Transfer de căldură în medii bilogice

Cuprins

Problema de transfer de căldură

Vase de sânge mari
Ţesuturi şi microvascularizaţie
Ecuaţia lui Pennes
Alte modele
Ecuaţii dinamice
Probleme multiscară
Aplicaţii de transfer de căldură
Echilibrul termic al corpului, termoreglarea
Generarea căldurii
Transfer de căldură în muşchi şi ţesuturi
Proceduri chirurgicale
Chirurgie prin ablaţie
Criochirurgie
Hipertermia terapeutică
Hipotermia terapeutică
Crioconservarea
Conservarea organelor pentru transplant
Medicina pentru resuscitare
Echipamente extracorporale
Instrumente de măsură
Mărimi termodinamice
Mărimi termodinamice (densitate masică, căldură specifică)

Conducţia termică

Convecţia termică / Vieza de perfuzare

Dependenţa mărimilor de temperatură a mărimilor

Dependenţa mărimilor de conţinutul de apă şi grăsime

Proprietăţi ale ţesuturilor îngheţate

Metabolismul

•  Reacţiile chimice din ţesuturile vii sunt exoterme (produc căldură)

•  Termodinamic, metabolismul “menţine ordinea prin generarea
dezordinii”
•  Reglajul metabolic
Alometria metabolismului
Max Kleiber, “Body size and metabolic rate”. Physiological Reviews 27: 511-541, 1947

q0 = viteza metabolismului bazal [W], M = masa [kg]

q0 ∼ M3/4
Ratele de respiraţie şi cardiacă, t ∼ M-1/4
Durata de viaţă, t ∼ M1/4
Mecanisme de transfer de căldură

Conducţie (legea Fourier) qʹ = −k∇T [W/m 2

K]

Advecţie qʹ = ρcv(T − Tmet )

€

qʹ = ρcv(T − Tmet )
Convecţie (legea lui Newton)
€
{ (
qʹ = h Ts − Tfluid )
€

Radiaţie (legea Stefan-Boltzmann)

€ qʹ = εσ( Ts
4
− Tamb )
4
 perete cu flux de căldură cunoscut
Vase de sânge mari

Condiţii la limită (suprafeţe interioare)

Perete cu temperatură constantă, Tw = constant

Perete cu flux de căldură constant, q=ʹwconstant

Condiţii de trecere (continuitate)
Continuitatea temperaturii la perete
perete cu temperatură cunoscută
Continuitatea componentei normale a fluxului
de căldură la perete €
Cuplajul cu transferul de căldură extern
Temperatura medie (“bulk” temperature)
1 1 ∫ A ρuc p TdA
Tm =
ρc pU A
∫ A
ρuc p TdA =
˙ cp
m
1 1
Tm = 2 ∫ AuTdA
U πr0
 Vase de sânge mari – ecuaţia energiei (Principiul I)

Metoda “integrală”
⎧qʹ P d x perete cu flux de căldură cunoscut
˙ c p dTm = ⎨
m
⎩ h (Tw − Tm ) P d x perete cu temperatură cunoscută

Metoda “diferenţială” (coordonate cilindrice)

DT ∂T ∂T u ∂T ∂T k ⎡ 1 ∂ ⎛ ∂T ⎞ 1 ∂ 2
T ∂ 2 ⎤
T
€ = + ur + θ
+ uz = ⎢ ⎜r ⎟+ 2 2 + 2 ⎥+Φ
Dt ∂t ∂r r ∂θ ∂z ρc p ⎣ r ∂r ⎝ ∂r ⎠ r ∂θ ∂z ⎦
!
α
Φ = disipaţie vâscoasă
Pe = UD/α, numărul (grupul) Péclet (adimensional)
α = difuzivitate termică
D = lungime de referinţa (de ex., lungimea conductei/canalului, diametrul conductei/
distanţa dintre pereţi
Vase de sânge mari – transfer de căldură, curgere laminară

Curgere complet dezvoltată termic dacă

∂ ⎡ Tw ( x ) − T ( r, x ) ⎤
⎢ ⎥=0
∂z ⎣ Tw ( x ) − Tm ( x ) ⎦

Lungimea de intrare termică, XT = PrXH. Pentru sânge, Pr = 10…25

€
Numărul Prandtl, Pr = ν/α

Numărul Nusselt, NuD = hD/k

Corelaţii, NuD = NuD (Re,Pr)

 Vase de sânge mari – transfer de căldură, curgere laminară

Perete cu temperatură constantă, Tw (NuD = hD/k)

NuD = 3.66
Tw − Tm ( x ) −[ α ( x − x1 ) ]
r02U Nu D
=e
Tw − T1
˙
˙ cp
m
Lungimea “echilibrării” termice, Le =
hP
€

La ieşire
Tw − Tm ( L)
= e − L Le
(0)
Tw − T€

Notă: Tm(L) = Tw pentru L ≫ Le.

€
Chen and Holmes (1980)

Vasele cu diametrul ≈ 175µm au lungimea anatomică ≈

lungimea de echilibrare termică (numite vase “semnificative” termic)

Temperaturile în vasele mai mici sunt repede echilibrate şi acestea

nu contribuie semnificativ la transferul de căldură.

Vasele mari sunt rare şi nu participă semnificativ în transferul de

căldură.
Vase de sânge mari – transfer de căldură, curgere laminară

Perete cu flux de cădură constant, qʹ (NuD = hD/k)

NuD = 4.36

€
qʹw P
Tm ( x ) = Tm (0) + x
m˙ cp

€
Curgerea în medii poroase
K [1 darcy = 1 µm2], permeabilitatea
cF [1/m], coeficient Forchheimer
Darcy (nestaţionar)
∂u µ
ρ = −∇p − u
∂t K
Darcy–Brinkman
µ
−∇p = u − µ ef ∇ 2u
€ K
Darcy–Forchheimer
µ cFρ u u
−∇p = u +
€ K K
Darcy–Brinkman–Forchheimer

µ c ρuu
€ −∇p = u+ F − µ ef ∇ 2u
K K
 Transfer de căldură în medii poroase:
model cu o singură temperatură (echilibru termic local)

∂T
(ρc ) m + (!
ρcu∇)⋅ T = ∇⋅ ( k∇T ) + q%
# " # $ !# " #$ ʹmʹ
!#"# ∂t
$ generare
advectie conductie
acumulare

(ρc)m = (1 − α)(ρc)s + α(ρc)f

€
km = (1 − α)ks + αkf
qʹmʹ = (1 − α)qʹSʹ + αqʹfʹ

€
 Transfer de căldură în medii poroase:
model cu două temperaturi (dezechilibru termic local)

∂TS
(1 − φ)(ρc ) S
∂t !#"#
(
= (1 − φ)∇⋅ ( k S ∇TS ) + h Tf − TS + (1 − φ)qʹSʹ
$ ! #"# $ )
transfer de caldura productia de
fluid -solid caldura solid
⎡ ∂Tf ⎤
φ(ρc ) f ⎢
⎣ ∂t ⎦
( !#"#
)
+ (u⋅ ∇)Tf ⎥ = φ∇⋅ k f ∇Tf + h TS − Tf +
$
( ) φqʹfʹ
%
transfer de caldura productia de
solid - fluid caldura fluid
€
α = 0...1, porozitatea (fracţia de fluid din volum)
qʹmʹ [W/m3], producţia de căldură
€
S, fracţie solid
F, fracţie fluid
€
Arborele circulator

Ramificarea conduce la Rn+1 < Rn.

Pout

Numărul (grupul) Womersley α = Rωρ/µ

α → 0 pentru R → 0, aşa încât curgerea devine staţionară (nu pulsatorie)
Legea Hess–Murray

Se aplică
Sistemului circulator.
Sistemului respirator.
Transportului apei în plante (xylem).

Obţinută prin
Minimizarea consumului energetic al unui organism.
1
D1
= 23
D2

€
 Ecuaţia biocăldurii Pennes (1948)
ţesut

∂qʹ
qʹx qʹx + dx
arteră
∂x

€ Ta T
€
∂T
= ∇⋅ ( k∇T ) + qʹmʹ + ωρb c b (Ta − T )
∂t !# #"## $
perfuzare

T = temperatura ţesutului
qʹmʹ [W/m3] = sursa de căldură metabolică
€
ω [kg/m3!s] = rata de perfuzare, debitul volumetric al sângelui în ţesut
Ta = temperatura sângelui arterial
€
Experimental
Wissler, E.H. (1998) “Pennes’ 1948 Paper Revisited.” Journal of Applied Physiology, 85, pp.
35-41 (antebraţul rezemat)

Date experimentale şi valori teoretice, modelul Pennes, [T(r)–Ts]/(T0–Ts) vs. r/R

Modele de transfer de căldură pentru ţesut vascularizat
de capilare şi vase de dimensiuni mai mari

Ecuaţia biocăldurii (Pennes)

variaţia energiei conducţie convecţie datorită metabolism

interne perfuzării

= 0 (staţionar)
Transfer de căldură prin vase
mai mari

variaţia energiei convecţie conducţie

interne

= 0 (staţionar)
Proprietăţi termice
l
•  ţesut ω b = 0.00128
s

•  sânge
€
Rezistenţe şi capacităţi electrice şi termice

căderea de tensiune U
Rezistenţa electrică Rel [Ω] =
intensitatea curentului electric I

sarcina electrică
qel
Capacitatea electrică Cel [F] =
cădere de tensiune
€ U

ΔT
Rezistenţa termică căderea de temperatură Rth [K/W ] = ˙
€ Q
flux termic

Capacitatea termică căderea de tensiune Q

€ Cth [ J/K] =
intensitatea curentului electric ΔT

€
Reprezentarea corpului uman prin circuite termice

1: pielea expusă 3: pielea acoperită cu contact conductiv

2: pielea acoperită 4: pielea descoperită
 Limitele modelului Pennes
Ipoteză: temperatura ţesutului viu = temperatura ţesutului
Neglijează:
Depedenţa direcţionlă de sursa de căldură a sursei de perfuzare.
Dimensiunile diferite ale vaselor (de la µm până la mm).
Proprietăţi de material care variază (spaţial) abrupt.
(Generarea de căldură prin necrozare.)
Geometria vascularizaţiei.
Transfer de căldură şi masă transvascular.
∂T ˙m + Q
˙ emf
ρC = k ∇ 2T − ρ b Cb ω b (T − Tb ) + Q
∂qx dx
∂t
qx qx+ Q˙ m [W/m ] — sursa de căldură matabolică
3

∂x ω [s-1] — rata de perfuzare

Tb [K] — temperatura sângelui arterial
arteră
€ €

Ta T
Modele continue, de ex. Chen-Holmes
Sursa:
Mir Shen, BIOHEAT EQUATIONS – Heat transfer in blood
vessels and tissues, 2013
Model de transfer de căldură în vase mari
⎡ ∂T ⎤
Conservarea energiei ρC ⎢ ˙ emf
+ (u⋅ ∇)T ⎥ = k∇ 2T + Q
⎣ ∂t ⎦

⎡ ∂u ⎤ ⎡ ⎛ T ⎞⎤
Conservarea impulsului ρ⎢ (
+ u⋅∇ ) ( )
u⎥ = ∇⎢− pI + η⎜ ∇ ⋅ u + ∇ ⋅ u ⎟⎥
(Navier – Stokes) ⎣ ∂t ⎦ ⎣ ⎝ ⎠⎦
€
(curgere pulsatorie, incompresibilă, laminară, prin vase de dimensiuni mai mari)

Conservarea masei ∇⋅ u = 0
€

ηb = 0.05 Pa ⋅ s
Proprietăţi hemodinamice
€
kg
ρb = 1000
€ m3

€
Vascularizarea capilară vs. arterială
Distribuţia temperaturii (oC)

Ţesut perfuzat. Ţesut perfuzat şi vas de dimensiuni mari (presiunea).

Transferul de căldură

Creşterea temperaturii ţesutului

A – răcire capilară (punctul fierbinte) C
B – răcire capilară (Staţia P)
C – răcire capilară şi arterială (Staţia P)
 Domeniul de calcul

Arbore arterial Arbore venos

Tumoră

Ţesut perfuzat

Regiunea de interes (RI): un volum de ţesut perfuzat prin capilare şi vase mai mari (stânga) şi
reţeaua de discretizare FEM (dreapta)
Rezultate numerice

Temperatura pe suprafaţa RI evidenţiază tumora ca sursă de căldură şi

căldura extrasă prin curgerea în vasele mari.
Rezultate numerice

Temperaturile minimă şi maximă pe suprafţa RI pentru cazul de referinţă,

modelul A (omogenizat), şi modelul B (cu vase mari).
Rezultate numerice
Vref 1.2 Vref

0.8 Vref

Minimum and maximum temperature values on the ROI surface for the models A and B – the arteries and venous
flow data is that of the reference model B, and h = 10 W/m2K.