Tehnologii de Manipulare, Depozitare Şi Transport Intern

Tehnologii de manipulare, depozitare şi
transport intern
Prof. îndrumător: Ș.l. dr. ing. Anamaria Ilie

Student Safta Ioan Andi
Anul universitar 2022-2023

Aplicație. Să se dimensioneze un depozit pentru păstrarea mărfurilor ținând cont de
datele de mai jos. Marfa depozitată se va alege de fiecare student.
Cerințe:
1. Caracteristicile logistice ale mărfurilor si constituirea unităților de încărcătură.
2. Dimensionarea spațiului de depozitare aprovizionat cu unitățile de încărcătură de mai sus și

deservit de stivuitorul ales.
3. Determinarea numărului de utilaje care acționează in depozit.
4. Realizați desenele la scara ale unităților de încărcătură și ale depozitului
1.1. Descriere generala – Baxuri de Coca-Cola (25 lei/bax, dimensiunea unui palet L=120cm,
l=80cm)
1.2 Caracteristicile logistice ale marfurilor
1.2.1. Caracteristici fizice:
 forma: marfa distribuite sub forma de:
- Bax, puse pe paleta- 64 baxuri/ paleta
 Masa unui bax=12 kg

 Masa unei palete= 768kg
 Volumul unui bax= 0.002*6=0.012 m³
 Densitate de pachetizare:
m 64
ρ= = =5333 bax/m³
V 0.01 2
 densitatea valorica: valoare/volum

25
ρ= =2083.33lei/ m3
0.0 12
 perisabilitatea: mică. (nu isi pierd proprietatile appreciate de beneficiar).

 vulnerabilitatea: mica
 periculozitate: mica
1.2.2. Caracteristici de piata:
Principalele caracteristici de piata a cimenutului sunt:
 Rata de reinnoire: ridicata

 Durata de cautare: mica, se gaseste in orice magazin, supermarket.Limita maxima de greutate: ridicata
 Perisabilitate (economica): mica
 Ciclul de viata in productie: fiind un produs cu o piață stabilă prezintă o fiabilitate funcțională mica.
1.2.3. Caracteristicile de livrare:
Caracteristicile fizice ale mărfurilor împreună cu cele de piaţă conduc la caracteristicile de livrare.
Exista 4 caracteristici de livrare:
 Marfuri cu miscare rapida

 Marfuri de larg consum
 Mafuri fara timp critic
 Expeditii omogene
Dimensiunile unui bax de coca-cola: L= 27cm; l=20cm;  intra 4 randuri de baxuri pe latimea unui palet si 4
randuri de baxuri pe lungime.
a) Caracteristici:
 Producător: CAT Lift Trucks
 Model: NPP20N2E
 Sursă de alimentare: electrică
 Modul de operare: pedestru
 Sarcina nominală (Q): 2000/700 kg
 Centrul de greutate al sarcinii (c): 600mm
 Distanța până la sarcină, de la axa față, până la fața furcilor (x)= 875mm
 Ampatament (y): 1509 mm
b) Greutate:
 Masa proprie, fă ră sarcina, inclusiv bateria (catarg simplex, înalțime de ridicare
minimă ): 579kg
 Încărcarea pe axe cu sarcină maximă, față/spate (catarg simplex, înalțime
de ridicare minimă): 770/1809 kg
 Încă rcarea pe axe fă ră sarcină , față /spate: 419/160kg
c) Roți și tren de rulare:
 Tip anvelopă față /spate: solid pneumatic
 Dimensiuni roata față: 230x70 mm
 Dimensiuni roata spate: 85x75 mm
 Număr roți față/spate (x-motoare): 2+1x/4
 Ecartament – centrul anvelopelor față (b10): 480mm
 Ecartament – centrul anvelopelor spate (b11): 375mm
d) Dimensiuni:
 Înălțime de ridicare (h3): 510 mm
 Înă lțimea cu ridicare initiala (h5): 135mm
 Înălțimea la șezutul scaunului (h7): -
 Lungime totală (l1): 1780mm
 Lungimea până la fața furcilor, inclusiv grosimea frucii (l2): 653mm
 Lă țimea de gabarit (b1/b2): 720mm
 Dimensiunile furcii, grosime/lungime/lățime (s/L/l): 50/195/1150mm
 Lă țimea exterioara deasupra furcilor (b5): 570mm
 Garda la sol la mijlocul ampatamentului, cu sarcină, furcile coborâte (m2): 30mm
 Lă țimea coridorului de stivuire cu palet de 1000x1200mm, sarcină transversală
(Ast): 1874mm
 Lățimea coridorului de stivuire cu palet de 800x1200mm, sarcină
longitudinală (Ast): 2074mm
 Raza de virare (Wa): 1526mm
e) Performanță:
 Viteza de deplasare cu/fă ră sarcină : 6.0/6.0 km/h
 Viteza de ridicare cu/fără sarcină: 0,11/0,14 m/s
 Viteza de coborâ re cu/fă ră sarcină : 0,13/0,12 m/s
 Panta admisibilă cu/fără sarcină: 9/20%
 Frâ na de serviciu: electrică
f) Motoare electrice:
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
 Puterea motorului de tracțiune: 1kW

 Puterea motorului de ridicare: 1.2kW
 Baterie, tensiune/capacitate 24/150 V/Ah
 Greutatea bateriei: 151kg
g) Altele:
 Tipul de comandă: fara trepte
 Nivelul mediu de zgomot la urechea operatorului: 59/60/0db(A)
 Vibratie la nivelul mainilor 2.5 m/s^2
2.1. Dimensionarea spatiilor de depozitare:
- Capacitatea necesară de depozitare

Qa
C ND = k N⋅T D⋅K D [ locuri, celule ]
Z
 Qa reprezintă volumul anual de mărfuri care intră în depozit, în palete/an;

Qa =75000+1000*29=104000 [u.î/an]
N=29 (numar de ordine)
 Z – numărul zilelor de funcţionare a depozitului în decurs de un an;

z=250 zile
 kn – coeficient de neuniformitate a sosirii mărfurilor în depozit;
kn=1.25
 TD – intervalul mediu de timp de păstrare a mărfurilor în depozit, în zile;
TD= 4 zile
 KD – coeficient de depozitare a mărfurilor, care ţine seama că o parte din marfa

sosită, după recepţie trece direct în mijloacele de transport ale clienţilor, fără mai
fi depozitată.
KD = 0.8
104000
 CND= * 1.25 * 4 * 0.8 = 1664[ locuri, celule ]
250
- Productivitatea orară de exploatare

3600
Qe = ∗k t [u/h]
Tc
3600
Qe = ∗0.6=17.31[u/h]
124.74
 Tc reprezintă durata medie a unui ciclu de funcționare, în s;

 kT – coeficient de utilizare în timp a mașinii; în cazul unei exploatări normale
k T =0 , 7
( )
l v H med
T c =1 , 9 + + 2 ,65 +t 0 [ s ]
v 2a vR
 Hmed reprezintă înălțimea medie de stivuire, în m;

 t0 – durata de timp necesară pentru operațiile de preluare/așezare a încărcăturii
din/în stive sau mijloace de transport.

t 0=50 s.
T c =1 , 9 ( 5.55
200 5.55
+
2∗0.8 ) +2 ,65
1.645
0. 45
+40 [ s ].
T c =124.74 [ s ]
- Productivitatea maximă zilnică
Qa
∗k n [u/h]
max
Qz =
z
- Numărul celulelor din stelaj
N CS = [ ][
LS
Δx
⋅
H
Δy
+1 ] [ celule, locuri ]
N CS =
[ ][
15 3.29
1
⋅
1. 1
+1 = 45
]
N CS =45 [ celule, locuri ]
NCS – numărul locurilor (celulelor) de depozitare dintr-un sector;

LS – lungimea unui stelaj, în m; (Ls ≤ 20 m)
LS = 15 m
H – înălțimea maximă de stivuire (din caracteristicile tehnice ale stivuitorului), în m;

H = 3290 mm = 3.29 m
Δx şi Δy sunt dimensiunile unei celule de depozitare, în m.
Lungimea unei celule de depozitare Δx depinde de modul de preluare a paletei de către
stivuitor
Δx=LP +2 e , [m]
dacă furca stivuitorului se introduce pe latura mare a paletei (LP = 1,2 m) şi respectiv
Δx=l P +2 e , [m]
Δx=0.8+0. 2=1 m
dacă furca stivuitorului se introduce în galeriile amplasate pe latura mică a paletei (l P = 0,8 m).
Înălțimea unei celule (distanța, pe verticală, dintre două nivele de stivuire) se determină cu
relaţia
Δy=h P +e , [m]
Δy=1+0.1=1.1 m
unde hP reprezintă înălțimea unei palete încărcate, în mod obișnuit hP = 1,0 ÷ 1,5 m;
e – spațiu de siguranță de circa 0,1 m, necesar pentru o poziționare rapidă a paletelor pe
rafturile stelajului.
Se pune condiția ca Ls ≤ 20 m și raportul LD/lD ≤1,5
- Numărul blocurilor de stelaje:

C ND
N BS=
N CS
1664
N BS= =3 6 blocuri din stelaje Tastați ecuația aici .
45
- Numărul de utilaje în parcul activ:
1 Qa∗k n
N T =2
n s∗k s∗T s∗Qe
Unde ns – numărul schimburilor de lucru

Ts – durata unui schimb de lucru [h]
2 N BS
NT=
2
2 36
NT= = 18 utilaje in parcul activ
2
2.2. Dimensionarea depozitului
Dimensiunile depozitului se determină în funcție de înălțimea de lucru a utilajelor ce

funcționează în cadrul său, H.
Numărul de celule se determină cu relația:

C ND
N CS =
N BS
N CS =4 5 celule
- Numărul de niveluri se determină folosind relația:

Nv= [ ] [ ]
H max
∆z
+1=
3.29
1.1
+1=3 niveluri
- Numărul de celule pe nivel:

N CS 4 5
N CV = = =15 celule pe nivel
NV 3
- Lățimea depozitului se determină utilizând relația:
l D =l c∗N T +∆ y∗N BS=3. 404∗11+1. 1∗36=77.04 m [m]
- Lungimea depozitului se determină utilizând relația:
L D=Ls +2∗l c
L D=15+2∗3.404=21.8m
l C reprezintă lăţimea minimă a calculatorului prin care se deplasează stivuitoarele în

interiorul clădirii.
Lățimea minimă a culoarelor de circulație se alege în funcție de A ST4, așa cum s-a arătat în
capitolul II - curs, adică l C ≥ A ST 4 [m] (se alege din specatalog)
Vederea din fata a depozitului (scara 1:1000)

Vedere de sus a depozitului (scara 1:1000)
2.3. Calculul numarului de utilaje
Numarul de utilaje cu actiune ciclică, dintr-un centru de distribuție/terminal se determină

cu relatia:
qH
N TE =
Qe
68
N TE = =4 utilaje
17
unde: qH –intensitatea maxima de manipulare intr-o ora,[u.i./h], ce se calculeaza cu relatia:
2 Qa k n
qH=
zT F
2∗104000∗1 .2
qH= =68
250∗12
unde: TF –timpul zilnic de functionare,[h/zi]
Qe –productivitatea medie a unui ciclu de manipulare, [u/h],ce se calculeaza conform

relatiei:
3600
Qe = ∗k t = 17 [u/h]
Tc
iar Tc –durata unui ciclu de manipulare, [sec].
Nr. Crt. Denumire N

Notație Valoare
TE
1 Numărul de utilaje q 4 utilaje

H
Intensitatea maximă de manipulare

2 Q 68 u.î/h
într-o oră e
Productivitatea medie a unui ciclu

3 17 u/h
de manipulare
Calculul duratei ciclului de manipulare

pentru stivuitorul Liebherr LRS 645
Tab.1 Suma duratelor operaţiilor pe care le executa untilajul

Nr. Timp Valoare
Crt Relaţie [s]
Operaţie(schiţă)
calcul
1 * 2
t1
2 * 2
t2
3 5
t3 H1/vR
4 * 4
t4
5 2.5
t5 H2/vRC
6 * 2
t6
7 8
t7 lAB/vD
8 t8 t8=t1 2
9 t9 t9=t3 5
10 t10 * 10
11 t11 t11=t5 2.5
12 t12 t12=t7 8
Tc 53
Notă: În tabelul de mai sus celulele în care este prezent simbolul * conţin timpii determinaţi prin
cronometrare.
Qe =(3600*0.8)/53=55 unitati/h
Unde:

Qe - reprezintă productivitatea orară;

kT - reprezintă coeficient de folosire a timpului de lucru, kT= 0.7;

Tc - reprezintă suma duratelor operațiilor elementare pe care le execută utilajul;

t1 - timpul pentru rotirea dispozitivului de prindere la 90o;

t2 - timpul pentru rotirea brațului cu unghiul γ în plan vertical astfel încât
dispozitivul de prindere să poată pătrunde usor în orificiile ovalizate ale piselor de
colț;

t3 - timpul de ridicare a dispozitivului de prindere la nivelul H1;

t4 - timpul de fixare a dispozitivului de prindere în orificiile ovalizate a piselor de
colț;

t5 - timpul de coborâre a dispozitivului de prindere cu încărcătură astfel încat baza
containerelor sa fie la 150 mm față de planul de rulare;

t6 - timpul consumat pentru rotirea sistemului de rame în plan vertical cu unghiul
γ;

t7 - timpul de deplasare a stivuitorului cu încărcătură de la locul de depozitare
până la locul de încărcare;
 t8 - timpul pentru rotirea stivuitorului la

90o;
t9 - timpul de ridicare a dispozitivului de prindere cu încărcătură la nivelul
platformei vehiculului;

t10 - timpul de așezare a încărcături pe platforma vehiculului;

t11 - timpul de coborâre a dispozitivului de prindere fără încărcătură;
t12 - deplasarea stivuitorului in gol fără încărcătură de unde se reia ciclul
Durata unui ciclu de manipulare se determină cu relaţia:

n
T C =ks  t i secunde, unde:
i1
t i =duratele operaţiilor elementare din componenţa ciclului de lucru al maşinii.
d m  22 m
OPERAŢII:
1. Introducerea furcilor sub încărcătură:
t1 =7 s;
2. Rotirea in plan vertical al sistemului de rame cu unghiul 
: t 2 =2 s;
3. Ridicarea unităţii la înălţimea H t
:
H 1 0.08
t 3= = =0.17 s
v rc 0. 45
H t - înălţimea de transport
v rc - viteza de ridicare/coborâre
0
4. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90 :
t 4 =7 s;
5. Timpul de deplasare a stivuitorului cu încărcătura:
d med 22
t 5= = =3.96 s
v d 5.55
d med - distanţa medie calculată = 22m;
v d - viteza de deplasare cu încărcătură = 5.55m/s

0
6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90
: t 6 = 5-10 s = 7 s;
7. Ridicarea unităţii la înălţimea de stivuire a mărfii:
H s 3.29
t 7= = =7.31 s
v rc 0 0.45
H s - înălţimea de ridicare
v rc - viteza de ridicare cu încărcătura
8. Rotirea in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul 
: t 8 = 2 s;
9. Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălţimea de stivuire
: t 9  t 7 = 7s
0
10. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90
: t10 = 5-10 s = 7 s;
11. Timpul de deplasare în stare goală a stivuitorului:
t 5=t 11=¿3.96 s ¿
v DG - viteza de deplasare fără încărcătură, m/s
 T C =ks  t i
i1
T C =1*(7+2+0.17+7+3.96+7+7.31+2+7+7+3.96) = 54.4s
3. Realizați desenele la scara ale unităților de încărcătură și ale depozitului
Dimensionarea depozitului vedere 1
Dimensionarea depozitului vedere 2

Tehnologii de Manipulare, Depozitare Şi Transport Intern

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii de Manipulare, Depozitare Şi Transport Intern

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii de manipulare, depozitare şi

Prof. îndrumător: Ș.l. dr. ing. Anamaria Ilie

Anul universitar 2022-2023

1. Caracteristicile logistice ale mărfurilor si constituirea unităților de încărcătură.

2. Dimensionarea spațiului de depozitare aprovizionat cu unitățile de încărcătură de mai sus și

3. Determinarea numărului de utilaje care acționează in depozit.

4. Realizați desenele la scara ale unităților de încărcătură și ale depozitului

1.2.1. Caracteristici fizice:

 forma: marfa distribuite sub forma de:

- Bax, puse pe paleta- 64 baxuri/ paleta

 Masa unui bax=12 kg

 densitatea valorica: valoare/volum

 perisabilitatea: mică. (nu isi pierd proprietatile appreciate de beneficiar).

1.2.2. Caracteristici de piata:

Principalele caracteristici de piata a cimenutului sunt:

 Rata de reinnoire: ridicata

1.2.3. Caracteristicile de livrare:

 Marfuri cu miscare rapida

 Puterea motorului de tracțiune: 1kW

2.1. Dimensionarea spatiilor de depozitare:

- Capacitatea necesară de depozitare

 Qa reprezintă volumul anual de mărfuri care intră în depozit, în palete/an;

N=29 (numar de ordine)

 Z – numărul zilelor de funcţionare a depozitului în decurs de un an;

 TD – intervalul mediu de timp de păstrare a mărfurilor în depozit, în zile;

 KD – coeficient de depozitare a mărfurilor, care ţine seama că o parte din marfa

- Productivitatea orară de exploatare

 Tc reprezintă durata medie a unui ciclu de funcționare, în s;

 Hmed reprezintă înălțimea medie de stivuire, în m;

din/în stive sau mijloace de transport.

- Productivitatea maximă zilnică

- Numărul celulelor din stelaj

NCS – numărul locurilor (celulelor) de depozitare dintr-un sector;

H – înălțimea maximă de stivuire (din caracteristicile tehnice ale stivuitorului), în m;

- Numărul blocurilor de stelaje:

Unde ns – numărul schimburilor de lucru

2.2. Dimensionarea depozitului

Dimensiunile depozitului se determină în funcție de înălțimea de lucru a utilajelor ce

Numărul de celule se determină cu relația:

- Numărul de niveluri se determină folosind relația:

- Numărul de celule pe nivel:

- Lățimea depozitului se determină utilizând relația:

l D =l c∗N T +∆ y∗N BS=3. 404∗11+1. 1∗36=77.04 m [m]

- Lungimea depozitului se determină utilizând relația:

l C reprezintă lăţimea minimă a calculatorului prin care se deplasează stivuitoarele în

Vederea din fata a depozitului (scara 1:1000)

Vedere de sus a depozitului (scara 1:1000)

2.3. Calculul numarului de utilaje

Numarul de utilaje cu actiune ciclică, dintr-un centru de distribuție/terminal se determină

unde: qH –intensitatea maxima de manipulare intr-o ora,[u.i./h], ce se calculeaza cu relatia:

unde: TF –timpul zilnic de functionare,[h/zi]

Qe –productivitatea medie a unui ciclu de manipulare, [u/h],ce se calculeaza conform

iar Tc –durata unui ciclu de manipulare, [sec].

Nr. Crt. Denumire N

1 Numărul de utilaje q 4 utilaje

Intensitatea maximă de manipulare

Productivitatea medie a unui ciclu

Calculul duratei ciclului de manipulare

Tab.1 Suma duratelor operaţiilor pe care le executa untilajul

Durata unui ciclu de manipulare se determină cu relaţia:

t i =duratele operaţiilor elementare din componenţa ciclului de lucru al maşinii.

v d - viteza de deplasare cu încărcătură = 5.55m/s

v rc - viteza de ridicare cu încărcătura