ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

TEMA DE PROIECT

2011

În stația de triaj T, a cărei schemă este cunoscută, sosesc trenuri

din direcțiile A,B,C.(tabelele 1 din Anexă).
Momentele posibile pentru expedierea trenurilor formate în stația
de triaj T, sunt date în tabelul 2 din Anexă.
Activitatea de triere se execută de către 2 locomotive.
La procesul tehnologic de prelucrare se consideră că la prelucrarea
la sosire se dispune de informații privind compunerea trenului anticipat
sosirii acestuia în stație. Numărul vagoanelor sosite este același cu al
vagoanelor din trenurile formate pentru expediere și este m=30+n (n=7).
În grupa de primire lucrează 2 echipe complexe. Duratele
proceselor tehnologice stabilite prin grafice Gantt vor fi:
-la sosire 26 minute;
-la procesele tehnologice de prelucrare la expediere 48 minute;
-la procesele tehnologice de formare în grupa B vor fi de 45
minute;
Se cere :
-să se stabilească interdependența dintre procesele tehnologice de
lucru ale diferitelor compartimente din stație, între aceste compartimente
și graficul de circulație pe stația de triaj T;
-să se simuleze pe cale grafică activitatea stației și a liniilor
industriale și să se calculeze cu ajutorul acesteia staționarea vagoanelor
de marfă, capacitatea de tranzit și de prelucrare, gradul de solicitare al
construcțiilor, instalațiilor și locomotivelor de manevră;
-să se calculeze capacitatea de prelucrare a stației;
-să se calculeze analitic, capacitatea de tranzit în zona
schimbătoarelor de cale, a grupei de primire și expediere.

~1~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

2011

1. PRELUCRAREA DATELOR INIŢIALE

Prin capacitatea unei staţii de cale ferată se înţelege numărul
maxim de trenuri, primite, expediate, tranzitate şi prelucrate în cursul
unei zile cât şi a vagoanelor prelucrate într-o zi, cu mijloacele de care
dispune la un moment dat şi cu respectarea proceselor tehnologice.

Capacitatea unei staţii poate fi:

- Capacitatea de tranzit care se exprima prin numărul maxim

de trenuri care pot tranzita prin staţie în 24 ore, în ambele sensuri, cu
îndeplinirea tuturor operaţiilor prevăzute în procesele tehnologice.
- Capacitatea de prelucrare care se exprimă prin numărul de
trenuri sau vagoane care se pot prelucra în 24 ore, cu respectarea
tuturor operaţiilor prevăzute în procesele tehnologice.
Capacitatea unei staţii se poate determina pe cale grafică (prin
întocmirea graficului de lucru al staţiei) şi pe cale analitică (se obţine mult
mai uşor).
Capacitatea rezultantă a unei staţii se obţine prin compararea
capacităţilor fiecărui compartiment al staţiei: compartimentul cu
capacitatea cea mai redusă determină capacitatea rezultantă a staţiei.

Pentru calculul capacităţii unei staţii sunt necesare o serie de date

ca:
- planul de situaţie la scară al staţiei de cale ferată;
- planul tehnic de exploatare al staţiei;
- normele diferitelor procese tehnologice;
- duratele ocupării zonelor aparatelor de cale;
- ostilizările dintre diferite mişcări care se execută în staţie etc.

1.1. Capacităţi orare, procese tehnologice adecvate

a) Capacitatea orară de prelucrare în grupa de primire (A) se
determină cu relaţia:

60 ⋅ ne
µ prA =
t prA
(1.1)
60 ⋅ 2
µ A
pr = = 4.61[ trenuri / oră ]
26

~2~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

unde: ne reprezintă numărul de echipe complexe care participă la

procesele tehnologice în grupa de primire;

t pAr
[min] - durata procesului tehnologic de prelucrare a unui tren
2011
direct de marfă la sosire.

b) Capacitatea orară de triere se determină cu relaţia:

60
µc =
tc
(1.2)
60
µc = = 3[ trenuri / oră ]
20

unde: tc reprezintă durata medie a unei trieri şi se determină cu

relaţia:

t c = tîmp + ttr + tiz

t c = 5 + 10 + 5 = 20 [ min ] (1.3)

unde:

tîmp [min] — timpul de împingere a trenului la dispozitivul de triere;

ttr [min] — timpul de triere efectiv al garniturii;
tiz [min] — timpul în care locomotiva izolată parcurge distanţa de Ia
dispozitivul de triere până la o nouă garnitură pregătită pentru triere.
Durata trierii este egală cu durata medie de descompunere pentru
staţiile de triaj unde trierea se realizează de pe o singură linie, iar
simultan cu trierea se realizează împingerea următoarei garnituri până la
dispozitivul de triere.

c) Capacitatea orară de formare (de compunere) se determină cu

relaţia:
60 × M
µf =
tf
(1.4)
60 ⋅ 2
µf = = 4,18 [trenuri / oră ]
55

unde: M reprezintă numărul de locomotive care lucrează la

formare;

tr — durata medie de formare a unei garnituri care se determină cu

relaţia:

~3~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

t f = t mf + t D + tiz
t f = 45 + 5 + 5 = 55 [ min ] (1.5)
în care:
2011
tmf [min] - durata manevrei de formare;
tD [min] - timpul de ducere a garniturii în grupa de expediere;
tiz [min] - timpul în care se realizează cursa izolată a locomotivei Ia
întoarcere.

d) Capacitatea orară de prelucrare la expediere se determină cu

relaţia:
60 × ne
µ prD = D
t pr
(1.6)
60 ⋅ 1
µ D
pr = = 1,25 [ trenuri / oră ]
48

unde:
D
t pr [ min ] este durata medie a procesului tehnologic Ia expediere.
e) Capacitatea orară rezultată a staţiei.

µ = min ( µprA , µc , µ f , µpr

D
)
(1.7)
µ =1

1.2. Gradul de solicitare al construcţiilor şi instalaţiilor din

staţia de triaj

Datorită necesităţii existentei unei rezerve de capacitate care să

preia vârfurile de trafic pentru gradul de solicitare p, se adoptă valoarea
maximă ρ=0,65. În aceste condiţii intensitatea medie a sosirilor se
determină cu relaţia:
λ = ρ⋅ µ
λ = 0.65 ⋅1 = 0,65 (1.8)

Capacitatea de prelucrare zilnică (număr de trenuri prelucrate în 24

de ore) va fi:

N s= λ ⋅ 24
N s = 0.65 ⋅ 24 = 15 .6 ≅ 15 [ trenuri / zi ] (1.9)

1.3. Stabilirea trenurilor care sosesc şi alegerea momentelor

de expediere

Notând cu:

~4~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

NA - numărul de trenuri care sosesc din direcţia A;

NB - numărul de trenuri care sosesc din direcţia B;
NC - numărul de trenuri care sosesc din direcţia C;

rezultă numărul total de trenuri sosite din cele trei direcţii în staţia
2011

de triaj T.

N tot = N A + N B + N C
N tot = 43 + 24 + 24 = 91(trenuri )
(1.10)

Determinarea procentelor de trenuri care sosesc în staţia de triaj T

din cele trei direcţii se face astfel:

100 × N A
PA =
N tot
(1.11)
100 ⋅ 43
PA = = 47.25[ %]
91

100 × N B
PB =
N tot
(1.12)
100 ⋅ 24
PB = = 26.37[ %]
91

100 × N C
PC =
N tot
(1.13)
100 ⋅ 24
PC = = 26.37[ %]
91

Determinarea numărului de trenuri care sosesc în staţia de triaj T

din cele trei direcţii se face astfel:

PA × N s
N A' =
100
47 .25 ⋅15 .6
(1.14)
N A. = = 7,37 ≅ 7[ trenuri cu prelucrare ]
100

PB × N s
N B' =
100
26 ,37 ⋅15 ,6
(1.15)
NB = = 4,12 ≅ 4[ trenuri cu prelucrare ]
100

~5~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

PC × N s
N C' =
100
26 ,37 ⋅15,6
(1.16)
NC = = 4,12 ≅ 4[ trenuri cu prelucrare ]
100
2011

Verificarea:
N s = N A' + N B' + N C'
N s = 7 + 4 + 4 = 15
(1.17)

Pentru stabilirea trenurilor care sosesc în staţia de triaj, din cele trei
direcţii, se aleg trenuri din tabelele 1.a., 1.b., 1.c. din Anexa 1. Alegerea
acestora se face începând cu trenul al cărui număr de ordine este egal
cu numărul de ordine al studentului şi apoi din 3 în 3 (ex. n=2, se va
începe cu trenul 2, apoi 5, 8, ş.a.m.d.). În tabelele de mai jos se trec
trenurile care sosesc din cele trei direcţii, atât trenurile în tranzit fără
prelucrare, cât şi cele în tranzit cu prelucrare, cât şi afectarea vagoanelor
pe direcţii Ia expediere, în ordinea momentului de sosire. Numărul de
trenuri trecute în tabele va fi diferit pentru fiecare student în parte.

Trenuri sosite în staţie din direcţia A cu şi fără prelucrare

Tabelul 1.1
Nr DESTINAŢIA FRONTURI
. Nr. Nr. Mom.
b b b b
Cr tren vag. sosirii b c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4
1 2 3 4
t
1 1 2 1 1
- - - 5 10 3 3 3 1
1 100 9,35 5 5 0 5 0
1 1 1 1 1 1
- - 5 10 3 1 1 -
2 100 11,35 5 0 5 5 0 5
1 2 1 1 1
- 5 5 5 10 1 3 3 3
3 100 13,40 5 0 0 0 0
1 1 1 1 1 2
- - 5 10 - - - -
4 100 15,25 0 5 5 0 5 0
1 2 1 1 1
- 5 - - 10 1 3 3 3
5 100 16,20 0 0 5 5 5
6 100 18,40 1 1 1 2 1 - - 1 1 20 - 3 2 -

~6~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

0 0 0 0 0 0 5
2
- - - - - - - - 100 - - - -
7 100 20,10 0
1 1 2 1
5 - - - - 20 2 3 - -
2011 8 100 22,50 0 0 0 0

Exemplu:

Pentru n=19 (un tren va fi format din 59 vagoane), din tabelul 1.a
se aleg următoarele trenuri (avem de ales de exemplu 15 trenuri cu
prelucrare);
A rezultat un număr de 20 de trenuri (15 cu prelucrare+5 în tranzit)
deoarece trenurile: 2, 5, 11,14 şi 39 sunt trenuri în tranzit fără prelucrare.
Analog se aleg şi trenurile care sosesc din direcţia B şi C.
În tabelele date un tren este format din 100 de vagoane, deci,
pentru a completa tabele de mai jos, trebuie să se facă conversia în
funcţie de numărul de vagoane al fiecărui student.
Exemplu: Din tabelul de mai sus vom lua ultimul tren şi vom face
conversia:

DESTINAŢIA FRONTURI
Nr. Nr. Mom.
b b b b
tren vag. sosirii b c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4
1 2 3 4
1 1 1 1 1 1 1
22 59 10.15 - - 5 1 1 2 1
5 0 5 5 0 5 0

15 ………………………. 100
x ………………………… 59

x=15x59/100
x=8.85

Prin rotunjire vom avea x=9 vagoane pentru direclia b1. Rotunjirile
se pot face prin adaos sau prin lipsă.
În tabelul de mai jos se va completa cifra 9 in rubrica pentru b1 în
loc de 15 şi aşa mai departe astfel încât adunate vagoanele pe toate
direcţiile (de la destinaţie) cu cele de Ia fronturi să obţinem numărul de
vagoane din care este format trenul (m=50+n). Deci, de exemplu, pentru
trenul 22 avem: 9+6+9+9++6+3+9+6+1+1=59.

DESTINAŢIA FRONTURI
Nr. Nr. Mom.
b b b b
tren vag. sosirii b c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4
1 2 3 4
22 59 10.15 - 9 6 9 9 - 6 3 9 6 - 1 1 -

~7~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

La fel se procedează pentru fiecare tren sosit dintr-o direcţie

completându-se tabelul 1.1.a, apoi tabelul 1.1.b şi tabelul 1.1.c în
ordinea sosirii trenurilor în staţia de triaj.
2011

Trenuri sosite în staţie din direcţia A cu şi fără prelucrare

Tabelul 1.1.a

DESTINAŢIA FRONTURI
Nr. Nr. Mom.
Nr. b b b
tren vag. sosirii b b3 c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4
Crt. 1 2 4
2 2 1 1 1
- - 5 5 - 2 4 1 3
1 100 3,45 0 0 0 5 5
1 1 1 1 1 1
- 20 - - - - - -
2 100 4,40 5 0 0 5 5 5
1 1 1 1 1 1
- - 20 - - - - -
3 100 6,00 0 0 5 0 5 5
1 1 2 1 1
5 5 5 - - 3 2 5 5
4 100 6,55 0 5 0 5 0
1 2 1 1 1
- 10 - - 5 2 3 2 3
5 100 8,50 0 5 5 0 5
1 1 1 1 1 1
- 15 - 5 3 1 1 -
6 100 10,15 5 0 5 0 5 0
7 100 12,10 - - - 100 - - - - - - - - - -
1 1 1 1 2 1
5 - 10 - 1 1 2 1
8 100 13,50 5 5 0 0 0 0

DESTINAŢIA FRONTURI
Nr. Nr. Mom.
Nr. b b b b
tren vag. sosirii b c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4
Crt. 1 2 3 4
1 37 3,45 - - 6 2 7 2 - 4 6 6 1 1 1 1
2 37 4,40 - 5 3 7 4 - 6 6 - 6 - - - -
3 37 6,00 - 4 - 7 4 6 - 4 6 6 - - - -
4 37 6,55 4 2 6 2 7 2 - - 6 4 1 1 1 1
5 37 8,50 - 4 7 4 6 - 4 - 6 2 1 1 1 1

~8~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

6 37 10,15 - 5 5 5 5 - 3 2 6 3 1 1 1 -
3
7 37 - - - - - - - - - - - - -
12,10 7
8 37 13,50 2 - 6 3 6 3 - 3 7 3 1 1 1 1
2 3 6 3 1 1 1 3 3
6 5 5 5 4
2011
Total 0 3 7 9 3 3 9 7 0
Total direcţii ∑B=165 ∑C=112 ∑F=19

Trenuri sosite în staţie din direcţia B cu şi fără prelucrare

Tabelul 1.1.b

DESTINAŢIA FRONTURI
Nr. Nr. Mom.
Nr. a a a
tren vag. sosirii a a4 c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4
Crt. 1 2 3
1 2
37 6,10 - - 25 15 20 - - 5 - - 5 -
1 0 0
37 1
10,30 - 5 5 20 25 20 - 5 - - 5 - -
2 5
37 1 2 1
16,05 - 15 10 20 - - - 5 - - 10
3 0 0 0
4 37 18,30 - - - - 100 - - - - - - - - -
5 37 21,15 - - - - 100 - - - - - - - - -
6 37 0,20 - - - - 100 - - - - - - - - -
7 37 3,00 - - - - - - 100 - - - - - - -
8 37 4,55 - - - - - 100 - - - - - - - -
37 1 2 1
9,25 - 25 5 10 - 5 - 5 - - 5
9 0 5 0

~9~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

DESTINAŢIA FRONTURI
Nr. Nr. Mom.
Nr. a a a
tren vag. sosirii a a4 c c1 c2 c3 c4 F1 F2 F3 F4
Crt. 1 2 3
2011

1 37 6,10 - 4 - 7 6 6 7 - - 5 - - 2 -
2 37 10,30 - 6 2 2 7 9 7 - 2 - - 2 - -
3 37 16,05 - 4 7 4 5 4 7 - - - 2 - - 4
37 1 1
4 18,30 - 5 5 37 5 - 4 - - - - -
0 0
37 1 1
5 21,15 - 3 - 37 3 - - - 3 - - 3
2 7
6 37 0,20 - - - - 37 - - - - - - - - -
37 3
7 3,00 - - - - - - - - - - - - -
7
37 3
8 4,55 - - - - - - - - - - - - -
7
9 37 9,25 4 - 7 4 8 2 4 - 4 - 2 - - 2
1 1 1 5 6
4 137 - 6 5 4 2 2 6
Total 4 6 7 8 2
Total direcţii ∑A=188 ∑C=131 ∑F=14

Trenuri sosite în staţie din direcţia C cu şi fără prelucrare

Tabelul 1.1.c

DESTINAŢIA FRONTURI
Nr. Nr. Mom.
Nr. a a a b b b
tren vag. sosirii a a4 b b1 F1 F2 F3 F4
Crt. 1 2 3 2 3 4
1 1 2
37 6,10 5 - 30 10 - - - 5 - - 5
1 5 0 0
2 37 9,50 - - - - - - 100 - - - - - - -
3 37 13,05 - - - - - - 100 - - - - - - -
4 37 16,00 - - - - 100 - - - - - - - - -
37 2 1 2
18,40 5 20 - - 5 - - 5 - - 10
5 0 0 5
37 1 3
21,35 5 - 20 5 15 - - - - - - 10
6 0 0
37 1 2 3
0,15 - 5 10 10 - - 5 - 5 - 5
7 0 0 0

Nr. Nr. Nr. Mom. DESTINAŢIA FRONTURI

Crt. tren vag. sosirii a a a a a4 b b b b b F1 F2 F3 F4

~ 10 ~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

1 2 3 1 2 3 4
1 37 6,10 2 - 5 4 11 7 6 - - - 2 - - 2
37 3
2 9,50 - - - - - - - - - - - - -
7
2011 3 37 13,05 - - - - 37 - - - - - - - - -
4 37 16,00 7 2 4 6 7 - - 5 - - 2 - - 4
5 37 18,40 - - - - 37 - - - - - - - - -
37 1
6 21,35 2 - 4 8 2 6 - - - - - - 4
1
37 1
7 0,15 4 - 2 6 4 4 - - 2 - 2 - 2
1
1 1 2 2 5
2 104 5 - 2 4 2 - 12
Total 5 5 7 0 1
Total direcţii ∑A=163 ∑B=80 ∑F=18

Din tabelele 1.1.a, 1.1.b şi 1.1.c se extrage numărul de trenuri

sosite din fiecare direcţie, astfel:
- din direcţia A, N’A=351
- din direcţia B, N’B=265
- din direcţia C, N’C=243
după care se determină numărul total de trenuri sosite în staţie:
N’tot=N’A+N’B+N’C=351+265+243=859 (1.18)
Tot din aceste tabele se determină numărul de vagoane afectate
pe cele trei direcţii: A, B şi C, precum şi numărul de vagoane pentru
fronturile de încărcare/descărcare.

Deci, numărul de vagoane afectate pe direcţii este:

NAvag=∑A(din tabelull.1.1.b)+ ∑A(din tabelul 1.1.c)=188+163=351;

(1.19)
B
N vag=∑B(din tabelull.1.1.a)+ ∑B(din tabelul 1.1.c)=165+80=265;(1.20)
NCvag=∑C(din tabelull.1.1.a)+ ∑C(din tabelul 1.1.b)=131+112=243;
(1.21)

iar numărul de vagoane pentru fronturi este:

NFvag=∑F=19+14+18=51 (1.22)
(din tabelul 1.1.a)+∑F(din tabelul 1.1.b)+ ∑F(din tabelul 1.1.c).
Cu aceste date se va calcula numărul de trenuri pe direcţii de
plecare.
Deci, numărul de trenuri pe direcţii Ia plecare va fi:

~ 11 ~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

A
N v
a
g
N "
A =
n
3
5
1 +
2011 N ”
A =
3
7
(1.23)
B
N v
a
g +
N "
B =
n
2
6
5 +
N B =
3
7
(1.24)
C
N v
a
g +
N "
C =
n
2
4
3 +
N C =
3
7
(1.25)
unde: nA, nB, nC reprezintă numărul de vagoane de la fronturile de
încărcare-descărcare afectate pe direcţiile A, B, C;
n - numărul de vagoane din care este compus trenul (x+n), unde x
ia valori între 30 şi 40 în funcţie de numărul studenţilor din grupă.

1.4. Alegerea momentelor de expediere

Din tabelul 1.d din Anexa 1 se vor alege momentele posibile pentru
expedierea trenurilor (în direcţia A se vor alege N”A trenuri, în direcţia B
se vor alege N”B, iar în direcţia C, N”C trenuri) şi se vor trece în tabelul
următor.
La alegerea momentelor posibile pentru expedierea trenurilor trebui
să se ţină seama de felul trenului (tren cu prelucrare sau tren în tranzit).

Momente posibile pentru expedierea trenurilor

Tabelul 1.1.d
În direcţia A În direcţia B În direcţia C
Nr. Moment Nr. Moment Nr. Moment
crt. Trenul Trenul Trenul
expediere crt. expediere crt. expediere
1. 0.20/0.40 91020 1. 9.50/11.35 91950 1. 03.01/04.10 91030
2. 13.05/13.35 91305 2. 12.10/13.20 91210 2. 04.56/06.30 91455
3. 18.30/19.05 91830 3. 0.15/1.05 95015 3. 03.45/07.20 95345
4. 18.40/19.35 91840 4. 6.10/07.40 95610 4. 04.40/08.20 95440
5. 21.16/21.45 91211 5. 6.55/8.45 95655 5. 06.00/09.45 95600
6. 6.10/7.00 95615 6. 8.50/10.05 95850 6. 10.30/11.40 90103

~ 12 ~
 ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DINTR-O STAŢIE DE TRIAJ

7. 9.25/10.25 95925 7. 10.15/12.30 90101 7. 13.50/14.45 90135

8. 16.00/16.50 95160 8. 8.
9. 16.05/17.25 90160 9. 9.
1 21.35/22.25 95213 1 1
2011 0. 0. 0.

~ 13 ~