Curs EPD 2018-2019

1/18/2019
Echipamente pentru
diagnostic
Conf. Dr. Ing. Dragoș Țarălungă
dragos.taralunga@upb.ro
18.01.2019 1
Punctaj:
- Colocviu de laborator: 30p

- Proiect: 20p
100p 80p 70p 50p <50p
- Examen final: 50p
Condiții minimale pentru promovare:

- Prezența completă la laborator (un laborator se poate recupera cu
celelalte grupe în limita locurilor disponibile);
- Promovarea laboratorului;
- Obținerea a 50% din punctajul total;
18.01.2019 2
1
1/18/2019
1. Ce motivație ați avut când ați ales facultatea de Inginerie Medicală,

respectiv specializarea ESM?
2. Ce ați vrea să studiați la materia Echipamente pentru Diagnosticare (curs și
laborator)?
3. Cum vă așteptați să se desfășoare cursul, respectiv laboratorul?
4. Ce v-ați asteptat să studiați în cadrul acestei facultăți la momentul înscrierii?
Așteptările sunt satisfăcute până în prezent? (5- complet satisfăcute, 0 -
deloc)
5. Ce ați vrea să studiați la ciclul de masterat?
6. Ce v-a plăcut cel mai mult în cadrul acestei facultăți?
7. Ce nu v-a plăcut deloc în cadrul acestei facultăți?
8. Ați recomanda facultatea de Inginerie Medicală pentru tinerii absolvenți de
liceu?
18.01.2019 3
KEEP CALM IS TEST TIME

1. Desenați un amplificator în conexiune inversoare și determinați
amplificarea.
2. Legea lui Ohm.
3. Desenati caracteristica curent – tensiune a unei diode.
4. Pentru circuitul din Fig. 1 determinați valoarea lui I1 știind că: R1=10/3 Ω, R2=2
Ω, R3=1 Ω, R4=12 Ω, I=15 A
18.01.2019 4
2
1/18/2019
Ce veți studia?
 Traductoare și amplificatoare pentru măsurarea biopotențialelor
 Zgomot în măsurători de biopotențiale. Modalități de eliminare a zgomotului.
 Echipamente pentru măsurarea și prelucrarea activității cardiace
 Echipamente pentru măsurarea și prelucrarea activității neuromusculare
18.01.2019 5
Ce veți studia?
Laborator
 Achiziția, prelucrarea și analiza semnalelor biomedicale cum ar fi:
electrocardiograma (ECG), electromiograma (EMG), electroencefalograma
(EEG), fotopletismograma (PPG) etc
18.01.2019 2015-2016 6
3
1/18/2019
• Programarea ședințelor de laborator și proiect:

Miercuri Grupa X laborator
8:00:00 - 9:00 Proiect Laborator
9:00-10:00 3.10.2018 17.10.2018
10:00-11:00 31.10.2018 14.11.2018

2 4
11:00-12:00 EPDP EPDL 28.11.2018 12.12.2018
12:00-13:00 9.01.2018 16.01.2018
13:00-14:00
14:00-15:00
2 4
15:00-16:00 EPDP EPDL
16:00-17:00
17:00-18:00
18:00-19:00
2 4
19:00:20:00 EPDP EPDL
20:00-21:00
18.01.2019 7
PROIECT. CUM?
• Veti primi o temă cu prelucrare se semnal pentru identificarea automată a

unui diagnostic
• Veti căuta in baze de date știintifice (IEEEXplore, Scopus, ScienceDirect,
Springer) o metoda de prelucrare de semnal potrivita pentru tema primita
intr-un articol știintific publicat in ultimii 5 ani.
• Veti citi si intelege fiecare pas din metoda de prelucrare de semnal.
• Veti implementa algoritmul in Matlab (sau alt limbaj de programare)
• Veti folosi ca date de intrare semnale biomedicale din baze de date
stiintifice disponibile online (e.g. Physiobank).
18.01.2019 8
4
1/18/2019
Proiect. Ce veti implementa?
1. Determinati fibrilatia atrială din semnale ECG

2. Determinați intervalul QT din semnale ECG
3. Determinati ritmul cardiac din semnale fECG achizionate neinvaziv
4. Clasificarea normala/anormala a sunetelor din PCG
18.01.2019 9
Ce este ingineria biomedicală?

• simularea, modelarea și controlul problemelor de
Biomecanică natură biologică;
Biosenzori & • detecția, măsurarea și monitorizarea semnalelor
Biotehnologie Biomateriale
fiziologice (biosensors, biomedical instrumentation);
Imagistică
Medicală
Ingineria
Țesuturilor
• interpretarea diagnosticului prin metode de
Ingineria
prelucrare a semnalelor bioelectrice;
Bionanotehnologie Neurală • proceduri și dispozitive de terapie și reabilitare
Inginerie
Biomedicală Modelare
(rehabilitation engineering);
Ingineria Clinică Fiziologică • dispozitive de înlocuire sau îmbunătățire a diferitelor
funcții fiziologice (artifical organs);
Ingineria Instrumentație
Reabilitării Biomedicală • analiza computerizată a datelor pacienților și a
Analiza procesului de luare a deciziilor clinice (medical
Informatică
Medicală Organe
Medicală &
Biologică
informatics);
artificiale &
Proteze • imagistică medicală (medical imaging);
• crearea de produse biologice noi (biotechnology,
18.01.2019 tissue engineering); 10
5
1/18/2019
Rolurile inginerului biomedical?
 “cel care rezolvă probleme”
 ”antreprenorul tehnologic”
 ”inginer – om de știință”
18.01.2019 11
Principalele societăți internaționale profesionale dedicate ingineriei

biomedicale
 Institutul american pentru medicină și inginerie biologică (The American

Institute for Medical and Biological Engineering -AIMBE)
http://www.aimbe.org
 Societatea IEEE inginerilor in medicină și biologie (IEEE Engineering in
Medicine and Biology Society - EMBS) http://www.embs.org/ . Romania
Section Chapter, EMB18 - condusă de domnul prof.dr.ing. Alexandru Morega
- contact amm@iem.pub.ro
 Societatea de inginerie biomedicală (The Biomedical Engineering Society -
BMES)
http://bmes.org/
 Societatea Națională de Inginerie Medicală și Tehnologie Medicală (SNIMTB)
- președinte
18.01.2019
Prof. dr. ing. Radu Vasile Ciupa, http://www.snimtb.ro/ 12
6
1/18/2019
Noi rezultate în ingineria biomedicală
 Proteze
Fig. 2 Bebionic Fig.3 I-Limb Quantum Fig. 4 Iris Smart Hand
18.01.2019 13
 Proteze
Fig. 5 The Deka Arm
18.01.2019 14
7
1/18/2019
 Proteze
Fig. 6 X3 (Ottobock) Fig. 7 C-Leg 4 (Ottobock) Fig. 8 Cheetah Leg(Ossur)
18.01.2019 15
 Ingineria țesuturilor
18.01.2019
Fig. 9. Decellularization 16
8
1/18/2019
 Celule stem
Fig. 10 Stem cells
18.01.2019 17
Teme de licență/disertație:
1. Prelucrări de semnal în domeniul monitorizării fetale
2. Sisteme de achiziție a biopotențialelor
3. Interfețe creier-mașină.
4. Prelucrări de semnal în domeniul fotopletismografiei

video.
18.01.2019 19
9
1/18/2019
Teme de licență/disertație
Condiții/cerințe:
1. Finalizarea proiectului de diploma
(parte practică și manuscris) cu cel puțin
două săptămâni înainte de data susținerii
2. Cunoștințe necesare:
prelucrare de semnal, programare
(Matlab), programare micro-procesoare
18.01.2019 20
1. Modul de generare a bio-potențialelor

1.1. Structura membranei celulare.
Potențialul de repaus și cel de acțiune
𝑉 =𝑣 −𝑣 = −90 𝑚𝑉 (1)
- grosimea membranei celulare ≈ 10 nm
- Strat dublu de lipide => proprietăți capacitive
Fig.12 Membrana celulară

18.01.2019 21
10
1/18/2019
Fig. 13 Distribuția ionilor în interiorul și exteriorul celulei la repaus
18.01.2019 22
Poartă
Exterior celular închisă
Poartă deschisă
Proteine purtătoare
Canal ionic
Interior celular
Exterior celular
Energie
Difuzie simplă Difuzie facilitată
Difuzie Transport activ

Fig.14 Modalităţi de transport ale ionilor la nivelul Poartă deschisă
membranei celulare Interior celular Poartă
închisă
Fig.15 Transportul ionilor de sodiu şi potasiu prin
18.01.2019
intermediul canalelor de difuzie selective
23
11
1/18/2019
Fig.16 Transportul activ al ionilor cu ajutorul pompelor active

de la nivelul membranei celulare
18.01.2019 24
Fig.17 Potențialul de acțiune la nivelul unei celule nervoase
18.01.2019 25
12
1/18/2019
+40 mV
Etapa de Etapa de platou

depolarizare
Etapa de repolarizare
-70 mV
Etapa de repaus
Fig.18 Potențialul de acțiune la nivelul unei celule cardiace
18.01.2019 26
1.2. Legi fizice la nivelul membranei celulare

1.2.1. Legea difuziei 1.2.3. Relația lui Einstein
d I  KT
J difuzie   D (2) D (4)
dx q
1.2.2. Legea lui Ohm
dv
J drift  Z [ I ] (3)
dx
18.01.2019 27
13
1/18/2019
1.3. Exprimarea potențialului de repaus pentru o membrană

permeabilă doar pentru un tip de ion (ex ionul de K+)
J K  difuzie  D
d K  
(5)
dx
J K  drift  Z K   dv
dx (6)
18.01.2019 28

J K   J K  difuzie  J K  drift 
 
KT d K 
 
 Z K 
dv
(7)
q dx dx
0  J K  difuzie  J K  drift 
 
KT d K 
 
 Z K 
dv
(8)
q dx dx
18.01.2019 29
14
1/18/2019

KT d K   
vint
  dv  
KT
K in

d K  
dv  
q K   (9)
vext
q K   K    (10)
ext
18.01.2019 30

vin  vext 
 
KT  K  in  KT  K  ext 
ln  ln 
 
   
(11)
q  K  ext  q  K  in 
KT
 26mV (temperatura camerei)
q
E K   vin  vext
 
 K  ext 
 26 ln  mV
 
 K in 
(12)
18.01.2019 31
15
1/18/2019

permeabilă doar pentru un tip de ion (ex ionii de Na+ și Cl- )
E Na   vin  vext  26 ln

 
 Na  ext 
mV
 
 Na in 
(13)
 Cl  

ECl   vin  vext  26 ln in
mV (14)
 Cl 

ext 
18.01.2019 32
1.5. Ecuația lui Goldman pentru exprimarea potențialului

transmembranar de repaus.
- Câmpul electric este considerat constant
Vm 

  
 
KT  PK  K ext  PNa  Na ext  PCl  Cl in 

 
ln
   
q  PK  K  in  PNa  Na  in  PCl  Cl  ext   (15)
 K  KT DK 
PK  +    (16) permeabilitatea membranei la ionii de
K q 
18.01.2019 33
16
1/18/2019
1.6. Circuitul electric echivalent pentru membrana celulară
R'
G  NG' ; R  (16)
N
unde N este numărul de canale iar G/R
reprezintă conductanța, respectiv rezistența
totală; G’/R’ – conductanța respectiv
rezistența fiecărui canal în parte
Fig.19 Fig.20 Modelare

Modelare canal ionic pasiv
potențial Nerst
18.01.2019 34
Fig.21 Circuitul electric echivalent

pentru trei canale ionice pasive
diferite
18.01.2019 35
17
1/18/2019
Fig.22 Circuit electric echivalet al membranei celulare ce cuprinde

proprietățile capacitive, rezistivi, electromotoare și acțiunea pompei Fig.23 Cicruitul echivalent obținut cu
active de ioni ajutorul teroremei lui Thevenin
18.01.2019 36
RNa  RCl  E K   RK  RCl  E Na   RNa  RK  ECl  (17)

ETH 
RNa  RCl   RK  RCl   RNa  RK 
(18)
RNa  RK  RCl  (19)
RTH    RTH Cm  1,20ms
RK  RCl   RNa  RCl   RNa  RK 
18.01.2019 37
18
1/18/2019

du
I (t )  I C (t )   I j (t )  C  I Na (t )  I K (t )  I L (t )
j dt
dV V  E Na V  E K V  E L
I (t )  C   
dt R Na RK RL
1 1
 g Na (t ,V )  g Na m h,
3
 g K (t ,V )  g K n
R Na RK
18.01.2019 38

1 dn
Conductanța canalelor de K:  g K (t ,V )  n g K   n (1  n)   n
RK dt
 no
La repaus n0 
 no   no
Dacă V se schimbă brusc, soluția ecuației diferențiale este:

 t 
 
  n 1
n  n   ( n   n 0 )e  n
unde n  n 
n  n n  n
0.01V  10 
V 
 
experimental:  n   V 10 
 n  0.125e  80 
 
e 10 
1
18.01.2019 39
19
1/18/2019

1
Conductanța canalelor de Na: R Na  g Na (t ,V )  m 3 h g Na
dm dh
  m (1  m)   m   h (1  h)   h
dt dt
Dacă V se schimbă brusc, soluțiile ecuațiilor diferențiale sunt:
 t   t 
   
   
m  m   ( m  m 0 )e  m 
h  h  ( h  h0 )e  h
m 1 h 1
unde m  m  h  h 
m  m m  m h  h h  h
0.1V  25 V 
experimental:  m   V  25   
 m  4e  18 
 
e  10 
1 1
V  𝛽 =
 
18.01.2019  h  0.07e  20  𝑒 −1 40
1.7. Circuitul electric echivalent pentru membrana celulară Hodgkin –

Huxley
18.01.2019 41
20
1/18/2019
2. Senzori folosiți în aplicații de inginerie bio-medicală.

Aspecte generale
Actuatoare
Fig.26 Sistem de feedback
Unitate de
procesare
Senzori
18.01.2019 2015-2016 42

Aspecte generale
Fig.27 Exemple de senzori naturali

18.01.2019 2015-2016 43
21
1/18/2019

Aspecte generale
• Clasificări:
- după interacțiunea cu pacientul:
 fără contact (ex.?)
 cu contact dar neinvazivi (ex. ?)
 cu contact și invazivi (ex. ?)
- după mărimea sensibilă:
 rezistivi
 capacitivi
 optici
 inductivi
18.01.2019 2015-2016 44
2. Senzori folosiți în aplicații de inginerie bio-medicală. Aspecte

generale
Exemple de parametri biomedicali :
presiunea sangvina respirație (frecvența respiratorie)

biopotențiale
temperatura viteza de curgere a sângelui frecv.
cardiacă
Mișcarea corpului biomagnetism
18.01.2019 2015-2016 45
22
1/18/2019

Aspecte generale
2.1. Specificații generale ale unui senzor bio-medical.
o senzitivitatea
Fig.28
Senzitivitate
18.01.2019 2015-2016 46

Aspecte generale
o domeniu (range)
Fig.29
Domeniu
18.01.2019 2015-2016 47
23
1/18/2019

Aspecte generale
o acuratețe
Fig.30
Acuratețe
18.01.2019 2015-2016 48

Aspecte generale
o precizie
Fig.
31Precizie
vs
acuratețe
18.01.2019 2015-2016 49
24
1/18/2019

Aspecte generale
o rezoluție
Fig.32
rezoluție vs
acuratețe
18.01.2019 2015-2016 50

Aspecte generale
o reproductibilitatea
18.01.2019 2015-2016 51
25
1/18/2019

Aspecte generale
o offset
Fig.33
Offset
18.01.2019 2015-2016 52

Aspecte generale
o liniaritate
Fig.34
Liniaritate
18.01.2019 2015-2016 53
26
1/18/2019

Aspecte generale
o drift
Fig.35 Drift
18.01.2019 2015-2016 54

Aspecte generale
o timpul de răspuns
Fig.36 Timpul de
răspuns
18.01.2019 2015-2016 55
27
1/18/2019

Aspecte generale
o histerezis
Fig.37
Histerezis
18.01.2019 2015-2016 56
2. Senzori folosiți în aplicații de inginerie bio-medicală. Aspecte generale

 Exercițiu:
T= 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
(°C)
Citire = 12,3 18,2 25,4 37 43,6 55,8 62 67,8 70,4 72,1 73
(mV)
a) Reprezentați grafic linia de calibrare intrare-iesire
b) Determinați senzitivitatea senzorului de temperatură pentru
domeniul 0-70 °C
c) Estimați senzitivitatea medie senzorului pentru domeniul 70 - 100
°C
18.01.2019 2015-2016 57
28
1/18/2019

Aspecte generale
2.2. Exemple de senzori rezistivi, inductivi, capacitivi.
18.01.2019 2015-2016 58

Aspecte generale
2.3. Senzori pentru biopotențiale (electrozi)
ECG, EOG, EMG, EGG, EHG
ECG fetal, EEG etc. (curent electric
determinat de mișcare de ioni)
Fig.38 Camp electric al corpului uman
18.01.2019 2015-2016 59
29
1/18/2019

Aspecte generale
2.3.1. Interfața electrod-electrolit curent electric
𝑀→𝑀 + 𝑛𝑒 (20)
Metal
e- A-
M+
M
𝑀 + 𝑛𝑒 → 𝑀 (21) e-
M A-
M+
𝑀↔𝑀 + 𝑛𝑒 e-
(22) M
M+
e- M+ A-
M
Fig.39 Interfața electrod - electrolit

18.01.2019 2015-2016 60

Aspecte generale Metale și reacția chimică Potențial de echilibru (V)
2.3.1. Interfața electrod-electrolit

𝐴𝑙 → 𝐴𝑙 + 3𝑒 -1.706
𝐶𝑟 → 𝐶𝑟 + 3𝑒 -0.744
𝐶𝑑 → 𝐶𝑑 + 2𝑒 -0.401
𝑅𝑇 𝑎
𝐸 =𝐸 + ln (24)
𝑍𝑛 → 𝑍𝑛 + 2𝑒 -0.763
𝑛𝐹 𝑎 𝐹𝑒 → 𝐹𝑒 + 2𝑒 -0.409
𝑁𝑖 → 𝑁𝑖 + 2𝑒 -0.230
𝑎 = 𝛾𝐶, pentru 𝛾=1, a=C (25) 𝑃𝑏 → 𝑃𝑏 + 2𝑒 -0.126

𝐻 → 2𝐻 + 2𝑒 0
𝐴𝑔 → 𝐴𝑔 + 𝑒 +0.799
Exercițiu: 𝐴𝑢 → 𝐴𝑢 + 3𝑒 +1.420
𝐶𝑢 → 𝐶𝑢 + 3𝑒 +0.340
𝐴𝑔 + 𝐶𝑙 → 𝐴𝑔𝐶𝑙 + 2𝑒 +0.223
18.01.2019 2015-2016 61
30
1/18/2019

Aspecte generale molecule de apă
-
2.3.2. Impedanța electrod-electrolit anioni absorbiți
- -
1
𝑍 = (26) +
2𝜋𝑓𝐶 - +
- -
Rsd (27) -
+ cationi +
liberi
Metal - Electrolit
Fig.40 Interfața electro-electrolit Strat de difuzie

Stratul Stratul
intern Helmholtz extern Helmholtz
18.01.2019 2015-2016 62

Aspecte generale
2.3.2. Impedanța electrod-electrolit
Rsd
Fig.41 Circuit electric echivalent Fig.42 Impedanta interfetei

al interfeței electrod-electrolit electrod-electrolit funcție de
frecvență
18.01.2019 2015-2016 63
31
1/18/2019

Aspecte generale
2.3.3. Polarizare
E  Erev  idc Rsd (28) a )Rsd  0 b )Rsd  
  E  Erev (29)
18.01.2019 2015-2016 64

Aspecte generale
2.3.3. Polarizare Proprietate Schimbare a Schimbare a impedanței
proprietății electrozilor
Rugozitatea suprafeței ↑ ↓
Polarizare ↑ ↑ la toate frecvențele
Aria suprafeței ↑ ↓
Raza curburii suprafeței ↑ ↓
Impurități ↑ ↑
18.01.2019 2015-2016 65
32
1/18/2019

Aspecte generale
2.3.4. Proprietățile electrice
ale pielii
• Ce roluri ale pielea?
Fig.43 Structura pielii
18.01.2019 2015-2016 66

Aspecte generale
2.3.4. Proprietățile electrice
ale pielii
Fig.45 Modelul electric al
interfeței electrod - piele
Fig.44 artefact de miscare

18.01.2019 2015-2016 67
33
1/18/2019

Aspecte generale
2.3.5. Gelul de electrod
Ce roluri are?
Fig.46 Gel de electrod
18.01.2019 2015-2016 68

Aspecte generale
2.3.5. Materiale folosite pentru electrozi
 Electrozi implantabili:
18.01.2019 69
34
1/18/2019

Aspecte generale
2.3.4. Materiale folosite pentru electrozi
 Electrozi de suprafață : gel lichid de
electrod
burete
Senzor
Ag/AgCl
Spumă cu adeziv puternic
Conector metalic
18.01.2019 2015-2016 70
3. Echipamente pentru diagnosticarea activității electrice

a inimii
3.1. Elemente de electrofiziologie
Fig.47 Potențiale de acțiune

18.01.2019 pentru celule din teșutul 71
cardiac
35
1/18/2019

a inimii
Fig.48 Activitatea electro-
mecanică în timpul unui ciclu
cardiac
18.01.2019
Fig.49 Exemple de valve 72

a inimii Fig.51 Potențiale de acțiune
3.1. Elemente de electrofiziologie pentru celulă pacemaker
din nodul SA (roșu) șio
celulă musculară din
ventricul (verde)
Fig.50 Sistemul de conducție al inimii timpii necesari ca stimulul

electric să ajungă în diferite zone din inimă
18.01.2019 73
36
1/18/2019

a inimii
Fig.52 Nervii simpatici și

parasimpatici de la nivelul
inimii
18.01.2019 74

a inimii
3.2. Electrocardiograma. Standarde de măsurare.
Fig.53
Fig.52 Derivațiile
Fig.51
Derivațiile Derivațiile unipolare
bipolare unipolare augmentate
standard18.01.2019 standard 75
37
1/18/2019

a inimii
Fig.54
Derivațiile
precordiale
unipolare.
18.01.2019 76

a inimii
3.2. Electrocardiograma.
Fig.54 Standarde de măsurare.
Înregistrarea
unei unde de
depolarizare
(A și B) și a
unei unde de
repolarizare
(C și D) la
nivelul unei
fibre
musculare
cardiace
Fig.55
Electrocardiogra
ma
18.01.2019 77
38
1/18/2019

a inimii
Fig.57 Determinarea
proiecției vectorului
reprezentând
Fig.56 activitatea instantanee
Oirentarea a potențialului în
celor 3 derivații ventricule , pe direcțiile
bipolare celor 3 derivații
respectiv 3 bipolare
unipolare
18.01.2019 78
3. Echipamente pentru diagnosticarea activității electrice a

inimii
3.1. Electrocardiograma. Contracția ventriculară.
Fig.58 Depolarizarea ventriculară. Vectorii și

complexele QRS după 0,01 s de la începerea
depolarizării ventriculare (A); 0.02 s de la începerea
depolarizării ventriculare (B); 0.035 s de la
începerea depolarizării ventriculare (C); 0.05 s de la
începerea depolarizării ventriculare (D); 0.06 s de la
începerea depolarizării ventriculare, când
18.01.2019 București 2015 ventriculele sunt complet depolarizate (E);79
39
1/18/2019

inimii
3.2. Electrocardiograma.
Fig. 60 Depolarizarea atrialî și generarea

Fig. 59 Generarea undei T în undei P și în dreapta unda P și unda T
18.01.2019 timpul repolarizării ventriculare 80
corespunzătoare repolarizării atriale

a inimii
3.2. Electrocardiograma. Vectorcardiograma.
18.01.2019 81
40
1/18/2019

a inimii
18.01.2019 82

a inimii
3.3. Electrocardiograma. Aritmii.
- Tahicardie
18.01.2019 83
41
1/18/2019

a inimii
3.3. Electrocardiograma. Aritmii.
- Bradicardie
18.01.2019 84

a inimii
3.3. Electrocardiograma. Aritmii generate de blocaje ale inimii
- Blocaj la nivelul nodului SA
18.01.2019 85
42
1/18/2019

a inimii
- Blocaj la nivelul nodului SA
18.01.2019 86

a inimii
- Blocaj la nivelul nodului A-V – gradul I
18.01.2019 București 2015 87
43
1/18/2019

a inimii
- Blocaj la nivelul nodului A-V – gradul II
18.01.2019 București 2015 88

a inimii
- Blocaj la nivelul nodului A-V – gradul II (2:1, 3:1)
18.01.2019 București 2015 89
44
1/18/2019

a inimii
- Blocaj la nivelul nodului A-V – gradul III
18.01.2019 București 2015 90

a inimii
3.3. Electrocardiograma. Aritmii generate de contracții premature
- Contracții atriale premature
18.01.2019 București 2015 91
45
1/18/2019

a inimii
- Contracții ventriculare premature:
18.01.2019 București 2015 92

a inimii
- Contracții ventriculare premature:
18.01.2019 București 2015 93
46
1/18/2019

a inimii
3.4. Electrocardiograma. Fibrilatii
- Fibrilatia ventriculara:
18.01.2019 București 2015 94

a inimii
- Fibrilatia ventriculara:
18.01.2019 București 2015 95
47
1/18/2019

a inimii
- Fibrilatia atrială:
18.01.2019 București 2015 96

a inimii
3.5. Sistem de instrumentație pentru măsurarea activității electrice a
inimii
18.01.2019 București 2015 97
48
1/18/2019
3. Echipamente pentru diagnosticarea activității

electrice a inimii
inimii – Protecție la șocuri electrice
- Condiții de funcționare normală;
- Condiții de funcționare când protecția cedează (single fault

condition – condiție de prim defect)
18.01.2019 2015-2016 98

electrice a inimii
Curenții electrici care circula de la echipamentul medical la pacient

pot fi:
- cu intenție (ex. ?)
18.01.2019 2015-2016 99
49
1/18/2019

electrice a inimii
Curenții electrici care circula de la echipamentul medical la pacient

pot fi:
- accidentali (ex . ?)
18.01.2019 2015-2016 100

electrice a inimii
Ce tip de curenți pot produce efecte negative asupra pacientului?

Intensitate curent Efecte posibile
- Curenți alternativi de frecvență (pe suprafața
joasă corpului)
0.9 – 1.2 mA Curent abia perceptibil
5 – 10 mA Curent de “let -go”
50 – 100 mA dureri, fibrilație ventriculară, stop respirator
1–6A arsuri, contracții musculare puternice.
18.01.2019 2015-2016 101
Contracția întregii inimi (nu mai pompează)
50
1/18/2019

electrice a inimii
Care este prima măsură care se poate lua ?
- Conectarea carcasei metalice, prin intermediul unui conductor, la pământ.
18.01.2019 2015-2016 102

electrice a inimii
Standardul IEC 60601 (editia a 3-a 2005) pentru echipamente
medicale electrice.
- Termeni folosiți:
• Componentă aplicată (applied part)
o Conexiune la pacient (patient connection)
o Componentă aplicată de tip F
o Componentă aplicată de tip B
o Componenta aplicată de tip BF
o Componenta aplicată de tip CF
o Componenta aplicată cu protecție la defibrilare
(defibrillation-proof applied part)
• Componenta accesibilă
18.01.2019 2015-2016 103
51
1/18/2019

electrice a inimii
medicale electrice.
- Termeni folosiți:
• Curenți de scurgere:
• Curent de scurgere către pământ (earth leakege current)
• Curent de scurgere prin pacient (pacient leakage current)
• Curent de scurgere prin carcasă (enclosure leakage current)
• Curent auxiliar prin pacient
18.01.2019 104

electrice a inimii
- Limite admise de IEC (International

Electrotechnical Commission) pentru
curenții de scurgere prin pacient și
curenții auxliari
18.01.2019 105
52
1/18/2019

electrice a inimii

Electrotechnical Commission) pentru Condiții normale Single fault condition
curenții de atingere Curent 100 µA (0 -1 kHz) 500 µA (0 -1 kHz)
prin
pacient
18.01.2019 106

electrice a inimii

Electrotechnical Commission) pentru Condiții normale Single fault condition
curenții de scurgere la pamânt Curent
prin 5 mA 10 mA
pacient
18.01.2019 107
53
1/18/2019

electrice a inimii
medicale electrice. 1. Ștecăr cu conductor de protecție legat la pământ.
2. Cordon de alimentare cu fișă detașabilă.
- Tipuri de echipamente medicale – Clasa I 3. Conexiunea alimentării la echipament.
4.Conexiunea conductorului de protecție
5. Terminal de împământare funcțional
6. Izolație de bază
7. Carcasă
8. Circuit secundar
9. Transformatorul de putere
10. Componentă aplicată
11. Motor
12. Ecran de protecție legat la pământ
18.01.2019 13. Izolație suplimentară 108
14. Parte accesibilă

electrice a inimii
medicale electrice.
- Tipuri de echipamente medicale – Clasa II
1. Ștecăr
2. Cordon de alimentare
3. Izolație de bază
4. Izolație suplimentară
5. Carcasă
6. Terminal funcțional de împământare.
7. Transformator de putere
8. Componentă aplicată pe pacient
9. Izolație întărită
18.01.2019 10. Motor 109
54
1/18/2019

a inimii
inimii. Limitatori de tensiune.
Etaj de protecție Pre-amplificare
a) Filtru notch Etaj final de
b) masă activă amplificare
Vin
Etaj de -Vs V
R preamplificare +Vs
a) b) c)
18.01.2019 110

a inimii
inimii.+VIzolare galvanică
B
+V DD
+ Izolare +
Demodulato VO
Vin A1 Modulator Galvanică A2
r
- -
-VB -VDD
Semnal purtător
4 kV 4 kV
Vin VO Iin IO
a) b)
18.01.2019 111
55
1/18/2019

electrice a inimii
inimii
18.01.2019 2017-2018 112

a inimii
inimii. Amplificatorul de instrumentație.
Etaj diferențial Etaj Etaj de ieșire

amplificare
VIN
AD
Vs+
IIN1
+VS VO Vs+
CMRR   X . 30)
ACM
VIN1 + Vd
Sursă de
semnal VIN1 1/2Vd
VCM
IO 0
AD
0
CMRR  20 log10
Vd 1/2Vd
IIN2 VO 31)
-
ACM
VIN2 ZL
VCM Vs-
-VS
Vs- VIN2
VCM
18.01.2019 113
56
1/18/2019

electrice a inimii
18.01.2019 2017-2018 114

a inimii
𝑉 𝑉 −𝑉 𝐴
𝐴 =?
𝑹 𝑹
𝑨𝑰𝑨 = 1 + 2 32)
𝑹𝒈𝒂𝒊𝒏 𝑹
18.01.2019 115
57
1/18/2019

a inimii
inimii
18.01.2019 116

a inimii
inimii. Etajul de amplificare finală.
Etaj de protecție Pre-amplificare
a) Filtru notch Etaj final de
b) masă activă amplificare
18.01.2019 117
58
1/18/2019

electrice a inimii
3.5. Zgomot în măsurători de biopotențial
- Extern echipamentului de diagnostic (ex. ?)
- Intern echipamentului de diagnostic (ex. ?)
18.01.2019 118

electrice a inimii
3.5.1. Zgomot extern: provenit de la rețeaua de energie electrică (50
Hz)
mECG
18.01.2019 119
59
1/18/2019
3. Echipamente pentru diagnosticarea activității electrice a inimii

Hz)
• Modalități de contaminare a măsurătorilor de biopotențial:
Notație Descriere
B Câmp magnetic de 50 Hz (Wb)
S Aria determinată de cablurile ce leagă senzorii de intrarea
amplificatorului (m2)
E Intensitatea câmpului electric de 50 Hz (V/m)
ID Curent de deplasare (Maxwell a denumit acest tip de curent
displacement current, care nu este datorat mișcărilor de sarcini
electrice, ci este o mărime asociată producerii de câmp
magnetic de un câmp electric variabil) (A)
Z1, Z2 Impedanța dintre senzori și țesut (Ω)
ZI Impedanța internă a corpului uman (Ω)
ZG Impedanța senzorului conectat la masă (Ω)
C1, C2 ,C Capacitățile de cuplaj (µF)
ZD Impedanța de intrare diferențială a amplificatorului (Ω)
ZIN Impedanța de intrare față de pământ a amplificatorului (Ω)
18.01.2019 120

Hz)
a) Câmp magnetic variabil (inducție magnetică)
𝑉 = 𝐾𝐵 𝑆 33)
18.01.2019 121
60
1/18/2019

Hz)
b) curenți de deplasare în cabluri
Z1 ID1 C1 A
Z’IN
ZD
G
Z2 ID2 Z’’IN
VCM
ID1+ID2 C2 B
ZG 𝑉 =𝐼 𝑍 + 𝐼 +𝐼 𝑍 34)
𝑉 =𝐼 𝑍 + 𝐼 +𝐼 𝑍 35)
𝑉 − 𝑉 = 𝐼 𝑍 −𝐼 𝑍 36)
18.01.2019 122

Hz)
c) curenți de deplasare în corp
ID
𝑉 =𝐼 𝑍 37)
ID ID
∑ID C
ID Z1 A
VCM Z’IN
ID Z
Vinter = KZI KZI G
ZG Z2 Z’’IN
D
ID B
VCM= IDZG Z
G
18.01.2019 123
61
1/18/2019
3.5.1. Zgomot extern: provenit de la rețeaua de energie electrică (50 Hz)

• Modalități empirice de prevenire a contaminării cu interferența de 50 Hz:
a) ecranarea magnetică a incintei în care se fac măsurători (costisitor)
b) torsadarea cablurilor de măsurare
c) pregătirea pielii înainte de plasarea senzorilor. Pregătirea constă în
degresarea și înlăturarea stratului de celule moarte (stratum corneum).
Acest lucru micșorează impedanțele 𝑍 , 𝑍 și mai mult face ca cele
două impedanțe să fie aproximativ egale, 𝑍 ≅ 𝑍 ;
d) Impedanță de intrare mare pentru amplificatorul de instrumentație
18.01.2019 124

Hz)
• Modalități empirice de prevenire a contaminării cu interferența de
50 Hz:
Ex. Să
se determine impedanța de intrare 𝒁𝑰𝑵 astfel încât
un dezechilibru de 5 kΩ să nu determine o interferență
mai mare decât 1% din semnalul util cu amplitudinea
de 1 mV. Se presupune ca 𝒁𝑰𝑵 = 𝒁𝑰𝑵 = 𝒁𝑰𝑵 și 𝑽𝑪𝑴 = 10
mV.
18.01.2019 125
62
1/18/2019

Hz)
• Modalități de prevenire a contaminării cu interferența de 50 Hz:
𝑍
𝑉 = 𝑉 38)
𝑍 +𝑍
𝑍 𝑍 𝑍 −𝑍
𝑉 − 𝑉 =𝑉 − =𝑉 40)
𝑍 +𝑍 𝑍 +𝑍 𝑍 𝑍
𝑍 𝑍 +𝑍 +𝑍 +
𝑍
𝑉 = 𝑉 39)
𝑍 +𝑍
𝑍 −𝑍 𝑉
Dacă 𝑍 ≫ 𝑍 ,𝑍 𝑉 − 𝑉 =𝑉 →𝑍 = 𝑍 −𝑍 41)
𝑍 𝑉 − 𝑉
18.01.2019 126

Hz)
e) Right driven leg
18.01.2019 127
63
1/18/2019

Hz)
e) Driven right leg circuit
𝑖 𝐶
𝑖 = 42)
𝐶 +𝐶 𝑣 =𝑖 𝑅 45)
𝑣 = −G ∗ 𝑣 G= 43)
→
𝑅 +𝑅
𝑅 = 46)
𝐺 +1
𝑣 = 𝑣 − (𝑅 + 𝑅 )𝑖 44)
Dacă, S1 închis
𝑹𝒆𝟏
𝑹𝒄 = 47)
𝑮+𝟏
18.01.2019 128

Hz)
e) Drive right leg circuit
𝑣 =𝑖 𝑅 𝑹𝒆𝟏 + 𝑹𝒐
𝑹𝒄 = 𝑆1 în jos
𝑮+𝟏
𝑹𝒆𝟏
𝑹𝒄 = , S1 în sus
𝑮+𝟏
18.01.2019 129
64
1/18/2019

Hz)
f) Filtre notch

Hz)
f) Filtre notch. Studiu de caz
Time Variant Multiple Notch (TVMN)
K
1  2 cos(  Ni )z 1  z 2 B( z )
H z     ,
i 1 1  2 cos(  Ni ) z 1  r 2 z 2 B( r 1 z )
2K
B  z    b i z i
i 0
y (n)  b0 x(n)  b1 x(n  1)  ...  b2 K x (n  2 K ) 

 r (n)b1 y (n  1)  ...  r 2 k (n)b2 K y (n  2 K )
Jacek Piskorowski, Suppressing harmonic powerline interference using multiple-notch filtering methods with improved
transient behavior, Measurement, vol. 45, no. 6, pp. 1350-1361, ISSN 0263-2241, 2012.
65
1/18/2019

Hz)
f) Filtre notch. Studiu de caz

Hz)
f) Filtre notch
66
1/18/2019

Hz)
f) Filtre notch

electrice a inimii
3.6. Etaje de filtrare
- Trece jos:
pasiv activ
1
𝑓 =
𝑋 2𝜋𝑅 𝐶
𝑉 = 𝑉
𝑍 1 G= 1 +
1 𝑓 =
𝑋 = 2𝜋𝑅𝐶
2𝜋𝑓𝐶
𝑍 = 𝑅 +𝑋
67
1/18/2019

electrice a inimii
- Trece sus:
pasiv activ
1
𝑓 =
𝑅 2𝜋𝑅 𝐶
𝑉 = 𝑉
𝑍 1 G= 1 +
1 𝑓 =
𝑋 = 2𝜋𝑅𝐶
2𝜋𝑓𝐶
𝑍 = 𝑅 +𝑋

electrice a inimii
- Trece banda:
pasiv activ
1 1
𝑓 = 𝑓 =
2𝜋𝑅 𝐶 2𝜋𝑅 𝐶
1 1
𝑓 = 𝑓 =
2𝜋𝑅 𝐶 2𝜋𝑅 𝐶
68
1/18/2019

electrice a inimii
- opreste banda (notch):
pasiv activ
1
𝑓 =
4𝜋𝑅𝐶

electrice a inimii
inimii. Amplificatorul de izolație.
Caracteristici generale
• izolare galvanică a pacientului de
echipamentul medical
• prevenirea de bucle de masă
• se poate realiza cu amplificatoare analogice
(izolare magnetică, optică sau capacitivă)
• se poate realiza cu amplificatoare digitale
(convertor tensiune / frecvență, transmitere prin
cuplaj optic sau magnetic, convertor frecvență
/ tensiune)
• curenți de scurgere foarte mici, impedanța
de izolare, tensiunea de izolare, tensiunea de
18.01.2019 2017-2018 139
străpungere
69
1/18/2019

electrice a inimii
a) izolație magnetică
• transformatoare toroidale de foarte bună
calitate
• cuplare magnetică a alimentării
• cuplare magnetică a semnalului între etajele
de intrare și ieșire ale amplificatorului de izolație
• domeniul de frecvențe: 50 -500kHz
• se poate realiza o izolare foarte bună,
breakdown voltage - 10 kV
18.01.2019 2017-2018 140

electrice a inimii
a) izolație magnetică
18.01.2019 2017-2018 141
70
1/18/2019
4. Echipamente pentru diagnosticare fetală

4.1. Principalii parametri fiziologici urmăriți pentru monitorizarea stării de
sănătate a fătului
- Frecvența cardiacă fetală (fHR)
Caracteristici
Caracteristici normale Schimbări Observații
fHR
Linia 110-160 bpm [parer 2009]  durată >10 min.  Bradicardia [Parer 2009];
isoelectrică  <110 bpm [Parer  Indică: defecte de conducție la nivelul miocardului;
2009] boli de inimă congenitale; hipoxia [Hinshaw 2007];
 Valori fHR< 80 bpm, durată > 3 min indică hipoxia
severă [ACOG 1995][Byrd 1996]
 durată >10 min  Tahicardie [Parer 2009];

 >160 bpm [Parer  Indică: condiții maternale (deshidratare , febră,
18.01.2019 2009]București 2015 anemie), condiții fetale (anemie) [Bailey148
2009];

Caracteristici
fHR
Variabilitate a În medie variații de 6 pînă la  <6 bpm cu creștere  Indică: cicluri de somn de 20 – 40 minutes;
liniei 25 bpm a fHR normală [parer spontană după 20-40 min O descreștere fără complicații poate fi, de asemenea,
isoelectrice 2009] determinată de medicamente: analgezice, anestezice
[Hinshaw 2007];
 > 25 bpm (pattern săltător)  Indică: hipoxie acută sau compresie mecanică a
cordonului ombilical [Krebs 1979];
 Pattern sinusoidal cu  Indică: anemie fetală severă [Hinshaw 2007];
amplitudine≈10 bpm,  Dacă durata < 10 min poate apărea datorită “fetal
duration > 20 min [Parer thumb sucking” sau din cauza administrării de
18.01.2019 2009] București 2015 narcotice de către mamă. 149
71
1/18/2019

Caracteristici
fHR
Accelerări Creștere abruptă a fHR (de 

la onset la vârf în mai puțin  Sunt asociate cu mișcări fetale, contracții uterine,
de 30 s); compresie la nivelul venei ombilicale, stimulare a
scalpului fetal;
 vârf >15 bpm;
 durată ≥ 15 sec;
 Indică: fetal well-being [Parer 2009]
 Accelerări prelungite
(durate ≥ 2 și ≤ 10 min)
[Parer 2009]
18.01.2019 București 2015 150

Caracteristici
fHR
Decelerări Decelerări timpurii.  Apar împreună cu contracțiile uterine. Astfel,

Descreștere graduală a fHR onset, nadir, și revenirea din decelerare coincid cu
(de la onset la nadir, durată începutul, vârful, și sfârșitul contracțiilor [Parer
> 30 sec)[Parer 2009] 2009];
 Indică: compresie asupra capului (normal în timpul
nașterii) [Hinshaw 2007]
Decelerări târzii: descreștere  Apar împreună cu contracțiile uterine. Astfel,
graduală a fHR (de la onset onset, nadir, și revenirea din decelerare apar, în
la nadir, durată > 30 sec) majoritatea cazurilor după începutul, vârful și
18.01.2019 București 2015 151
respectiv șfârșitul contracțiilor - insuficiență la
nivelul placentei.
72
1/18/2019

Caracteristici
fHR
Decelerări variabile:  Când sunt asociate cu contracțiile uterine: onset,

descreștere abruptă a fHR nadir și durata variază cu contracțiile uterine
(de la onset la nadir, durată succesive [Parer 2009];
≤ 30 s) , ≥ 15 bpm, < 2 min.
Decelerări variabile atipice:  Indică: fetal hypoxia [Hinshaw 2007].
onset târziu (în relație cu
contracțiile uterine) și
recuperare lentă.
18.01.2019 București 2015 152

Caracteristici
fHR
Decelerări prelungite:  Indică: compresie a capului fătului, compresie la

descreștere a fHR ≥ 15 nivelul cordonului ombilical sau insuficiență
bpm, și durată 2 - 10 min uteroplacentală.
[Parer 2009]
18.01.2019 București 2015 153
73
1/18/2019

Categoria I (normal) Categoria a III-a

(anormal):
• Linie isoelectrică: 110-160 bpm; - Variabilitate a fHR: absentă și
• Variabilitate a fHR: moderată; - Decelerări târzii recurente;
• Decelerării târzii sau variabile: absente; - Decelerări variabile
recurente
• Decelerări timpurii: prezente sau absente; - bradicardia;
• Accelerări: prezente sau absente; - pattern sinusoidal
18.01.2019 București 2015 154

- Electrocardiograma fetală (fHR)
Normal T Elevated T wave – rise in

wave T/QRS ration
T
QRS complex
P T wave amplitude
amplitude
Q
Biphasic ST -segment
S
18.01.2019 București 2015 155
74
1/18/2019

Caracteristici fECG Cauze posibile
• hipoxia;
 Creștere în amplitudine a undei T • hormoni produși în timpul nașterii (adrenalină)
• hipoxia [Wahlin 2011]

 Interval ST bifazic
• Infecții
 Alte schimbări la nivelul intervalului/segmentului ST • febră (mama)
• distrofie a micoardului
18.01.2019 București 2015 156
• malformații cardiace

 Mărirea complexului QRS  Hipertrofie a ventriculului stâng (boala congenitală a

inimii) [ Peters 2001]
 Complex QRS larg, intervale PR și QR prelunginte,  Blocaj atrio-ventricular de ordin 2 și 3 [Zhao 2008].
elevație a undei P, fHR< 110 bpm, variabilitate a fHR .
18.01.2019 București 2015 157
75
1/18/2019

 Interval QT prelungit  Sindrom QT-prelungit idiopatic care este asociat cu

moartea spontană a fătului [Schwartz 1993];
 QT- prelungit asociat cu defecte genetice in genele
care decodează canalele de sodiu ale celulelor
cardiace [(Augustus 2001]
18.01.2019 București 2015 158

Monitorizare fHR + monitorizare a morfologiei fECG reduce:
• Morbiditatea fetală;
• Numărul de testări ale săngelui fetal;
• Numărul de nașteri de tipul “operative vaginal deliveries”
• Rata de acidosă metabolică la naștere;
18.01.2019 București 2015 159
76
1/18/2019

4.2. Metode de înregistrare a fHR și fECG folosite în practica clinică
- Externe (fHR)
18.01.2019 București 2015 160

4.2. Metode de înregistrare a fHR și fECG folosite în practica clinică
- Interne (fECG+fHR)
18.01.2019 București 2015 161
77
1/18/2019

4.3. Alți parametri fiziologici urmăriți pentru monitorizarea stării de sănătate
a fătului
- Mișcări fetale; - Analiza sângelui fetal - puls oximetrie
18.01.2019 București 2015 162

a fătului
- fEEG; - fonocardiografie fetală - fMCG, fMEG
18.01.2019 București 2015 163
78
1/18/2019

a fătului
- ecografie
2D 3D 4D
18.01.2019 București 2015 164

4.4. Avantaje si dezavantaje ale metodelor de monitorizare fetala
Metodă de monitorizare
Avantaje Limitări
fetală
CTG  Monitorizarea simultana a fHR și a  Nu poate fi folosită pe termen lung;

contracțiilor uterine.
 Eset foarte sensibila la miscări ale mamei sau ale copilului,
 Senzitivitate ridicată în detecția deci nu poate fi folosită in timpul nașterii;
hipoxiei fetale
 Repoziționarea senzorului Doppler este necesară atunci
când fătul se miscă;
 Este nevoie de personal foarte bine specializat pentru a

opera echipamentul și pentru a interpreta rezultatele-
există o variabilitate mare intra- și inter-observator
raportată în literatura. Acest lucru poate duce la
18.01.2019 București 2015 interventii care nu sunt necesare sau lipsa intervențiilor
165
necesare;
79
1/18/2019

Avantaje Limitări
fetală
CTG  Monitorizarea simultana a fHR și a  fHR obtinut cu CTG este estimat cu algoritmi complecși și
contracțiilor uterine. se obține doar o medie a fHR. Astfel, variații foarte bruște
ale fHR nu pot fi detectate;
 Senzitivitate ridicată în detecția
hipoxiei fetale  Mama are mobilitate redusă pe toată durata măsurătorilor
 Nu are impact asupra mortalităii perinatale și este

asociată cu o creștere a incidenței cezarianelor și a
nasterilor de tipul : operative vaginal births.
 Ultrasunetele sunt formă de energie transmisă în corp și

există riscul ca această forma de energie să afecteze fătul.
18.01.2019 București 2015 Se cunoaște că undele sonore pot deteriora țesuturi
166 prin
efect termic.

Avantaje Limitări
fetală
STAN ( fECG via scalp  fHR estimat din fECG;  Metodă invazivă;
electrode)
 Analiza morfologică a fECG  Poate fi folosită doar pe termen scurt, numai în timpul
nașterii;
 poate prezenta riscuri atât pentru mamă cât și pentru făt

(pot apărea infecții ce duc la diverse complicații)
18.01.2019 București 2015 167
80
1/18/2019

Avantaje Limitări
fetală
Puls oximetrie  Măsurare indirectă a nivelului de  Metodă invazivă;

oxigenare a fătului, deci se poate
monitoriza hipoxia;  Poate fi folosită doar pe termen scurt, numai în timpul
nașterii;
 In urma studiilor clinice nu s-a observat nicio îmbunătățire

a rezultatelor monitorizării cu puls oximetrie + CTG și doar
CTG ;
18.01.2019 București 2015 168

Avantaje Limitări
fetală
Mișcări fetale  Ușor de implementat Poate provoca un stres suplimentar mamei.

 Poate duce la creșterea numărului de cezariene;
 Poate oferi informații legate de starea
fătului (descreștere a mișcărilor fetale  Deși există câteva studii mici care arată o asociere între
este un semn că fătul este afectat). mișcări fetale și mortalitate fetală pentru sarcinile cu risc,
nu există un studiu care sa valideze această metodă;
 Societatea de Obstretică și ginecologie din Canada

recomandă această metodă, insă alți cercetători sunt de
părere că nu ar trebuie folosită decât dacă se
demonstrează că face mai mult bine decât rău.
18.01.2019 București 2015 169
81
1/18/2019

Avantaje Limitări
fetală
fECG  Măsoare activitate cerebrală a fătului

în timpul nasșterii pentru că orice  Metodă invazivă;
deterioare la nivelul creierului duce la
 Nu există niciun studiu în literatură care să valideze
EEG anormal, oferind astfel infromații
necesitatea acestei metode.
valoroase despre starea fătului în
timpul nașterii
18.01.2019 București 2015 170

Avantaje Limitări
fetală
Fonocardiografie fetală  Se poate estima fHR, mișcările fetale.
 Poate fi folosită pe termen lung  Este foarte sensibilă la mișcări;
 fPCG împreună cu CTG oferă informații  SNR este foarte mic, deci este nevoie de metode de
adiționale despre anumite anomalii prelucrare de semnal avansate pentru a analiza semnalul
fetale; fPCG;
 Este neinvazivă;  Nu există niciun studiu în literatură care să compare fPCG

cu alte metode de monitorizare fetală.
 Este ieftină și ușor de utilizat
18.01.2019 București 2015 171
82
1/18/2019

Avantaje Limitări
fetală
fMCG, fMEG  Oferă fHR estimată la fiecare bătatie
access to real beat to beat fHR  Nu poate fi folosită pe termen lung;
 Este neinvazivă;  Metodă complexă și echipamente foarte scumpe.
 Oferă informații despre activitatea  SNR mic. Este nevoie de camere speciale, izolate d.p.d.v.
cerebrală a fătului Magnetic (cost estimativ – 350000$)
 Nu există niciun studiu care să compare analiza fMCG cu

18.01.2019 București 2015 cea standard, CTG. 172

Avantaje Limitări
fetală
Ecografii 2D, 3D, 4D  Oferă posibilitate de a investiga

dezvoltarea anatomică a fătului și de
identifica boli de inimă congenitale;  Nu poate fi folosită pe termen lung.
 Testări ale auzului se pot face cu  Este nevoie de personal foarte specializat pentru a lucra cu
ajutorul ecografie 4D. echipamentul;
 Posibile efecte secundare a expunerii la ultrasunete așa

cum s-a discutat la CTG.
 Încă există o variabilitate ridicată atăt inter- cât și intra

operator ce face foarte complicat procesul de
18.01.2019 București 2015 173
diagnosticare.
83
1/18/2019

4.5. Monitorizarea fătului cu ajutorul semnalelor electrice abdominale
1 2 3
4 5 6
12 Uterus
7 8 9
Fetus
10 14
13 11
16 15
18.01.2019 București 2015 174

F F F F
M M M M
18.01.2019 București 2015 175
84
1/18/2019

mECG EMG
Electrical Abdominal
noise Respiration
Signal
fECG EHG
18.01.2019 București 2015 176

mECG
18.01.2019 București 2015 177
85
1/18/2019
5. Echipamente pentru măsurarea presiunii sângelui:

5.1. Introducere
Presiunea sistolică (SP) – presiunea maximă sângelui

în artere, în timpul sistolei ventriculare (ejecției
sângelui din ventricule)
Presiunea diastolică (DP) – presiunea minimă a
sângelui în artere, în timpul diastolei ventriculare
Presiunea arterială medie (MAP) – este media celor
PD si PS pe o perioadă de timp (un ciclu cardiac). Nu
este media aritmetică. De ce?
18.01.2019 178
5. Echipamente pentru măsurarea presiunii sângelui:

5.1. Introducere
Presiunea sistolică (SP) – presiunea maximă sângelui

în artere, în timpul sistolei ventriculare (ejecției
sângelui din ventricule)
Presiunea diastolică (DP) – presiunea minimă a
sângelui în artere, în timpul diastolei ventriculare
Presiunea arterială medie (MAP) – este media celor
PD si PS pe o perioadă de timp (un ciclu cardiac). Nu
este media aritmetică. De ce?
18.01.2019 179
86
1/18/2019
5. Echipamente pentru măsurarea presiunii sângelui :

5.1. Introducere
• Pentru o frecvență cardiacă normală MAP se
poate determina aproximativ astfel:
SP 2 1 1
𝑀𝐴𝑃 ≅ 𝐷𝑃 + 𝑆𝑃 ≅ 𝐷𝑃 + 𝑃𝑃 unde 𝑃𝑃 = 𝑆𝑃 − 𝑆𝐷
3 3 3
MAP PP – Pulse Pressure
• Pentru frecvențe cardiace mari, formula de mai
DP sus nu mai oferă rezultate corecte. Se poate folosi
o formulă generalizată:
𝑀𝐴𝑃 ≅ 𝐷𝑃 + 0.33 + 𝐻𝑅 × 0.0012 × 𝑃𝑃 ∗

∗ Razminia, M., Trivedi, A., Molnar, J., Elbzour, M., Guerrero, M., Salem, Y., Ahmed, A., Khosla, S.
and Lubell, D. L. (2004), Validation of a new formula for mean arterial pressure calculation: The
new formula is superior to the standard formula. Cathet. Cardiovasc. Intervent., 63: 419–425.
doi:10.1002/ccd.20217
18.01.2019 180

5.1. Introducere
18.01.2019 181
87
1/18/2019

5.2. Metode de măsurare a presiunii sângelui
5.2.1. Metode directe
Avantaje
- Presiunea sangvină este măsurată foarte rapid, de obicei în timpul unui
ciclu cardiac;
- Măsurătoarea are un grad mare de acuratețe și repetabilitate;
- Măsurătoarea este continuă
- Nu este foarte sensibilă la mișcări
18.01.2019 182

5.2.1. Metode directe. Senzor extravascular
18.01.2019 183
88
1/18/2019

5.2.1. Metode directe. Senzor extravascular
18.01.2019 184

5.2.1. Metode directe. Senzor intravascular
18.01.2019 185
89
1/18/2019

5.2.2. Metode Indirecte. Metoda zgomotelor Korotkoff
(sfigmomanometrul).
A
A – manșetă gonflabilă
E B – pompă de aer manuală
D
C – robinet pentru eliberarea aerului din manșetă
B C D – manometru
E – stetoscop (pentru ascultarea zgomotelor
Korotkoff)
18.01.2019 186

(sfigmomanometrul).
Brachial
artery
1 – Se plasează manșetă gonflabilă pe brațul stâng, deasupra

cotului la aproximativ 2-3 cm față de acesta. Indicatorul numit
Artery trebuie plasat deasupra arterei brahiale.
2 – Se fixează stetoscopul pe artera brahială.
3 – Cu ajutorul pompei de aer se umflă rapid manșeta până
Radial
când prin artera brahială nu mai circulă sânge și în stetoscop
artery
nu se mai aude nimic. Obturarea arterei brahiale se întâmplă
când presiunea aerului din manșetă este mai mare decât PS
18.01.2019 187
90
1/18/2019

(sfigmomanometrul).
Presiunea Presiunea
sistolică diastolică 4 – Se eliberează aerul din manșetă prin deschiderea
Presiune [mmHg]
robinetului (C) cu o viteză constantă de 2-3 mmHg/s.

5 – Se citește presiunea indicată de manometru în momentul
când se aude primul zgomot Korotkoff. Acesta apare în
momentul în care presiunea din manșetă este <= SP, adică
când sângele începe să curgă prin artera brahială.
Presiunea citită este SP.
Zgomote 6 – Se citește presiunea indicată în momentul când nu se
Korotkoff mai aude niciun zgomot sau acesta este foarte slab. Acest
lucru se întâmplă când presiunea din manșetă este <= DP. În
acest moment artera brahială nu mai este comprimată și
18.01.2019 sângele circulă liber. Presiunea citită este DP 188

(sfigmomanometrul).
18.01.2019 189
91
1/18/2019

(sfigmomanometrul).
Pan F, Zheng D, He P, Murray A. Does the Position or Contact Pressure of the Stethoscope Make Any
Difference to Clinical Blood Pressure Measurements: An Observational Study. Shehab. A, ed. Medicine.
2014;93(29):e301. doi:10.1097/MD.0000000000000301.
18.01.2019 190

(sfigmomanometrul).
Surse de erori:
- Probleme ale operatorului în a auzi sunete de
joasă intensitate;
- Plasarea manșetei;
- Alegerea unei manșete prea mari sau prea
mici ;
- Manșeta este umflată prea lent -> zgomote
Korotkoff de intensitate foarte slabă
18.01.2019 192
92
1/18/2019

5.2.3. Metode Indirecte. Metoda oscilometrică.
- Se bazează pe detectarea oscilațiilor de
presiune care apar la umflarea /
desumflarea manșetei.
- Maximul acestor oscilații indică presiunea

medie (MAP)
- -zgomotele Korotkoff nu sunt înregistrate
18.01.2019 193

Liu J, Hahn JO, Mukkamala R.

Error mechanisms of the
oscillometric fixed-ratio blood
pressure measurement method.
Ann Biomed Eng. 2013
Mar;41(3):587-97. doi:
10.1007/s10439-012-0700-7.
Epub 2012 Nov 21. PubMed
PMID: 23180030.
18.01.2019 194
93
1/18/2019

18.01.2019 195

18.01.2019 196
94
1/18/2019

Surse de erori:
- Artefacte de mișcare;
- Erori ale algoritmului de extragere
oscilațiilor;
Liu J, Hahn JO, Mukkamala R. Error

mechanisms of the oscillometric fixed-ratio
blood pressure measurement method. Ann
Biomed Eng. 2013 Mar;41(3):587-97. doi:
10.1007/s10439-012-0700-7. Epub 2012 Nov
21. PubMed PMID: 23180030.
18.01.2019 197

5.2.4. Metode Indirecte. Tonometria arteriala.
18.01.2019 198
95
1/18/2019

5.2.3. Metode Indirecte. Metoda bazată pe photopletismogramă.
18.01.2019 199

mecanice a inimii
6.1. Sunetele cardiace
18.01.2019 București 2015 200
96
1/18/2019

mecanice a inimii
6.1. Sunetele cardiace
18.01.2019 București 2015 201
7. Echipamente pentru diagnosticarea funcției auditive

7.1. Aparatul auditiv
a) Urechea externă
b) Urechea medie
c) Urechea internă
18.01.2019 202
97
1/18/2019

b) Urechea medie:
• 3 oscioare - ciocan,
nicovala si scarita
• timpanul
18.01.2019 203

c) Urechea interna:
• Canalele semicirculare
• Vestibul
• cohlea
18.01.2019 204
98
1/18/2019

c) Urechea interna:
• Cohlea - 3 tuburi: scala

vestibuli, scala media, scala
timpani.
- helicotrema
- organul Corti
18.01.2019 205

18.01.2019 206
99
1/18/2019

c) Urechea interna:
- Sensibilitatea la diferite game de frecvente
18.01.2019 207

c) Urechea interna:
Exista doua tipuri de celule cu cili:
Interne (un singur rand) si externe (trei

patru randuri).
18.01.2019 208
100
1/18/2019

c) Urechea interna:
18.01.2019 209

7.2. Aparatul auditiv. Patologii
Patologii:
- Conductive
18.01.2019 210
101
1/18/2019

Patologii:
b) Neuro-senzoriale
Cauze:
• Zgomot puternic
18.01.2019 211

Patologii:
b) Neuro-senzoriale
Cauze:
• Mutatii genetice
http://hmg.oxfordjournals.org/content/12
/8/805.long
http://hereditaryhearingloss.org/
18.01.2019 212
102
1/18/2019

Patologii:
c) Medicamente ototoxice
http://www.nvrc.org/wp-
content/uploads/2010/12/Drugs-that-Cause-HL.pdf
18.01.2019 213

7.2. Aparatul auditiv. Patologii:
c)Altele:
• Tinnitus
• Prezbiacuzie (presbycusis)
18.01.2019 214
103
1/18/2019

7.2. Aparatul auditiv. Patologii:
c)Altele:
• Deteriorarea centrului de procesare auditiva
18.01.2019 215

7.3. Audiologie
Termeni:
• Audiologie
• Audiolog
• Audiometria
• Audiometrul
• Audiograma
18.01.2019 216
104
1/18/2019

7.3. Audiologie
Termeni:
• Audiologie: stiinta care se ocupa

cu studiul bolilor ce afecteaza
functia auditiva si, de asemenea,
cu evaluarea si reabilitarea
pacientilor care prezinta deteriorari
ale functiei auditive.
18.01.2019 217

7.3. Audiologie
Termeni:
• Audiolog:
roluri: poate fi clinician, profesor
consultant si/sau cercetator
18.01.2019 218
105
1/18/2019

7.3. Audiologie
Termeni:
• Audiometria – masurarea si
cuantificarea auzului, diferentiat
pe frecvente.
18.01.2019 219

7.3. Audiologie
Termeni:
• Audiometrul – instrumentul
prin care se realizeaza
examenul audiometric.
18.01.2019 220
106
1/18/2019

7.3. Audiologie
Termeni:
• Audiograma – graficul pe care

se reprezinta rezultatele
examenului audiometric.
18.01.2019 221

7.3. Audiologie
7.2.1. Audiometrie subiectiva
7.2.1.1. Audiometria cu tonuri pure (tonala):
a) Se porneşte audiometrul
b) Se verifică dacă stimulii funcţionează
c) Se poziţionează audiometrul astfel încât subiectul să nu poată vedea
butoanele şi afişajul dispozitivului sau orice mişcare a mâinilor operatorului.
d) Se fixează căştile pe subiect şi se foloseşte tasta TALKOVER pentru a da
pacientului următoarele instrucţiuni: „Imediat ce auziţi tonul, apăsaţi butonul
întrerupătorului. Când nu mai auziţi tonul eliberaţi butonul întrerupătorului.”
e) Se începe întâi cu ureche cu care pacientul aude mai bine (conform
18.01.2019 pacientului) şi selectează tasta LEFT sau RIGHT. 222
107
1/18/2019

7.3. Audiologie
Efectuarea testului de audiometrie

f) Se prezintă pacientului primul ton la 30 dB şi 1 kHz. Dacă pacientul nu
răspunde (la 30 dB), se crește nivelul semnalului cu trepte de 5 dB până
când răspunde.
g) Dacă pacientul răspunde, se reduce nivelul tonului cu trepte de 10 dB până
când nu mai există un răspuns de la pacient. Apoi se creşte nivelul tonului
cu trepte de 5 dB până când pacientul răspunde.
18.01.2019 223

7.3. Audiologie
Efectuarea testului de audiometrie
h) Se repetă pasii f-g) până când pacientul răspunde de trei ori din maxim
cinci la acelaşi nivel al semnalului, acest lucru indicând pragul auditiv al
pacientului la frecvenţa selectată. Pentru a înregistra pragul cu ajutorul
funcţiei TR se mai apasă o dată tasta corespunzătoare urechii pentru care
se realizează testul.
i) Se trece la următoarea frecvenţă de test şi se repetă paşii de la f) la h),
până când se testează toate frecvențele.
j) Se repetă paşii de la f) la i) şi pentru cealaltă ureche.
18.01.2019 224
k) Se repetă paşii de la f) la j) pentru conducţia prin os.
108
1/18/2019

7.3. Audiologie
7.2.1.1. Audiometria cu tonuri pure

(tonala):
18.01.2019 225

7.3. Audiologie

(tonala):
18.01.2019 226
109
1/18/2019

7.3. Audiologie

(tonala):
18.01.2019 227

7.3. Audiologie

(tonala):
18.01.2019 228
110
1/18/2019

7.3. Audiologie

(tonala):
18.01.2019 229

7.2. Audiologie

(tonala):
18.01.2019 230
111
1/18/2019

7.3. Audiologie

(tonala):
18.01.2019 231

7.3. Audiologie
7.2.1.2. Audiometria cu stimuli de

vorbire
• Pragul de recunoastere a vorbirii (PRV)
• Pragul de detectie a vorbirii (PDV)
18.01.2019 232
112
1/18/2019

7.3. Audiologie
7.2.2. Audiometrie obiectiva
7.2.2.1. Audiometria cu potențiale evocate

• Estimarea pragului auditiv
18.01.2019 233

7.3. Audiologie
7.2.2.2. Timpanometria
18.01.2019 234
113
1/18/2019

7.3. Audiologie
18.01.2019 235

7.3. Audiologie
18.01.2019 236
114
1/18/2019

7.3. Audiologie
18.01.2019 237

7.3. Audiologie
Reflexul acustic: contractia muschilor urechii medii din ambele urechi, ce duce la
rigidizarea sistemului oscicular al urechii medii
18.01.2019 București 2015 238
115
1/18/2019

7.3. Audiologie
7.2.2.3. Emisii otoacustice
18.01.2019 239

7.3. Audiologie
18.01.2019 București 2015 240
116
1/18/2019

creierului
8.1. Sistemul nervos.
Sistemul
nervos
Sistemul
Sistemul
Nervos
Nervos Central
Periferic
Coloana
Autonom Somatic Creierul
Vertebrală
Trunchiul
Simpatic Parasimpatic Cerebellum Cerebrum Diencefalul
Cerebral
Bulb rahidian
Mezencefal
(Medulla Puntea Varolii Talamus Hipotalamus
18.01.2019 oblongata) (Midbrain) București 2015 241

creierului
Sistemul
nervos
Sistemul
Sistemul
Nervos
Nervos Central
Periferic
Coloana
Vertebrală
Trunchiul
Cerebral
Bulb rahidian
Mezencefal
117
1/18/2019

creierului
Sistemul
nervos
Sistemul
Sistemul
Nervos
Nervos Central
Periferic
Coloana
Vertebrală
Trunchiul
Cerebral
Bulb rahidian
Mezencefal

creierului
Sistemul
nervos
Sistemul
Sistemul
Nervos
Nervos Central
Periferic
Coloana
Vertebrală
Trunchiul
Cerebral
Bulb rahidian
Mezencefal
118
1/18/2019

creierului
Sistemul
nervos
Sistemul
Sistemul
Nervos
Nervos Central
Periferic
Coloana
Vertebrală
Trunchiul
Cerebral
Bulb rahidian
Mezencefal

creierului
Sistemul
nervos
Sistemul
Sistemul
Nervos
Nervos Central
Periferic
Coloana
Vertebrală
Trunchiul
Cerebral
Bulb rahidian
Mezencefal
119
1/18/2019

creierului
Sistemul
nervos
Sistemul
Sistemul
Nervos
Nervos Central
Periferic
Coloana
Vertebrală
Trunhiul
Cerebral
Bulb rahidian
Mezencefal

creierului
8.2. Originea biopotențialelor în sistemul nervos. Neuroni, sinapse, celule receptoare
18.01.2019 București 2015 248
120
1/18/2019

creierului
18.01.2019 București 2015 249

creierului
Sumarea potențialelor EPSP
18.01.2019 București 2015 250
121
1/18/2019

creierului
Caracteristica raspunsului a
diferitelor tipuri de neuroni
aflati la diferite nivelel de
excitare
18.01.2019 București 2015 251

creierului
Model electric al celulei postsinaptice
18.01.2019 București 2015 252
122
1/18/2019

creierului
Celule receptoare
• Exteroreceptori
• Interoreceptori Potențial de receptor ≠ Potențial de acțiune
• Proprioceptori
18.01.2019 București 2015 253

creierului
Corpuscul Pacinian – recpetor tactil (de presiune)
18.01.2019 București 2015 254
123
1/18/2019

creierului
Excitarea unei fibre senzoriale de către un

un potențial de receptor generat in
Relație tipică între potențialul de receptor
corpusculul Pacinian
și potențialele de acțiune, când potențialul
18.01.2019 București 2015 de electrod creste peste nivelul de prag 255

creierului
• Experimentul lui Loewenstein – se aplică o forță crescătoare (a) – (e)

cu ajutorul unui cristal piezoelectric și se măsoară potențialul de
receptor (la nivelul vărfului nemielinizat al fibrei senzitive) și
potențialul de acțiune (la nivelul nodurilor Ranvier)
18.01.2019 București 2015 256
124
1/18/2019

creierului
Propagarea impulsului electric prin neuron

A
A) Răspunsul Propagarea impulsului electric

membranei prin A) axon nemielinizat B) axon
celulare la B) B mielinizat
diferiți stimuli
18.01.2019 București 2015 257

creierului

𝑖
𝑣=
𝑣 = 6𝑑 𝑟𝑐 𝑉
𝑣 − 𝑣𝑖𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙𝑢𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑖𝑐[𝑚/𝑠]
𝑖 − 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 𝑑𝑒 𝑁𝑎 𝑝𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 [𝐴/𝑚]
𝑟 − 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ț𝑎 𝑎𝑥𝑖𝑎𝑙ă 𝑝𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 [Ω/𝑚]
𝑉 − 𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑎𝑔 [𝑉]
𝑐 − 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑚𝑏𝑟𝑎𝑛𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 [𝐹/𝑚]
𝑑 − 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑎𝑥𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 [𝜇𝑚]
18.01.2019 București 2015 258
125
1/18/2019

creierului
Diferite tipuri de potențiale transmembranare

18.01.2019 București 2015 259

creierului
8.3. Electroencefalografia. Semnalul electroencefalograma (EEG)
• Activitate spontană
• Potențiale evocate
• Evenimente bioelectrice
produse de un singur neuron
18.01.2019 București 2015

Spectrul semnalului EEG 260
126
1/18/2019

creierului
Sistemul internațional 10 - 20
18.01.2019 București 2015 261

Instrumentație medicală folosită pentru înregisrarea EEG

creierului
Sistemul internațional 10 – 20
cu rezoluție mare
18.01.2019 București 2015
127
1/18/2019

creierului
Înregistrare bipolară (A) vs. înregistrare unipolară (B)

18.01.2019 București 2015

creierului
Semnal EEG în diferite tipuri de crize epileptice

18.01.2019 București 2015 264
128
1/18/2019

creierului
18.01.2019 București 2015 265

creierului
8.4. Aplicații. Brain Computer Interface (BCI)
18.01.2019 București 2015 266
129
1/18/2019

creierului
18.01.2019 București 2015 267

creierului
18.01.2019 București 2015 268
130
1/18/2019

creierului
18.01.2019 București 2015 269

creierului
18.01.2019 București 2015 270
131
1/18/2019

creierului
Metode pentru extragerea de trăsături Metode pentru clasificare
• Filtrare liniară
• Filtrare adaptivă liniară / neliniară
• Filtrare spațială
• Moving average filter
• Transformata Wavelet Discretă
• Transforamata Fourier Rapidă
• ICA, PCA
18.01.2019 București 2015 271

creierului
Software și alte instrumente disponibile pentru implementarea aplicațiilor BCI
18.01.2019 București 2015 272
132
1/18/2019

creierului
Software și alte instrumente disponibile pentru implementarea aplicațiilor BCI
18.01.2019 București 2015 273
133

Curs EPD 2018-2019

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs EPD 2018-2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1/18/2019

- Colocviu de laborator: 30p

Condiții minimale pentru promovare:

1. Ce motivație ați avut când ați ales facultatea de Inginerie Medicală,

KEEP CALM IS TEST TIME

 Traductoare și amplificatoare pentru măsurarea biopotențialelor

 Zgomot în măsurători de biopotențiale. Modalități de eliminare a zgomotului.

 Echipamente pentru măsurarea și prelucrarea activității cardiace

 Echipamente pentru măsurarea și prelucrarea activității neuromusculare

 Achiziția, prelucrarea și analiza semnalelor biomedicale cum ar fi:

electrocardiograma (ECG), electromiograma (EMG), electroencefalograma

(EEG), fotopletismograma (PPG) etc

• Programarea ședințelor de laborator și proiect:

8:00:00 - 9:00 Proiect Laborator

9:00-10:00 3.10.2018 17.10.2018

10:00-11:00 31.10.2018 14.11.2018

12:00-13:00 9.01.2018 16.01.2018

• Veti primi o temă cu prelucrare se semnal pentru identificarea automată a

Proiect. Ce veti implementa?

1. Determinati fibrilatia atrială din semnale ECG

Ce este ingineria biomedicală?

Rolurile inginerului biomedical?

 “cel care rezolvă probleme”

Principalele societăți internaționale profesionale dedicate ingineriei

 Institutul american pentru medicină și inginerie biologică (The American

Noi rezultate în ingineria biomedicală

Fig. 2 Bebionic Fig.3 I-Limb Quantum Fig. 4 Iris Smart Hand

Noi rezultate în ingineria biomedicală

Fig. 5 The Deka Arm

Noi rezultate în ingineria biomedicală

Fig. 6 X3 (Ottobock) Fig. 7 C-Leg 4 (Ottobock) Fig. 8 Cheetah Leg(Ossur)

Noi rezultate în ingineria biomedicală

Noi rezultate în ingineria biomedicală

Fig. 10 Stem cells

2. Sisteme de achiziție a biopotențialelor

4. Prelucrări de semnal în domeniul fotopletismografiei

1. Modul de generare a bio-potențialelor

Fig.12 Membrana celulară

Fig. 13 Distribuția ionilor în interiorul și exteriorul celulei la repaus

Difuzie Transport activ

Fig.16 Transportul activ al ionilor cu ajutorul pompelor active

Fig.17 Potențialul de acțiune la nivelul unei celule nervoase

Etapa de Etapa de platou

Fig.18 Potențialul de acțiune la nivelul unei celule cardiace

1.2. Legi fizice la nivelul membranei celulare

1.2.2. Legea lui Ohm

1.3. Exprimarea potențialului de repaus pentru o membrană

1.3. Exprimarea potențialului de repaus pentru o membrană

1.3. Exprimarea potențialului de repaus pentru o membrană

1.3. Exprimarea potențialului de repaus pentru o membrană

1.4. Exprimarea potențialului de repaus pentru o membrană

E Na   vin  vext  26 ln

1.5. Ecuația lui Goldman pentru exprimarea potențialului

1.6. Circuitul electric echivalent pentru membrana celulară

Fig.19 Fig.20 Modelare

1.6. Circuitul electric echivalent pentru membrana celulară

Fig.21 Circuitul electric echivalent

1.6. Circuitul electric echivalent pentru membrana celulară

Fig.22 Circuit electric echivalet al membranei celulare ce cuprinde

1.6. Circuitul electric echivalent pentru membrana celulară

RNa  RCl  E K   RK  RCl  E Na   RNa  RK  ECl  (17)

1.6. Circuitul electric echivalent pentru membrana celulară

1.6. Circuitul electric echivalent pentru membrana celulară

Dacă V se schimbă brusc, soluția ecuației diferențiale este: