TEMA:

6.Centre de încărcare şi descărcare a mărfurilor.

Problema principală la majorarea productivităţii muncii este implicarea progresului tehnico-ştiinţific
şi tehnicii noi în procesul de producere. O direcţie principală la rezolvarea acestei probleme în
transportul auto este mecanizarea în complex şi automatizarea lucrărilor de încărcare-descărcare
care asigură micşorarea staţionărilor materialului rulant sub încărcare şi descărcare, cît şi excluderea
lucrului manual la efectuarea acestor lucrări.
Direcţiile principale în mecanizarea complexă a lucrărilor de încărcare – descărcare în transportul
auto sunt:
 utilizarea pe larg a transportărilor în containere universale şi specializate;
 dezvoltarea transportării diferitor încărcături cu bucata şi lungi la utilizarea diferitor tipuri de
platouri;
 dotarea punctelor de încărcare – descărcare cu mecanisme actuale;
 utilizarea diferitor tipuri de automobile auto descărcătoare care asigură o autoîncărcare şi o
autodescărcare efectivă mecanizat.
Nivelul de mecanizare a operațiilor de încărcare – descărcare se definește ca dezvoltarea
transportării diferitor încărcături cu bucata şi lungi la utilizarea diferitor tipuri de platouri în
scopul sistematizării unităților de încărcătură și optimizării activităților centrelor traficului de
mărfuri poate fi diferențiat pe fiecare sorto-tipo-dimensiune. elementul component al centrelor
de încărcare – descărcare sunt posturile și platformele la care, nemijlocit, se efectuează
încărcarea sau descărcarea autovehiculelor. parametrul de bază al centrelor este capacitatea
acestora, adică cantitatea de mărfuri care poate fi încărcată sau descărcată în centrul dat într-o
unitate de timp (în decurs de o oră, de un schimb, de 24 ore).
Punctele de î-d a autovehiculelor sunt spaţii amenajate de regulă cu rampe unde
autovehiculul la sosire se amplasează paralel sau perpendicular faţă de frontul de încărcare.
Mai multe locuri de încărcare-descărcare formează un punct de î-d.
Punctele de î-d sunt amplasamente permanente , special amenajate pentru efectuarea
operaţiunilor de î-d şi unde se întocmeşte formele de primire sau expediere a acestora.
Amplasarea punctelor de î-d se face în raport cu:
 căile de acces;
 spaţiile de manevră;
 dotarea cu instalaţii de manipulare, astfel î-d autovehiculelor să se facă în scurt timp.
Activitatea punctelor de î-d este caracterizată:
1. Capacitatea de trecere a postului de î-d exprimată în tone şi în autovehicule:
1
Qt= t 1t ,¿ [t/h]
î −d∗¿ η ¬,
unde
ηneg – coeficientul de neuniformitate a sosirii autovehiculelor la punctul (postul) de încărcare-
descărcare.
Astfel, capacitatea unui post de încărcare – descărcare ma, auto/h, se determină cu relația:

1
Qa= t 1î −d
t
∗q n∗γ η¬, , [a/h]

unde:
1t
t î−d – timpul mediu de încărcare – descărcare a unei tone de mărfuri, h;
ηneg – coeficientul de neuniformitate a sosirii autovehiculelor la punctul (postul) de
încărcare-descărcare.
Însă:
cursă
1t t î−d
t î−d = ;
qn⋅γ c
unde:
cursă
t î−d – timpul mediu de încărcare (descărcare) pe cursă, h;
qn – capacitatea nominală a autovehiculului, t;
gc – coeficientul de utilizare a capacității nominale.

2. Capacitatea de trecere sau orară a punctului de descărcare exprimată în

tone, autovehicule:
Np
Pt = 1 t ,[t/h]
t î −d∗η¬,
unde:
N p−¿numărul de posture;

t 1tî −d- timpul mediu de încărcare (descărcare) pe cursă, h;

η¬,−¿ coeficientul de neuniformitate a sosirii autovehiculelor la punctul (postul) de încărcare-
descărcare.
Np
Pa = 1t ,[t/h]
t î −d ∗q n∗γ∗η¬,

3. Intervalul de circulaţie a automobilului:

t rul
Ia = , [h],
Ae
unde:
t rul −¿ timpul rulajului, h;
Ae −¿ numărul autovehicule pentru asigurarea funcționării neîntrerupte a
centrului.
 t r⋅W exp⋅ηneg
Ae= , ( un ) ;
qn⋅γ c
4. Ritmul de lucru a punctelor de încărcare-descărcare:

p
t î −d∗¿η
Rî −d = ¿ , [h]
Np

5. Numărul de autovehicule necesare pentru deservirea punctelor de î-d:

N p∗t rul
As =
t î −d∗¿η ,[un]¿ ¬,

6. Numărul de posturi ce compune un punct de î-d:

1t
Q zi∗t î−d∗η¬,
N p= ,[ posturi ]
Ia
unde:
Q zi −¿ cantitatea de marfă care se încalcă zilnic

Qa∗¿η
Q zi = ¬,
¿ ,[tone]
365
Productivitatea postului Q într-o perioadă de timp, considerată în calcul, se determină cu
relațiile:

Qt =mt⋅T p , ( t /h )  ;

Qa =ma⋅T p , ( t /h ) ,
unde:
Qt și Qa – productivitatea postului în perioada de timp considerată (schimb ect.) în t/h și, respectiv,
în auto/h;
Tp – timpul de funcționare (lucru) a postului în perioada considerată (schimb ect.), h.
t î −d∗¿ η
N p= p
¬,
¿, [ posturi ]
R î−d

s∗qn∗t î−d∗¿η
N p= A ¬,
¿,[ posturi ]
T1

unde:
T 1− program zilnic de lucru al punctului de î −d

7. Fronul de încărcare-descărcare reprezintă spaţiul minim de acces, necesar

autovehicule la locurile de î-d.
Lungimea frontului se stabileşte în funcţie de locul de aşezare a autovehiculelor faţă
de axa longitudională a rampelor de încărcare, de numărul de locuri de î-d, de
dimensiuni de gabarit ale autovehiculelor.
  Longitudional:
Lf = A s *(H+a)+a [m]
 Frontal:
Lf = A s *(H+b)+b [m]
 Unghiulară:
( B+b)
Lf = A s * +H*cos α [m]
sin α
unde:
A s−¿numărul de automobile;
H−¿lungimea automobilului,m;
B−¿ lăţimea automobilului, m;
a/b distanţa maximă şi minimă între autovehicule egale1-1,5, m;

Frontul de î-d a automobilului la depozit:

Qzi∗l a / b∗t î −d
Lf = q ∗γ ∗T
n s l

unde:
Q- volumul încărcăturii pe zi;
l a /b - lungimea necesară de staţionare a unui automobile;

q n−capacitatea nominală ;

γ s −coeficientul de folosire a capacităţii ;

T l- durata de lucru a depozitului;

8. Coeficientul de utilizare a suprafeţei depozitului:

Q
η s= med
qmed

unde:
q med −¿capacitatea medie de încărcături pentru transport, t.

9. Capacitatea medie de încărcături care se păstrează la depozit, tone:

Qmed =¿S* η s* λ
unde:
S- suprafaţa depozitului, m2;
η s – coeficientul de utilizare a suprafeţei depozitului;

λ – capacitatea de încărcare care revine m2 pe suprafaţa depozitului;

10. Capacitatea în tone-zile de păstrare:

Wtot= S* η s* λ *Zt, [tone-zile]

11. Capacitatea de încărcare care este primită la depozit:

Q W tot
primit= −Q p , [tone]
Z med

unde:
Z med−¿ timpul mediu de păstrare, în zile;
Q p– capacitatea de încărcare pentru pentru începutul perioadei de planificare,
tone.
12. Capacitatea de încărcare care este livrată de la depozit:
Q W tot
primit= −Qr , [tone]
Z med

unde:

Z med−¿ timpul mediu de păstrare, în zile;

Qr – capacitatea de încărcătură rămasă la sfîrşitul perioadei planificate, tone.

13. Capacitatea de trecere a cîntarului:

Q 60∗T l ∗qncîn∗γ cîn

cîn= ¿
t cîn∗¿η ∗β [tone ]
¬,

unde:
γ cîn−¿ coeficientul de utilizare a capacităţii cîntarului.

14. Capacitatea de î-d a unui punct:

1p
Qî −d = As *Qt [t/h]

1p
Q a = As *Qa [auto/h]
15. Capacitatea depozitului:

Q= Qzi * Ht.p [tone/zile]

unde:
Ht.p – termenul de păstrare după normative, zile;