Teste pentru examenul de licenta

Specializarea BIOINGINERIE
Pachet C

BIOMATERIALE – POLIMERI SINTETICI

V1

1.Dupa forma de prezentare biomaterialele pot fi clasificate in:

a) fluide injectabile, filme, particule, materiale poroase etc;
b) bioadezive si neadezive;
c) materiale resorbabile si neresorbabile;
d) hidrofile si hidrofobe.

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic);
CH

b) poli(metil metacrilat); CH2 n

c) poli(N-vinil pirolidona); OH
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

3.Polidispersitatea polimerilor:
a) reprezinta raportul Mw/Mn;
b) reprezinta raportul Mn/Mw;
c) este o masura a solubilitatii polimerilor;
d) poate avea valori mai mari decat 10.

4. Dezavantajul polimerizarii in masa este:

a) polimerul este solubil in initiator;
b) reactia este exoterma si greu de controlat;
c) polimerul este insolubil in monomer;
d) reactia are loc la temperatura mediului ambiant.

V2
1.Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele se clasifica in:
a) resorbabile si neresorbabile;
b) resorbabile, partial resorbabile si neresorbabile;
c) bioadezive si neadezive;
d) hidrofile si hidrofobe.
8
2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:
a) poli(alcool vinilic);
CH

b) poli(N-vinil pirolidona); CH2 n

c) poli(acid acrilic); CO
d) poli(2-hidroxietil metacrilat). OH

3. Descresterea masei moleculare a polimerilor determina:

a) diminuarea proprietatilor fizice si favorizeaza procesabilitatea;
b) imbunatatirea proprietatilor fizice si favorizeaza procesabilitatea;
c) diminuarea proprietatilor fizice si procesabilitatea;
d) imbunatatirea proprietatilor fizice si diminueaza procesabilitatea.

4. Intre metodele de sterilizare a polimerilor se regasesc:

a) dializa contra apei distilate;
b) tratamentul cu CO2;
c) precipitarea cu solventi;
d) tratament cu radiatii UV.

V3

1.Dupa natura lor chimica biomaterialele se clasifica in:

a) polimerice, ceramice si compozite;
b) metalice, ceramice, polimerice;
c) ceramice, metalice, polimerice, compozite;
d) polimerice, metalice si compozite.

2.Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic);
b) poli(N-vinil pirolidona); CH2 CH2 n
c) poli(etilena);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

3. Descresterea masei moleculare a polimerilor determina:

a) diminuarea solubilitatii in solventi;
b) imbunatatirea solubilitatii in solventi;
c) diminueaza reactivitatea grupelor laterale;
d) cresterea gradului de polimerizare.

4. Initiatorii fotochimici declanseaza polimerizarea sub actiunea:

a) temperaturii;
b) radiatiilor UV;
c) reactiilor redox;
d) radiatiilor ionizante.

V4
1. Polimerii sintetici sunt:
a) polimeri obtinuti prin extractie din tesuturi animale sau vegetale;
b) polimeri obtinuti prin sinteza chimica;
c) compusi micromoleculari;
d) materiale compozite.

9
2.Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:
a) poli(alcool vinilic); CH2 CH n
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(propilena); CH3
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

3.Cristalinitatea polimerilor este influentata de:

a) structura catenei principale;
b) rezistenta la rupere;
c) temperatura de topire;
d) modulul de elasticitate.

4. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:

a) biocompatibili;
b) trombogenici;
c) termoreglabili;
d) sensibili la actiunea luminii.

V5
1.Copolimerii sunt polimeri care:
a) Contin cel putin doua unitati structurale diferite;
b) Contin un singur tip de unitate structurala de baza;
c) Au suferit procese de reticulare;
d) Pot fi obtinuti prin procedee de liofilizare.

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic); CH2 CH n
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(stiren);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
3.Unul dintre efectele cristalizarii polimerilor este:
a) scaderea duritatii;
b) cresterea permeabilitatii;
c) scaderea rezistentei chimice;
d) cresterea densitatii.
4.Polietilena de inalta densitate prezinta urmatoarea caracteristica de structura:
a) este puternic ramificata;
b) are ramificatii foarte scurte;
c) este moderat ramificata;
d) are molecule lungi, fara ramificatii.

V6
1. Homopolimerii sunt polimeri care:
a) contin cel putin doua unitati structurale diferite;
b) contin un singur tip de unitate structurala de baza;
c) au suferit procese de reticulare;
d) au masa moleculara medie mai mica 5000 moli/g .

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic);
b) poli(N-vinil pirolidona); CH2 CH n
c) poli(clorura de vinil); Cl
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

10
3.Temperatura de tranzitie sticloasa(Tg) a polimerilor este:
a) temperatura la care are loc solubilizarea in apa;
b) temperatura la care polimerul devine moale si flexibil;
c) temperatura la care incepe degradarea a polimerului;
d) temperatura de cristalizare a polimerului.

4. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:

a) reactii de condensare;
b) reactii de reticulare;
c) reactii de aditie;
d) descompunere termica.

V7
1. Polimerii sintetici reticulati sunt:
a) solubili in solventi;
b) materiale compozite;
c) insolubili in solventi;
d) polimeri nesterilizabili.

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic);
b) poli(N-vinil pirolidona-co-anhidrida maleica);
c) poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

3.Obtinerea polimerilor prin aditie parcurge 3 stadii, in ordinea:

a) propagare-initiere-intrerupere;
b) initiere-propagare-intrerupere;
c) adsorbtie – aditie- intrerupere;
d) adsorbtie- initiere- propagare.

4.Poliuretanii se prepara:
a) prin reactia unui diol cu diizocianat;
b) prin reactia unei diamide cu diizocianat;
c) prin reactia unui diol cu diamida;
d) prin reactia unui diol cu diester;

V8
1. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Biodegradarea polimerilor sintetici este favorizata de existenta in macromolecula numai
a legaturii C-C;
b) regiunile amorfe sunt degradate mai rapid decât cele cristaline;
c) regiunile amorfe sunt degradate mai dificil decât cele cristaline;
d) Biodegradarea polimerilor este inhibata de prezenta legaturilor hidrolizabile

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic); CH3
C
b) poli(N-vinil pirolidona); CH2 n
c) poli(metil metacrilat); C O

d) poli(2-hidroxietil metacrilat). OCH3

11
3. Intreruprea in reactiile de aditie se realizeaza prin:
a) interactiunea intre doi radicali de polimer;
b) reactia cu initiator a monomerului rezidual;
c) reactia solventului cu inhibitori;
d) reactia cu un monomer a solventului.

4. Mecanismul degradarii chimice presupune:

a) Numai ruperea reticularilor intre catene;
b) Numai ruperea catenelor laterale
c) Numai ruperea catenei principale
d) Combinatii intre cele enumerate

V9

1.Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele se clasifica in:

a) resorbabile si neresorbabile;
b) resorbabile, partial resorbabile si neresorbabile;
c) bioadezive si neadezive;
d) hidrofile si hidrofobe.

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic);
b) poli(acid acrilic);
c) poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

3. Obtinerea polimerilor prin condensare are urmatoarea caracteristica:

a) doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi de hidrogen;
b) doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi ionice;
c) in urma reactiei nu se elibereaza molecule;
d) in urma reactiei se pot elibera molecule mici.

4. Polipropilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:

a) transformari polimer-analoage;
b) reactii de reticulare;
c) reactii de aditie;
d) descompunere termica.

BIOMATERIALE - BIOPOLIMERI

1. Materialele colagenice sunt biopolimeri care prezinta in compozitia chimica:

a. hexoze;
b. hidroxi-prolina;
c. glucoza;
d. glucide.

2. Randamentul in extractia colagenului nativ creste:

a. daca solventul acid are masa moleculara mare;
b. daca solventul acid are masa moleculara mica;
c. daca solventul acid are tarie ionica mare;
d. daca solventul acid are tarie ionica mica.

12
3. Fibra de colagen se distinge de celelalte materiale colagenice prin:
a. insolubilitate in apa si solutii apoase;
b. configuratie 3D;
c. structura triplu helix;
d. solubilitate in solventi organici.

4. Colagenul nativ neutru se obtine prin:

a. extractie cu acizi;
b. extractie cu saruri;
c. extractie cu solventi;
d. extractie cu baze

5. Chitosanul este:
a. derivat de agar;
b. derivat de dextran;
c. produs de acetilare a chitinei;
d. produs de hidroliza a chitinei

6. Polizaharidele au ca unitate monomerica:

a. hexoze;
b. heptoze;
c. glucoza;
d. aminoacizi.

7. Pectinele sunt polizaharide:

a. animale;
b. vegetale;
c. microbiene
d. sulfatate

8. Chitinele sunt usor hidrolizate de:

a. enzime;
b. acizi;
c. baze;
d. solventi organici.

9. Chitinele native sunt:

a. structuri puternic ordonate;
b. structuri dezorganizate;
c. structuri amorfe;
d. compusi sulfatati.

10. Chitosanul este un biopolimer:

a. solubil in solventi organici;
b. solubil in solutii apoase acide;
c. insolubil in solutii apoase acide;
d. amfifilic.

11. Hemicelulozele sunt:

a. un amestec de proteine vegetale şi lignină
b. mono- şi digliceride sulfatate
c. polizaharide
d. proteine complexe

13
12. Hidrolizatele de piele provin din:
a. colagen nativ;
b. fibra de colagen;
c. tesuturi cu istorie chimica;
d. gelatine

13. Un material bioactiv este:

a. Un material desemnat a induce o activitate biologică specifică
b. Un medicament
c. Material fără viaţă folosit într-un dispozitiv medical cu intenţia de a interacţiona
cu sistemul biologic
d. Polimer folosit ca biomaterial

14. Alogrefa reprezintă:

a. parte a unui ţesut viu sau o colecţie de celule vii transferate de la un
donator unui beneficiar în scopul reconstrucţiei.
b. grefă preluată dintr-o sursă a individului care urmează să o primească.
c. grefă preluată de la o sursă a altui individ, din aceeaşi specie, cu beneficiarul.
d. grefă preluată de la un individ dintr-o specie diferită de aceea a beneficiarului

15. Osteointegrarea reprezintă :

a. Un proces în care osul viu este direcţionat în structura (pori, canale) unui
biomaterial.
b. Un proces de producere a unui întreg component constituit din os viu şi unul
sau mai multe materiale nebiologice
c. Răspunsul biomaterialelor în relaţie cu sistemele vii
d. Comportarea unui material în mediul biologic

16. Biomaterialele viabile sunt:

a. Material cu reacţie slabă sau neutră în mediul biologic
b. Materiale implantabile desemnate spre a induce reacţii specifice
benefice, creşterea celulară, adeziune etc.
c. Materiale implantabile, constituite din ţesut nativ şi culturi de celule prelevate
de la o anumită sursă de la pacient
d. Materiale implantabile încorporând sau atrăgând celulele vii la implantare,
tratate de către receptor ca ţesuturi normale şi sunt resorbite activ sau
remodelate

17. Enzimele sunt:

a. biopolimeri polizaharidici
b. lipoproteine sintetice
c. biocatalizatori
d. compozite polimerice naturale

18. Factorii care influenteaza viteza reactiilor enzimatice sunt:

a. temperatura, inhibitorii, activatorii
b. temperatura si presiunea
c. concentratia enzimei, concentratia substratului
d. temperatura, concentratia enzimei si a substratului, inhibitorii, activatorii

19. Chitosanul este un biopolimer:

a. amfifilic.
b. solubil in solventi organici;
c. solubil in solutii apoase acide;
d. insolubil in solutii apoase acide;

14
20. Pielea animală este un material compozit natural alcătuit din:
a. matrice fibroasă elastinică ranforsată cu fibre de colagen
b. matrice colagenică ranforsată cu fibre de reticulină şi elastină
c. matrice de reticulină cu ranforsare fibroasă proteică
d. matrice de glicozaminoglicani cu ranforsare fibroasă proteică
BIOMATERIALE - CERAMICE
Nr. 1

1. Considerand diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmatie este

falsǎ:
a) Exista douǎ reactii invariante de tip eutectic identificate pe diagrama
prin puntele <d> si <e>.
b) Solubilitatea maximǎ a lui B in A este de 7,9%.
c) Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ
solutii solide, una de compozitie 4%B si cealaltǎ de
compozitie 96%B.
d) La temperatura ambiantǎ, microstructura unui aliaj 72%B constǎ din
amestec eutectic in proportie de 100%.

2. Filmele oxidice formate la suprafaţa unor biomateriale metalice prezintă

următoarele particularităţi:
a)Poroase si permeabile la acţiunea mediului ambiant;
b)Influenţeaza negativ proprietatile de biocompatibilitate;
c)Sunt rezultatul unui proces de autopasivare;
d)Nu conferă rezistenţă la coroziune.

3. Alumina prezintă urmatoarele proprietăţi, cu o excepţie:

a) stabilitate chimică;
b) duritate;
c) bioinerţie;
d) rezistenţa foarte scazutǎ la uzurǎ.

4. Amestecul mecanic de faze rezultat la separarea dintr-o fază lichidă se

numeşte:
a) Eutectic;
b) Eutectoid;
c) Compus intemetalic;
d) Element chimic pur.
15
Nr. 2
5. Considerand diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmatie este
falsǎ:
a) Segmetul <d-g> este parte a liniei lichidus.
b) Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.
c) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compusilor chimic
puri de compozitie 100%A si respectiv 100%B.
d) Un aliaj de 15%B, la T2, este constituit dintr-un lichid de
compozitie 23%B si o solutie solidǎ de compozitie 6%B.

6. Filmele oxidice protectoare formate la suprafata unor biomateriale

metalice:
a)sunt slab aderente la metalul de bază;
b)nu se autoregenerează;
c)sunt permeabile la acţiunea mediului ambiant;
d)influenţează pozitiv proprietăţile de biocompatibilitate.

7. Biomaterialele ceramice:
a) se rup fragil;
b) se rup ductil;
c) prezintă comportament elastic;
d) sunt mai rezistente la tracţiune decât la compresiune.

8. Apatitele biologice prezintă următoarele particularităţi, cu o excepţie:

a)sunt produse prin sinteză chimica la un raport calciu/fosfor egal cu
1,67;
b)prezinta variaţie largă a stoechiometriei;
c)cristalinitate ce le diferenţiază de apatitele sintetice;
d)cristalele cresc sub controlul unor proteine.

Nr. 3

9. Considerand diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmatie este

falsǎ:
a) Segmentul <a-d> este parte a liniei lichidus.
b) Componentul B trece in stare lichidǎ la temperatura T 2.
c) Punctul <b> corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.
d) Pe diagramǎ se gǎsesc doar douǎ faze solide (solutii solide)
situate in vecinǎtatea concentratiilor extreme ale diagramei de
faze.

16
 10. Materialele metalice cu memorie a formei prezintǎ urmǎtoarele
caracteristici, cu o exceptie:
a) efectul de memorie are loc prin tranzitia de la o microstructurǎ
caracteristicǎ la joasǎ temperaturǎ la una stabilǎ la temperaturǎ
ridicatǎ;
b) proprietǎti de superelasticitate conferite de martensitǎ;
c) efect conferit de prezenta maclelor interne în substructura
martensitei;
d) efect conferit de prezenta dislocatiilor interne în substructura
martensitei.

11. In categoria ceramicilor bioactive se include:

a) Ceramica pe baza de fosfati de calciu,
b) Alumina,
c) Zircona,
d) Carbonul pirolitic.
12. Dintr-o solutie solidă se poate separa un amestec mecanic de
faze solide, numit:
a) Compus intemetalic;
b) Element chimic pur,
c) Eutectic;
d) Eutectoid.

Nr. 4

13. Considerand diagrama de faze din figura precizati care afirmatie

este falsǎ:
a) Segmentul <e-h> este partea liniei lichidus.
b) Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.
c) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuşilor chimic
puri de compozitie 100%A si respectiv 100%B.
d) Segmentul <e-c> este partea liniei solidus.
17
 14. Fosfatul tricalcic prezintă următoarele caracteristici:
a) raport calciu-fosfor diferit de 1,50;
b) prezintă două forme polimorfice: alfa şi beta;
c) este un fosfat de calciu bioinert;
d) nu se poate obţine prin sinterizare.

15. Fenomenul de memorie a formei nu se manifesta în:

a) Cu-Al-Ni,
b) Ti-Ni,
c) Nitinol,
d) TiO2.
16. Unul din următoarele biomateriale nu face parte din categoria
ceramicilor bioinerte:
a) Carbonul pirolitic,
b) Hidroxiapatita,
c) Alumina,
d) Zircona.

Nr. 5
17. Pentru ca două componente să prezinte solubilitate totală în
stare solidă, este necesar să fie îndeplinită condiţia:
a) componentele trebuie să aibă acelaşi tip de structură cristalină;
b) să aibă dimensiuni (raze) atomice mult diferite;
c) componentele trebuie să aibă electronegativitate mult diferită;
d) să aibă o structură mult diferita a învelişului atomic de valenţă.
18. Aliajele pe bază de Co-Cr prezintă:
a) modul de elasticitate mare ce poate influenţa negativ transferul de
sarcină la nivel osos;
b) nu se utilizează în aplicaţii medicale protetice;
c) modul de elasticitate identic cu cel al titanului;
d) modul de elasticitate similar cu cel al ţesutului osos cortical.
19. Din categoria ceramicilor bioinerte face parte:
a) Fosfatul tricalcic alfa
 b) Siclele ceramice
c) Hidroxiapatita
d) Carbonul pirolitic.
20. Proprietăţile mecanice ale biomaterialelor utilizate în aplicaţii
protetice trebuie:
a) Sa inducă aparitia fenomenului de “stress shielding”;
b) Sa fie mult superioare celor ale ţesutului osos;
c) Sa favorizeze formarea de particule de uzură;
18
 d) Sa fie comparabile cu cele ale ţesutului osos.

Nr. 6
21. Soluţiile solide interstiţiale se caracterizează prin faptul că:
a) atomii de solut sunt distribuiţi în interstiţiile din structura cristalină a
componentului solvent;
b) atomii de solut sunt distribuiţi în nodurile structurii cristaline a
componentului solvent;
c) sunt întotdeauna ordonate;
d) solubilitatea componentelor este totală.
22. Oxidul de titan prezintă următoarele proprietăţi, cu o excepţie:
a) Contribuie la modificarea încărcării electrice superficiale;
b) Dioxidul de titan este forma chimică cea mai stabilă;
c) Este un strat înalt protector, cu repasivare rapidă;
d) Influenţează negativ interfaţa biomaterial-ţesut.
23. Alumina si zircona prezintă următoarele proprietăţi, cu o exceptie:
a) Rezistenţă mecanică adecvată aplicaţiilor medicale;
b) Bună biocompatibilitate;
c) Sunt bioactive;
d) Sunt bioinerte.
24. Interactiunea favorabilǎ biomaterial-tesut este conditionatǎ de
urmǎtoarele aspecte, cu o exceptie:
a) sarcina superficialǎ;
b) hidrofilia;
c) topografia superficiala;
d) apariţia reactiior de tip imunologic.

Nr. 7
25. Din categoria amestecurilor mecanice de faze fac parte:
a) soluţiile solide;
b) eutecticul;
c) compuşii intermetalici;
d) metalele pure.
26. Osteointegrarea suprafeţelor metalice poate fi imbunatăţită în
urmatoarele situaţii, cu o exceptie:
a) Pasivare;
b) Acoperire cu straturi bioactive;
c) Interpunerea unei matrici fibro-conjunctive acelulare;
d) Generare de rugozitate.

27. Hidroxiapatita pură, stoechiometrică posedǎ:

a) valoarea raportului molar calciu/fosfor (Ca/P) egala cu 1,50;
b) valoarea raportului molar Ca/P mai mică decât 1,50;
 c) valoarea raportului molar Ca/P diferita de 1.67;
d) o retea cristalinǎ hexagonală.
28. Considerand diagrama de faze din figura precizati care afirmatie
este falsǎ:
a) Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.
b) Segmentul <d-g> este partea liniei lichidus.
c) Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ
solutii solide, una de compozitie 4%B si cealaltǎ de
compozitie 96%B.
d) Segmentul <e-c> este parte a liniei solidus.
19
Nr. 8
29. Reţeaua cristalină:
a) Nu depinde de tipul de legătură chimică;
b) Nu depinde de dimensiunea atomilor;
c) Exprimă starea de ordine la mare distanţă;
d) Este identică pentru toate tipurile de materialele.
30. Titanul si aliajele pe baza de Ti prezintă urmatoarele proprietăţi,
cu o exceptie:
a) buna rezistenţă la coroziune;
b) densitate scazută;
c) rezistenţă redusa la forfecare;
d) modul de elasticitate superior oţelurilor inoxidabile.
31. Apatitele biologice prezintă:
a) Raportul Calciu-Fosfor (Ca/P) egal cu 1.67;
b) Ca/P diferit de 1.67;
c) Acelaşi Ca/P ca si apatita sintetică pură;
d) Sunt stoechiometrice.

32. Considerand diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmatie

este falsǎ:
a) Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.
b) Exista douǎ reactii invariante de tip eutectic identificate pe diagrama
prin puntele <a> si <c>.
c) Componentul A trece in stare lichidǎ la temperatura T 1.
d) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compusilor chimic
puri de compozitie 100%A si respectiv 100%B.
20