>0

Pe curba ṙ(t )=0 , corelațiile de echilibru

sunt date de ecuația LM:
[−192+0 , 25 y (t )−0,5 r(t )]=0
Deasupra curbei,
r (t )>r (t ) de−a lungul curbei , atunci cum
r(t ) are
coeficient negativ,
[−192+0 , 25 y (t )−0,5 r(t )] <0→ ṙ (t )<0→r (t )↓
Sub curbă, ṙ(t )>0
Considerăm o scădere a ofertei de monedă de la
m̄=200 la m̄=190 Noul echilibru este:
.

190=8+0 , 25 y (t )−0,5 r(t )

LM1: r(t )=0,5 y (t )−364
¿
y 1 =772, 9851
r ¿1 =22 , 4926
E1: (772, 9851; 22, 4926)

31
Dorim să știm traiectorii pe care se deplasează
sistemul de la E0, care dă condițiile inițiale ale
sistemului dinamic, la E1, în funcție de parametrii de
reacție α si β .
Construim sistemul dinamic:
' ' '
d(t )=c(t )=i(t )+g=a+c (1−t ) y(t )−c t 0 +g=
¿50+0,75 (1−0,25 ) y(t )−0,75⋅10+230=
¿372 ,5+0 ,526 y(t )−1,525r(t )
ẏ (t )=α (d (t )− y (t ))=α (372, 5−0 , 4375 y (t )−1 ,525 r(t ))
ṙ(t )=β (md (t )−m(t ))=β (m0 +ky (t )+l r (t )−m̄)
'

¿ β (−192+0 . 25 k (t )−0,5r (t ))
Cazul 1:

α=0,05
β=0,8
ẏ(t )=[−0,2018 y(t )−0 ,076 r(t )+18,625 ]
ṙ(t )=[ 0,16 y(t )−0,4 r(t )−153 ,6 ]

32
λ1,2 =−0,3±0 ,45i
Traiectorie atractor ( Re( λ 1,2 )<0 spirală de la
E0 , la E 1 ).

Temă:
a) Considerăm următoarele valori ale
parametrilor:
T 1: α=0,05;Șβ=0,8
T 2:Șα=0,1;Șβ=0,8
T 3: α=0,5;Șβ=0,8
Determinați traiectoria de evoluție a sistemului
integrat al piețelor bunurilor și banilor,
varianta continuă, pentru fiecare dintre
parametrii de simulare.
Cazul 2:
Pentru:
α=0,1
β=0,8
33
 ẏ(t )=0,1 [−0,4375 y(t )−1,525 r(t )+372,5 ] =
=−0,04375 y(t )−0,1525r(t )+37,25
ṙ(t )=0,8 [ −192+0,25 y(t )−0,5 r (t )] =
=−153,6+0,2 y(t )−0,4r(t )

A=¿ (−0,04375 −0,1525 ¿ ) ¿ ¿¿

¿
( ẏ ( t ) ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ ¿
¿
det ¿ ( −0,04375− λ −0,1525¿ ) ¿ ¿
¿
λ1 =−0, 3324
λ2 =−0 ,111375
Traiectoria este global stabilă ( λ1 , λ 2 <0 ),
punct fix atractor, traiectorie monotonă,
stabilă.
34
 Calculați, rezolvând sistemul liniar, traiectoria
venitului și a ratei dobânzii.

( y (t )¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ ¿
¿
D=−¿ (−0,04375 −0,1525 ¿ ) ¿ ¿¿
¿
Seria B:
Modelul IS-LM dinamic varianta
discretă

35