Examen CPAB 2014–2015

Desfăşurarea examenului
– Studentul primeşte o coală de hârtie pentru examen având tipărite 5 subiecte;
– Fiecare student are dreptul la o singură coală de hârtie pentru ciornă; Ce este scris pe ciornă nu
contează pentru evaluare;
– Studentul îşi completează, la începutul examenului, în antetul foii de examen, Numele şi
Prenumele, Grupa; Fără aceste date lucrarea nu este luată în considerare;
– Fiecare subiect este tratat doar în spaţiul alocat lui, examinând astfel şi capacitatea de sinteză, de
selecţie a informaţiilor esenţiale şi de redactare concisă, necesare unui viitor inginer;
– După o oră, durata examenului scris, fiecare student predă coala de examen şi ciorna;
– La ora şi locul indicat la începutul examenului, studenţii vor veni să îşi ridice nota; pentru
nelămuriri, de ambele părţi, se va purta o discuţie între cadrele didactice şi student pe marginea
lucrării şi a subiectelor; Neprezentarea studentului la această ultimă etapă nu-i mai dă dreptul la
contestaţii ulterioare de nici un fel.

Cerinţele minimale pentru promovare

– Predarea proiectului
– Obţinerea a 50% din punctajul pentru laborator
– Obţinerea a 50% din punctajul examenului final
– Obţinerea a 50% din punctajul total

Evaluare examen final

40 de puncte (10 puncte pentru fiecare subiect)

Calcul nota finala

– Laborator 40 puncte
– Proiect 20 puncte
– Examen final 20 puncte
Nota finală se calculează prin adiţionarea punctelor obţinute, divizare cu 10 şi rotunjire în favoarea
studentului

LISTA SUBIECTE

Curs 01
1. Numărătoare – definiţie şi clasificare.
2. Numărător binar asincron direct (schemă, funcţionare, forme de undă).
3. Numărător binar asincron invers (schemă, funcţionare, forme de undă).
4. Numărător binar asincron reversibil (schemă, funcţionare, forme de undă).
5. Numărător binar sincron de tip serie (schemă, funcţionare, forme de undă).
6. Numărător binar sincron de tip paralel reversibil (schemă, funcţionare, forme de undă).
7. Numărător binar sincron de tip paralel (schemă, funcţionare, forme de undă).
8. Numărător binar sincron modulo p  2n (exemplu modulo 5 – schemă, funcţionare, forme de undă).
9. Numărător binar sincron modulo p  2n (exemplu modulo 10 – schemă, funcţionare, forme de undă).
10. Numărător binar sincron modulo p  2n realizat prin aducere la zero (exemplu modulo 10|9|6 etc. –
schemă, funcţionare, forme de undă).
11. Registre – definiţie şi clasificare.
12. Registre de memorie (schemă, funcţionare).
13. Registru de deplasare stânga-dreapta (schemă, funcţionare).
14. Registru de deplasare dreapta-stânga (schemă, funcţionare).
15. Registru combinat – de memorie şi de deplasare (schemă, funcţionare).
16. Registru universal.
Curs 02
17. Reprezentaţi următoarele numere în complement faţă de unu (C1), respectiv complement faţă de doi
(C2): 5; 29. Calculaţi rezultatele următoarelor operaţii în binar, operaţiile fiind precizate în zecimal:
29 + 05; 29 – 05; 05 – 29. Verificaţi rezultatul prin conversie inversă binar – zecimal. Descrieţi în
amănunt operaţiile efectuate, nu numai rezultatul.
18. Unităţi aritmetice şi logice (structura internă, schema bloc, tipuri de operaţii executate).

Curs Cap.1

Curs Cap.2
19. Ce este şi care sunt componentele unui calculator numeric (microcalculator). Desenaţi şi descrieţi
schema bloc a unui microcalculator.
20. Desenaţi şi descrieţi pe scurt structura microprocesorului elementar.
21. Precizaţi şi descrieţi pe scurt fazele de execuţie ale unei instrucţiuni în cazul unui microprocesor
elementar.

Curs Cap.3
22. Ce este microprocesorul? Desenaţi şi descrieţi pe scurt principalele structuri de principiu folosite la
realizarea microprocesoarelor.
23. Care sunt caracteristicile principale ale arhitecturii CISC? Desenaţi şi descrieţi pe scurt schema bloc
generală a procesorului CISC.
24. Arhitectura CISC – Setul intern de registre (caracteristici, clasificare, mecanismul adresării indexate).
25. Arhitectura CISC – Unitatea de execuţie (schema bloc, descrierea funcţionării, registrul de stare,
operaţii tipice).
26. Arhitectura CISC – Unitatea de comandă (structura de principiu, circuitul de reset – schemă,
funcţionare, forme de undă).
27. Arhitectura CISC – Automatul de adresare (schema bloc, descrierea funcţionării).
28. Arhitectura CISC – Sistemul magistralelor interne şi Interfaţa cu magistralele externe.
29. Care sunt caracteristicile principale ale arhitecturii RISC? Desenaţi şi descrieţi pe scurt schema bloc
generală a procesorului RISC (numai pentru execuţia instrucţiunii LW).
30. Precizaţi şi descrieţi pe scurt fazele de execuţie ale unei instrucţiuni în cazul unui microprocesor DLX
având arhitectură RISC.
31. Principii de execuţie a instrucţiunilor (scop, descriere succintă) – Pipelining (descriere, conflicte
32. Principii de execuţie a instrucţiunilor (scop, descriere succintă) – Arhitectura superscalar (principiu de
lucru).
33. Reprezentaţi următoarele numere exprimate în zecimal în formatul binar cu exponent şi mantisă,
respectiv în formatul binar cu caracteristică şi mantisă: –20; 3. Descrieţi în amănunt operaţiile
efectuate, nu numai rezultatul.
Observaţie: Subiectul e cu valorile exemplelor din curs, la examen poate sa fie alte valori.
34. Reprezentaţi următoarele numere exprimate în zecimal în formatul standard IEEE 754 cu
caracteristică şi mantisă pe 32 de biţi: –20; 3. Descrieţi în amănunt operaţiile efectuate, nu numai
rezultatul.
Observaţie: Subiectul e cu valorile exemplelor din curs, la examen poate sa fie alte valori.

Curs Cap.4
35. Enumeraţi categoriile de memorie după caracterul funcţiei de memorare. Enumeraşi şi descrieţi pe
scurt tipurile de memorie care implementează funcţia de memorare numai de citire.
36. Enumeraţi categoriile de memorie după caracterul funcţiei de memorare. Enumeraşi şi descrieţi pe
scurt tipurile de memorie care implementează funcţia de memorare preponderent de citire şi ocazional
de scriere.
37. Enumeraţi categoriile de memorie după caracterul funcţiei de memorare. Enumeraşi şi descrieţi pe
scurt tipurile de memorie care implementează funcţia de memorare cu citire şi scriere curentă de date.
38. Descrieţi pe scurt următoarele noţiuni legate de memorie: semnale tipice, organizarea memoriei,
capacitatea memoriei, timpul de acces, durata unui ciclu de memorie, rata de date.
39. Memoria cache – Structurile de memorie ale unui microcalculator, descrierea şi caracteristicile
memoriei cache, schema de principiu a memoriei cache
Curs Cap.5
40. Modalităţi de transfer a datelor – Transferul prin întreruperi (enumerare şi descriere pe scurt a
modalităţilor de transfer a datelor, protocolul Hand Shake).
41. Transferul prin întreruperi a datelor – întrerupere, IRQ, sistem de întreruperi, avantaje/dezavantaje,
sursele de întrerupere.
42. Transferul prin întreruperi a datelor – starea de întrerupere, rezolvarea unei cereri de întrerupere,
sistem de întreruperi, subrutina de servire a cererii de întrerupere, acţiunile P la apariţia unei cereri
de întrerupere.
43. Transferul prin întreruperi a datelor – controlul întreruperilor, întreruperi nemascabile/mascabile,
mecanismul de calcul al adresei de start a subrutinei de servire.
44. Transferul prin întreruperi a datelor – întreruperi multiple, priorităţi (problema de arbitraj, variante de
implementare, exemple cu scheme bloc şi funcţionare).
45. Portul paralel de intrare–ieşire (descriere, schemă bloc, funcţionare).
46. Circuitul TIMER (descriere, funcţii de bază cu schemă bloc şi funcţionare).
47. Modulul CCP (descriere, schema bloc şi funcţionarea pentru cele 3 funcţii ale circuitului).
48. Blocul analogic (descriere, principiul prelucrării digitale a semnalelor analogice, definirea funcţiilor
de conversie).
49. Conversia digital – analogică (definire CDA, caracteristica de transfer, parametrii convertoarelor).
50. Conversia analog – digitală (definire CAD, teorema eşantionării, erori, parametrii convertoarelor).
51. Circuitul de eşantionare cu menţinere (rol, schemă, funcţionare).
52. Structuri de circuite pentru conversia A/D – Convertor A/D cu aproximaţii succesive.
53. Comunicaţia serială (comparaţie transfer serial/paralel, modelul general al unei comunicaţii serie,
modurile de utilizare a unei legături de date).
54. Comunicaţia serială – Standarde de comunicaţii pentru distanţe mici
55. Comunicaţia serială – Standarde de comunicaţii pentru distanţe mari

Curs Cap.6
56. Care sunt categoriile de circuite integrate digitale programabile? Care este deosebirea esenţială în
ceea ce priveşte programarea acestora?
57. Clasificaţi şi descrieţi pe scurt circuitele logice programabile (după structura lor internă, după modul
de programare).
58. Circuite logice programabile simple – Structura PROM (caracteristici, exemplu,
avantaje/dezavantaje).
59. Circuite logice programabile simple – Structura PLA (caracteristici, exemplu, avantaje/dezavantaje).
60. Circuite logice programabile simple – Structura PAL (caracteristici, exemplu, avantaje/dezavantaje).
61. Circuite logice programabile simple – Structura PAL secvenţială (caracteristici, exemplu,
avantaje/dezavantaje).
62. Circuite logice programabile complexe (structura, schema bloc, avantaje/dezavantaje).
63. Arii logice programabile (schema bloc, componenţă, avantaje/dezavantaje).
64. Arii logice programabile – Tehnici de programare.
65. Arii logice programabile – Metode de proiectare.

Curs Cap.7
66. Ce este un „System on Chip”? Avantaje, componente tipice, exemple de utilizare.
67. Comparaţii Anii PC-ului cu Anii internetului?
68. Reţele personale radio (Wireless Personal Area Networks – WPAN) – caracteristici principale, tipuri
de componente, topologii de reţea
69. Protocolul de comunicaţii ZigBee (caracteristici generale, domenii de utilizare, caracteristici tehnice).
70. Protocolul de comunicaţii ZigBee – Modelul reţelei ZigBee

Curs Cap.8
71. Concepeţi schema bloc funcţională a unui cântar pentru persoane cu dizabilităţi (auditive, vizuale,
motorii) bazat pe microcontroler. Pentru măsurarea greutăţii, se utilizează patru senzori în punctele de
sprijin ale dispozitivului. Descrieţi funcţionarea şi motivaţi soluţiile alese.
Observaţie: Subiectul e un exemplu concret, la examen poate sa fie orice alt sistem medical.