STUDIUL MIŞCĂRII AUTOMOBILULUI

1. Aspecte teoretice.

Mişcarea este studiatǎ la modul general în acea parte a mecanicii numitǎ cinematicǎ (de la
grecescul kínēsis – mişcare, deplasare, transformare). Vechii greci au analizat cu mijloace logice
mişcarea, neavând la dispoziţie un aparat matematic corespunzǎtor. Spre exemplu, posibilitatea
logicǎ a mişcǎrii a fost problematizatǎ în secolul al V-lea a. Ch. de cǎtre filosoful Zenon din Eleea.
Acesta, încercând sǎ-şi apere maestrul, celebrul Parmenide, a propus mai multe aporii (aporía –
dificultate a gândirii, problemǎ, impas) dintre care nu s-au pǎstrat decât patru:
∙ Dihotomia;
∙ Ahile şi broasca ţestoasǎ;
∙ Aporia sǎgeţii;
∙ Stadionul.
Prezentǎm, pe scurt, a doua aporie:
Ahile, cel iute de picior, nu va putea ajunge niciodată broasca ţestoasă cea leneşă, deoarece va
trebui să străbată mai întâi jumătate din distanţă, apoi un sfert, ş.a.m.d.

Fig. 1. Aporia
lui Ahile şi a broaştei ţestoase
Or, spune Zenon, nu este posibil să fie străbătute o infinitate de intervale într-un interval de timp
finit. Spaţiul este, aşadar, un continuum divizibil la infinit, iar timpul o succesiune de clipe, de
“deodată”. Fără a intra în detalii, subliniem profunzimea ideilor lui Zenon şi lungul drum
străbătut de gândire pânǎ la analiza riguroasǎ cu mijloacele oferite de matematicǎ de astǎzi.
Din Cuvinte cheieul de bazǎ al cinematicii fac parte:
∙ Sistem de referinţǎ (S. R.) – ansamblul format dintr-o riglǎ şi un ceasornic ce permite
localizarea spaţio-temporalǎ a unui eveniment fizic.
∙ Mişcare – schimbarea poziţiei în raport cu un S. R.
∙ Traiectorie – locul geometric al punctelor descris de un punct material în mişcare.

rr
−
 Δr
=
∙ Vitezǎ medie -Δt
v m
= tt− 00


 ∙ Vitezǎ momentanǎ -dtd r
v lim v lim Δr
===
Δt 0 m
Δt
→→

  Δv
= Δt 0

∙ Acceleraţie medie -Δt am

 
∙ Acceleraţie momentanǎ -d td v
a lim am
==
Δt0
→

O sintezǎ a mişcǎrilor punctului material este datǎ de binecunoscuta schemǎ:

Mişcarea rectilinie şi uniformǎ

∙ Legea vitezei: v = const. (1) – graficul dependenţei v = f(t) este paralel cu axa timpului
(graficul unei funcţii constante).
∙ Legea mişcǎrii: x = v∙t (2) - graficul dependenţei x = f(t) este al unei funcţii de gradul I
ce poate avea pantǎ pozitivǎ sau negativǎ.
Mişcarea rectilinie uniform variatǎ
∙ Legea vitezei: v = v0 + at (3) - graficul dependenţei v = f(t) este al unei funcţii de grd. I ce
poate avea pantǎ pozitivǎ sau negativǎ (acceleraţia poate fi pozitivǎ sau negativǎ). ∙ Legea
mişcǎrii: x = v0t + (at2)/2 (4) - graficul dependenţei x = f(t) este al unei funcţii de
grd. al II-lea, deci un arc de parabolǎ, având un maxim sau un minim, în funcţie de
semnul acceleraţiei.
Observaţie. Ţinând cont de faptul cǎ sunt permise trecerile:
x → x - x0 , translaţie spaţialǎ
t → t - t0 , translaţie temporalǎ
sunt posibile diverse variante ale legilor de mai sus.
Eliminând timpul din relaţiile (3) şi (4), obţinem formula lui Galilei:
2
= + ⋅ (5)
 2
vv2ax
0
2. Circumstanţele în care au fost culese datele:
Exemplu: ”Într-o sâmbătă răcoroasă, am plecat de dimineaţǎ la bunica. Drumul este de
munte şi este dificil să studiezi mişcarea maşinii. Chiar înainte de a ajunge la destinaţie, cu vreo
30 kilometri, am observat că e drumul numa’ bun ca să ne culegem datele pentru proiectu’ la
fizică. Aşa că le-am cules. Am urmărit vitezometrul, kilometrajul şi ceasul şi l-am rugat pe tata să
meargă cât mai tare să avem ce scrie în proiect. Mama s-o cam supărat, dar pentru ştiinţă,
ORICE”
3. Modul de lucru.
Echipa formatǎ din doi sau trei elevi se deplaseazǎ cu automobilul condus de unul dintre
pǎrinţi şi, la intervale de timp egale (de exemplu din 30 în 30 de secunde), noteazǎ indicaţiile
vitezometrului şi ale kilometrajului. Datele se trec în tabel.
4. Tabel cu date experimentale.
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
crt.

t
(min)

x
(km)

v
km/h

Se va alcǎtui un alt tabel în care sǎ fie trecute valorile determinate experimental,

transformate în unitǎţi din S.I.
Având în vedere legile (1) – (5), vom reprezenta în EXCEL urmǎtoarele grafice:
5. Reprezentarea graficǎ a dependenţei: x = f(t).
6. Interpretarea graficului:
30s=0,008h
Viteza medie:
vm1=0 km/h
vm2=108 km/h
vm3=62,5 km/h
vm4=75 km/h
vm5=87,5 km/h
vm6=62,5 km/h
vm7=50 km/h
vm8=62,5 km/h
vm9=50 km/h
vm10=50 km/h
vm11=62,5 km/h
vm12=62,5 km/h
vm13=62,5 km/h
vm14=50 km/h
vm15=37,5 km/h
vm16=25 km/h
vm17=12,5 km/h
vm18=25 km/h
vm19=0 km/h
vm20=125 km/h
vm21=25 km/h
vm22=62,5 km/h
vm23=62,5 km/h
vm24=50 km/h
vm25=12,5 km/h
9. Reprezentarea graficǎ a dependenţei: v = f(t).

10. Interpretarea graficului:

am1=0 km/h2
am2=9250 km/h2
am3=125 km/h2
am4=500 km/h2
am5=625 km/h2
am6=-6500 km/h2
am7=4500 km/h2
am8=-875 km/h2
am9=-3750 km/h2
am10=1750 km/h2
am11=3125 km/h2
am12=500 km/h2
am13=-2125 km/h2
am14=-4000 km/h2
am15=3125 km/h2
am16=-4500 km/h2
am17=2375 km/h2
am18=250 km/h2
am19=3750 km/h2
am20=-1125 km/h2
am21=375 km/h2
am22=250 km/h2
am23=-1125 km/h2
am24=-2375 km/h2
am25=-3875 km/h2