Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Nr……./………..

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 4

CONTROLUL ELECTRONIC AL TRANSMISIEI

Îndrumător de proiect prof. DUMITRAŞ ALINA-LUCREȚIA

Candidat SÎRB ANDREI-FLORIN
Clasa a XII-a B
Ruta de pregătire profesională DIRECTĂ
Forma de învăţământ ZI
Profil TEHNIC
Domeniu ELECTRIC
Calificarea profesională TEHNICIAN ELECTRICIAN ELECTRONIST AUTO
Anul absolvirii 2024
Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva- 2024

CUPRINS

CUPRINS..................................................................................................................................1
ARGUMENT............................................................................................................................2
CAPITOLUL I - NOȚIUNI DESPRE ÎNCĂRCAREA ȘI DESCĂRCAREA
MĂRFURILOR.......................................................................................................................3
Timpi acordați pentru operațiile de încărcare/descărcare...........................................3
CAPITOLUL II-MECANIZAREA MANIPULĂRILOR...................................................9
CAPITOLUL III-TRANSPORTUL MĂRFURILOR.......................................................13
Sisteme de asigurare a mărfurilor în timpul transportului........................................13
CAPITOLUL IV – NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII...............24
Mărfuri grele și voluminoase........................................................................................28
Obiecte cu lungime mare;..............................................................................................28
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................31

2
 ARGUMENT

Lucrarea de față are drept scop analiza modului de încărcare, descărcare și

transport a mărfurilor. Pentru aceasta proiectul este structurat în capitole și
subcapitole ce cuprind aspecte teoretice cu privire la subiectul abordat.
Primul capitol are rolul de a ne familiariza cu noțiuni legate de încărcarea și
descărcarea mărfurilor, noțiuni precum timpii acordați pentru operațiunile de
încărcare, ritmul de lucru, ritmul de mers al autovehiculelor etc.
Cel de-al doilea capitol prezintă atât teoretic cât și practic modul în care se
realizează manipularea la încărcare și descărcare a mărfii. Astfel manipularea
poate fi realizată manual, mecanizat sau automatizat așa cum este descris în acest
capitol.
Capitolul trei arată modul în care sunt transportate mărfurile după ce acestea
au fost încărcate specificând sistemul de asigurare a mărfurilor în funcție de natura
lor, modul de ambalare a acestora și nu în ultimul rând autovehiculele care sunt
destinate transportului de mărfuri.
Ultimul capitol al lucrării prezintă normele de securitate și sănătate în muncă,
norme fără de care nu se poate realiza nici o activitate în condițiile legii.

2
CAPITOLUL I - NOȚIUNI G ENERALE DESPRE TRANSMISIA
AUTOMOBILULUI

Timpi acordați pentru operațiile de încărcare/descărcare

Transportul rutier este o formă de transport terestru și totodată un

subsistem al sistemului național al transporturilor.
Autovehiculele se caracterizează printr-o mobilitate deosebită, nefiind
legate de instalații speciale fixe cum este cazul în transportul feroviar de pildă (linii
de cale ferată, depouri, triaje etc). Datorită acestui fapt, ele pot pătrunde în locuri
unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituind o componentă
indispensabilă a transporturilor multimodale. Cu ajutorul autovehiculelor se pot
organiza transporturi directe de la furnizor și până la beneficiarul mărfurilor din
țara sau străinătate, evitându-se transportările pe parcurs și consecințele acestora:
manipulări costisitoare; pierderi cantitative și calitative; rătăciri de colete;
sustrageri etc.
Timpul de încărcare-descărcare este convenit de comun-acord între părțile
contractante, iar depășirea acestuia din cauze care nu pot fi imputabile cărăușului
da naștere la penalizări de întârziere stabilite conform contractului. În practica
curentă din țara noastră aceste penalizări se numesc taxe de staționare. Timpul de
încărcare-descărcare se suspendă în afara programului oficial de lucru al
expeditorului respectiv destinatarului. Dacă se lucrează pe timpul nopții sau în
zilele nelucrătoare cu acordul cărăușului timpul respectiv nu contează ca timp de
încărcare- descărcare decât dacă părțile au convenit în mod expres acest fapt.
Timpii normaţi (duratele normate) se utilizează ca elemente de dimensionare a
tarifului pentru prestațiile executate și a retribuției personalului.

3
În fig. 1. se prezintă o structură posibilă a timpului de
staționare la punctul de descărcare încărcare a
unui autovehicul

4
 La determinarea componentelor timpului de staționare a mijloacelor de
transport se are în vedere că încărcarea și descărcarea se efectuează fără
intrarea autovehiculului în puncte terțe.
Pentru aprecierea normelor de timp la capacitatea de încărcare deplină a
autovehiculului este necesar ca norma de timp la încărcarea unei tone de marfă să
se înmulțească la capacitatea autovehiculului.
La stabilirea normelor de timp la încărcare-descărcare manuală a
mărfurilor se ia în considerare un anumit număr de hamal.
La utilizarea modului mecanizat de încărcare și descărcare la
automobile cu dubă, normele de timp pot fi mărite cu 10%.
Pentru staționarea autovehiculului la încărcarea sau descărcarea produselor
industriale sau de vânzare care necesită o atenție deosebită, care necesită
numărare, normele de timp pentru încărcarea-descărcarea unei tone de marfă pot fi
mărite cu 25.
Este permisă și introducerea normelor interne pentru timp de staționare
a autovehiculelor la punctele de încărcare-descărcare, pe baza condițiilor
concrete de lucru.
Cu toate că legislația permite introducerea normelor interne de timp, în
cazul când acestea sunt mai mici decât cele unice, este necesar să se utilizeze
normele în vigoare.
Timpii liberi (adică timpii scutiți de plata taxelor tarifare)
Doar dacă acești timpi sunt depășiți, beneficiarul va suferi penalități
corespunzătoare timpului suplimentar. În acest fel, timpul liber devine un
instrument important pentru stimularea interesului beneficiarului pentru reducerea
duratei încărcării / descărcării.
Timpul total de transport/de exploatare pe un anumit traseu se
stabilește cu ajutorul relației: Tt = tm + tid + tas + ts tm = timpul de mers;
tid=timpul afectat operațiunii de încărcare/descărcare; tas = timpul afectat pentru
pregătire și așteptare;
ts = timpul de staționare pentru odihna șoferului
Organizarea manipulărilor la locurile de încărcare/descărcare.
Caracteristicile punctelor de încărcare-descărcare

Fig.2,3. Locurile de încărcare / descărcare

5
 (spații amenajate de regulă sub formă de rampe la nivelul unde vehiculul se
amplasează la sosire paralel,/perpendicular/diagonal față de frontul de
încărcare).

Frontul de încărcare / descărcare (reprezintă spațiul minim de acces, necesar

vehiculelor la locurile de încărcare sau Mai multe locuri de încărcare-descărcare
formează un punct de încărcare / descărcare. Punctele de încărcare / descărcare
( amplasamente permanente, special amenajate pentru efectuarea operațiunilor de
încărcare / descărcare).

6
 Punctele de încărcare-descărcare trebuie să aibă:
 Păstrare / depozitare
 Pregătire
 Sortare
 Drumuri de acces
 Suprafețe pentru manevrarea mijloacelor de transport cântare, sistem anti
incendiar, pază
 Zone de stocare
 Edificii de uz casnic

Fig.4.Scheme a amplasării vehiculelor rutiere la rampa de transport

În cazul vehiculelor rutiere, există trei scheme a amplasării acestora la rampa de

încărcare:
 În trepte;
 Perpendicular pe front (prelucrare prin spate);
 Paralel cu frontul (laterală);
Așezarea paralelă permită o manevrare a automobilelor mai ușoară, dar
prezintă dezavantajul că necesită rampe lungi.
Așezarea perpendiculară duce la o reducere însemnată a lungimii rampelor, iar
așezarea în trepte ușurează folosirea utilajelor de încărcare-descărcare, fiind mai
ușor accesul la caroseria automobilului.
Pentru ca încărcarea / descărcarea mărfurilor să se realizeze în condiții cât
mai eficiente este necesar ca organizarea acestor operații să fie abordată din
următoarele puncte de vedere:
- capacitatea orară a unui loc de încărcare;
- numărul posturilor ce compun punctele de încărcare-descărcare;
- capacitatea orară a punctului de încărcare-descărcare;
- ritmul de lucru și capacitatea fiecărui post; lungimea fronturilor de încărcare
descărcare;
- parcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marfă;
- ritmul mediu al sosirii / expedierii vehiculelor la / de la punctul de încărcare-
descărcare;
- întocmirea documentelor de livrare și de confirmare a transportului simultan cu

7
 încărcarea- descărcarea mărfurilor.
Tratarea acestor probleme trebuie să fie astfel făcută încât să se asigure:
- imobilizarea vehiculelor un timp cât mai scurt;
- accesul ușor al vehiculelor la postul de încărcare-descărcare și așezarea sa în
poziții cât mai convenabile;
- posibilitatea așezării încărcăturii în condiții de valorificare integrală a suprafeței
și volumului caroseriei descărcare a vehiculelor rutiere sau feroviare).

8
 CAPITOLUL II-MECANIZAREA MANIPULĂRILOR

Mijloacele utilizate la încărcarea – descărcarea se aleg după următoarele criterii:

 natura mărfurilor ce se transportă (produse solide sau lichide, acide sau
baze, cu sau fără risc de vătămare)
 forma și dimensiunile elementelor componente (în vrac, în bucăți mari
sau mici, grele sau voluminoase, în stare granulată sau pulverulentă)
 felul ambalajului (saci, colete, butelii, containere etc.)
 modul de așezare în depozit (în grămezi, în stive, paletizate sau nu etc.);
 tipul mijlocului cu care urmează să se realizeze transportul;
 cantitatea mărfurilor manipulate în unitatea de
timp. Manipularea poate fi realizată manual,
mecanizat sau automatizat.
Manipularea manuală se realizează în acele puncte de încărcare sau
descărcare în care volumul mărfurilor de manipulat este mic, iar specificul acestor
mărfuri permite operarea cu ajutorul brațelor (au volum și masă mică, ambalaje
nepericuloase și fără risc de vătămare). Manipularea manuală se poate executa și
în paralel cu manipularea mecanizată, în locurile de încărcare descărcare în care
nu se poate introduce o mecanizare completă.
Pentru mecanizarea lucrărilor de încărcare, transbordare, transvazare și descărcare
se utilizează diferite mecanisme, utilaje și instalații.
Accesoriile și dispozitivele pentru prinderea și suspendarea sarcinii se
construiesc întra- o mare varietate constructivă, în funcție de caracteristicile
sarcinii manipulate și ale mecanismului de manipulare. Iată câteva exemple:

Fig.5. Caracteristicile sarcinii manipulate și ale mecanismului de manipulare

cârlige și inele (ochiuri), organe flexibile (lanțuri, funii etc)

Palanele sunt mecanisme de ridicat, mai mult sau mai puțin complexe,
care combină un sistem de fulii legate prin cabluri sau lanțuri cu un dispozitiv

9
demultiplicator
Fig.6. Tipuri de penale

10
Fig.7.Cărucioare cu dispozitive de ridicare sunt dispozitive care pot culisa pe o grindă,
asigurând deplasarea pe orizontală a unei sarcini.

Trans paletele sunt echipamente destinate manipulării mărfurilor

paletizabile, pe suprafețe fără denivelări.

Fig.8. Lize

Există o mare varietate constructivă de trans palete, principalele

elemente de diferențiere ținând de:
 tipul de acționare (manuală, electrică, hidraulică)
 plaja de valori pentru înălțimea de ridicare și pentru sarcina manipulabilă;
 tipul de distribuție (orizontală sau verticală) sau posibilitatea de
translație laterală; elementele constructive
Electrostivuitoare și motostivuitoarele sunt mijloacele de manipulare a
mărfurilor cele mai răspândite, datorită posibilităților acestora de a realiza o
legătură directă între liniile de fabricație sau depozitele de expediție și mijloacele

de transport.
Fig.9.Macarale
Macaralele sunt instalații de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin
ridicare neghidată pe verticală și deplasarea pe orizontală.
11
 Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numărul mișcărilor și
de mijloacele cu care se realizează aceste mișcări, adaptate în general la
necesitățile tehnologice ale fluxului de lucru în care este integrată macaraua

12
 CAPITOLUL III-TRANSPORTUL MĂRFURILOR

Sisteme de asigurare a mărfurilor în timpul transportului

Activitățile de manipulare ridică într-o măsură mai mare sau mai mică
costul total al transporturilor. În vederea eficientizării procesului de transport în
general și a activităților de manipulare în special, se poate acționa în două moduri:
 eliminarea manipulărilor inutile;
 mărirea volumului de marfă manipulată.
Primul mod tine de optimizarea organizării, coordonării, conducerii și
controlului manipulării.
Al doilea mod se realizează prin gruparea mărfurilor într-o unitate de
încărcătură. Mijloacele de grupaj reprezintă dispozitivele și echipamentele
utilizate la formarea unității de încărcătură. Ele se împart în două categorii:
 dispozitive suport pentru mărfuri;
 echipamente de arimare pe suport
a mărfurilor. Dispozitivele suport sunt:
 de forme și dimensiuni prestabilite;
 în general standardizate;
 în general refolosibile;
 apte a fi manipulate cu mijloace manuale și / sau mecanizate de manipulare;
 capabile de a cuprinde și a purta o anumită cantitate de mărfuri.
În tehnologia modernă de transport de întâlnesc două categorii de
dispozitive suport standardizate: pălitul și containerul, dar se utilizează și alte
categorii de dispozitive, în general nestandardizate (diferite tipuri de cutii și lăzi).

Fig.10. Chingi

Tehnologiile de grupare a mărfurilor cele mai utilizate sunt:

 pachetizarea;
 paletizarea;
 containerizarea.
Aceste tehnologii permit transportul în masă a mărfurilor, cu toate modurile, cu
costuri minime și timpi reduși pentru operațiile de transbordare, încărcare și descărcare.

Fig.11.Silinguri

Pentru pachetizare se utilizează în general următoarele elemente de fixare:

13
 slanguri
Există și situații în care se procedează la pachetizarea specială. Acest sistem
necesită

14
elemente speciale de prindere și imobilizare cum ar fi: scânduri marginale, de distanțare,
rigle, elemente metalice de legătură, poliester, folii, benzi etc.

Fig.12.Paletizarea
Paletizarea reprezintă gruparea mai multor unități de marfă, ambalate sau
nu, pe un singur suport numit palet sau paletă.

Fig.13. Paleți

Paletul este platformă de încărcare, cu sau fără pereţi, cadre sau

montanţi, formată din două plăci unite între ele prin antretoaze,

.Fig.14.Containere

Containerizarea și transcontainerizarea constau în gruparea mărfurilor într-o

construcție cu caracter permanent numită container.

Fig.15.Container

Containerul este un mijloc de grupaj, având o construcție cu caracter

permanent, suficient de rezistentă, care permite o utilizare repetată, fără refacerea
15
pe parcurs a încărcăturii, având un volum interior minim de 1m2.
Containerele pot fi clasificate după mai multe criterii:

16
1. După capacitatea de încărcare
 container mic (cu volum interior util de 1-3 m2)
 container mijlociu (cu volum interior util de 3-7 m2)
 container mare (cu volum interior util mai mare de 7 m2)
 transcontainer (cu masă brută maximă cuprinsă între 10 și 30t)
2. După destinație:
 containere de uz general (universale), care servesc la transportul unei game largi de
mărfuri și nu comportă nici un fel de amenajări speciale;
 containere speciale individuale, destinate depozitării și transportului unui singur fel
de produs, cu proprietăți fizice și chimice, condiții de transport și de manipulare
deosebite (gaze lichefiate, acizi industriali etc.)
 containere izoterme, refrigerante, frigorifice sau calorifice, care sunt prevăzuți cu
podea, acoperiș și pereți termoizolanți, astfel încât să fie evitat schimbul de căldură
între interior și exterior; sunt destinate transportului mărfurilor ușor alterabile;
 containere cisternă (rezervor), pentru transportul fluidelor
3. După modul de transport, categoria de mărfuri transportate și caracteristicile fizice
ale containerelor, acestea pot fi:
 de suprafață, folosite de mijloacele de transport rutiere, feroviare și navale;
 pentru transporturile aeriene, care au dispozitive compatibile cu sistemul de
prindere instalat pe aeronave, precum și o
 structură a bazei de formă plană care permite manipularea pe căi cu role; foarte
utilizat este containerul de tip „iglu”
 după felul construcției: containere acoperite sau descoperite (cu prelată, fără
prelată sau cu acoperiș rabatabil)
 după materialul folosit: containere din metal, mase plastice, lemn etc.
4. Transcontainerizarea are următoarele avantaje:
 permite depozitarea pe verticală sub cerul liber, contribuind mai bine la utilizarea
spațiilor de depozitare;
 economisește formele importante de investiții prin faptul că nu necesită spații de
depozitare; reduce cheltuielile cu manipularea și depozitarea mărfurilor;
 Autovehicule pentru transportul de mărfuri
Principalele elemente constitutive ale transportului rutier sunt vehiculul, calea de
rulare si instalațiile de semnalizare și dirijare. Autovehiculul poate fi construit și
pentru terenuri neamenajate și care nu au prevăzute instalații de dirijare și
semnalizare, și în acest caz el poate fi considerat ca singurul constituent al
transportului rutier.
Autovehiculele se realizează în prezent într-o multitudine de variante
constructive, determinate atât de funcția pe care trebuie să o îndeplinească cât și de
particularitățile pe care le imprima firmele constructoare.
Cu toate acestea, la orice autovehicul se pot distinge câteva elemente
componente similare, prezentate în figura 3.1, care în ansamblul lor definesc însăși
noțiunea de autovehicul.

17
 Fig.16. Elementele constitutive ale autovehiculului

Acestea sunt: structura portanta 1; puntea față 2; puntea față 3; motorul 4;

organele de transmisie 5; suspensia 6 instalația de frânare (aceasta din urmă nu
este reprezentată în figură). Structura portantă, cunoscută și sub numele de șasiu,
îndeplinește următoarele funcții: constituie corpul la care se atașează punțile față
și spate;
constituie corpul pe care se montează motorul și la care se atașează organele de
transmisie a cuplului motor la puntea motoare;
constituie structura de rezistență pentru structura autovehiculului, în care se
înmagazinează sarcina utila (mărfurile și călătorii).
În unele construcții, în vederea micșorării greutății moarte și a consumului
de metal structura portantă și suprastructura se contopesc mai mult sau mai puțin.
În acest sens, se deosebesc autovehicule cu șasiu (majoritatea construcțiilor),
autovehicule cu structura semi portantă (de obicei la autobuze) și autovehicule cu
structura auto portantă (de obicei la autoturisme).
Roțile pot fi simple sau jumelaje. Puntea de direcție are întotdeauna o roată
simple pe fiecare parte. Punțile motoare, altele decât cele care îndeplinesc și
funcția de direcționare, pot fi cu roți simple, la autovehiculele ușoare, sau cu roți
jumelaje, adică cu câte doua anvelope pe ambele pârți. În practică se utilizează o
simbolizare a formulei roților vehiculului, care indica numărul total al roților, din
care câte sunt roți motoare, fără precizarea modului de compunere a roților (cu una
sau doua anvelope). De exemplu, simbolul 4x2 arată că vehiculul are 4 roți dintre
care 2 sunt roți motoare, simbolul 4x4 arata că vehiculul are 4 roți și toate cele4
sunt roți motoare.
Motorul îndeplinește funcția de transformare a energiei necesare pentru
locomoție în energie mecanică. Noțiunea de autovehicul (vehicul autonom)
include capacitate vehiculului de a funcționa o perioadă oarecare de timp,
independent de sursele de energie exterioare. Astfel autovehiculul trebuie să poarte
cu el o anumită cantitate de energie. În majoritatea cazurilor, energia este
înmagazinată sub forma energiei chimice, cuprinsă în carburanții, benzină sau
motorină. Motorul transformă energia chimică a carburantului în energie termică,
iar apoi pe aceasta in energie mecanică.
Organele de transmisie au funcția principală de a transmite cuplul dezvoltat
de către motor la puntea motoare. Acestea mai îndeplinesc și alte două funcții
importante: modificarea valorii cuplului dezvoltat de către motor si cuplarea si
decuplarea motorului de la organele de transmisie (aceasta ultima funcție este
18
îndeplinit de către mecanismul numit ambreiaj).
Suspensia îndeplinește rolul de înmagazinare temporara a energiei cinetice
transmisă autovehiculului dinspre drum, datorită asperităților (denivelărilor)
acestuia și eliberării temporizate a energiei spre partea suspendată a
autovehiculului. În felul acesta oscilațiile verticale ale autovehiculului sunt mult
atenuate.
Instalațiile de frânare care pot fi mecanice, hidraulice sau pneumatice.

19
 Clasificarea autovehiculelor se poate face după mai multe criterii:
destinație, felul motorului, formula roților etc. O primă clasificare, după destinație,
poate împărți autovehiculele în: pentru călători și pentru marfă.
Din punct de vedere al modului de construire se pot evidenția autovehicule
cu șasiu simplu (cazul reprezentat în figura 3.1) și cu șasiu articulat detașabil.
Acestea din urmă se numesc autovehicule cu semiremorcă. Ele se compun așa cum
se poate observa în figura 3.2, din autotractorul 1 și semiremorca 2. Semiremorca se
sprijină pe șaua 3 a autotractorului care permite rotirea în plan orizontal a
semiremorcii, în jurul pivotului 4. Autotractorul se realizează ca un derivat al
autoșasiului camionului de uz general, prin scurtarea lonjeroanelor șasiului.

Fig.17 Autovehicul cu șasiu articulat

În transporturile auto se utilizează deseori tehnica atașării unei remorci la
autocamioanele de uz general.

Fig.18 Autotren
Din punctul de vedere al sarcinii utile, autovehiculele se împart în mai
multe clase: până la 1,5t, între 3...5t, 5...8t, 8...12t și mai mari.
Sub aspectul destinației, autovehiculele se împart în funcție de felul mărfii
care se transportă, pentru care caroseria (cutia) se amenajează în mod
corespunzător. Între acestea pot fi amintite camioanele ladă (pentru transportul
mărfurilor generale), autodubele, amenajate pentru transportul confecțiilor, mobilei
etc., autodube izoterme, frigorifice și refrigerente pentru mărfuri perisabile și
cisterne.

Fig.19 Autovehicul cisternă

Din punctul de vedere al mecanizării operațiilor de încărcare-descărcare,
principala clasificare este aceea a împărțirii în autovehicule cu suprastructură fixă
și suprastructură basculabilă.

Fig.20 Basculantă
La camioanele cu cutie fixă, de tip platformă sau ladă, operațiile de
încărcare- descărcare pot fi mecanizate prin instalarea unei macarale hidraulice,
20
care în timpul mersului se strânge.
Un alt dispozitiv de mecanizare des folosit la autovehiculele ladă sau
autodube este oblonul ridicător. Acesta este antrenat hidraulic, iar cinematica lui
este astfel concepută încât de la sol până la înălțimea platformei autovehiculului,
oblonul se deplasează pe verticală,

21
rămânând paralel cu solul, iar apoi efectuează o mișcare de rabatare, până ajunge
în poziție verticală, închizând cutia autovehiculului.
Ambalajul:
-acesta este tot o marfă. El se obține în întreprinderi speciale, din materii prime
diferite, în forme, mărimi și culori variate, în funcție de produsul ambalat.
-ambalajul are influență pozitivă asupra produsului atunci când întrunește
următoarele condiții:
 este bine construit ca să poată asigura integritatea produsului;
 este neutru față de produsul ambalat;
 corespunde din punct de vedere igienica-sanitar;
 are însușiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate
să stimuleze vânzarea produsului;
 este ușor de manipulat.
Rolul ambalajului este acela de a asigura integritatea produsului ambalat și
de a contribui la menținerea calității acestuia pe toata perioada folosirii lui.
Palete:
Articolele individuale cântărind peste 70 Kg trebuie paletizate pentru o mai
mare stabilitate si protecție a mărfurilor.

Fig.21 Palete
Palete reprezintă o platformă joasă confecționată din lemn, plastic, metal
sau o combinație a acestor materiale care poate fi ridicata pentru a permite
manipularea cu un forklift sau cric.
Paleți din carton ondulat:
Multe companii se orientează în prezent pentru ambalare către paleții din
carton ondulat deoarece acestea sunt acceptate pentru transportul aerian și pot fi la
fel de eficiente capaleții din lemn. În multe cazuri, paleții din carton ondulat sunt
mai ușoare și mai simplu de reciclat. Totuși, paleții din carton ondulat sunt
susceptibile de a pierde din rezistență când sunt expuși la umezeală, în cazul în
care nu sunt special fabricați din carton dublat cu materiale rezistente la apă, acest
tip de ambalaj fiind necesar în cele mai multe cazuri.
La încărcarea cutiilor într-un palet, cea mai indicată metodă este
ordonarea cutiile una deasupra celeilalte.
Lăzile:
Prin lăzi se înțeleg ambalaje închise din toate pârțile, confecționate din
scânduri, din placaj, din material plastic, din metal sau din combinații de materiale
de exemplu: lemn/carton ondulat.
Pentru a preveni pagubele la alte mărfuri, trebuie ca balamalele,
22
închizătorile, mijloacele de apucare și altele, pe cât posibil, să fie încadrate, iar
cuiele și șuruburile să nu iasă.
Benzile de balotare de oțel și din material plastic asigură o îmbunătățire
substanțială a

23
rezistenței unei lăzi. Lăzile grele trebuie să fie prevăzute, pe suprafață de așezare,
cu traverse de lemn care să permită manipularea cu ajutorul stivuitoarelor. Șipcile
de întărire a fundului și a capacului vor fi fixate cu dispozitive de întrepătrundere
adecvate pentru a asigura o bună stabilitate a lăzilor stivuite.
Lăzile sunt indicate pentru ambalarea mărfurilor grele sau fragile.
Eficacitatea ambalajului nu depinde numai de soliditatea lăzii, dar în aceeași
măsură și de atenția care este acordată ambalării din interior (asigurare, împănare).

Fig.21 – Model de lada

Ambalajul exterior înconjoară mărfurile cu un strat protector. Astfel de
ambalaje pot fi extrem de variate, în funcție de necesitățile clientului

Fig.22-Cutii
Cutiile care nu sunt umplute la capacitate se vor sfărâma sub greutatea
celorlalte cutii din palet. O cutie poate susține de 4 până la 5 ori propria greutate.
Spațiile goale din cutii vor reduce rezistența la suprapunere și pot conduce la
deteriorări, precum și la instabilitatea paletului. Înainte de a închide și sigila
cutiile, asigurați-vă că toate spațiile goale au fost umplute cu material de umplere
corespunzător, cum ar fi polistiren expandat, carton ondulat, etc.

CAPITOLUL IV – NORME DE SECURITATE SI SANATATE A

MUNCII

Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere cuprind

prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă în
activitățile de exploatare a autovehiculelor.
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de
accidentare existente în cadrul acestor activități, proprii celor patru componente
ale sistemului de muncă (executant- sarcina de muncă- mijloace de producție-
mediu de muncă).
24
 Se aplică persoanelor juridice precum și persoanelor fizice care utilizează
în activitatea de exploatare mijloace auto.
Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Protecție a Muncii și, selectiv, cu prevederile Regulamentului pentru
aplicarea Decretului

25
328/1966 privind circulația pe drumurile publice și pentru stabilirea și sancționarea
contravențiilor în acest sector, cu modificările ulterioare si ale condițiilor tehnice
pentru vehicule rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din
România, nr. 158 / 17.04.1994 ale Ministerului Transporturilor si nr. 380 /
18.04.1994 ale Ministerului de Interne. Conducătorii auto vor supraveghea ca
încărcătura să fie repartizată uniform pe platforma autovehiculelor, precum și
respectarea tonajului și gabaritului.
Conducătorul autovehiculului care efectuează transportul va verifica la
plecarea în cursă și în parcurs modul cum a fost legată încărcătura. Se interzice
plecarea în cursă dacă acesta constată ca încărcătura nu a fost legată corespunzător.
Așezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată
stabilitatea lor în timpul parcursului. Responsabilitatea asupra modului de așezare și
de ancorare a încărcăturii revine unității la care se face încărcarea. Conducătorul
auto va refuza efectuarea transportului daca aceasta nu îndeplinește condițiile de
tonaj și/sau gabarit. În cazul încărcăturilor formate din lăzi, butoaie, cutii sau
colete, se interzice să se lase locuri goale între acestea. La nevoie, între rânduri se
vor pune chituci sau șipci de lemn.
La transportul pieselor și materialelor cilindrice, cu volum și greutate mare,
acestea se vor fixa de către expeditor cu juguri care se fixează de platforma
caroseriei. Când rămân spații pe platforma caroseriei, se va asigura încărcătura
împotriva deplasării.
În caroseria autocamioanelor se pot transporta împreuna cu încărcătura
numai încărcătorii sau însoțitorii mărfurilor prevăzuți în foaia de parcurs, cu
obligația să nu călătorească deasupra încărcăturii sau în picioare și să nu fumeze.
Pentru transportul lor se amenajează un spațiu prevăzut cu bancă fixată rigid de
platformă, în partea din spate a caroseriei.
Este interzis să se transporte persoane pe părțile laterale ale caroseriei, în
picioare, în caroserie, pe scări, precum si în remorci, sau deasupra încărcăturii.
Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina autovehiculului,
persoane care se află în stare de ebrietate.
Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului.
Se interzice accesul la locul de încărcare - descărcare al autovehiculelor,
persoanelor care nu au nici o atribuție la aceste operații.
Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcuta încât
conducătorul auto să aibă vizibilitatea necesară în mers si posibilitatea supravegherii
parcursului.
La încărcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor sau excavatoarelor,
se vor respecta următoarele măsuri:
a) încărcarea se va face dinspre părțile laterale ale autovehiculului sau dinspre
partea din spate;
b) încărcătura va fi așezată pe platformă cât mai încet posibil pentru a se evita
șocurile, avariile/accidentele.
c) conducătorul auto nu va permite staționarea de persoane pe platforma

26
 autovehiculului, în cabină/scări.
d) conducătorul autovehiculului (camion, basculantă, tractor etc.) va părăsi
cabina și se va îndepărta de zona de acțiune a macaralei sau a excavatorului;
prin excepție, la încărcarea cu excavatorul a autovehiculelor prevăzute cu
apărătoare de cabină, se admite prezența în cabină a conducătorului auto. În
cazul încărcării mărfurilor care depășesc gabaritul este interzisă prezența
conducătorului auto în cabină, indiferent de mijloacele de încărcare utilizate și
de capacitatea autovehiculului.

27
 Conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea
autovehiculului în timpul încărcării sau descărcării acestuia.
Mărfurile care ar putea să se împrăștie în timpul transportului trebuie să fie
ambalate și acoperite cu prelată, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel
de transporturi nu trebuie să permită scurgerea mărfii.
În funcție de felul și dimensiunile mărfii transportate, precum și de
lungimea autovehiculelor în care se transportă, pentru a se efectua toate manevrele
cu ușurință și fără pericol de accidentare, la locurile de încărcare - descărcare,
beneficiarul transportului trebuie să asigure spații corespunzătoare.
Mărfuri grele și voluminoase
Autovehiculele și remorcile nu vor fi încărcate cu mărfuri ce pot depăși
gabaritul admis și greutatea pe osie prevăzute de Regulamentul pentru aplicarea
Decretului 328/1966.
Dacă încărcătura autovehiculelor depășește gabaritul admis pentru circulație
pe drumurile publice, transportul se va efectua numai cu aprobarea organelor
Ministerului de Interne și Regia Autonomă a Drumurilor. În această situație
transportul se va efectua în condițiile prevăzute de Regulamentul privind circulația
pe drumurile publice (circulația autovehiculelor cu gabarite și tonaje depășite).
Mărfurile ambalate pot depăși înălțimea obloanelor, cu condiția de a fi
asigurate prin legare pentru a nu cădea în parcurs. Legarea mărfurilor se va face în
așa fel încât ambalajul să nu aibă muchii tăioase care, în parcurs, să poată produce
tăierea (roaderea) legăturilor sau desfacerea acestora.
Operațiile de încărcare și descărcare a pieselor grele și voluminoase în și din
autovehicule se vor face cu ajutorul instalațiilor de ridicat.
Manipularea greutăților mari pe platforma autovehiculelor se va face cu
dispozitive speciale de ridicat, omologate.
Caroseria autovehiculului în care se face încărcarea mărfurilor grele trebuie
să fie netedă și rezistentă.
Descărcarea mărfurilor grele trebuie să se facă pe suprafețe nivelate și
consolidate.
La încărcarea și descărcarea mărfurilor grele cu ajutorul planurilor înclinate
se vor folosi trolii. În aceste cazuri lucrătorii vor păstra o distanță corespunzătoare
față de mărfurile cese încarcă - descarcă.
Obiecte cu lungime mare;
Încărcătura de transportat nu va depăși capacitatea maximă a mijlocului de
transport. În cazul materialelor lungi, acestea nu trebuia să atingă solul în timpul
mersului.
Dacă încărcătura depășește în lungime partea din spate a caroseriei sau a
peridocului, aceasta va fi semnalizată, ziua cu steguleț roșu în spate și cu stegulețe
albe în față, iar noaptea cu lumina roșie, care va fi fixată în partea din spate a
încărcăturii și lumini albe în față.
Încărcarea sau descărcarea obiectelor cu lungime mare (care nu se poate
face cu macaraua) se va face pe plan înclinat, pe șine sau pe grinzi care vor fi fixate
la capătul inferior (pe pământ) cu pene.
28
 Tragerea obiectelor se va face cu odgoane ori cu trolii.
Deplasare obiectelor pe planul înclinat se va face cu ajutorul răngilor.
Operația de descărcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de
transport va începe numai după verificarea stabilității încărcăturii pe platformă.
Descărcarea se va face succesiv, începând cu rândul superior.
Mărfuri ambalate sau cu forme geometrice regulate:

29
 Încărcarea și descărcarea mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice
regulate în și din autovehicule se vor face în trepte, începând de la partea superioară
a stivei la descărcare și invers la încărcare.
Manipularea mărfurilor pe platforma autovehiculelor se va face numai după
ce acestea au fost verificate să nu aibă cuie sau capete de balot ieșite, care ar putea
produce tăieturi.
Lăzile cu geamuri se vor încărca și descărca de pe autovehicule numai cu
ajutorul instalaților de ridicat. Se vor folosi numai autovehicule dotate cu instalații
de ridicat.
Încărcarea și descărcarea butoaielor în și din autovehicule se vor face prin
rostogolire pe plan înclinat sau prin folosirea obloanelor ridicătoare din dotarea
autovehiculelor.
Mărfurile încărcate pe paleți trebuie să fie bine fixate, în vederea prevenirii
deplasării sau răsturnării.
Paleții trebuie așezați în caroseria autovehiculului cu latura mică înspre
cabina mijlocului de transport.
Paleții de dimensiuni mici vor fi stivuiți în caroserie, între țesut. Materiale în
vrac;
La încărcarea si descărcarea materialelor pulverulente în vrac, în și din
autovehicule se va evita staționarea lucrătorilor în zona de propagare a prafului sau
executarea de alte lucrări în apropierea locului respectiv.
Se interzice transportul În vrac al materialelor toxice.
Încărcarea - descărcarea bitumului în vrac și a produselor care conțin bitum,
a materialelor cu acțiune fotosensibilizată sau fotoalergizantă, precum și a acelora
care au acțiune cancerigenă asupra organismului, se vor face pe timpul nopții. În
mod excepțional aceste operații pot fi efectuate și în zilele fără soare (cu nori ) sau
în spații acoperite.
Se interzice încărcarea în autovehicule a cerealelor neaerisite.
În timpul operațiilor de încărcare mecanizată a materialelor în vrac cu
ajutorul benzilor transportoare, graiferelor etc., lucrătorii nu vor staționa în raza de
acțiune a acestora sau în zona de propagare a prafului.
La încărcarea- descărcarea minereurilor, agregatelor de balastieră, carieră
etc. Le este interzis lucrătorilor să se urce în caroseria autovehiculelor sau în bena
autobasculantelor pentru a trage materialele în jos cu diferite unelte.

30
 BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Băşanu, M. Pricop – Managementul aprovizionării şi desfacerii, Ed. Economică,

1996
2. John L. Gattorna – Managementul logisticii şi distribuţiei, Ed. Teora, 1999
3. Dumitru Patriche – Economie comercială, Institutul Naţional “Virgil
Madgearu”, Bucureşti, 1993
4. A.L. Ristea, Th. Purcărea, C. Tudose – Distribuția mărfurilor, Ed. Didactică și
Pedagogică, București, 1996
5. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/transporturi/incarcarea-
descarcarea-si- transportul-marfurilor-246892.html
6. https://pdfslide.tips/documents/incarcarea-descarcarea-si-transportul-marfurilor.html
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Transport
8. Frontul de încărcare / descărcare
9. https://www.google.com/search?q=%EF%83%98%09Frontul+de+
%C3%AEnc%C4% 83rcare+/+desc
%C4%83rcare+autovehicule&tbm=isch&hl=ro&chips=q:frontul+de+%
C3%AEnc%C4%83rcare+desc
%C4%83rcare+autovehicule,online_chips:transportul+r
utier&sa=X&ved=2ahUKEwiT67yJyNzsAhUDtaQKHfIGBFwQ4lYoBHo
ECAEQGQ &biw=1349&bih=657 -
imgrc=Li7XZo7mNIxCIM&imgdii=b- QSLESE01TrGM

31