Sunteți pe pagina 1din 48

5.

CONVERTOARE CU IZOLARE
GALVANICA

(5.1 Convertorul forward)

5.2 Convertorul flyback

1
6. ANALIZA SI MODELAREA
CONVERTOARELOR C.C. – C.C.
FUNCTIONAND IN REGIM DINAMIC
REGIM PERMANENT → valorile medii ale marimilor electrice sunt
constante in timp
STUDIUL REGIMULUI DINAMIC → raspunsul la diferiti factori
perturbatori

In cazul surselor de alimentare in comutatie intereseaza raspunsul la:


- variatia tensiunii de intrare – vG(t)
- variatia rezistentei de sarcina (curentului de iesire) – R(t), (v(t)/R)
- variatia factorului de umplere al impulsurilor de comanda – d(t)

2
6. ANALIZA SI MODELAREA
CONVERTOARELOR C.C. – C.C.
FUNCTIONAND IN REGIM DINAMIC
In cadrul surselor in
comutatie,
convertoarele de
putere c.c. – c.c.
functioneaza de
obicei in bucla
inchisa. Studiul
acestui regim
presupune
cunoasterea
functiilor de transfer
comanda – iesire,
intrare – iesire,
precum si a
impedantei de iesire Reteaua de comutatie NU este un circuit 3
a convertorului. invariant in timp
6.1 Modelarea prin mediere - obiective

4
6.2 Aproximatia implicata de mediere

Medierea este echivalenta cu neglijarea riplului pe frecventa de


comutatie, adica a armonicilor superioare din spectrul semnalului.
Raman componentele de joasa frecventa care vor descrie raspunsul
sistemului la variatii de joasa frecventa ale factorului de umplere, d(t), ale
tensiunii de intrare, vG(t), sau ale sarcinii, R(t).

5
6.2 Aproximatia implicata de mediere
t + TS
d 1
v L (t ) = L ⋅
di L (t )
L dt
i L (t) TS
= ⋅
TS ∫i
t
L ( t )dt
dt iL(t)
d i L (t) 1
= ⋅ [i L ( t + TS ) − i L ( t )]
t + TS TS
1 ⇒
di L (t ) = ⋅ v L (t ) dt
L ∫
t
vL(t)
dt TS
d i L (t) TS
1
t + TS
TS ⇒ v L (t) = L⋅
∫t v L (τ)dτ ⋅ TS
TS
i L (t + TS ) − i L (t ) = ⋅ dt
L Valoarea medie a tensiunii pe
bobina, calculata pe o perioada
1 1  S 
t+T

i L (t + TS ) − i L (t ) = ⋅ ⋅ ∫ v L ( τ)dτ  ⋅ TS de comutatie, NU mai este nula,


L TS  t  ca in regim permanent.
1442443
vL (t ) TS Diferenta neta a curentului prin
v L (t ) bobina, intr-o perioada de
i L (t + TS ) − i L (t ) =
TS
⋅ TS (*) comutatie, este determinata
1442443 L4 { corect cu ajutorul valorii medii a
diferenta neta 142 3 durata
intr -o perioada panta medie intervalului tensiunii pe bobina, calculata in
acea perioada. 6
6.2 Aproximatia implicata de mediere

De exemplu, pentru convertorul buck:


iM(t) L
M iL(t) v(t)/R
0 ≤ t < d(t)·TS; M = on; D1 = off
vG(t) iD1(t) iC(t) v(t)
vL(t)
d(t) D1 C R d(t)·TS ≤ t <TS; M = off; D1 = on

Se aplica rel.(*) pe intervale:

⇒ vL (t) TS
=
vG (t) − v( t )
i L (d ( t ) ⋅ TS ) − i L (0) = = vG (t) ⋅ d ( t ) − v( t )
TS TS
⋅ d ( t ) ⋅ TS TS TS
L
− v( t ) T d i L (t) TS
i L (TS ) − i L (d ( t ) ⋅ TS ) = S
⋅ d′( t ) ⋅ TS dar : v L (t) TS
= L⋅
dt
L
Panta componentei de JF a
vG (t) TS
⋅ d ( t ) − v( t ) TS curentului prin bobina este
i L (TS ) − i L (0) = ⋅ TS
14 4244 3 L 4444 { corect determinata cu ajutorul
diferenta neta 144442 3 durata
panta medie intervalului tensiunii medii pe bobina
7
6.2 Aproximatia implicata de mediere
iM(t) iL(t)
L Ecuatia de mai jos descrie
M v(t)/R
evolutia in timp a
iD1(t) iC(t)
vG(t) vL(t) v(t) componentelor de joasa
d(t) D1 C R
frecventa ale curentului prin
bobina:
d i L (t)
0 ≤ t < d( t ) ⋅ TS L⋅
TS
= vG (t) TS
⋅ d ( t ) − v( t ) TS
dt
di L ( t ) Daca valorile constantelor de timp
v L (t) = L ⋅ = v G ( t ) − v( t ) ≈
dt naturale ale circuitului sunt mult mai
≈ v G ( t ) T − v( t ) T mari decat TS, iar variatiile semnalelor
S S
perturbatoare si de control sunt lente
d ( t ) ⋅ TS ≤ t < TS in raport cu TS, atunci marimile
electrice pot fi considerate egale cu
di L ( t )
vL (t) = L ⋅ = − v( t ) ≈ − v( t ) T valorile lor medii, pe fiecare perioada
dt S
de comutatie (extinderea

( ) ( )
aproximatiei riplului redus).
⇒ v L ( t ) T = d ( t ) ⋅ v G ( t ) T − v( t ) T + d′( t ) ⋅ − v( t ) T = v G ( t ) T ⋅ d( t ) − v( t ) T
S S S S S S
8
6.2 Aproximatia implicata de mediere

d(t)·TS d’(t)·TS

vL(t) vG(t)-v(t) Se pot media formele de unda pe


intervale scurte in raport cu
constantele de timp naturale ale
vG(t) T − v(t) T vL(t) T
S S S circuitului, de exemplu pe fiecare
perioada de comutatie, fara a altera
− v(t) T t semnificativ raspunsul sistemului.
S

vG(t) T − v(t) T -v(t)


iL(t)
S S
− v(t) T
L S

L Prin mediere se pierde informatia cu


iL(TS) privire la riplul pe perioada de
iL(0) vL (t) T comutatie (armonicile frecventei de
iL(t) T panta medie= S
comutatie sunt neglijate), dar
S
L componentele de joasa frecventa
0 d(t)·TS TS t ale semnalelor vor fi redate corect.
9
6.3 Medierea retelei de comutatie

Se urmareste ca partea
care nu este invarianta in
timp (reteaua de comutatie)
sa se inlocuiasca cu un
circuit echivalent, valabil
pentru valorile medii, care
sa fie invariant in timp.
10
6.3 Medierea retelei de comutatie

Se vor media formele de unda de la porturile retelei de comutatie,


v1(t), i1(t), v2(t), i2(t); doua din cele patru marimi mediate se vor alege
ca variabile independente, celelalte doua exprimandu-se in functie
de acestea. Reteaua de comutatie se va putea deci inlocui cu niste 11
surse comandate (circuit invariant in timp).
6.3 Medierea retelei de comutatie
6.3.1 Definirea retelei de comutatie si marimilor de la
porturile acesteia pentru convertorul buck
iL(t) iL(t)

L L
v(t) R
vG(t) C vG(t) C
R
v(t)
i1(t) i2(t) i1(t) i2(t)
M D1

v1(t) v2(t)
(a) v1(t)
M d(t) D1
v2(t) (b)
d(t)

• numarul de porturi ale retelei de comutatie ≥ numarul comutatoarelor


unipolare simple din componenta sa;
• definirea porturilor si deci si a marimilor ce le caracterizeaza nu este
unica; diferite moduri de definire conduc la rezultate echivalente avand
forme diferite.
Reteua (a) are aplicabilitate generala; (b) este aplicabila numai la 12
convertorul buck.
6.3.2 Modelul mediat al retelei de comutatie generale (a)

i1(t) <iL(t)>Ts iL(t)

<i1(t)>Ts

iL(t) iL(t) <iL(t)>Ts t


i2(t)
L
v(t)
vG(t) C
R <i2(t)>Ts
i1(t) i2(t)
M D1
v1(t) <vG(t)>Ts vG(t) t
v2(t)
d(t)
v1(t)

<v1(t)>Ts

i1 ( t ) TS
= d(t ) ⋅ i L (t ) TS
vG(t) <vG(t)>Ts t
v2(t)

i 2 (t) TS
= d′( t ) ⋅ i L ( t ) TS <v2(t)>Ts

v1 ( t ) TS
= d′( t ) ⋅ v G ( t ) TS
0 d(t)·TS TS t

v2 (t) TS
= d( t ) ⋅ v G ( t ) TS
13
6.3.2 Modelul mediat al retelei de comutatie generale (a)

i1 ( t ) = d(t ) ⋅ i L (t ) Se aleg, de exemplu, <i1(t)>Ts si <v2(t)>Ts ca


TS TS variabile independente.
i 2 (t) TS
= d′( t ) ⋅ i L ( t ) TS  d′( t )
 v1 ( t ) TS = d ( t ) ⋅ v 2 ( t ) TS
v1 ( t ) = d′( t ) ⋅ v G ( t ) 
TS TS ⇒
 i ( t ) = d′( t ) ⋅ i ( t )
v2 (t) TS
= d( t ) ⋅ v G ( t ) TS  2 TS
d( t )
1 TS

i 1 (t ) TS i 2 (t ) i 1 (t ) TS i 2 (t )
TS
d’(t):d(t) TS

d′(t )
⋅ i 1 (t )
v 1 (t )
d( t ) TS

v 2 (t )
⇔ v 1 (t ) v 2 (t )
TS + TS TS TS

- d′( t )
⋅ v 2 (t )
d( t ) TS

Modelul mediat, neliniar, de semnal mare, al retelei de comutatie generale


14
6.3.2 Modelul mediat al retelei de comutatie generale (a)
 d′( t )
i1 (t ) TS d’(t):d(t) i 2 (t ) TS
Se liniarizeaza caracteristicile
 v1 ( t ) TS
= ⋅ v 2 (t) T retelei de comutatie in jurul unui
 d ( t ) S

 P.S.F. considerand variatii mici


 i ( t ) = d′( t ) ⋅ i ( t )
v 1 (t ) TS v 2 (t ) TS

 2 TS
d( t )
1 TS
fata de acesta:
i1 ( t ) = I1 + î1 ( t )  D′ − d̂ ( t )
TS
V1 + v̂1 ( t ) = ⋅ [V2 + v̂ 2 ( t )]
i 2 (t) = I 2 + î2 ( t )  D + d̂ ( t )
TS  ⇒
v1 ( t ) TS
= V1 + v̂1 ( t ) I + î ( t ) = D′ − d̂ ( t ) ⋅ I + î ( t )
2 2 D + d̂ ( t )
1 1 [ ]
v 2 (t) = V2 + v̂ 2 ( t ) 
TS
Termenii de semnal mic de ordinul 2
d ( t ) = D + d̂ ( t )
se neglijeaza : x̂ ( t ) ⋅ ŷ( t ) ≈ 0
d′( t ) = 1 − d ( t ) = 1 − D − d̂ ( t ) = D′ − d̂ ( t )
Se observa ca reteaua de comutatie:
 D′ d̂ ( t ) - transforma marimile totale de la cele 2
V1 + v̂1 ( t ) = ⋅ [V2 + v̂ 2 ( t )] − ⋅ (V2 + V1 )
porturi prin factorul constant D’/D;
 D D

[
I î ( t ) D′ I î ( t ) d̂( t ) (I I )
 2 + 2 = D ⋅ 1 + 1 − D ⋅ 2 + 1 ] - adauga componente variabile datorate
variatiei factorului de umplere, d̂ ( t )
15
6.3.2 Modelul mediat al retelei de comutatie generale (a)
 D′ d̂ ( t ) In regim variabil, la semnal mic,
V +
 1 1 v̂ ( t ) = ⋅ [V + v̂ ( t ) ] − ⋅ (V2 + V1 )
 D
2 2
D componentele statice sunt

D
1 1 [ D
]
I + î ( t ) = D′ ⋅ I + î ( t ) − d̂( t ) ⋅ (I + I )
 2 2 2 1
independente de componentele
variabile. Se pot scrie separat:
 D′  D′ d̂( t )  D V1
 1 D ⋅ V2
V = v̂
 1 ( t ) = ⋅ v̂ 2 ( t ) − ⋅ (V1 + V2 )  V + V = V + ⋅ V =
 D D Se pot efectua 1 2 1
D′
1
D′
 si  
I = D′ ⋅ I î ( t ) = D′ ⋅ î ( t ) − d̂ ( t ) ⋅ (I + I ) inlocuirile : I + I = D ⋅ I + I = I 2
 2 D 1  2 1 1 2  1 2 D′ 2 2 D′
D D
 D′ V1 V
V +
Ecuatiile se  1 1
v̂ ( t ) = ⋅ [V + v̂ ( t ) ] − d̂ ( t ) ⋅ d̂(t ) ⋅ 1
D ⋅ D′ I 2 + î2 (t )
D ⋅ D′
2 2
D I 1 + î1 (t ) D’:D
 -+
rescriu ca : 
I +
 2 2î ( t ) =
D′
D
⋅ I 1 + î1 ( t ) − [
d̂ ( t ) ⋅ ]
I2
D ⋅ D′ V2 + v̂ 2 (t )
V1 + v̂ 1 (t )
I2
I 1 + î1 (t ) d̂(t ) ⋅
I 2 + î2 (t ) D ⋅ D′
-+
V1
d̂(t ) ⋅ D′
D ⋅ D′ ⋅ [V2 + v̂ 2 (t )] V2 + v̂ 2 (t )
V1 + v̂ 1 (t )
D Modelul mediat, liniar, de c.c.
+
si semnal mic, al retelei de
-
D′
D
[
⋅ I 1 + î1 (t ) ] d̂(t ) ⋅
I2
D ⋅ D′ comutatie generale 16
6.3.2 Modelul mediat al retelei de comutatie generale (a)
d̂ ( t ) ⋅
V1 Se va exemplifica aplicarea acestui model pentru
D ⋅ D′ I 2 + î 2 ( t )
I 1 + î1 ( t )
-+
D’:D
convertorul buck. Schema ecivalenta valabila in
V2 + v̂ 2 ( t ) c.c. si la semnal mic:
V1 + v̂ 1 ( t )
I L + î l ( t )
I2
d̂ ( t ) ⋅
D ⋅ D′
L

V + v̂ ( t )
iL(t) V G + v̂ g ( t ) C
R
L
v(t)
vG(t) C V1
d̂ ( t ) ⋅
R ′
D ⋅ DM
I 1 + î 1 ( t )
-+
D’:DD1 I 2 + î 2 ( t )

i1(t) i2(t)
M D1 V 2 + v̂ 2 ( t )
V1 + v̂ 1 ( t )

v1(t) v2(t) I2
d(t) d̂ ( t ) ⋅ D ⋅ D ′
d(t)

Schema poate fi separata in:


- o schema valabila in c.c. – corespunzatoare valorilor medii din regim
permanent
- o schema valabila la semnal mic – corespunzatoare la mici variatii fata 17
de valorile medii din regim permanent
6.3.2 Modelul mediat al retelei de comutatie generale (a)
In c.c. se vor considera: Se va verifica daca rezultatele
- L = scurtcircuit obtinute pe baza modelului mediat
al retelei de comutatie coincid cu
- C = circ. deschis cele de la studiul convertoarelor in
- componentele de semnal mic nule ( d̂ = 0) regim permanent.
V2 = V
I1 D’:D I2 IL = V/R
VG = V1 + V2
D′
VG V1 = ⋅ V2
D
V1 V2 V
R I1 + I 2 = I L
D′
I 2 = ⋅ I1
D
V
D′  V = M (D) ⋅ VG IL =
VG = ⋅ V + V ⇒ V = D ⋅ VG  R
D   V
 ⇔ 1I = M ( D ) ⋅
D′ V  R
I1 + ⋅ I1 = I L ⇒ I1 = D ⋅ I L ⇒ I1 = D ⋅ 
D R M (D) = D 18
6.3.3 Modelul mediat al retelei de comutatie tip buck (b)

i1(t) <iL(t)>Ts iL(t)

<i1(t)>Ts
iL(t)
i2(t) iL(t) <iL(t)>Ts t
L
R v(t) <i2(t)>Ts
vG(t) C

i1(t) i2(t)
M

v1(t)
D1 v1(t) <vG(t)>Ts vG(t) t
v2(t)
d(t)
<v1(t)>Ts

i1 ( t ) TS
= d( t ) ⋅ i L ( t ) TS
vG(t) <vG(t)>Ts t
v2(t)

i 2 (t) TS
= i L (t) TS <v2(t)>Ts

v1 ( t ) TS
= vG (t) TS
0 d(t)·TS TS t

v2 (t) TS
= d( t ) ⋅ v G ( t ) TS
19
6.3.3 Modelul mediat al retelei de comutatie tip buck (b)

i1 ( t ) TS
= d( t ) ⋅ i L ( t ) TS
Se aleg, de exemplu, <v1(t)>Ts si <i2(t)>Ts ca
variabile independente.
i 2 (t) TS
= i L (t) TS

v1 ( t ) = vG (t)  v 2 ( t ) T = d( t ) ⋅ v1 ( t ) T
TS TS
⇒
S S

v2 (t) = d( t ) ⋅ v G ( t )  i1 ( t ) TS = d( t ) ⋅ i 2 ( t ) TS
TS TS

i 1 (t ) TS i 2 (t ) i 1 (t ) TS i 2 (t )
TS
1:d(t) TS

d( t ) ⋅ i 2 ( t ) TS
v 1 (t ) v 2 (t ) v 1 (t ) v 2 (t )
TS + TS TS TS

d( t ) ⋅ v 1 ( t ) -
TS

Modelul mediat, neliniar, de semnal mare, al retelei de comutatie tip buck


20
6.3.3 Modelul mediat al retelei de comutatie tip buck (b)
i1 (t ) i 2 (t )
TS
1:d(t) TS

 v 2 ( t ) T = d( t ) ⋅ v 1 ( t ) T i 1 (t ) = I 1 + î1 (t )
 S S TS
 v 1 (t ) v 2 (t )
 i 1 (t ) TS = d(t ) ⋅ i 2 (t ) TS = I 2 + î2 (t )
TS

i 2 (t )
TS

TS

v1 (t ) TS
= V1 + v̂ 1 (t )
I 1 + î1 (t ) I 2 + î2 (t )
-+ v 2 (t ) TS
= V2 + v̂ 2 (t )
d̂(t ) ⋅ I 2 D ⋅ [V1 + v̂ 1 (t )] d̂(t ) ⋅ V1
d(t ) = D + d̂(t )
V1 + v̂ 1 (t ) V2 + v̂ 2 (t )
+

[
D ⋅ I 2 + î2 (t ) ] - ( )
V2 + v̂ 2 (t ) = D + d̂(t ) ⋅ [V1 + v̂ 1 (t )]


( )[
I 1 + î1 (t ) = D + d̂(t ) ⋅ I 2 + î2 (t ) ]
Termenii de semnal mic de ordinul 2
se neglijeaza : x̂(t ) ⋅ ŷ (t ) ≈ 0
I 1 + î1 (t ) 1:D I 2 + î2 (t )
-+
V2 + v̂ 2 (t ) = D ⋅ [V1 + v̂ 1 (t )] + d̂(t ) ⋅ V1
d̂(t ) ⋅ I 2 d̂(t ) ⋅ V1
V1 + v̂ 1 (t ) V2 + v̂ 2 (t )

[ ]
I 1 + î1 (t ) = D ⋅ I 2 + î2 (t ) + d̂(t ) ⋅ I 2

Modelul mediat, liniar, de c.c.


si semnal mic, al retelei de 21
comutatie tip buck
6.3.3 Modelul mediat al retelei de comutatie tip buck (b)

I 1 + î1 ( t ) I 2 + î 2 ( t )
Se va exemplifica aplicarea acestui model pentru
1:D
-+
convertorul buck. Schema ecivalenta valabila in
d̂ ( t ) ⋅ I 2 d̂ ( t ) ⋅ V1
V1 + v̂ 1 ( t ) V 2 + v̂ 2 ( t ) c.c. si la semnal mic:
I L + î l ( t )

iL(t) L
R
L
R v(t) V G + v̂ g ( t ) C
vG(t) C V + v̂ ( t )

i1(t) i2(t) I 2 + î 2 ( t )
I 1 + î 1 ( t )
M 1:D
-+
D1 d̂ ( t ) ⋅ I 2
v1(t) v2(t) d̂ ( t ) ⋅ V 1
V 1 + v̂ 1 ( t ) V 2 + v̂ 2 ( t )
d(t)

In c.c. rezulta:
I1 1:D I2 IL = V/R
V = V2 = D ⋅ V1 = D ⋅ VG
V
V1 V2
R
V I1 = D ⋅ I 2 = D ⋅
VG R
22
6.3.3 Modelul mediat al retelei de comutatie tip buck (b)
î1 ( t ) î 2 ( t )
1:D
-+
In c.a. rezulta: v̂ g ( t ) d̂ ( t ) ⋅
V
d̂ ( t ) ⋅ VG
L
R R
v̂ 2 ( t ) v̂ ( t )
Circuitul fiind liniar si v̂ 1 ( t ) C
invariant in timp, se poate
efectua analiza cu ajutorul
transformatei Laplace: î l ( s )
1:D
-+
v̂ g ( s ) V L
d̂ ( s ) ⋅ d̂ ( s ) ⋅ VG
R R
v̂ ( s )
C
î ( s )

Se observa, in cazul convertorului buck, ca utilizarea


modelului mediat al retelei de comutatie de tip buck Modeleaza micile
conduce la analize mai simple, datorita faptului ca marimile variatii ale
de la bornele retelei de comutatie coincid cu marimile de curentului de
interes din cadrul convertorului. sarcina fata de
P.S.F.
Modelului mediat al retelei de comutatie generale poate 23
fi, in schimb utilizat la analiza oricarei topologii de convertor.
6.4 Functiile de transfer ale
convertoarelor c.c. – c.c.
v̂ g (s )
INTRARE
î (s )
SARCINA
v̂(s )
IESIRE
d̂(s )
CONTROL

v̂(s ) = G v d (s ) ⋅ d̂(s ) + G v g (s ) ⋅ v̂ g (s ) + Z o (s ) ⋅ î (s ); unde :

v̂(s )
G v d (s ) = Functia de transfer comanda - iesire
d̂(s ) v̂ g ( s )=0
î ( s ) = 0

v̂(s )
G v g (s ) = Functia de transfer intrare - iesire (susceptibilitate audio)
v̂ g (s ) d̂ ( s )=0
î ( s ) = 0

v̂(s )
Z o (s ) = Impedanta de iesire 24
î (s ) d̂ ( s ) = 0
v̂ g ( s ) = 0
6.4 Functiile de transfer ale
convertoarelor c.c. – c.c.
Se va considera 1:D
î l ( s )
-+
circuitul echivalent, v̂ g ( s ) d̂ ( s ) ⋅
V L
R d̂ ( s ) ⋅ VG
valabil la semnal mic, R
v̂ ( s )
dedus anterior pentru C
î ( s )
convertorul buck (in
c.c. V = D·VG): 1
R⋅
sC
1
v̂ g (s ) = 0 R+
⇒ + ⇒ v̂(s) = sC ⋅ d̂ (s) ⋅ V ⇒
G
î (s ) = 0  - 1
d̂ ( s ) ⋅ VG R⋅
sL + sC
1
R+
sC
R
VG ⋅
v̂(s) 1 + sRC = VG ⋅ R VG
⇒ G v d (s) = = =
d̂ (s) sL + R R + sL + s 2 LCR 1 + L ⋅ s + LC ⋅ s 2
1 + sRC R 25
6.4 Functiile de transfer ale
convertoarelor c.c. – c.c.
v̂(s) VG
G vd (s) = =
d̂ (s) L
1 + ⋅ s + LC ⋅ s 2 G vd = VG = castigul in mijlocul benzii
R 0

v̂(s) G vd 1
G vd (s) = = 0 ω0 = = pulsatia proprie
d̂ (s) s s2 LC
1+ + 2 R R
ω0 ⋅ Q ω0 Q= = = factorul de calitate;
144 2443 L Zc
Forma generala a functiei
de transfer de ordinul 2 C
(Zc = impedanta caracteristica)

Faptul ca valoarea castigului in mijlocul benzii, Gv , este determinata de


d0

tensiunea de intrare, VG, produce dificultati suplimentare pentru asigurarea


stabilitatii la functionarea in bucla inchisa.

26
6.4 Functiile de transfer ale
convertoarelor c.c. – c.c.
î l ( s )
1:D
-+
v̂ g ( s ) V L
d̂ ( s ) ⋅ d̂ ( s ) ⋅ VG
R R
v̂ ( s )
C
î ( s )

dˆ (s) = 0
⇒ + +
ˆi (s) = 0  - -
 vˆ g ( s )
D ⋅ vˆ g ( s )

G vg = D
0

v̂(s) D G vg 1
⇒ G v g (s) = = = 0
; ω 0 =
v̂ g (s) 1 + L ⋅ s + LC ⋅ s 2 s s2 LC
1+ + 2 R R
R ω0 ⋅ Q ω0 Q= =
L Zc
27
C
6.4 Functiile de transfer ale
convertoarelor c.c. – c.c.
î l ( s )
1:D
-+
v̂ g ( s ) V L
d̂ ( s ) ⋅ d̂ ( s ) ⋅ VG
R R
v̂ ( s )
C
î ( s )

R
sL ⋅
vˆ g (s) = 0 1 + sCR = sL
L Zo (s) =
⇒ C Zo(s) sL +
R L
1 + ⋅ s + LC ⋅ s 2
ˆd(s) = 0  R
 1 + sCR R

Functia de transfer in bucla deschisa


a convertorului buck rezulta:
VG D sL
v̂(s) = ⋅ d̂ (s) + ⋅ v̂ g (s) + ⋅ î (s)
L L L
1 + ⋅ s + LC ⋅ s 2 1 + ⋅ s + LC ⋅ s 2 1 + ⋅ s + LC ⋅ s 2 28
R R R
6.5 Medierea retelei de comutatie la functionarea
in modul de conductie discontinua (DCM)
i1(t)
iL(t)

iL(t)
<i1(t)>Ts
t
L i2(t) iL(t)
v(t)
vG(t) C
R
i1(t) i2(t) <i2(t)>Ts
M D1
<vG(t)>Ts vG(t) <vG(t)>Ts-<v(t)>Ts t
v1(t) v2(t) v1(t) vG(t)-v(t)
d(t)
<v1(t)>Ts

vG (t ) TS
− v( t ) TS
v( t ) TS
− vG(t) <v(t)>Ts
L L <vG(t)>Ts t
v2(t)
iL(t) v(t)

<v2(t)>Ts

0 d(t)·TS TS t
[d(t)+d2(t)]·TS
vG(t)-v(t) -<v(t)>Ts t
vL(t)
-v(t)
<vG(t)>Ts-<v(t)>Ts
0 t
d(t)·TS [d(t)+d2(t)]·TS TS 29
6.5 Medierea retelei de comutatie la functionarea
in modul de conductie discontinua (DCM)
Deoarece : i L (TS ) = i L (0) = 0 ⇒ v L ( t ) TS
= 0 adica :

[
d(t ) ⋅ v G (t ) TS
− v( t ) TS
]− d ( t ) ⋅ v ( t )
2 TS
+ [1 − d( t ) − d 2 ( t )]⋅ 0 = 0 ⇒ d 2 ( t ) = d ( t ) ⋅
v( t ) T
vG (t) TS
− v( t ) TS

14444424444 S
43

[ ]
(*)

v1 ( t ) TS
= d(t ) ⋅ 0 + d 2 (t ) ⋅ v G (t ) TS
+ [1 − d( t ) − d 2 ( t )]⋅ v G ( t ) TS
− v( t ) TS
(**)
v 2 (t) TS
= d( t ) ⋅ v G ( t ) TS
+ d 2 ( t ) ⋅ 0 + [1 − d ( t ) − d 2 ( t )]⋅ v( t ) TS
(* * *)

Din ec. (*), (**) si (***), eliminand <vG(t)>Ts si <v(t)>Ts rezulta d2(t) ca functie de
d(t), <v1(t)>Ts si <v2(t)>Ts. Aceasta este rezolvarea uzuala. Exista si o cale mai
simpla, ce constituie o rezolvare particulara, pornind de la ec. (*) si observand:
v G ( t ) = v1 ( t ) + v 2 ( t ) ⇒ v G ( t ) = v1 ( t ) + v2 (t)
TS TS TS
Valorile medii ale curentilor se
v 2 ( t ) = v L ( t ) + v( t ) ⇒ v 2 ( t ) TS
= 0 + v( t ) TS determina integrand efectiv
v1 ( t ) formele de unda ale acestora:
TS
Re zulta : d 2 ( t ) = d ( t ) ⋅ (****)
v2 (t) TS 30
6.5 Medierea retelei de comutatie la functionarea
in modul de conductie discontinua (DCM)
i1(t) vG (t) TS
− v( t )
L
TS
v G ( t ) = v1 ( t ) + v 2 ( t ) ⇒ v G ( t ) TS
= v1 ( t ) TS
+ v 2 (t) TS
iL(t)
v 2 ( t ) = v L ( t ) + v( t ) ⇒ v 2 ( t ) TS
= 0 + v( t ) TS
<i1(t)>Ts
v1 ( t ) TS
i2(t) iL(t) −
v( t ) TS t Re zulta : d 2 ( t ) = d ( t ) ⋅ (****)
L v 2 (t) TS

<i2(t)>Ts
0 d(t)·TS 6444panta
[d(t)+d2(t)]·TS7444 TS t
8 durata
int ervalului
1 1 1 v G ( t ) TS
− v ( t ) TS
6 78 d 2 ( t ) ⋅ T
i1 ( t ) = ⋅ aria ∆ = ⋅ ⋅ d( t ) ⋅ TS ⋅ ⋅ d ( t ) ⋅ TS = S
⋅ v1 ( t )
TS
TS TS 2 123 1444L4 4244444 3 2 ⋅ L TS
baza
inaltimea
2⋅L
v1 ( t ) = R e (d ) ⋅ i1 ( t ) ; unde : R e (d ) =
TS TS
d 2 ( t ) ⋅ TS
6444panta 7444 8 durata
int ervalului 2
1 1 1 v G ( t ) TS
− v ( t ) TS
6 78 d 2 ( t ) ⋅ T v1 ( t )
TS
i 2 (t) = ⋅ aria ∆ = ⋅ ⋅ d 2 ( t ) ⋅ TS ⋅ ⋅ d ( t ) ⋅ TS = S

TS
TS TS 2 14 2 43 2⋅L
baza 1444L4 4244444 3 v 2 (t) TS
inaltimea

v1 ( t ) TS
⋅ i1 ( t ) TS
p1 ( t ) TS
i 2 (t) TS
= = 31
v 2 (t) TS
v2 (t) TS
6.5 Medierea retelei de comutatie la functionarea
in modul de conductie discontinua (DCM)
2⋅L In medie, la functionarea in DCM,
v1 ( t ) = R e (d) ⋅ i1 ( t ) ; unde : R e (d) =
TS TS
d ( t ) ⋅ TS reteaua de comutatie generala se
2

comporta ca o rezistenta
v1 ( t ) ⋅ i1 ( t ) p1 ( t )
i 2 (t ) =
TS TS
=
TS echivalenta la portul 1, dar
TS
v2 (t) TS
v2 (t) TS puterea APARENT consumata de
aceasta rezistenta se transfera,
Introducand un nou element de circuit, de fapt, la portul 2.
generatorul de putere, i1 ( t ) i 2 (t )
TS TS
i(t) i(t) Modelul
LFR =
Re(d)
v1 ( t ) p1 (t ) Loss
TS TS v 2 (t ) TS

v(t) v(t) Free


p(t)
Resistor
Modelul mediat, neliniar,
se poate reprezenta transferul de putere de semnal mare, pentru
de la portul 1 la portul 2 al retelei de reteaua de comutatie
32
comutatie generale. Rezulta modelul: generala, valabil in DCM
6.5 Medierea retelei de comutatie la functionarea
in modul de conductie discontinua (DCM)
i 1 (t ) = I 1 + î1 (t )
i1 (t) TS
i 2 (t) TS
TS In c.c.
i 2 (t ) TS
= I 2 + î2 (t ) (regim permanent)
x̂(t) = 0 ⇒
Re(d)
v1 (t ) TS
= V1 + v̂ 1 (t )
v1 (t) p1 (t)
2⋅L v2 (t)
TS TS

= V2 + v̂ 2 (t ) =X
TS

R e (d ) = 2 v 2 (t ) TS x(t)
d ( t ) ⋅ TS TS

d(t ) = D + d̂(t ) modelul devine :


I1 I2

Se va verifica modelul prin analiza


Re(D) convertorului buck, in regim
permanent, in modul de conductie
V1 P1 discontinua si compararea cu
V2
rezultatul obtinut pentru raportul de
conversie, M(D,k), in cap. 4.3 pe
baza aplicarii principiilor de echilibru:

2⋅L
R e ( D) =
D 2 ⋅ TS 33
6.5 Medierea retelei de comutatie la functionarea
in modul de conductie discontinua (DCM)
iL(t)
I1 I2
L
v(t)
vG(t) C
R Re(D)
V1 P1
i1(t) i2(t) V2
M D1

v1(t) v2(t)
d(t)
2⋅L V2 = V
R e ( D) =
D 2 ⋅ TS
V1 = VG − V
V1
I1 =
V1 R e ( D)
I1 IL = V/R
P1
I2 I2 =
Re(D) V2
P1 V V
V2
R I1 + I 2 =
VG R
P1 = V1 ⋅ I1
 def
} 2⋅L 
k = 
 R ⋅ TS 
 34
6.5 Medierea retelei de comutatie la functionarea
in modul de conductie discontinua (DCM)

VG − V 
I1 = 
R e ( D)  VG − V (VG − V ) (VG − V ) ⋅ V (VG − V )
2 2
V R e ( D)
2
⇒ + = ⇒ + = ⇒
(V − V )  R e (D) R e (D) ⋅ V R
I2 = G
V 2
V 2
R
R e (D) ⋅ V 
2
VG ⋅ V − V 2 + VG2 − 2 ⋅ VG ⋅ V + V 2 2⋅L  VG  VG k
⇒ = ⇒   − − 2 =0
V 2
D ⋅ R ⋅ TS
2
 V  V D

4k 
1± 1+ 
VG D2 
= V 2
V 2  ⇒ = = M (D, k )
VG  VG 1 + 1 + 4k
>0  D2
V 

35
6.6 Functionarea convertoarelor c.c. – c.c.
in bucla inchisa
v G (t )
INTRARE
i( t )
SARCINA
v(t )
v ( t ) = f ( d , v G , i ) IESIRE
v REF ( t ) v E (t ) v C (t ) d(t )
+- compens. PWM CONTROL

senzor v

v(t )
- vREF(t) = const.=VREF →stabilizator de v C (t )
tensiune in comutatie
- vREF(t) = sin. → convertor cc-ca (invertor)
- vREF(t) = AF → amplificator AF clasa D
(ultimele 2 variante necesita un convertor ce v REF ( t )
admite tensiune de iesire de ambele polaritati Structura tip integrator → castigul pe bucla 36
+ un FTJ) este maxim in c.c.
6.6 Functionarea convertoarelor c.c. – c.c.
in bucla inchisa
Deducerea functiei de transfer in bucla inchisa necesita modelarea
modulatorului de impulsuri in durata (PWM). Se exemplifica pornind de la
urmatoarea structura elementara de modulator:

vOSC(t)
Osc. - vd(t) d(t ) ⋅ TS v C (t )
comp.
+ = ⇒
vC(t)
TS VM
vOSC, vC v C (t )
d( t ) = ⇒
VM VM
1
d( t ) = ⋅ v C (t )
0 TS 2TS 3TS 4TS
TS
VM TS

vd

0 TS 37
d(t)·TS
6.6 Functionarea convertoarelor c.c. – c.c.
in bucla inchisa
Schema bloc, valabila la semnal mic, pentru stabilizatorul de tensiune in
comutatie va fi:

v̂ g ( s )
INTRARE
î ( s )
SARCINA
v̂ ( s )
IESIRE
v̂ ref ( s ) v̂ e ( s ) v̂ c ( s ) 1 d̂ ( s )
+- G c (s ) CONTROL
VM

H ( s ) ⋅ v̂ ( s )

H (s )

38
6.6 Functionarea convertoarelor c.c. – c.c.
in bucla inchisa
Convertorul in bucla deschisa : v̂(s ) = G v d (s ) ⋅ d̂(s ) + G v g (s ) ⋅ v̂ g (s ) + Z o (s ) ⋅ î (s )
1
d̂(s ) = (v̂ ref (s ) − H(s ) ⋅ v̂(s )) ⋅ G c (s ) ⋅
VM
1 1
v̂(s ) = G v g (s ) ⋅ v̂ g (s ) + G v d (s ) ⋅ G c (s ) ⋅ ⋅ v̂ ref (s ) − G v d (s ) ⋅ H(s ) ⋅ G c (s ) ⋅ ⋅ v̂(s ) + Z o (s ) ⋅ î (s )
VM VM
14442444 3 14444244443
T( s ) transmisia pe bucla = T(s)
H(s )

T(s )
v̂(s ) ⋅ (1 + T(s )) = G v g (s ) ⋅ v̂ g (s ) + ⋅ v̂ ref (s ) + Z o (s ) ⋅ î (s ) ⇒
H (s )

Functia de transfer in bucla inchisa :


T(s ) 1 G v g (s ) Z (s )
v̂(s ) = ⋅ ⋅ v̂ ref (s ) + ⋅ v̂ g (s ) + o ⋅ î (s )
1 + T(s ) H(s ) 1 + T(s ) 1 + T(s )

Influenta semnalelor parazite se reduce de (1+T(s)) ori.


39
6.6 Functionarea convertoarelor c.c. – c.c.
in bucla inchisa
T(s ) 1 G v g (s ) Z (s )
v̂(s ) = ⋅ ⋅ v̂ ref (s ) + ⋅ v̂ g (s ) + o ⋅ î (s )
1 + T(s ) H(s ) 1 + T(s ) 1 + T(s )

Blocurile functionale senzor de


tensiune, circuit de scadere si
v (s )
compensator sunt reunite intr-un
v c (s )
circuit comun.
Presupunand AO ideal, ⇒ T(0)→∞
Rezulta functia de transfer in c.c.: v ref ( s )

1
v( 0) = ⋅ v REF (0)
H( 0)
1
V= ⋅ VREF
H ( 0)
R4
H( 0) = 40
R1 + R 2 + R 4
7. METODE DE CONTROL IN
BUCLA INCHISA AL
CONVERTOARELOR C.C. – C.C.
7.1 Metoda de control in tensiune
Corespunde schemei bloc analizate anterior:
v G (t )
i(t ) INTRARE
La iesire, un astfel
SARCINA
v (t ) = f (d , v G , i )
v(t ) de convertor se
v REF ( t ) v E (t ) v C (t ) IESIRE

+- compens. PWM
d(t )
CONTROL
comporta ca un
generator de
tensiune

senzor v

vC(t) → d(t) → v(t) 41


7.1 Metoda de control in tensiune
vOSC(t)
Realizarile practice difera usor Osc. - vd(t)
prin structura modulatorului + comp.
vC(t)
PWM:
vTs

vTs(t) vd(t)
Osc. S Q

TS 2TS 3TS 4TS vRAMP(t) R


vRAMP, vC

VM
+
comp.
-
vC(t)

0
Se evita astfel comanda
vd tranzistorului comutator direct
de la iesirea comparatorului,
0 TS
unde pot aparea tranzitii
42
d(t)·TS multiple datorate zgomotului
7.1 Metoda de control in tensiune
Schema unui convertor buck functionand in bucla inchisa in conformitate cu
metoda de control in tensiune:

v(t)

d(t)

VREF
vC(t) 43
7.1 Metoda de control in tensiune
DEZAVANTAJE
AVANTAJE
- Circuitul prezinta un raspuns
- Exista o singura bucla de reactie intarziat la variatiile tensiunii de
⇒ analiza si proiectare simple intrare, vG; o perturbatie la intrare
trebuie mai intai sa-si faca simtit
- La comparatorul PWM, semnalul
efectul la iesire, dupa care, pe
de control, vC(t), se compara cu o
bucla de control, acesta va fi
rampa de amplitudine mare ⇒
corectat.
imunitate sporita la semnale
parazite - Filtrul de iesire este cuprins in
bucla si introduce 2 poli,
- Impedanta de iesire este redusa
complicand compensarea pentru
asigurarea stabilitatii
- In cazul functionarii intr-o gama
larga de tensiuni de alimentare,
compensarea este ingreunata de
faptul ca modulul functiei de
transfer comanda – iesire depinde 44
de tensiunea de intrare, vG.
7.2 Metoda de control in curent

45
7.2 Metoda de control in curent

46
5.2 Metoda de control in curent

47
7.2 Metoda de control in curent

48

S-ar putea să vă placă și