Cuprins

4.1. Descrierea metodei

4.2. Controlul curentului cu convertor c.c.-c.c intr-un cadran
4.2.1. Funcţionarea
4.2.2. Expresiile valorii măsurate de current
4.2.3. Frecvența de comutație
4.2.4. Efectul factorului de rejecție a modului comun (CMRR)
4.2.5. Valoarea maximă a tensiunii de alimentare
4.3. Reglarea bipozitionala a tensiunii cu convertor Buck
4.3.1.Descrierea functionarii
4.3.2. Performantele sistemului
4.4. Reglarea bipozitionala a curentului cu invertor monofazat
4.4.1. Modul de comanda simetric
4.4.2. Modul de comanda asimetric
 TITLU CARTE

4. REGLAREA BIPOZITIONALA

4.1. Descrierea metodei

Metoda constă în compararea mărimii de ieşire (mărimea măsurată)

cu unda de referinţă (mărimea prescrisă) într-o buclă de reglare închisă.
O posibilitate de realizare a acestei metode pentru o fază a unui
invertor este arătată în fig. 4.1.1.

Fig. 4.1.1. O posibilitate de realizare a reglajului bipoziţional

Sistemul comportă un sumator care face diferenţa între mărimea de

referinţă i* şi mărimea măsurată im (  ( t )  im  i* ) şi un comparator cu
histerezis (H) care basculează când diferenţa  ( t ) în valoare absolută
depăşeşte pragul impus de histerezis. De asemenea, sistemul mai are şi
circuitele de comandă a tranzistoarelor de pe faza respectivă, realizând
formarea impulsurilor sincrone cu cele de la ieşirea comparatorului şi
negatele acestora, timpii de marjă şi separarea galvanică sau optică între
invertor şi electronica de comandă şi reglare.
La o buclă de reglare bipoziţională histerezisul este compus din
histerezisul comparatorului la care se adaugă suma timpilor de întârziere din
buclă.
Sistemul poate funcţiona numai cu buclă de reglare închisă. Mărimea
reglată poate fi numai o variabilă de stare (tensiunea pe un condensator sau
curentul printr-o inductanţă) pentru că implică un riplu. De asemenea, la
această metodă atât frecvenţa cât şi factorul de modulare sunt variabile.

2
 Convertoare Electronice de Putere

Daca privim comparativ cele doua metode, reglarea PWM si reglarea

bipozitionala, schema aceasteia din urma se obtine din prima prin inlocuirea
regulatorului, comparatorului, si a generatorului de tensiune liniar variabilă,
cu un comparator cu histerezis.
 Comparatorul cu histerezis
O variantă de comparator cu histerezis este arătată în figura 4.1.2.a),
unde im si i* reprezinta tensiunea corespunzatoare curentului masurat,
respectiv a curentului de referinta, iar in figura 4.1.2.b) este reprezentata
caracteristica intrare- iesire.
Histerezisul este:
R1
H v0 (4.1.1)
R1  R2
unde v0 are valori apropiate de tensiunile de alimentare ale
comparatorului (E). Pentru simplificare se va consideră v0   E .
*
Pentru  ( t )  ( im  i* )  H ; im  i  H , comparatorul basculează
în (-E), care trebuie să corespundă scăderii curentului prin sarcină.
Pentru (im  i * )   H ; im  i *  H , comparatorul basculează în (+E)
care trebuie să corespundă creşterii curentului prin sarcină.

Fig. 4.1.2. Comparator cu histerezis

a) schema electrică; b) caracteristica intrare-ieşire

3
 TITLU CARTE

Fig. 4.1.3. Alta varianta de comparator cu histerezis

O alta varianta de comparator cu histerezis este arătată în figura

4.1.3.
Aplicand principiul suprapunerii efectelor, rezulta:
R2 R1
i i  v0 (4.1.2)
R1  R2 R1  R2
Pentru R1<<R2 relatia (4.1.2), devine:
R
i  i   1 v0 (4.1.3)
R2
Din relatia (4.1.3) rezultă ca histerezisul este:
R
H  1 v0 (4.1.4)
R2
O alta posibilitate de realizare a histerezisului este de a utiliza in
locul comparatorului cu histerezis un comparator fara histerezis urmat de un
bistabil D, la care frecventa de ceas este o succesiune de impulsuri
dreptunghiulare cu frecvență fixa. Bistabilul D transfera la iesire semnalul
de pe intrare numai pe durata semnalului logic 1 (unu) al frecventei de ceas.

4.3. Reglarea bipozitională a tensiunii cu convertor Buck

4.3.1. Descrierea funcționării
Schema bloc este dată în figura 4.3.1.

4
 Convertoare Electronice de Putere

Fig. 4.3.1 Schema bloc pentru reglarea bipoziţională a tensiunii cu convertor Buck.

Daca eroarea este pozitiva și ieşirea comparatorului stă în plus,

tranzistorul T conduce, dioda D fiind blocată. Ca urmare, tensiunea pe diodă
VAB va fi egală cu Vi. Tensiunea Vi se aplică circuitului L,C,R şi curentul
prin inductanta iL începe să crească liniar. Când iL  i0 (valoarea medie)
condensatorul începe să se încarce, tensiunea V0 creşte până când eroarea
devine negativa si mai mare in valoare absoluta decat histerezisul şi
comparatorul basculează în minus. Ca urmare, tranzistorul se blochează, iar
dioda D conduce (se consideră tensiunea pe dioda zero) şi curentul iL scade
liniar. Când iL  i0 condensatorul C se descarcă (V0 scade) şi când eroarea
devine pozitiva si mai mare ca valoare decat histerezisul ciclul se reia.
Formele de undă sunt date în figura 4.3.2.

5
 TITLU CARTE

Fig. 4.3.2 Tensiunea pe sarcină v0 şi curentul prin inductanţă iL.

Valoarea medie a tensiunii v AB :

t
v ABmed  Vmed  1 Vi , unde T1  t1  t2 (perioada este variabilă)
T1
Curentul mediu este
V
I med  med
R
Pentru durata  0,t1  pentru curent neîntrerupt putem scrie:
diL
Vi  L  v0
dt
di 1
L L  Vi  V0  , se consideră v0 constantă cu un riplu foarte
dt L
mic.  v0  V0 
Rezultă valoarea curentului iL :
V V
iL  i 0 t  A
L
Pentru t=0; iL  I min . Rezultă A  I min
Deci:
V V
I L  i 0 t  I min (4.3.1)
L

6
 Convertoare Electronice de Putere

Pentru durata t2 considerând 0 momentul t1 :

di
L L  v0  0 sau
dt
diL v0 V0
 şi iL   t  A  v0  V0 
dt L L
La t=0, iL  I max rezultă A  I max
V
iL   0 t  I max (4.3.2)
L
Pentru t  t1 , L
i  I max relaţia (4.3.1) devine :

V V
I max  i 0 t1  I min
L
Rezultă riplul curentului :
V V
I max  I min  i 0 t1 (4.3.3)
L
Pentru t  t2 şi iL  I min relaţia (4.3.2) devine :
V
I min   0 t2  I max
L
Rezultă din nou riplul curentului:
V
I max  I min  0 t2 (4.3.4)
L
Egalând ecuaţiile (4.3.3) cu (4.3.4):
Vi  V0 V
t1  0 t2 sau Vi t1   t1  t2  v0
L L
Notăm: t1  t2  T si obţinem:
t
v0  1 Vi  Vmed
T
Tensiunea de ieşire v0 este valoarea medie a pulsaţiilor de tensiune
v A . Curentul mediu este tocmai curentul de sarcină i0 deoarece:
V V
i0  0  med  I med (4.3.5)
R R
Pe durata 0..  1 tranzistorul este în conducţie şi tensiunea v0  t 
scade până când iL  t  atinge valoarea medie I med  Vmed R pentru că, se
descarcă condensatorul deoarece trebuie sa asigure curentul de sarcină,
atingând valoarea minimă a tensiunii, Vmin .

7
 TITLU CARTE

Când iL  I med condensatorul se încarcă, v0 creşte până când

curentul în descreştere atinge valoarea I med  Vmed R , momentul  3 când
tensiunea v0 are valoarea Vmax .
Riplul tensiunii de ieşire este Vmax  Vmin  . În continuare tensiunea
v0 scade până când din nou curentul iL  I med .
Notăm: V2 valoarea tensiunii când iL  I max
V1 valoarea tensiunii când iL  I min
În aceste momente tranzistorul comută, deci rezultă că V2  V1 
reprezintă histerezisul comparatorului, mai mic decât riplul tensiunii
Vmax  Vmin  .

4.3.2. Performanțele sistemului

Performantele din punct de vedere al sistemului automat, atat in
regim stationar cat si dinamic vor fi analizate, bazat pe cateva rezultate
obtinute prin simularea schemei din figura 4.3.1. Datele numerice pentru
simulare sunt:
V=20 V; L=100 μH , C=100 μF; R=6 Ω. H=0,4 %; 0.1%.
În figura 4.3.3 este aratată comportarea sistemului la pornire şi
anume: iniţial tensiunea de la ieşire este zero, atunci comparatorul
basculează în tensiunea maximă de alimentare, tranzistorul conduce si
condensatorul de la ieşirea convertorului începe sa se încarce. Când
tensiunea de la ieşire depăseşte tensiunea reglată la iesire (12V),
comparatorul basculează în zero, tranzistorul se blocheaza si condensatorul
de la ieşirea convertorului se descarcă. Comparatorul rămâne în zero atât
timp cât tensiunea de la ieşire este mai mare decât valoarea de referință din
care se scade histerezisul.

8
 Convertoare Electronice de Putere

Fig. 4.3.3. Semnalul la ieșirea comparatorului la pornire (verde) si tensiunea la

ieşire (rosu).

Daca se regleaza in loc de tensiunea la iesire, o suma ponderata intre

tensiunea la iesire si derivata ei, adica curentul prin condensator, atunci la
pornire tensiunea la iesire nu mai depaseste valoarea de referinta, cresterea
tensiunii de iesire are loc cu panta controlata, asa cum se vede in figura
4.3.4. Acest mod de reglare se numește reglare cu alunecare și va fi tratat
în capitolul următor.

9
 TITLU CARTE

Fig. 4.3.4. Semnalul la iesirea comparatorului la pornire (albastru) si tensiunea la

ieşire(rosu) cand se regleaza și derivata tensiunii de iesire.

10
 Convertoare Electronice de Putere

Fig. 4.3.5 Funcţionarea în regim de curent intrerupt (histerezis 0,4%). Tensiunea pe

diodă (albastru), curentul prin inductanţă (rosu), tensiunea de la ieşire si riplul ei
(verzi).

În figura 4.3.5 este simulată o funcţionare în regim de curent

întrerupt în care curentul prin inductanţă va deveni zero spre sfârşitul
fiecărei perioade de comutaţie. In practică se poate ajunge foarte uşor în
această funcţionare datorită unui histerezis mare, ceea ce duce la o frecvenţă
de comutaţie maxima mult prea mică si la un anumit nivel de sarcina se intra
in regim de curent intrerupt. Ieşirea din acest regim de funcţionare pentru o
anumita sarcina se poate face prin micşoarea histerezisulul şi implicit
creşterea frecvenţei de comutaţie In figura 4.3.6 este aratata funcţionarea în
regim continuu de curent (histerezis 0,1%). Sunt prezentate comparativ
aceleasi marimi ca si in cazul precedent in figura 4.3.5.

11
 TITLU CARTE

Fig. 4.3.6. Funcţionarea în regim continuu de conductie (histerezis 0,1%).

Tensiunea pe diodă (albastru), curentul prin inductanţă (rosu), tensiunea de la ieşire
si riplul ei (verzi).

Se observă funcţionarea în regim de conducţie continuă, curentul

prin inductanţă nu se mai anulează spre sfârşitul fiecărei perioade de
comutaţie. Riplul tensiunii de ieşire în regim staţionar este de 344 mV. Se
verifică faptul ca histerezisul nu este egal cu riplul.

Comportarea la variaţii de sarcină (șoc de sarcină)

Convertorul este supus la un şoc de sarcină, prin cuplarea în paralel
cu sarcina existentă de 6 Ω a unei alte sarcini de aceeaşi valoare, sarcina
convertorului devenind 3 Ω. In figura 4.3.7 sunt arătate tensiunea de la ieşire
(rosie) si curentul prin inductanţă (albastru). Din aceasta figura se poate
considera ca acest soc de sarcina 100%, practic, nu este resimtit de marimea
reglata (tensiunea de iesire). Totusi, riplul tensiunii de iesire creste de la 344
mV la 501 mV, asa cum se vede in figura 4.3.8.

12
 Convertoare Electronice de Putere

Fig. 4.3.7. Tensiunea de la ieşire (rosie) si curentul prin inductanţă (albastru).

Fig. 4.3.8. Comportarea la soc de sarcină. Tensiunea de la ieşire (rosie) si curentul

prin inductanţă (albastru).

13
 TITLU CARTE

Timpul de restabilire al regimului staţionar al tensiunii de la ieşirea

convertorului este de 0.315 ms.

Comportarea la variaţia tensiunii de alimentare și șoc de sarcină:

În figura 4.3.9 este prezentata comportarea la conectarea unei sarcini
suplimentare de 100%, urmata de scaderea tensiunii de alimentare cu 25%.
Sunt aratate tensiunea de alimentare (albastru) si tensiunea de la ieşire şi
riplul ei (rosu). Se observă o modificare a riplului de la valoarea de 344 mV
la valoarea de 460 mV la socul de sarcina, asa cum am constatat si anterior.
Acest riplu nu se mai modifică cât timp sarcina este menţinută crescuta cu
100%. Adica, scaderea tensiunii de alimentare nu influenţează comportarea
sistemului în mod semnificativ.

Fig. 4.3.9. Comportarea la conectarea unei sarcini suplimentare de 100%, urmata

de scaderea tensiunii de alimentare cu 25%; Sunt reprezentate: tensiunea de
alimentare (albastru) si tensiunea de la ieşire şi riplul ei (rosu).

14
 Convertoare Electronice de Putere

Fig. 4.3.10. Comportarea la deconectarea sarcinii suplimentare de 100%, urmata

de cresterea tensiunii de alimentare cu 25%; Sunt reprezentate : tensiunea de
alimentare (albastru) si tensiunea de la ieşire şi riplul ei (rosu).

In figura 4.3.10 este prezentata comportarea la deconectarea unei

sarcini suplimentare de 100%, urmata de cresterea tensiunii de alimentare
cu 25%. Sunt aratate tensiunea de alimentare (albastru) si tensiunea de la
ieşire şi riplul ei (rosu). Se constata si in acest caz un comportament similar
cu cel din cazul anterior. In concluzie, în cazul reglajului bipoziţional
variatia tensiunii de alimentare nu influenţează comportarea sistemului în
mod semnificativ.

Concluzii
o Reglajul bipoziţional are avantajul celei mai simple implementări
hardware, datorită numarului mic de componente necesar .
o Are dezavantajul ca frecventa de modulare este variabila, și
convertorul poate ajunge să functioneze cu curent intrerupt. La
reglarea PWM frecvenţa de comutaţie este constanta, iar acest lucru
poate împiedica funcţionarea în regim de curent întrerupt. În cazul
reglajului bipoziţional, de exemplu cand se regleaza tensiunea,
frecvenţa de comutaţie este variabilă, iar dacă modificăm, de

15
 TITLU CARTE

exemplu sarcina, frecvenţa de comutaţie scade putându-se ajunge în

regim de curent întrerupt.
o Răspunsul la perturbatii fie de sarcină, fie ale tensiunii de alimentare
este mai bun decât la comanda PWM, timpul de restabilire al
regimului staţionar şi suprareglajul fiind mult mai mici.

16