Curs 10:

Efecte de multiplicare (continuare):

1. Efectul Tobin –Fisher
2. Efectul Mundell-Tobin
3. Efectul Rose al scăderii prețului
4. Efectul Tanzi –Olivera (1978)
5. Efectul Patinkin (1993)
6. Efectul dinamic de multiplicare
7. Efecte multiplicator/accelerator:
-Harrod-Domar
-Kaldor

1. Efectul Tobin –Fisher

Efectul creditului în cazul scăderii prețului.
Este un efect destabilizator.
↓p → redistribuirea bogăției între creditor și
debitor.
Contractele de credit sunt formulate în termeni
nominali.
1
Dacă scade prețul în mod neanticipat →
debitorii plătesc o datorie reală mai mare → se
redistribuie bogăția în favoarea creditorului.
'
c d propensitatea/înclinația marginală către
consum a debitorilor.
'
c c propensitatea/înclinația marginală către
consum a creditorilor.
' '
c d >c c
α ponderea debitorilor în totalul populației.
(1−α ) ponderea creditorilor în totalul
populației, α>(1−α) .
___
Funcția consumului agregat:
' '
C=C0 +α c d Y +(1−α )c c Y
Modelul IS-LM:

2
Y =C 0 +α c'd Y +
' '
+(1−α )c c Y + I 0 +i (i−π )+G0
'
A TF =C 0 −i π + I 0 +G 0
(1−α c'd −(1−α )c'c ))Y = A TF +i ' i→IS
i=r +π ,
' '
m=k Y +l i→LM
1 '
i= ' (m−k Y )
l
Venitul de echilibru:
' '
1 i /l
Y eTF = ' '
A TF + ' '
m
ik ik
1−α c 'd −(1−α ) c 'c + ' 1−α c 'd −( 1−α )c 'c + '
l l

___
e
Y TF =k gTF A TF+k mTF m
ΔY eTF =k gTF ΔA TF +k mTF Δm
1
k gTF ' '
' ik '
1−α c d −(1−α )c c + '
l
'
A TF =C 0 −i π +I 0 +G0 cererea autonomă
3
 ' '
i /l
k mTF = ' '
' ik '
1−α c d −(1−α )c c + '
l
Presupunem că
' ' ' ' '
α>(1−α) și c d >c c și c >α c d +(1−α )c c

scăderea lui p ( ↓p ) ⇒ venitul crește mai

puțin decât prin efectul Keynes și Pigou, atât
prin politici monetare, cât și prin politici
fiscale.
Firmele pot intra în insolvență, gospodăriile
își reduc consumul pentru plata datoriilor.

k mTF <k mK <k mP

k gTF <k gK =k gP
' '
Deci, dacă α>(1−α) , c d >c c și
' ' '
c >(α cd +(1−α )c c ) , atunci
↓ p →0< ΔY TF < ΔY K < ΔY P

4
 Figura 5:
M
↓ p →↑ → LM la dreapta
p .

Într-o economie cu mulți debitori și cu venituri

mici, creșterea venitului este mică.

Figura: Efectul Tobin-Fisher al creditelor în

condițiile scăderii prețului, feedback negativ.

5
Temă: considerăm datele
' ' '
c =0,7 , C 0=100 , I 0 =200 ,G0 =229 , 5 , i =−1000 ,k =0 , 25 ,
l ' =−1150 , m0 =200 , c 'm=0 ,10 , π=−0,1
și:
' '
c d =0 ,85 , c c =0 , 55 , α=0,7 , π =−0,1
a.Calculați multiplicatorii monetari și fiscali
Tobin -Fisher și comparați cu
multiplicatorii corespunzători Keynes și
Pigou, analizați efectul scăderii prețului cu
9 % , reprezentați grafic aproximativ și
analizați economic mecanismul de reglare.

8.Efectul Mundell-Tobin
Efectul așteptărilor inflaționiste și
deflaționiste asupra veniului:
a
π > 0 așteptări inflaționiste, efect
stabilizator, curba IS se mută la dreapta
a
π < 0 așteptări deflaționiste, efect
destabilizator, curba IS se mută la stânga.

6
Formula lui Fisher pentru “forward looking
agents”:
a
i=r +π
_____
Y =C 0 +c Y + I 0 + i (i−π a )+G0
' '

(1−c ' )Y = A MT +i ' i

A MT =C0 + I 0−i ' π a +G0
m=k ' Y +l ' i
m k'
i=( ' − ' Y )
l l
'
' ' m k
(1−c )Y = A MT +i ( ' − ' Y )
l l
_____
' '
e 1 i /l
Y = ' '
A MT + ' '
m
' ik ' ik
1−c + '
1−c + '
l l
e
Y =k gMT A MT +k mMT m
e
ΔY =k gMT ΔA MT +k mMT Δm
7
 ' a
A MT =C 0 +I 0 −i π +G 0
1
k gMT = ' '
ik '
1−c + '
l
i ' /l '
k mMT =
i' k '
'
1−c + '
l
a ' ' a
π > 0→i <0→ A MT =C 0 + I 0 −i π +G0
¿ A K →IS la st →Y ↓,↓r
a '
π <0→i <0→ A MT > A K →IS la dr →
→Y ↑,↑r
' a
A MT =C 0 +I 0 −i π +G 0

8
Figură: Efectul așteptărilor
inflaționiste/deflaționiste Mundell-Tobin

Fig.:Efectul așteptărilor deflaționiste Mundell-

Tobin

Temă:

9
Considerăm datele din tema precedentă, în
a
plus: π =±0 , 03 .
a. Calculați modificarea venitului de
echilibru în cazul Keynes și Mundell-
Tobin și analizați economic efectele
așteptărilor inflaționiste și
deflaționiste.
' '
e 1 i /l
Y = ' '
AK+ ' '
m=k GK A K + k mK m
ik ik
1−c' + 1−c ' +
l' l'
e
ΔY =k GK ΔA K +k mK Δm

venitul de echilibru.
A K =C 0 + I 0 +G0 cererea autonomă Keynes

' a
A MT =C 0 +I 0 −i π +G 0
Cererea autonomă Mundell -Tobin
e
ΔY =k gK ΔA MT +k mK Δm

10
Reprezentați grafic aproximativ procesul
de reglare indus de modificarea așteptărilor
inflaționiste și interpretați economic.
9.Efectul Rose al scăderii prețului
Efectul stabilizator al scăderii prețului prin
canalul puterii de cumpărare a salariului.
w w
↓ p→↑ →↑C→↑Y →¿ {↑w ¿ } ¿{}→↑ ¿
p p
Feedback negativ.

Efectul scăderii prețului asupra puterii de

cumpărare a salariului, Rose.

11
Efectele Patinkin și Tanzi –Olivera ale
inflației, asupra deficitelor reale:
10. Efectul Tanzi –Olivera (1978)
↑p→intarzierea in colectarea taxelor →↓scad veniturile reale
din taxe→↑deficitul real al bugetului de stat
Feed-back întârziat al acestui proces:
-indexarea taxelor
-reducerea întârzierii în colectarea
taxelor.
11.Efectul Patinkin (1993)
↑p→int arzierea in plati de la bugetul de stat→
↓scad cheltuielile bugetare reale →↓deficitul real al
bugetului de stat
8. Efectul dinamic de multiplicare
(dinamica multiplicatorilor)
Considerăm o economie închisă, fără sector
guvernamental:
Y t =C t + I t
Consumul curent depinde de venitul perioadei
precedente:
12
 '
Ct =c Y t−1
1. În primul an investițiile sunt I t =I 0 ,

apoi cresc cu ΔI , rămânând fixate la

nivelul:
I t =I 0 +ΔI
pentru toate perioadele.
Ecuația cu diferențe finite obținută este:
'
Y t =c Y t −1 + I 0 + ΔI

Ecuația omogenă:
' '
Y t =c Y t −1 → λ=c

Soluția generală a ecuației omogene este:

G ' t
Y t =(c ) A
Soluția particulară:
P
Y t =D
'
D−c D=I 0 + ΔI
1
D= '
(I 0 + ΔI )
1−c
1' t
Y t =( c ) A+ '
( I 0 + ΔI )
1−c
13
Multiplicatorul investițiilor (multiplicatorul lui
Keynes):
1
k I=
1−c '
Stabilitate:
' 1
0<c <1→lim Y t = '
( I 0 + ΔI )
t→ ∞ 1−c
2. Investițiile au o componentă
autonomă și o componentă funcție de
venit:
I t =hY t−1 +(I 0 + ΔI ), 0<h< 1
h este propensitatea marginală, egală cu
propensitatea medie, către investire.
Y t =C t + I t =c' Y t−1 +hY t−1 +(I 0 +ΔI )→
'
Y t =(c +h )Y t−1 +( I 0 +ΔI )
G ' t
Y t =(c + h) A
P
Y t =D
'
D−(c +h ) D=I 0 + ΔI
1
D= '
( I 0 + ΔI )
1−c −h
14
 1
Y t =(c' +h )t A+ '
(I 0 + ΔI )
1−c −h
Multiplicatorul investițiilor:
1
k I= '
1−c −h
Analiza stabilității și monotoniei:
' '
( 1−c −h )>0→h<1−c monotonie,
'
c + h<1 stabilitate.
-propensitatea marginală către investire, să fie
mai mică decât propensitatea marginală către
economisire,
-condiția de stabilitate duce la un multiplicator
pozitiv, deci este și condiție de monotonie.

3. Cazul modelului deschis, fără sector

guvernamental:
Y t +M t =Ct +I t + X t
X t -exportul anului t;

M t -importul anului t;

15
M t =mY t−1 +M 0
0<m<1 propensitatea/înclinația marginală
către import;
X t = X 0 + ΔX
Y t +mY t−1 +M 0=c ' Y t−1 +hY t−1 +( I 0 +ΔI )+X 0 +ΔX
'
Y t −(c +h−m)Y t−1=(I 0 +ΔI )+ X 0 + ΔX −M 0
G ' t
Y t =(c +h−m) A
P
Y t =D
'
D−(c +h−m) D=(I 0 +ΔI )+ X 0 + ΔX −M 0
1
D= '
( I 0 + ΔI+ X 0 + ΔX −M 0 )
1−c −h+ m
' 1
Y t =(c +h−m)t A + '
(I 0 + ΔI + X 0 + ΔX −M 0 )
1−c −h+m
Multiplicatorul:
1
k I= '
1−c −h+m

Condiția de monotonie:
'
1−c −h+ m> 0 propensitatea/înclinația de
consum și investire din producția autohtonă, să
16
depășască propensitatea de consum din
import;
c ' + h−m <1 condiția de stabilitate;
'
h<1−c +m propensitatea/propensitatea
către investire să fie inferioară sumei între
propensitatea spre economii și spre import.

Temă
Y 0 =100 ,C 0 =60 , I 0=40 ,I 1 =50

1. Determinați înclinația marginală egală cu

înclinația medie către consum,
'
C0
c=
Y0
2. Scrieți modelul dinamic,
I 0 +ΔI =40+10
3. Calculați venitul de echilibru,
4. Calculați valorile de echilibru
Y t ,C t , I t ,t=1,2,3,... și reprezentați grafic:

t Yt Ct It

17
 1
2
3
4
5

Temă:
Aceleași date dar investițiile nu mai sunt
autonome, au și o componentă funcție de
venit:
1. Calculați înclinația către investire:
I0
h=
Y0

2. Scrieți modelul dinamic,

3. Completați tabelul și reprezentați
grafic.

Temă:
Y 0 =100 ,C 0 =60 , I 0=40 ,I 1 =50 , M 0 =30 , X 0 =35 , X 1 =15
1. Calculați înclinațiile marginale:
I 0 ' C0 M
h= , c = , m= 0
Y0 Y0 Y0

18
 3. Scrieți modelul dinamic,
4. Calculați traiectoria venitului de
echilibru,
5. Completați tabelul:
t Yt Ct It Mt Xt

0
1
2
3
4
5

Și reprezentați grafic.
Efecte de multiplicare în
economiile deschise
Datorită faptului că importul unei țări
este egal cu exportul altei (altor) țări, iar
importurile și exporturile depind de
venit, modificările venitului unei țări
pot avea efecte, prin intermediul

19
exporturilor și importurilor asupra
venitului altor țări.
Multiplicatorii în acest caz se numesc
“multiplicatori cu efecte externe”.
Considerăm economia mondială
compusă din două țări.
Modelele de echilibru pe piața
bunurilor în cele două țări sunt:
C1 , t =c '1 Y 1 ,t−1
I 1 , t =I 01+h 1 Y 1, t−1
M 1, t =M 01+ m1 Y 1, t−1
X 1 , t =M 2, t
Y 1, t =C 1 ,t +I 1, t +X 1 , t −M 1 , t țara 1

20
 '
C2 , t =c 2 Y 2 , t−1
I 2 , t =I 02 + h2 Y 2, t −1
M 2, t =M 02 +m 2 Y 2, t −1
X 2 , t =M 1, t
Y 2 ,t =C 2 ,t + I 2, t + X 2 , t −M 2, t țara 2

Ecuațiile sunt în ordine:

-ecuația consumului,
-ecuația investițiilor,
-ecuația importului,
-ecuația de echilibru a contului curent,
- ecuația venitului în structura cererii
(consum+investiții+export-import).
'
sunt
0<c i ,<1 , I 0i >0 , 0<hi <1 , M 0i >0 , 0<mi <1 , i=1,2

respectiv: propensitatea/înclinația către

consum, investiția autonomă, înclinația
către investire, importul autonom,
înclinația către import.
21
Prin înlocuiri, obținem sistemul de
ecuații recursive:
'
Y 1,t =(c 1 +h1 −m1 )Y 1 ,t−1 +m2 Y 2,t−1 +(I 01 +M 02−M 01 )
'
Y 2 ,t =m2 Y 1 ,t−1 +(c 2 +h2 −m2 )Y 1 ,t−1 +( I 02 +M 01−M 02 )
Matricea de structură:
( '
A=¿ 1 +h1 −m1 )
(c m2 ¿ ) ¿ ¿¿
¿

Valorile proprii ale matricei de

structură:
|( c'1 +h1 −m1 )−λ m2 ¿|¿ ¿ ¿
¿
Matricea de multiplicatori:
( I−A )−1 =¿ (1−c 1−h1 +m1 ) −m2 ¿ ) ¿ ¿¿
'

Temă:
' '
c 1=0,6 ; h1 =0,2 ; m1=0,1; c2 =0,8 ;h 2=0 , 25 ; m2 =0,3 ;
I 01=90 ; I 02=70; M 01=100; M 02=120 ; Y 1,0 =1000 ; Y 2,0 =1000 Ș

22
Calculați traiectoriile de evoluție ale
venitului în cele două țări, analizați
stabilitatea soluției și puneți în evidență
efectul de multiplicare:

Y t =¿ ( Y 1 , t ¿) ¿
¿¿
¿
Valorile proprii:
|0,7−λ 0,3 ¿|¿ ¿¿
¿
Valorile proprii:
λ1 =0,9; λ 2=0 ,55
Sistemul este stabil |λ i|<1,i=1,2 .

Valorile proprii sunt reale și diferite,

pozitive și subunitare (traiectoria
sistemului este monotonă și stabilă).
Polinomul de interpolare Silvester-
Lagrange:
23
 t ( A−λ 1 I ) t ( A−λ 2 I ) t
P( A )=A = λ1 + λ2 =
( λ2 −λ1 ) ( λ1 −λ 2 )
( 0,7−0,9 0,3 ¿ ) ¿ ¿¿
−1 ¿
¿
0,35
¿
G
Y t =¿ ( 0,28571(0,55)t +0,4286(0,9)t 0,8571(0,9t −0,55t ¿ ) ¿ ¿¿
¿
P
Y t =D
P
Punem condiția ca Y t să verifice
sistemul neomogen.

( D1 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ ¿
¿
24
Y t =¿ ( 0 ,28571(0 , 55)t
+0 , 4286 (0,9)t
0 ,8571(0,9 t
−0 , 55 t
¿ ) ¿ ¿¿
¿
Determinarea constantelor generalizate:
( 1000 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ ¿
¿
Y t =¿ ( 0 ,28571(0 , 55) +0 , 4286 (0,9) 0 ,8571(0,9 t −0 , 55t ¿ ) ¿ ¿¿
t t

¿
Temă:
Considerăm o economie mondială
compusă din două economii deschise,
caracterizate de datele:
' '
c 1=0,7; h1 =0,25; m1=0,15; c 2 =0,75;h2 =0,350; m2=0,25;
I 01=95; I 02=75; M 01=110; M 02=100; Y 1,0 =2000; Y 2,0 =2000 Ș
Determinați traiectoria venitului pentru
fiecare dintre cele două țări, analizați
stabilitatea, calculați valorile venitului,
ale consumului, investițiilor, importului
și soldul contului curent al fiecărei țări

25
și reprezentați grafic evoluțiile
indicatorilor enumerați.
Mecanisme de tip accelerator
a) Mecanisme accelerator reale:
- Harrod-Domar
- Kaldor
- Metzler
b) Mecanisme accelerator financiare:
-mecanismul sporului de capital pe
piețele financiare (a obligațiunilor,
acțiunilor, valutară).
c) Mecanisme accelerator mixte (reale și
financiare): mecanismul comportamentului
anti ciclic al ratei dobânzii și creditului,
mecanismul multiplicator accelerator al
investițiilor ( modelul Samuelson),
mecanismul multiplicator/accelerator
stabilizator al ajustărilor parțiale, mecanismul
multiplicator/accelerator stabilizator al
corecției erorilor.

26
MECANISMUL ACCELERATOR
HARROD-DOMAR

S (t )=sY (t )
I(t )= K̇ (t )=ν Ẏ (t )
I(t )=S (t )
Rezolvarea modelului:
ν Ẏ (t )=aY ( t )
Ẏ ( t )−
S
ν()
Y (t )=0
Ecuaţie diferenţială liniară, de ordinul unu, cu
coeficienţi constanţi, omogenă, sau cu
variabile separabile.

Condițiile inițiale:
I 0=S 0

Soluția (traiectoria venitului):

( s/ν )t
Y (t )=Y 0 e

27
 s / ν -“warranted rate of growth” rata
justificată de creștere economică: se justifică
prin structura economică dată de parametrii
modelului: s și ν
Punct fix:
¿
Ẏ =0 →Y =0
Tipul de punct fix:

lim Y ( t )= lim ( Y t→ ∞
0 e ( s/ν ) t
)= ∞
t →∞

Punct fix de tip repelor, sistem global instabil.

Se spune „global” stabil/instabil, dacă există
un singur punct fix.

Fig.1: Mecanismul accelerator Harrod Domar

28
Acceleratorul este exponențiala pozitivă.

MECANISMUL ACCELERATOR AL LUI

KALDOR
Modelul ciclurilor comerciale al lui Kaldor
(1940) este model de referință în analiza
ciclicității economice. Este model de tip
Keynesian.
1. Ẏ (t )=α( I (t )−S(t )),α>0 accelerator
I(t )>S(t )→ Ẏ (t )>0,Y (t )↑
I(t )<S(t )→ Ẏ (t )<0,Y (t )↓
2. K̇ (t )=I (t )−δK(t ), δ rata amortizarii , ec . inv . nete
K (0),Y (0) date
Y (t ) venitul
I(t ) investitii brute
S(t ) economiile
K (t ) stocul de capital
Considerăm investiția brută (formarea brută de
capital) de forma:
29
 3 . I (t )=σ (Y )−nK (t )
'
Investițiile brute cresc cu venitul σ (Y )> 0 ,
mai puțin valoarea capitalului necesar dotării
cu bunuri capital a forței de muncă intrate în
activitate în anul t, n este rata de creștere a
populației . Economiile sunt proporționale cu
venitul:
S (t )=sY (t ), 0<s<1 rata economiilor
Sistemul dinamic obținut este:

Ẏ (t )=α(σ(Y (t ))−nK (t )−sY (t ))

K̇ (t )=σ(Y (t ))−(n+δ ) K (t ),
K (0),Y (0) date
Considerăm:
4 . σ (Y (t ))=aY (t )(1−bY (t )) funcția
logistică
Sistemul dinamic obținut:

30
Ẏ (t )=f (Y (t ),K (t ))=α (aY (t )(1−bY (t ))−
−nK (t )−sY (t ))
K̇ (t )=g(Y (t ), K (t ))=aY (t )(1−bY (t ))−
−(n+δ )K (t )

Calculăm punctele fixe ale modelului:

Ẏ (t )=0
K̇ (t )=0
Sistemul staționar este:
α (aY (t )(1−bY (t ))−nK (t )−sY (t ))=0
aY (t )(1−bY (t ))−(n+δ ) K (t )=0
Sistem staționar este un sistem algebric
neliniar care se rezolvă cu algoritmi numerici
~ ~
(Runge –Kutta) , soluția: Y (t), K(t ) .
Traiectoria de echilibru prin aproximare
liniară.
31
Pentru a calcula traiectoria de echilibru a
sistemului, putem folosi aproximarea liniară:
2
Ẏ (t )=f (Y (t ),K (t ))=α (a−s)Y (t )−α abY (t
−α nK (t )
2
K̇ (t )=g(Y (t ), K (t ))=aY (t )−abY (t )−
−(n+δ )K (t )
Y (0), K (0) date
Notăm vectorul de stare:

X(t)=¿ ( Y(t)¿ ) ¿ ¿¿
¿
Aproximarea liniară este:
~
Ẋ (t )=J ~X ( X (t )− X (t ))
A este matricea Jacobi calculată în punctul fix
~ ~
Y (t ), K (t ) :

32
 ~ ~ ~ ~
(
J ~X =¿ ∂Y(t) ∂ K(t) ¿¿ ¿ )
∂f ( Y , K) ∂f ( Y , K)
¿ ¿
¿
¿
Sistemul liniar se rezolvă cu metodele
cunoscute pentru sistemele dinamice liniare
continue.

Fig.2: Efectul accelerator Kaldor

Temă: Modelul lui Kaldor:

33
 2
Ẏ (t )=f (Y (t ),K (t ))=α (a−s)Y (t )−α abY (t
−α nK (t )
K̇ (t )=g(Y (t ), K (t ))=aY (t )−abY 2 (t )−
−(n+δ )K (t )
K (0),Y (0) date
Cu:
α=0,5 ;a=0,3 ;b=0 ,12 ;n=0 , 01; s=0,3 ;δ=0 , 05
a) Scrieți modelul cu datele considerate;
b) Dacă punctul staționar este:
~ ~
( Y (t ), K (t ))=(1900,2700) și punctul inițial
este: (Y (0), K (0))=(700,1200) , scrieți
aproximarea liniară și determinați traiectoria
sistemului. Calculați numeric traiectoria pe
perioada (0,20) și reprezentați grafic.

34