Curs 6: Modelarea dinamică a inflației

Teoria macroeconomică a incorporat modelului IS-LM, curba Phillips și

mecanismul așteptărilor adaptive. Modelul are multe variante corespunzător
multiplelor forme ale modelului IS-LM, ale curbei Phillips și a modului de
exprimare a eșteptărilor adaptive. În esență însă exprimă aceleași corelații
macroeconomice.

Notăm r (t ) rata nominală a dobânzii și ținem seama de relațiile lui Fisher:

(r (t ) −  e (t )) = rr (t )rata reală a dobânzii
Curba AD se deduce din modelul IS-LM și rezumă echilibrul pe cele două piețe
în condițiile prețului variabil.
Modelul dinamic al inflației este formulat în variabile logaritmice, cu excepţia
ratei dobânzii şi ratei inflaţiei.
M (t )
ln = ln M (t ) − ln P(t ) = m(t ) − p(t )
Dacă notăm P(t ) ,logaritmul ofertei reale de bani,
y (t ) logaritmul PIB real, ecuația de echilibru pe piața banilor (curba LM) în
mărimi logaritmice va fi (ecuația (32) va deveni:
m(t ) − p(t ) = m0 + ky(t ) + lr (t )
(51)

Dacă notăm c(t ), i(t ), g (t ), d (t ), t 0 i0 , logaritmul consumului real, investițiilor reale,

cheltuielilor guvernamentale reale, cererii aggregate reale,taxelor fixe reale,
respectiv investițiilor autonome reale, ecuația (33) va fi:
d (t ) = a + c(1 − t ) y (t ) − ct0 + i0 + i(r (t ) −  e (t )) + g
(52)
În echilibru pieței bunurilor, cererea este egală cu oferta, deci:
y (t ) = d (t )
Relația (34) devine:
y(t ) = A + c(1 − t ) y(t ) + ir (t ) − i e (t ) (53)
Unde
A = a − ct0 + i0 + g
Este cererea agregată reală în mărimi logaritmice, iar a este logaritmul
consumului autonom, relația (35).
Modelul static IS-LM, formulat cu funcții liniare, în mărimi logaritmice va fi
(relația (36)):

1
(1 − c(1 − t )) y (t ) = A + ir (t ) − i e (t )
(54)
m(t ) − p(t ) = m0 + ky(t ) + l r (t )
Considerăm cererea autonomă de bani, egală cu zero: m0 = 0 ,
putem rescrie (54):
(1 − c(1 − t )) A
r (t ) = y (t ) − +  e (t ) → IS
i i (55)
(m(t ) − p (t )) k
r (t ) = − y (t ) → LM
l l

Echilibrul simultan pe piața bunurilor și a banilor se obține înlocuind relația

(55.b) în (54.a)și obținem:
(m(t ) − p (t )) k
(1 − c(1 − t )) y (t ) = A + i( − y (t )) − i e (t )
l l
1 i / l  (56)
y (t ) = A+ (m(t ) − p (t )) −
ik ik
1 − c(1 − t ) + 1 − c(1 − t ) +
l l
i
−  e (t )
ik
1 − c(1 − t ) +
l

În (56) este ecuația venitului care asigură echilibrul simultan pe piața bunurilor
și pe piața monetară. Pentru prețuri fixate, venitul de echilibru este un număr.
Rata dobânzii de echilibru este obținută înlocuind y  (t ) în funcția LM (55.b):
(m(t ) − p(t )) k 
r  (t ) = − y (t ) (57)
l l

Deducerea modelului dinamic al inflației:

În (56) observăm că y (t ) este o funcție liniară de (m(t ) − p(t )) și de  (t ) . Putem

e

nota coeficienții:
1 i / l 
a0 = A = kG  0, a1 = = k M  0,
ik ik
1 − c(1 − t ) + 1 − c(1 − t ) +
l l
i
a 2 = k e = − 0
ik
1 − c(1 − t ) +
l

2
k G , k M , k e

sunt, respectiv, multiplicatorul cheltuielimor guvernamentale, monetar

și al inflației așteptate.
Relația (56) devine:

y(t ) = a0 + a1 (m(t ) − p(t )) + a2 e (t )

(58)
a0  0, a1  0, a2  0
Obs.: pentru simplificarea scrierii, renunțăm la notația cu steluță din relația (56).
Relația (58) reprezintă curba cererii agregate (AD): orice punct de pe această
dreaptă reprezintă echilibrul simultan pe cele două piețe: piața bunurilor și piața
monetară.

Dacă considerăm m(t ) = m variabilă de politică monetară, cunoscut și notăm:

a0 + a1m 1 a
c0 = , c1 = , c2 = 2
a1 a1 a1
Putem exprima curba AD ca relație între p şi y:
p(t ) = c0 − c1 y (t ) + c2 e (t )
(59)
Observăm dependența inversă între p (t ) și y (t ) , care reflectă legile normale ale
cererii și ale ofertei.

Fig: Curba cererii agregate (AD) și LRAS

Curba LRAS, Long Run Aggregate Supply-curba ofertei agregate pe termen
lung este o dreaptă orizontală, reflect echilibrul venitului pe termen lung, egal cu
venitul potențial y n .

3
la intersecția cu AD cu LRAS, se determină rata dobânzii pe termen lung.
Ecuația LRAS este :
y(t ) = yn (60)

Echilibrul pe termen lung va fi: ( p , yn ) .
Introducem în model curba Phillips fără șocul ofertei:
 (t ) =  ( y (t ) − yn ) +  e (t ),   0 (61)

Care reflectă proporționalitatea între deviația inflației și deviația venitului. În

(61), y n este PIB potential, iar  e (t ) este inflația așteptată la momentul t.

yn ,

nivelul outputului potențial, se atinge atunci când:  (t ) =  e

(t ) = 0 , adică
inflația actuală și așteptată sunt zero.
Aceasta este o situație care poate fi întâlnită pe termen lung, când prețurile sunt
total flexibile şi se obține curba ofertei agregate pe termen lung LRAS (Long
y (t ) = y n
Run Aggregate Supply) de ecuație: .
Analiza dinamică
Deducerea modelului dinamic al inflației
Modelul dinamic al inflației cuprinde trei ecuații: ecuația presiunii cererii,
curba Phillips și ecuația așteptărilor inflaționiste adaptive.
Ecuația presiunii cererii (DP) se obține derivând în raport cu timpul
funcția cererii agregate AD:
y (t ) = a0 + a1 (m(t ) − p(t )) + a2 e (t )
a1  0, a2  0
Adică:
 (t ) −  (t )) + a2 e (t )
y (t ) = a1 (m (62)
În (62) avem curba presiunii cererii (Demand Presure, DP):
Observație: Considerăm variabilele logaritmice și, derivând în raport cu
timpul obținem inflația actuală.:
d P (t )
ln P(t ) = =  (t )
dt P(t )

4
 În (62), m (t ) variabilă de politică monetară, este dată exogen ( reprezintă
creșterea ofertei nominale de monedă, prin politică monetară, în mărimi
logaritmice).
Mecanismul de formare aașteptărilor inflaționiste de tip adaptiv este descries
de ecuația diferențială:
 e (t ) =  ( (t ) −  e (t )),   0 (63)
Din (63) observăm că așteptările cresc dacă inflația actuală depășește inflația
așteptată și scad dacă inflația actuală este mai mica decât inflația așteptată.
Considerând curba Phillips prezentată mai sus, modelul dinamic al inflației
va fi:
y (t ) = a1 (m (t ) −  (t )) + a2 e (t ), a1 , a2  0
 (t ) =  ( y (t ) − yn ) +  e (t ),   0
 e (t ) =  ( (t ) −  e (t )),   0 (64)
Modelul dinamic al inflației cuprinde, așa cum am menționat:

- Dinamica venitului dată de curba presiunii cererii;

- Curba Phillips care dă relația dintre inflație și deviația outputului;
- Mecanismul așteptărilor adaptive.

Reducem sistemul dinamic la două ecuații:

- înlocuim curba Phillips în ecuația de dinamică a inflației așteptate
obținem:

5
 e (t ) =  ( y (t ) − y n )
- Substituim în curba presiunii cererii ecuația de mai sus și curba Phillips:

y (t ) = a1 (m (t ) −  (t )) + a2 e (t ) =
 
= a1m (t ) − a1  ( y (t ) − y n ) +  e (t ) + a2 ( y (t ) − y n ) =
= a1m (t ) −  (a1 − a2  )( y (t ) − y n ) − a1 e (t )
Modelul redus al inflației este:

 e (t ) =  ( y (t ) − yn )
y (t ) = a1m (t ) −  (a1 − a2  )( y (t ) − yn ) − a1 e (t )
a1  0, a2  0 (65)
Acesta cuprinde două ecuații: ecuația de dinamică a așteptărilor inflaționiste și
ecuația de dinamică a PIB-ului.
Analiza în spațiul fazelor
Vom pune condiția de staționaritate și vom determina traiectoriile staționare.
Traiectoria staționară se obține pentru:
y (t ) = 0,  e (t ) = 0 .

0 =  ( y(t ) − yn ) → y(t ) = yn
0 = a1m (t ) −  (a1 − a2  )( y(t ) − yn ) − a1 e (t ) → m (t ) =  e (t )

Din prima condiție, y (t ) = 0 , rezultă y(t ) = yn , adică , pe traiectoria staționară,

venitul este la nivelul potential.

Din a doua condiție:  (t ) = 0 , rezultă m (t ) =  (t ) , adică , pe traiectoria

e e

staționară, inflația așteptată este egală cu rata de creștere monetară.

Pe traiectoria staționară, venitul este la nivelul potențial iar rata de creștere
monetară este egală cu inflația așteptată:
y (t ) = yn ,  e (t ) = m (t )
.

6
 În punctul staționar, inflația așteptată este egală cu creșterea masei monetare în
mărimi logaritmice.

Considerăm dreapta  (t ) = 0 , pentru care y(t ) = yn , deci curba este o dreaptă

e

perpendiculară pe abscisă.

Dacă y(t )  yn , atunci  (t )  0 , deci  (t ) crește, la dreapta verticalei, inflația

e e

așteptată crește. În mod similar, când y(t )  yn ,  (t )  0 , adică inflația așteptată

e

scade.

Considerăm acum dreapta y (t ) = 0 . In acest caz:

a1m (t ) −  (a1 − a2  )( y (t ) − yn ) = a1 e (t )

a2 
 e (t ) = m (t ) −  (1 − )( y (t ) − yn )
a1

a2 
(1 − )  0 → a1  a2 
Care are panta negativă dacă: a1 ,

y (t ) = a1m (t ) −  (a1 − a2  )( y (t ) − yn ) − a1 e (t )

Pe curba y (t ) = 0 , există perechi ( y (t ), r (t )) care verifică ecuația y (t ) = 0 .

Deasupra curbei,  (t ) mai mare decât valoarea de pe curbă. Întrucât coeficientul
e

i / l 
a1 = 0
ik
1 − c(1 − t ) +
are semnul minus în față, deasupra curbei y (t )  0 și y (t )
l
scade, corespunzător, sub curbă, y (t )  0 și y (t ) crește .

7
Figura: Analiza în spațiul fazelor

Aceasta este varianta simplificata a modelului lui Mc Cafferty, 1990.

Considerând curba y (t ) = 0 , y (t )  0 deasupra curbei, deci y va scădea și y (t )  0


sub curbă, deci y va crește .

Combinând cele două figuri, obținem o diagramă cu patru cadrane:

Figură: Punct staționar atractor/nod spirală, sensul împotriva acelor de

ceasornic
Pornind din punctul A de pe această diagramă, mergem împotriva acelor de
ceasornic, în spirală, pe traiectoria T2.
Traiectoria pe care se va ajunge în punctul de echilibru, depinde de variabilele
exogene și de parametrii sistemului dinamic.
Punctul staţionar este de tip atractor/nod spirală.
Modelul dinamic redus al inflației, relația (65) este:

8
y (t ) = a1m (t ) −  (a1 − a2  )( y(t ) − yn ) − a1 e (t )
 e (t ) =  ( y(t ) − yn )
poate fi scris vectorial:
 y (t )   y(t ) 
 e  = A e  + T
  (t )    (t ) 
    (66)
 −  (a1 − a2  ) − a1 
A =  
 0 

 a1m (t ) +  (a1 − a2  ) y n 
T =  
 −  y  este vectorul termenilor liberi, al variabilelor
, n

instrumentale sau de control.

Unde A este matricea de structură, iar T este vectorul de termeni liberi, adică
vectorul instrumental. Dacă valorile proprii ale matricei A sunt complexe
conjugate, traiectoria va porni din punctul inițial și se va îndrepta în spiral,
împotriva acelor de ceasornic, către punctul de echilibru.

Politici monetare: contracție monetară: m (t )  0 .

 (t ) = x1 , la m (t ) = x2 unde x1 și x2 sunt rate
Scade rata de creștere monetară de la m
de creștere monetară. Deplasarea de la echilibrul E0 la noul echilibru E1 se va face
pe o traiectorie spirală împotriva acelor de ceasornic.

9
Figura: Declin al creșterii monetare
Sistemul dinamic al inflației:
 y (t )   y(t ) 
 e  = A e  + T
  (t )    (t ) 
   

este rezolvat pentru  (t ) și y (t ) , putem determina  (t ) din curba Phillips:

e

 (t ) =  ( y (t ) − yn ) +  e (t )
În cazul reducerii creșterii monetare, dacă rădăcinile ecuaţiei caracteristice/
valorile proprii ale matricei de structură, sunt complexe conjugate, situația poate fi
reflectată în figurile de mai jos:

Ultima figură arată natura ciclică a inflației actuale și așteptate dar și faptul ca
inflația actuală este inițial sub inflația așteptată.

10
Dacă venitul actual inițial scade sub nivelul potențial, inflația actuală scade sub
inflația așteptată, conform curbei Phillips:
 (t ) −  e (t ) =  ( y (t ) − yn ),   0

Când venitul actual este peste nivelul potențial, inflația crește peste inflația
așteptată.

Ip =1
Consideram indicele prețurilor egal cu unitatea .
Datele inițiale sunt:
a = 50, k = 0,25, c = 0,75, m0 = 8, t  = 0,25, i = −1,525, l  = −0,5, t0 = 10, i0 = 100, m = 200,
g = 230, y(0) = 851, r (0) = 0,04, e (t ) = 0

1. Scrieți modelul static IS-LM cu datele considerate și calculați

echilibrul static;
 = 0,05
2. Constriuți modelul dinamic, pentru  = 0,8 ;
3. Calculați punctul staționar și analizați dinamica sistemului în spațiul
fazelor;
4. Scrieți forma canonică Jordan și calculați traiectoria sistemului
dinamic. Stabiliți natura punctului staționar.
5. Calculați numeric traiectoria în EXCEL pentru 50 de perioade, trasați
graficul acesteia și analizați economic.

1.Scrieți modelul static IS-LM cu datele considerate și calculați

echilibrul static;

Piața bunurilor: Curba IS

Funcția de consum Keynesiană:

c(t ) = 50 + 0,75 y d (t )

11
Venitul disponibil:

y d (t ) = y(t ) − tax(t )

Ecuația investițiilor:

i(t ) = 100 − 1,525(r (t ) −  e (t ))

Ecuația taxelor:
tax(t ) = 10 + 0,25 y (t )
Ecuația cheltuieilor guvernamentale:
g (t ) = g = 230
Cererea agregată:
d (t ) = c(t ) + i (t ) + g (t ) = 50 + 0,75( y (t ) − 10 − 0,25 y (t )) + 100 − 1,525r (t ) + 230

Cererea autonomă:

A = 50 − 7,5 + 100 + 230 = 372,5

d (t ) = 0,75(1 − 0,25) y (t ) − 1,525r (t ) + 372,5

d (t ) = 0,5625 y (t ) − 1,525r (t ) + 372,5

Echilibrul cerere-ofertă pe piața bunurilor:

y (t ) = d (t )

Curba IS:

372,5 1,525
y(t ) = 0,5625 y(t ) − 1,525r (t ) + 372,5 → y (t ) = − r (t )
0,4375 0,4375
y(t ) = 851,43 − 3,49r (t )

Sau:

r (t ) = −0,2869 y (t ) + 244,262

12
Piața banilor:

Cererea de bani:

md (t ) = 8 + 0,25 y(t ) − 0,5r (t )

Echilibrul cerere-ofertă:

mtd (t ) = m = 200

m = 200 = 8 + 0,25 y (t ) − 0,5r (t )

Curba LM :

r (t ) = −384 + 0,5 y (t )

Echilibrul inițial E0: (798,4; 15,20)

 = 0,05
2.Constriuți modelul dinamic, pentru  = 0,8 ;

Dinamizarea modelului:
IS:

y (t ) =  (d (t ) − y(t )) =  A − (1 − c(1 − t )) y(t ) + ir (t ) 
y (t ) =  372,5 − 0,4375 y(t ) − 1,525r (t )

Traiectoria staționară:
y (t ) = 0 → (372,5 − 0,4375 y (t ) − 1,525r (t )) = 0 Adică tocmai curba IS.

LM:
r(t ) =  (m0 − m ) + ky(t ) + l r (t ) →
r(t ) =  − 192 + 0,25 y (t ) − 0,5r (t )
Traiectoria staționară:

r(t ) = 0 → (8 − 200 + 0,25 y(t ) − 0,5r (t ) = 0

13
Adică, curba LM:
r (t ) = −384 + 0,5 y (t )
Echilibrul staționar inițial E0: (798,4; 15,20)

3.Calculați punctul staționar și analizați dinamica sistemului în spațiul

fazelor;

Analiza dinamicii în spațiul fazelor:

y (t ) =  372,5 − 0,4375 y(t ) − 1,525r (t )

r(t ) =  − 192 + 0,25 y(t ) − 0,5r (t )
Vectorii de forțe:

Pe curba y (t ) = 0 , IS, corelațiile de echilibru sunt date de ecuația IS:


372,5 − 0,4375 y(t ) −1,525r(t ) = 0 . Deasupra curbei,
r (t )  r (t ) de − a lungul curbei . Cum r (t ) are coeficient negativ,
372,5 − 0,4375 y(t ) − 1,525r (t )  0 → y (t )  0 → y(t ) 
Sub curbă, y (t )  0
Pe curba r(t ) = 0 , corelațiile de echilibru sunt date de ecuația LM:
− 192 + 0,25 y(t ) − 0,5r(t ) = 0

14
Deasupra curbei, rata dobânzii r (t ) . este mai mare decât r (t ) pe curbă, pentru un
anumit y (t ) .

Întrucât r (t ) are coeficient negativ, expresia −192 + 0,25 y(t ) − 0,5r (t )  0 ceea
ce înseamnă că

r(t )  0 → r (t )  și în consecință rata dobânzii scade.

Sub curbă, r(t )  0 , deci rata dobânzii va crește r (t )  .

Considerăm o scădere a ofertei de monedă de la m = 200 la m = 190 . Noul echilibru

este:
190 = 8 + 0,25 y (t ) − 0,5r (t )
LM1: r (t ) = 0,5 y (t ) − 364
y1 = 772,9851
r1 = 22,4926

E1: (772, 9851; 22, 4926)

Dorim să știm traiectorii pe care se deplasează sistemul de la E0 la E1, care

constituie condiția finală a traiectoriei, în funcție de vitezele de reacție  si  .

15
Construim sistemul dinamic:
d (t ) = c(t ) = i(t ) + g = a + c(1 − t ) y(t ) − ct0 + g =
= 50 + 0,75(1 − 0,25) y(t ) − 0,75 10 + 230 =
= 372,5 + 0,526 y(t ) − 1,525r (t )

y (t ) =  (d (t ) − y(t )) =  A − (1 − c(1 − t )) y(t ) + ir (t )

y (t ) =  (d (t ) − y (t )) =  (372,5 − 0,4375 y (t ) − 1,525r (t ))

r(t ) =  (m d (t ) − m(t )) =  (m0 + ky(t ) + l r (t ) − m )

=  (−192 + 0.25 y (t ) − 0,5r (t ))

4.Scrieți forma canonică Jordan și calculați traiectoria sistemului

dinamic. Stabiliți natura punctului staționar.

Considerăm vitezele de ajustare pe piața bunurilor și pe piața monetară, respectiv:

 = 0,05
 = 0,8

y (t ) = − 0,2018 y (t ) − 0,076 r (t ) + 18,625

r(t ) = 0,16 y (t ) − 0,4 r (t ) − 153,6

Scrisă vectorial:
 y (t )   − 0,2018 − 0,076  y (t )  18,625 
  =   + 
 r(t )   0,16 − 0,4  r (t )   − 153,6 

 − 0,2018 − 0,076 
A =  
 0,16 − 0,4 

Forma canonică Jordan:

Valorile proprii sunt complexe conjugate, cu partea reală negativă

Re( 1, 2 ) = −0,301  0 , punctul fix este atractor/nod spirală, traiectoria fa fi spirală

de la E0 , la E1
Vectorii proprii la dreapta vor fi:

16
  0,619 − 0,302i 
v1 =  
 1 

 0,619 + 0,302i 
v 2 =  
 1 

Considerăm:
 0,619 − 0,302i 
v1 =  
 1 

Subvectorii
 0,619   − 0,302 
a =  , b = − 
 1   0 

  0,619  
G
 y (t )   0,302   0,302   0,619 
  = e −0,301t c1 (  cos 0,048t +   sin 0,048t ) + c2 (  cos 0,048t −   sin 0,048t 
 r (t )   1  0  0  1  

Determinăm soluția particulară de forma termenului liber:

P
 y (t )  D 
  =  1 
 r (t )   D2 

 0   − 0,2018 − 0,076  D1  18,625 

  =    +  
 0   0,16 − 0,4  D2   − 153,6 
−1
 D1   − 0,2018 − 0,076  18,625   4,3 − 0,817 18,625   205,58 
  = −    =    =  
 D2   0,16 − 0,4   − 153,6  1,72 2,169  − 153,6   − 301,12 

Soluția va fi:
 y(t )  −0,301t   0,619   0,302   0,302   0,619    205,58 
  = e c1 (  cos 0,048t +   sin 0,048t ) + c2 (  cos 0,048t −   sin 0,048t  +  
 r (t )    1   0   0  1    − 301,12 

Ținând seama că sin(0)=0și cos(0)=1, putem determina constantele generalizate c1

și c2 , facând t = 0
 85    0,619   0,302   205,58 
  = c1 (  + c2 (  +  
 0,04   1  0   − 301,12 
c1 = 301,16
c2 = −2180,68

17
Aceleași date ca și în exercițiul precedent și o politică fiscală expansivă
de creștere a cheltuielilor guvernamentale cu 20%.
Determinați traiectoria de evoluție și o analizați economic comparativ cu
traiectoria inițială,

18